La Tiganci De Mircea Eliade Cheie realista: Gavrilescu este un professor de pian cu sentimental ratarii, care intr-o zi caniculara de vara

isi pierde cunostinta pe o banca si delireaza -> are un vis ciudat (aventura spirituala din bordeiul tigancilor) Cheie fantastica: Nuvela este construita pe interventia planurilor real-ireal , eroul neavand revelatia sacrului. Acceptam fisurarea realului si aparitia irationalului: - Opozitia dintre timpul sacru si timpul profane -Cele 3 tiganci (muzele, cele care definesc destinul, parcele,relele= niste spinte asemenea unor zeitati feminine care apar in preajma apelor si in momentul in care un tanar se rataceste in padure , acestea fac o hora halucinanta in jurul sau. Prin extindere , jocul relelor a devenit o metafora pentru jocul ideilor din text) proba ghicitului Mircea Eliade - 1907- 1986 - Personalitate complexa, enciclopedica asemenea altor spirite ale literaturii romanesti (Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga) - A fost mitograf , istoric al religiilor, filozof, romancier, novelist, eseist - Inca din perioada liceului (Spiru Haret) incepe sa scrie si va debuta cu o povestire romantica fantezista Piatra filozofala-> un premiu in 1921 - Facultatea de litere si folozofie din Bucuresti : Tudor Vianu Nicolae Iorga, Nae Iordanescu (professor de logica si metafizica) - Opere cu character eseistic : studiul Ocianografie , Sacrul si Profanul, Aspecte ale mitului, Istoria cuvintelor si a ideilor religioase E de observat faptul ca toate ideile filozofico-mitice se vor regasi in operele literaturii intr-o varianta poetizata Eliade foloseste cateva concepte deosebit de interesante : Prezentarea lumii, a univesului printr-un si ce se poate armoniza. Termenul e preluat din gandirea eului de la Nicolaus Cusanus- se incearca denumirea lui Dumnezeu. Le mythe vivant= mitul viu. Faptul ca orice mit / eveniment religios poate fi reeditat/ retrait de omul contemporan incercand o noua recuperare a sacrului.

Mircea Eliade- La tiganci Nuvela fantastica Fantasticul -> Categorie estetica = poate fo definit in mai multe moduri ex: o intruziune brutala a misterului in cadrul vietii reale. (patrundere) Castex . De asemenea, fantastical poate reprezenta o incalcare a ordinii recunoscute, o rupere insuportabila de lumea reala. Cele trei momente se considera: 1.ruperea de ordine, 2. incercarea de a recupera, 3. restabilirea ordinii Fantasticul presupune si o ezitare atat din partea autorului cat si din partea persoanei sau a lectorului (putem veni cu perspective multiple de interpretare) . Cititorul poate avea doua optiuni : 1. Totul e o inselaciune a simturilor/ produs al imaginatiei , 2. Consideram ca evenimentul s-a produs intradevar -> Universul este guvernat de legi necunoscute , irationale. Trasaturile prozei fantastice - finalul ambiguu/deschis (in coada de peste) : intamplarile pot fi interpretate atat in cheie realista cat si in cheie fantastica in functie de sensibilitatea lectorului - opera fantastica are character allegoric - complexitatea temelor si a motivelor de provenienta filozofica mitica sin u doar literara (elementele mitice : mitul labirintului , mitul reintoarcerii, mitul Parcelor) Eliade pune accent pe un fantastic de tip realist deoarece intamplarire sunt neobisnuite. - Personajele prozei realiste sunt selectate din categorii de oameni obisnuiti cu sentimental ratarii. - Pierderea limitelor spatiului si timpului Timpul istoric sau obiectiv(din cronici) si timpul subiectiv , individual. In viziunea lui Eliade cele doua categorii de tempos fac parte din timpul profane si sacru / prin revelatie= hierofanie - Existenta celor 2 planuri : real si ireal (actiunea penduleaza intre real si ireal) - Spatiu al regenerarii spirituale, viata de dupa moarte, refacerea cuplului primordial-> mitul androginului Titlul Operei Titlul La tiganci este numele unui spatiu , avand doua semnificatii : in planul profane este un loc famat, despre care vorbesc barbatii in tramvai , iar in planul

sacru , este primul stadium al calatoriei sufletului personajului dupa moarte, drum care, in unele traditii, cuprinde Infernul Purgatoriul si Paradisul. Ipostaze ale fantasticului Fantasticul este o categorie estetica ce poate presupune atat o fisurare a realitatii si intruziunea irationalului, cat si reordonarea elementelor realitatii cotidiene. Literatura fantastica este reprezentata in cultura romana de Mihai Eminescu, I.L.Caragiale , Vasile Voiculescu , Liviu Rebreanu. In opinia mea, fantastical va ramane cheia de bolta a operelor epice, valorificand elemente mitologice, populare, magice, filozofice, onirice . Mai intai, una din temele predilecte ale fantasticului eliadesc este iubirea. In timp ce Gavrilescu a trait un moment sacru al tineretii sale prin dragostea pentru frumoasa Hildegard , Egor este inspaimantat de pasiunea suprafireasca a Christinei care este un duh, o strigoaica. Tema iubirii imposibile, ratate, este comuna dar in contexte epice diferite. In plus , Gavrilescu va mai avea o sansa de a-si rememora intamplarile vietii prin anamneza (o memorie reminiscienta) si de a o regasi pe Hildegard prin iesirea definitive din timpul profane. Domnisoara Chistina poate fi asemanata cu o ipostaza a Luceafarului . Se insita pe pasiune, e o incantatie prin limbaj, parfum si prin atingerea ei. Pe de alta parte , un alt argument consta in continua pendulare dintre doua lumi : profanul realitatea si sacrul delimitarea printr-un timp reversibil. Gavrilescu strabate Bucurestiul toropit de caldura si va intra intr-un taram al artei , al muzelor, la tiganci. Camera Christinei face parte din lumea profana, lumina ciudata anticipeaza venirea spiritului , parfumul fin de o revelatie denumeste sacrul. In consecinta , nuvela isi justifica incadrarea in categoria operelor fantastice atat prin pendularea planului real-ireal cat si prin statutul personajelor , indivizi obisnuiti . Titlul-Completari Este o hierofanie in sensul camuflarii sacrului in profane , un loc symbolic numit simplu La tiganci care reprezinta defapt lumea de dincolo sau celalalt taram. Un spatiu mitic lipsit de constrangeri de orice fel. Planul tigancilor sugereaza dimensiunea fantastica , sacra, imaginara la care pot avea acces doar initiatii. Perspectiva narativa: este obiectiva, detasata, impersonala deoarece naratorul nu se implica in evenimentele descries, dimpotriva , intretine misterul si ambiguitatea. Mai mult decat atat, atitudinea protagonistului intretine ambiguitatea textului, starile confuse prin care trece , neputand fi lamurite. In permanenta, naratorul propune un joc intre aparenta si esenta. O intamplare obisnuita petrecuta intr-o zi caniculara in Bucurestiul interbelic ascunde anumite

semen ce se vor deschide catre fantastic. Aceasta tehnica este numita tehnica epicului dublu. Tematica nuvelei Tematica nuvelei este complexa. Reuneste cateva teme: iubirea, timpul si moartea. Erosul-> este o dimensiune care angajeaza experiente esentiale. Intradevar, intalnim o deschidere spre romantism, o iubire ideala, neimplinita . Gavrilescu nu intelege iubirea ca sansa a eternitatii individului , dar nici ca implinire la nivelul conditiei umane sau artistice. Tocmai de aceea a pierdut-o pe Hildegard, cea care ar fi putut sa-I deschida sacrul, clipe de gratie. Astfel, viata lui devine un sir de regrete, de ratari , tanjind mereu dupa paradisul pierdut in tinerete. Explicatia alegerei sale regretate poate fi : lipsa banilor ajungand sa isi compromita viata sentimentala. Tema mortii(thamatos) . Intreaga opera este o alegorie a vietii si a mortii. Primul episode al nuvelei numit de unii critici In tramvai contine cele mai multe aluzii despre moarte (o serie de cuvinte /lexeme care iradiaza sensuri catre un lector initiat realizand trecerea dinspre profane spre sacru) .Un joc intre sensul denotative si conotativ = tehnica epicului dublu. Exemple de simboluri : umbra si racoarea ce le ofera gradina tigancilor contrastand cu caldura de afara , dand impresia unei alte lumi catre care tanjeste Gavrilescu ; locvacitatea personajului in tramvai : obsesia pentru colonelul Lawrence, pentru locul numit La tiganci , dorinta de a vorbi , febrilitatea lui -> fusese la fel de distrat si neatent si in deciziile lui anterioare; discutia cu birjarul care fusese tricar , in plina noapte(devine un preambul al marii treceri spre o lume necunoscuta) ; caii erau imbracati in negri si auriu; parfumul florilor funebre; biserica si cimitirul pe langa care merg cele doua spirite indragostite; iesirea definitive spre padurea verde. Dincolo de aparente el nu poate face fata unei iubiri absolute pure asa cum nu va putea face fata vietii de artist. Este un individ limitat sin u va face fata pripiilor sale idealuri. Ramane in suflet cu aceste idealuri cu un vis neimplinit asemenea Catalinei din Luceafarul dorul de luceaferi din toate cel mai frumos. Proba ghicitului , din labirintul tigancilor are semnificatia salvarii sale intr-o alta dimensiune. Ratarea in viata reala se repeat si in sanctuarul artei si in cealalta lume in care este patruns si nu o intelege. Neghicind tiganca nu I se va dezvalui sacrul, nu va avea acces la hierofanie. Finalul operei ii ofera o sansa personajului sa-si regaseasca echilibrul pierdut .. dar cu pretul mortii. Cum il definim pe Gavrilescu?

Gavrilescu se incadreaza in tipologia artistului ratat , a individului care, desi a fost stapanit de un vis/ ideal nu si la putut urma. A fost vazut ca un orfeu modern. Numele sau face trimitere la arhanghelul Gavriil, totusi sufixul banat escu il limiteaza in banalitatea speciei umane. Personajul poate fi abordat dintr-o perspective dubla. Pe de o parte putem lua in calcul unicitatea lui, el este alesul, gratie firei sale de artist si lui trebuie sa I se intample acea aventura spiritual ape care nu o intelege. Are o nostalgie , acea iubire pura, absoluta din tinerete=> latura sa romantica, puterea de a iubi. Idealul acesta il va urmarii toata viata ramanand ace alumina din sufletul lui de care isi aminteste prin anamneza abia in locul numit La tiganci . Banalitatea personajului se confirma mai intai in bordei deoarece nu poate ghici tiganca , se rataceste in hatisul amintirilor si la sfarsit este initiat de Hildegard. In plan symbolic devine expresia ratarii omenesti desi din punct de vedere literal este doar un biet professor de pian. Autocaracterizarea eroului : idealul meu a fost detotdeauna arta pura si eu traiesc pentru suflet . Nevoia de confesiune asociata logosului are valoarea recuperarii unui timp afectiv, a tineretii. E o stare ciudata, neinteleasa de el .

Sarmanul Dionis
Mihai Eminescu e considerat intemeietorul prozei fantastice romanesti cultivand un fantastic de tip oniric, filozofic si mitic. Proza apartine perioadei de tinerete si a fost cunoscuta de publicul larg la aproape 50 de ani dupa disparitia autorului. Proza eminesciana contine basmul fat-Frumos din lacrima romanul Geniu pustiu nuvela Cezara. Sarmanul Dionis este o nuvela romantica si fantastica . E scrisa in perioada studiilor si e prezentata la Juninea in 1872. Juninea avea un cenaclu si revista Convorbiri literare-Titu Maiorescu. A produs o impresie foarte puternica, textul fiind considerat o bizarerie. Apoi va fi publicata in Convorbiri literare in Decembrie 1872 si in Ianuarie 1873. Sarmanul Dionis este o nuvela fantastica prin tema metemsihozei (se prezinta la nivelul theoretic dupa care se exemplifica in nuvela). Transmigratia sufletelor a fost abordata in literature si filozofia universala cu care poetul a avt contact. Din filozofi ii amintim pe Schopenhauer sip e Platon. Ideea pleaca de la faptul ca timpul si spatiu sunt manifestari ale substantei ce se regenereaza vesnic. Aceasta substanta e alcatuita dintr-un sir infinit de arhei(suflet etern). Prin vis omul are posibilitatea sa iasa din limitarile sale spatio-temporale sis a traiasca simultan in viitor sau in trecut.

Vasile Voiculescu
(1884-1963) este un scriitor complex al literaturii romane deoarece spiritual sau creator s-a exprimat in poezie , proza, dramaturgie => artistul + omul de stiinta (medic- doctorat in medicina) Alte pasiuni : folclorul, conferinte pe teme culturale sau medicale pentru propasirea poporului. Scriitorul Se afirma in perioada interbelica dar a mai scris si dupa 1944 - este un autor complex ecletic Poetul este traditionalist prin textile religioase : vol Poeme cu ingeri, Parga, Destin - este o filozofie populara taraneasca asupra divinitatii care este umanizata. - Este modern in sonete(poezie fixa-teme : iubirea timpul creatia) - Untimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare in traducere imaginara de Vasile Voiculescu(postum 1964) -este autor de proza fantastica Argumente: - prezenta cadrului realist imbinate cu elemente magice, fantastice - povestirea se deschide cu un prolog care contine o punere in tema in spirit folkloric despre vietatile apelor. E o deschidere ex abrupto. Prologul avertizeaza lectorul in legatura cu senzationalul evenimentelor ce sunt amplasate intr-un cadru autohton - toponimele confirma idea ca spatial se afla la geneza miturilor sau le sustine - Aceasta ide apare si in epilog, in sensul ca povestea continua Lostrita e definite de la inceput ca fiind vrajita fermecata. Apare ca un personaj fabulos de basm dar si o faptura malefica . Aceasta se metamorfozeaza. Aliman este ultimul cazut in mrejele ei. Lostrita ii aprinde dragostea in suflet.

LOSTRITA
Povestirea Lostrita a fost introdusa in volumul Iubire magica publicat in 1966. Ca si alte povestiri, se inspira din lumea fabuloasa a pescuitului vazut ca o practica ancestrala; expresia comuniunii omului cu natura , Pescarul Amin Lacul rau Amintiri despre pescuit. Toate intamplarile inventate, posibile verosimile creeaza iluzia adevarului.

- In lostrita regasim mitul ondivei/ sirenei/ rusalcei/ stimei - Naratorul, reinviind credinta in divinitatile tutelave ale apelor - Apa devine o matrice originara in care omul si pestele ajung sa se identifice - Acest subiect a fost mai abordat in literature romana de Cezar Petrescu prin Stima lacurilor - Povestirea lui Voiculescu are si accesnte de basm , fiind asemanata cu textile lui Hoffamann , De la Motre-Fouqu. In 1966 se publica proza lui Voiculescu: 3 volume: Iubire magica ; Capul de zimbru, Ultimul Berevoi. Povestirea devine o alegorie pe tema aspiratiei catre ideal. Prologul avertizeaza lectorul in legatura cu senzationalul evenimentelor ce sunt plasate intr-un cadru autohton. Toponimele confirma idea ca spatial rural se afla la geneza miturilor sau le sustine -> aceasta ide apare si in epilog, in sensul ca povestea continua pe langa spatiile reale, intalnindu-se si spatii mitice, fantastice. Bistriceanca-> mama Slanvei -> vine de pe raul Bistritei Aurii , Apele Bistritei capata aspecte fantastice. -Timpul este nedeterminat, un vag temporal cu accente mitice sustine idea de continuare -Cand Aliman il cauta pe vraciul descantator de pesti nu-l mai gaseste; un batran trecut de 100 de ani ii povesteste de vrajile acelor femei. -ideea de nedeterminare 1. Mitul iubirii imposibile 2. Mitul lui Faust, mitul reintoarcerii la origini are la baza ca si in Luceafarul apartenenta celor 2 protagonisti la planuri existentiale incompatibile Aliman va fi ultimul vazut in mrejele Lostritei, care ii aprinde dragostea in suflet dupa cateva intalniri el fiind inrobit.