Sunteți pe pagina 1din 87

SISTEMUL CIRCULAŢIEI RUTIERE

Sistemul circulaţiei rutiere este format din 3 elemente:


¾ uman (omul în calitate de conducător auto);
¾ tehnic ( autovehiculul de la cel mai simplu la cel mai complex);
¾ rutier (reţeaua rutieră);

Reţeaua rutieră

Prin drum public se înţelege - orice cale de comunicaţie terestră,


destinată traficului rutier, dacă este deschisa circulaţiei publice. Drumurile care
sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile;
Părţile componente ale drumului public:
¾ partea carosabilă - porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei
vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile complet
separate una de cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţa de
nivel;
¾ acostamentul - fâşia laterală cuprinsă între limita părţii carosabile şi marginea
platformei drumului;
¾ şanţurile sau rigolele – amenajarea laterală dispusă la marginea platformei
drumului;
¾ trotuarul - spaţiul din partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de
partea carosabilă prin diferenţă sau fără diferenţă de nivel, destinat circulaţiei
pietonilor;

Platforma Trotuarul
Partea carosabilă
Acostamentul
Şanţul sau rigola

Elementele geometrice ale drumului public:


a) în plan longitudinal:
¾ drum în aliniament:
- este drumul în linie dreaptă;

¾ drum în curbă:

-este segmentul de drum cuprins


între două drumuri în aliniament;
2

¾ drum în palier;
¾ drum cu declivităţi:
• în rampă – când urcăm; rampă palier pantă
• în pantă – când coborâm;
b) în plan transversal:
¾ drum în rambleu; atunci când partea carosabilă este mai sus decât
nivelul şanţurilor sau elementelor de decor;

¾ drum în debleu; atunci când partea carosabilă este mai jos decât nivelul
şanţurilor sau elementelor de decor;

¾ drum cu profil mixt; cu o parte în rambleu şi cealaltă în debleu;

Noţiuni:
¾ bandă de circulaţie - spaţiul longitudinal al părţii carosabile, materializat sau
nu prin marcaje rutiere, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia
3

cu uşurinţă a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe


doua roti;

banda1 rândul 1 rândul 1


banda2
banda3 rândul 2 rândul 2

banda3 rândul 2 rândul 2


banda2
banda1 rândul 1 rândul 1

Drum public cu toate drum public cu benzi drum public cu benzi


benzile marcate nemarcate imaginare
marcată doar axa drumului

Din definiţie rezultă că întâlnim două situaţii: când benzile sunt


materializate prin marcaj; când lipsesc marcajele de divizare a benzilor de
circulaţie
Când benzile de circulaţie sunt marcate, drumul public are atâtea benzi
câte s-au materializat. Numerotarea benzilor se face de la acostament către axul
drumului. Modul de folosire a benzilor de circulaţie va fi tratat în cadrul regulilor
de circulaţie.
Când benzile nu sunt materializate prin marcaj (imaginare), oricât ar fi
distanţa cuprinsă între axul drumului şi acostament, circulaţia vehiculelor se va
desfăşura pe maxim două rânduri ( termenul de bandă imaginară este înlocuit
prin rând)
¾ bandă pentru staţionarea de urgenţă - subdiviziunea longitudinală
suplimentară situată la extremitatea dreaptă a autostrăzii, destinată exclusiv
staţionarii autovehiculelor în cazuri de forţă majoră;

Bandă de urgenţă

Bandă de urgenţă

¾ autostradă - drumul conceput şi construit special pentru circulaţia


autovehiculelor cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţi alăturate şi
care:
4

- are pentru cele doua sensuri de circulaţie părţi carosabile distincte, separate
intre ele printr-un spaţiu care nu este destinat circulaţiei sau, excepţional, prin alte
modalităţi, cu excepţia locurilor speciale sau cu caracter temporar;
- nu intersectează la nivel drumuri, cai ferate sau linii de tramvai;
- este prevăzută cu semnalizare speciala;
Clasificarea drumurilor publice(din punct de vedere al administrării şi
folosinţei):
¾ de interes naţional:
• autostrăzile;

• drumurile naţional europene(E);

• drumurile naţionale;

¾ de interes local:
• drumurile judeţene;

• drumurile comunale;

• drumurile din interiorul localităţilor;


¾ de exploatare: petroliere, forestiere etc;

Elementele componente ale drumului public constituie componenta statică


a sistemului circulaţiei rutiere iar relaţiile de interdependenţă dintre elementele
sistemului constituie componenta dinamică fiind realizată prin acte normative care
reglementează circulaţia vehiculelor pe drumurile publice.
Acte normative care reglementează circulaţia vehiculelor în România:
¾ OUG 195/2002;
¾ Regulamentul de aplicare al OUG195/2002 din 31.01.2003;
¾ STAS 1848 – nr 7/1985 – marcaje;
¾ STAS 1848 – nr 1/1986 – indicatoare;
¾ Deciziile prefecturilor şi primăriilor;

Semnalizarea rutieră

Semnalizarea rutieră se realizează prin:


¾ indicatoare;
¾ marcaje;
¾ semnale luminoase;
¾ alte mijloace ;
5

Indicatoare
Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restricţie;
3. de obligare;
c) de orientare şi informare.
Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale.
Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers.
În cazul in care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către
conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în
zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor,
deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi
participanţii la trafic.
Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii
sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia.
Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe
indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată.
Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie sa fie
reflectorizante, luminoase ori iluminate.
Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile
deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.
Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lor
este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.

A Indicatoare de avertizare

Semnificaţia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau


sectorului periculos pe care îl semnalizează şi încetează imediat după acesta.

La întâlnirea celor două indicatoare conducătorii auto


trebuie să reducă viteza de deplasare mai mult sau
mai puţin în funcţie de raza curbei, urmând să
accelereze după ce au trecut de jumătatea curbei
Curbă la stânga Curbă la dreapta întrucât forţa centrifugă tinde să arunce vehiculul către
exteriorul curbei. Curbele cu vizibilitate mai mică de 50
m au axa care desparte cele două sensuri de circulaţie materializată prin linie continuă.
În curbele cu vizibilitate mai mică de 50 m sunt interzise toate manevrele.

Indicatoarele avertizează conducătorii de vehicule că


urmează o curbă dublă prima la stânga(dreapta) sau
un sector de drum cu succesiuni de curbe. Dacă
curbă dublă sau succesiune de mai sectorul de drum se întinde pe o distanţă mai mare
mult de două curbe prima la stânga atunci indicatoarele sunt însoţite de o tăbliţă
(la dreapta). adiţională care precizează lungimea sectorului respectiv
3,5 km
6

Acest indicator avertizează apropierea de o curbă


deosebit de periculoasă. Vârful săgeţii indică
direcţia curbei periculoase. Dacă nu se cunoaşte
topografia locului respectiv se recomandă reducerea
curbă deosebit de periculoasă vitezei până în treapta a doua. În zona de acţiune
a indicatorului sunt interzise toate manevrele.

Indicatorul se montează în curbe cu vizibilitate redusă.


Se instalează în set de 5 panouri de la intrarea până
la ieşirea din curbă. Pot fi instalate pe fiecare sens de
panouri succesive circulaţie sau numai pe un singur sens caz în care
pentru curbe deosebit panourile sunt pliate sub formă de „V” pentru a fii vizi-
de periculoase bile din ambele sensuri de deplasare.

Procentul 10 0/0 indică cu câţi metri drumul urcă sau


coboară faţă de nivelul bazei pe o distanţă de 100 m.
De regulă cu viteza cu care se urcă rampa se coboară şi
Coborâre Urcare cu înclinare panta. Pe un drum în rampă dacă banda de circulaţie
periculoasă mare a celui care urcă se îngustează atunci vehiculele care
urcă au prioritate faţă de cele care coboară.
În această situaţie înainte de a trece pe banda destinată circulaţiei din sens invers
conducătorii auto trebuie să se asigure că cel care vine din sens invers a redus viteza
şi a oprit.
Primul indicator indică faptul că drumul se îngustează
pe pe ambele sensuri de deplasare. Al doilea indicator
avertizează conducătorii auto fie că se face trecerea
de la două benzi de circulaţie la una singură fie
Drum îngustat că banda pe care circulă se îngustează datorită
unor obstacole sau lucrări. Al treilea indicator
avertizează conducătorii auto că banda de circulaţie destinată circulaţiei din sens invers
se îngustează. Pe sectorul de drum îngustat sunt interzise următoarele manevre: oprirea,
staţionarea, întoarcerea, mersul înapoi. Depăşirea este permisă dacă nu se periclitează
siguranţa celorlalţi participanţi la trafic şi interzisă atunci când indicatorul este însoţit de
unul din indicatoarele „ Prioritate pentru circulaţia din sens invers”, „ Prioritate faţă de
circulaţia din sens invers” .

Indicatorul avertizează conducătorii auto să păstreze o distanţă


corespunzătoare faţă de acostament.

Acostament periculos

Indicatorul avertizează că se circulă frecvent în coloană. În această


situaţie obligaţia conducătorilor auto este de a menţine o distanţă
corespunzătoare faţă de vehiculul care circulă în faţa sa pentru a
putea oprii autovehiculul în siguranţă când cel din faţă reduce
Drum aglomerat viteza sau frânează brusc.
7

La întâlnirea indicatorului conducătorii auto sunt obligaţi să reducă


viteza de deplasare şi să aprindă luminile de întâlnire. În interiorul
tunelului sunt interzise toate manevrele.

Tunel

Aceste indicatoare avertizează conducătorii auto că se


apropie de un pod mobil, chei sau mal abrupt pentru a
evita riscul prăbuşirii.
Pod mobil Ieşire spre un
chei mal abrupt

La întâlnirea acestor indicatoare conducătorii


auto sunt obligaţi să reducă viteza de
deplasare dacă prevăd un pericol.

Drum alunecos Drum cu Denivelare pentru


denivelări limitare de viteză

Acest indicator se instalează pe drumurile publice unde se execută


lucrări la partea carosabilă prin împrăştierea pietrişului sau în zona
balastierelor. La întâlnirea indicatorului conducătorii auto sunt obligaţi
să reducă viteza de deplasare, să mărească distanţa faţă de vehiculul
Împroşcare cu care circulă în faţa sa şi să evite pe cât posibil efectuarea manevrei de
pietriş depăşire. În situaţia când trebuie să depăşească se va mării distanţa
laterală faţă de vehiculul depăşit şi se va reintra pe partea dreaptă a
drumului public într-un punct mult mai în faţă, decât la o depăşire normală.

Indicatorul avertizează conducătorii de vehicule să circule cu atenţie


întrucât sunt posibile căderi de pietre si să părăsească cât mai repede
posibil zona de acţiune a indicatorului.
Căderi de pietre

Indicatorul avertizează conducătorii de vehicule că peste 50 m, urmează


o trecere pentru pietoni. La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie
să circule cu atenţie.
Presemnalizare
trecere pietoni

Indicatorul poate fii întâlnit în locurile frecventate de copii(şcoli, grădiniţe,


creşe, parcuri de joacă etc). La întâlnirea lui conducătorii de vehicule
trebuie să reducă viteza şi să circule cu atenţie pentru a putea oprii în
siguranţă dacă prevăd un pericol imediat.
Copii

Indicatorul se întâlneşte în locurile frecventate de către biciclişti.


La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie să reducă viteza,
să circule cu atenţie şi să păstreze o distanţă laterală corespunzătoare,
Biciclişti faţă de biciclişti pe timpul efectuării manevrei de depăşire.
8

Primul indicator se întâlneşte frecvent în localităţi rurale


(păşuni, ferme, locuri de traversare etc). Cel de-al doilea
indicator îl întâlnim în zonele de pădure, rezervaţii naturale
sau alte locuri unde există posibilitatea întâlnirii animalelor
Animale sălbatice. La întâlnirea lor conducătorii de vehicule trebuie
să reducă viteza de deplasare si să sporească atenţia.

Indicatorul avertizează conducătorii de vehicule apropierea de un


sector unde se execută lucrări la partea carosabilă. La întâlnirea lui
conducătorii de vehicule trebuie să circule cu atenţie şi să respecte
Lucrări semnalizarea temporară din zona respectivă.

Indicatorul avertizează că peste 50 m, urmează o intersecţie unde


circulaţia este dirijată prin semafoare.

Semafoare
Indicatorul se instalează în apropierea aeroportului sau a culoarelor
aeriene de zbor unde zgomotul depăşeşte limita normală.
conducătorii de vehicule trebuie să circule cu atenţie pentru a nu-i
surprinde şi deranja zgomotul puternic.
Aeroport

Indicatorul se instalează pe sectorul de drum unde vântul din lateral


este foarte puternic. La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie
să reducă viteza de deplasare pentru a nu fi surprinşi de schimbarea
bruscă a direcţiei vântului. Schimbarea bruscă a direcţiei vântului
Vânt lateral poate surprinde conducătorii de vehicule acţionând volanul cu o forţă
mai mare contrară direcţiei anterioare a vântului ceea ce ar implica
redresarea autovehiculului pe o distanţă considerabilă, existând riscul răsturnării
autovehiculului sau producerii vreunui accident de circulaţie.

Indicatorul se instalează la capătul drumului cu sens unic, obligând


conducătorii de vehicule să circule numai pe banda din dreapta,
pentru a evita coliziunea cu cei care circulă regulamentar din sens
Circulaţie în opus.
ambele sensuri

Indicatorul se instalează la trecerile de nivel cu o cale ferată


industrială sau în alte locuri periculoase. La întâlnirea lui conducătorii
de vehicule sun obligaţi să reducă viteza de deplasare şi să-şi ia toate
Alte pericole măsurile de siguranţă pentru zona respectivă.

Indicatorul se instalează la locul producerii unui accident de circulaţie


La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie să reducă viteza de
Accident deplasare fiind pregătiţi să respecte semnalele poliţistului şi obligaţiile
ce le revin în caz de accident.
9

Indicatorul presemnalizează o intersecţie de drumuri de aceeaşi


categorie. Fiind o intersecţie cu circulaţia nedirijată ordinea de
trecere se stabileşte prin regula priorităţii de dreapta.
Intersecţie de drumuri

Indicatoarele se instalează pe
drumul cu prioritate in intersecţiile
din afara localităţilor. Conducătorii
Intersecţie cu drum fără prioritate de vehicule care întâlnesc
indicatorul au prioritate de trecere
iar cei care circulă pe drumul trans-
versal vor întâlnii unul dintre
indicatoarele: „Cedează trecerea”
sau „Oprire”.
Intersecţie cu drumuri fără
prioritate, decalate

Indicatorul se instalează la o distanţă de 50 m de o intersecţie cu


sens giratoriu avertizând conducătorii de vehicule că urmează o
intersecţie dirijată cu sens giratoriu.

Presemnalizarea unei
intersecţii cu sens giratoriu
Indicatorul se instalează deasupra celui de-al treilea panou suplimen-
tar şi avertizează conducătorii de vehicule că peste 150 m urmează
o trecere la nivel cu o cale ferată prevăzută cu bariere sau
semibariere. Când barierele sau semibarierele sunt ridicate
conducătorii de vehicule sunt obligaţi să circule cu viteză redusă
Trecere la nivel cu şi să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un
o cale ferată vehicul feroviar.
cu bariere sau
semibariere.
Indicatorul se instalează deasupra celui de-al treilea panou suplimen-
tar şi avertizează conducătorii de vehicule că peste 150 m urmează
o trecere la nivel cu o cale ferată curentă fără bariere semnalizată cu
indicatorul „Trecere la nivel cu o cale ferată simplă fără bariere” sau
„Trecere la nivel cu o cale ferată dublă fără bariere”. Conducătorii de
Trecere la nivel vehicule sunt obligaţi să oprească pentru a se asigura în locul unde
cu o cale ferată au vizibilitate maximă fără a depăşi locul unde este instalat
fără bariere indicatorul sau marcajul transversal aplicat sub forma unei linii
continue pe partea carosabilă a drumului public.

Indicatorul se instalează înaintea unei intersecţii în care circulă


tramvaie avertizând conducătorii de vehicule că urmează să
intersecteze o linie de tramvai, fiind obligaţi să reducă viteza de
deplasare.
Trecere la nivel
cu linii de tramvai
10

Se instalează înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată din 50 în


50 de metri faţă de aceasta, astfel primul panou marcat cu o dungă
roşie la 50 m, al doilea marcat cu două dungi roşii la 100 m iar al
treilea panou marcat cu trei dungi roşii la 150 m.
Panouri suplimentare Pe trecerea de nivel cu linii de cale ferată şi la mai puţin de 50 m
pentru trecerea la nivel de aceasta sunt interzise toate manevrele(oprire, staţionare,
cu calea ferată întoarcere, depăşire mers înapoi). În localităţi urbane poate fi
instalat prin excepţie doar primul panou.

Panourile se instalează la nodurile de pe autostradă din 100 în


100 de metri. Conducătorii care părăsesc autostrada sunt obligaţi
să folosească „banda de decelerare”.

Panouri suplimentare
la nodurile rutiere de
pe autostradă

Balizele se instalează acolo unde s-a creat un obstacol, o interdicţie


pentru circulaţia vehiculelor indicând modul de ocolire. Prima baliză
indică ocolirea prin stânga ei iar cea de-a doua prin dreapta.

Balize direcţionale

Se instalează în aceleaşi locuri ca şi balizele direcţionale cu deosebirea că


baliza poate fi depăşită pe ambele părţi

Baliză bidirecţională
Se instalează înaintea trecerilor la nivel cu o cale ferată
curentă simplă sau dublă fără bariere(nepăzită). La întâlnirea
indicatorului conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească
vehiculul pentru a se asigura în locul unde au vizibilitate
Trecere la nivel cu o cale maximă fără însă a depăşii locul unde este instalat indicatorul
ferată simplă sau dublă sau marcajul transversal aplicat sub forma unei linii continue
fără bariere pe partea carosabilă. Oprirea este obligatorie chiar dacă
vehiculul care circulă în faţă a oprit şi s-a asigurat.

Indicatorul se instalează la trecerile la nivel cu o cale ferată


simplă sau dublă prevăzută cu bariere sau semibariere
Apropierea trenului este semnalizată prin lămpile laterale cu
lumină roşie intermitent alternativă şi semnalul sonor,
avertizând în acelaşi timp coborârea barierelor sau
semibarierelor. Lampa cu lumină albă intermitentă fixată în
Trecere la nivel cu o cale partea de sus a indicatorului, în acelaşi plan cu lămpile
ferată simplă sau dublă cu lumină roşie intermitent alternativă se află în stare de
fără bariere funcţionare în timpul cât semnalul lămpilor cu lumină roşie este
stins, permiţând conducătorilor de vehicule trecerea.
11

B Indicatoare de reglementare

B.1. Indicatoare de prioritate:

Indicatorul se instalează pe un drum ce intersectează drumul cu


prioritate în locul unde asigură vizibilitate maximă şi conferă
conducătorilor auto posibilitatea de a se asigura din mişcare
dacă în acel moment circulă vehicule pe drumul cu prioritate,
urmând să oprească pentru a acorda prioritate numai dacă
Cedează în acel moment circulă vehicule pe drumul prioritar. În situaţia când nu
trecerea trebuie să oprească pentru a acorda prioritate de trecere conducătorii
auto pot să-şi continue deplasarea pe direcţia dorită cu obligaţia de a
reduce viteza de deplasare.

Dacă observarea indicatorului este împiedicată poate fii


presemnalizat printr-un indicator similar însoţit de o tăbliţă
adiţională care precizează distanţa la care se reântâlneşte
50 m indicatorul.

Dacă drumul prioritar îşi schimbă configuraţia indicatorul va fi


însoţit de o tăbliţă adiţională care va indica direcţia drumului cu
prioritate (linia mai groasă). Poziţia conducătorului de vehicul în
această intersecţie este pe drumul de la baza tăbliţei adiţionale,
fiind obligat să acorde prioritate numai vehiculelor care circulă
pe drumul prioritar.

Indicatorul se instalează la 2-3 m de colţul intersecţiei. La întâlnirea


lui conducătorii de vehicule trebuie să oprească vehiculul pentru a
se asigura în locul unde au vizibilitate maximă chiar dacă în acel
Oprire moment nu circulă alte vehicule pe drumul cu prioritate.

Dacă drumul prioritar îşi schimbă configuraţia indicatorul va fi


însoţit de o tăbliţă adiţională care va indica direcţia drumului cu
prioritate (linia mai groasă). Poziţia conducătorului de vehicul în
această intersecţie este pe drumul de la baza tăbliţei adiţionale,
fiind obligat să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă
prin intersecţie ( celor care circulă pe drumul prioritar şi celor care
pătrund în intersecţie din partea dreaptă).
12

Indicatorul se instalează pe drumul prioritar, conferind prioritate de


trecere conducătorilor de vehicule care îl întâlnesc. Poate fii însoţit
şi de o tăbliţă adiţională care să indice traseul drumului cu
prioritate. Conducătorii de vehicule care intersectează drumul cu
prioritate vor întâlnii unul dintre indicatoarele: ”Cedează trecerea”
sau „Oprire”.
Drum cu prioritate

La întâlnirea indicatorului conducătorii de vehicule îşi pot continua


deplasarea deşi dreptul la prioritate a încetat, fiind pregătiţi să
respecte în continuare regulile de circulaţie ( prioritate de dreapta în
Sfârşit de drum intersecţiile nedirijate, prioritate de stânga în intersecţiile cu sens
cu prioritate giratoriu), dacă nu există alte mijloace de semnalizare în zona
Respectivă.

Indicatorul se instalează la spaţii înguste unde nu pot să circule


două vehicule unul pe lângă celălalt. La întâlnirea lui conducătorii
de vehicule trebuie să acorde prioritate tuturor vehiculelor care
Prioritate pentru circulă din sens invers.
circulaţia din sens
invers

Când indicatorul este însoţit de tăbliţa adiţională ce simbolizează un


autocamion sau autobuz, obligaţia de a oprii pentru a acorda
prioritate vehiculelor care circulă din sens invers revine numai
categoriilor simbolizate. Ceilalţi conducători (categoria A,B) vor
respecta regulile de circulaţie stabilite pentru sectorul de drum
îngustat.

Indicatorul se instalează pe sectorul de drum îngustat în aceleaşi


condiţii ca şi indicatorul „Prioritate pentru circulaţia din sens invers”
conducătorii de vehicule care îl întâlnesc au prioritate faţă de cei
care circulă din sens invers.
Prioritate faţă de
circulaţia din sens invers

B.2. Indicatoare de interzicere sau restricţie

Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau restricţie începe sau este


aplicabilă din dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizări care să precizeze
lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să
anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează
în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt
instalate împreuna cu indicatorul ce anunţa intrarea într-o localitate, semnificaţia lor
este valabilă pe drumul respectiv, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun
altfel.
13

Indicatorul se instalează la capătul drumului cu sens unic şi nu


permite accesul nici unui vehicul pe sectorul de drum respectiv.

Accesul interzis

Indicatorul se instalează la ambele capete ale drumului respectiv


şi nu permite accesul vehiculelor din ambele sensuri.

Circulaţia interzisă
în ambele sensuri

indicatorul se instalează în aceleaşi condiţii ca şi indicatorul


„Circulaţia interzisă în ambele sensuri”, permite numai accesul
vehiculelor al cărui deţinător are domiciliul în zona de acţiune
Cu excepţia a indicatorului.
riveranilor

se instalează la capetele sectorului de drum, unde se interzice


accesul oricărui tip de autovehicul cu excepţia motocicletelor fără
ataş şi a ciclomotoarelor.

Accesul interzis
autovehiculelor
cu excepţia motocicletelor
fără ataş

Interzice accesul oricărui tip de motocicletă cu sau fără ataş şi


motoretelor. Nu interzice accesul celorlalte autovehicule.

Accesul interzis
motocicletelor

Interzice accesul ciclomotoarelor. Nu interzice accesul celorlalte


vehicule şi autovehicule.

Accesul interzis
ciclomotoarelor

Se instalează la capetele de drum unde se interzice accesul


autovehiculelor destinate transportului de mărfuri.

Accesul interzis
vehiculelor destinate
transportului de mărfuri
14

Indicatorul interzice accesul pe sectorul de drum la capătul căruia


este instalat a autovehiculelor cu remorcă cu excepţia celor cu
semiremorcă sau cu o remorcă pe o osie.

Accesul interzis autovehiculelor


cu remorcă cu excepţia celor
cu semiremorcă sau remorcă uşoară

Indicatorul se instalează în localităţi rurale, pe drumurile din interiorul


acestora interzicând accesul tractoarelor şi maşinilor agricole.

Accesul interzis tractoarelor


şi maşinilor agricole

Pe sectorul de drum la capătul căruia este instalat indicatorul au


acces doar vehiculele cu tracţiune animală precum şi cele trase sau
împinse cu mâna.

Accesul interzis
autovehiculelor
Pe sectorul de drum la capătul căruia este instalat indicatorul au
acces doar vehiculele trase sau împinse cu mâna.

Accesul interzis autovehiculelor


şi vehiculelor cu tracţiune
animală

Indicatoarele permit accesul pe sectorul


de drum unde sunt instalate doar a vehicu-
lelor care nu depăşesc dimensiunile de
gabarit(lăţime, înălţime, masa maximă) şi
Accesul interzis vehiculelor Accesul interzis vehiculelor greutatea pe puntea simplă,
având o lăţime mai mare având o înălţime mai mare dublă sau triplă
de…… m de…… m

Accesul interzis vehiculelor Accesul interzis vehiculelor având masa pe osia simplă, dublă sau triplă
având o masă mai mare mai mare de …..tone
de … t
15

Indicatorul interzice accesul autovehiculelor sau ansamblurilor de


vehicule pe sectorul de drum unde este instalat care depăşesc
dimensiunea în lungime specificată pe indicator
Accesul interzis autovehiculelor
sau ansamblurilor de vehicule
având o lungime mai mare de …m

acest indicator obligă conducătorii de vehicule să păstreze distanţa


minimă faţă de vehiculul care circulă în faţa sa, în mers datorită unor
pericole din zona de acţiune a indicatorului( împroşcarea cu criblură,
drum lunecos, etc).
Interzis autovehiculelor de a
circula fără a menţine între
ele un interval de …..m

Indicatoarele acţionează în prima intersecţie unde le întâlnim


fiind interzis conducătorilor de vehicule să vireze pe prima
stradă la stânga(dreapta), întrucât pe drumul respectiv circula-
ţia se desfăşoară într-un singur sens.
Interzis a vira la
stânga dreapta

Indicatorul interzice efectuarea manevrei de întoarcere pe sectorul


de drum unde este instalat.

Întoarcerea interzisă

Indicatorul interzice oricărei categorii de autovehicul să depăşească


alte autovehicule cu excepţia motocicletelor fără ataş care pot fii
depăşite. În zona de acţiune a indicatorului mai pot fi depăşite şi
vehiculele care se exceptează pe poduri ( vehicule cu tracţiune
animală, biciclişti, ciclomotoare). Restricţia de depăşire poate fii
Depăşirea autovehiculelor anulată de indicatoarele „Terminarea tuturor restricţiilor”
cu excepţia motocicletelor fără „Sfârşitul interzicerii de a depăşii” sau de prima intersecţie.
ataş interzisă

Indicatorul interzice autovehiculelor destinate transportului de mărfuri


să efectueze manevra de depăşire pe sectorul de drum unde este
instalat. Celelalte categorii de autovehicule pot efectua manevra de
Depăşire interzisă depăşire. Zona de acţiune a indicatorului este aceeaşi cu a
autovehiculelor destinate indicatorului „ Depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor
transportului de mărfuri fără ataş interzisă.

Obligă conducătorii de autovehicule să nu depăşească viteza


maximă înscrisă pe indicator. Restricţia este anulată de
de indicatoarele „Sfârşitul limitării de viteză”, „Terminarea
Limitare de viteză Limitare de viteză tuturor restricţiilor” sau prima intersecţie.
diferenţiată pe categorii
de autovehicule
16

Indicatorul se poate instala în apropierea şcolilor, spitalelor sau la


intrarea într-o localitate interzicând conducătorilor de vehicule să
Claxonarea interzisă folosească mijloacele de avertizare sonoră. Mijloacele de avertizare
sonoră pot fi folosite în zona de acţiune a indicatorului doar pentru
prevenirea unui pericol imediat.

Indicatoarele interzic trecerea fără


a oprii în mod obligatoriu la: vamă,
taxă de drum, control poliţie.

Vamă Taxă de trecere Control POLIŢIE

Indicatorul se instalează după cel puţin două restricţii de tipul:


„ Depăşirea interzisă”, „Limitare de viteză” şi „Claxonarea interzisă”
pe care le anulează.
Sfârşitul tuturor
restricţiilor

Indicatorul ridică restricţia impusă de indicatorul „Limitare de viteză”

Sfârşitul limitării
de viteză

Indicatorul ridică restricţia impusă de indicatoarele „Depăşirea cu


excepţia motocicletelor fără ataş interzisă”, „Depăşirea interzisă
autovehiculelor destinate transportului de mărfuri”.
Sfârşitul interzicerii
de a depăşii

Indicatorul interzice staţionarea vehiculelor, oprirea fiind permisă.


Dacă lungimea sectorului unde staţionarea este interzisă este mai
mare indicatorul va fi însoţit de tăbliţe adiţionale. Tăbliţele adiţionale
pot fi simbolizate direct pe indicator dacă nu se împiedică
Staţionarea observarea lor.
interzisă
Marchează începutul zonei unde staţionarea este
interzisă.

Confirmă zona unde staţionarea este interzisă.

Marchează sfârşitul zonei unde staţionarea este


interzisă.
17

indicatorul interzice oprirea şi staţionarea vehiculelor pe sectorul de


drum unde este instalat. De asemenea este interzisă efectuarea
manevrei de întoarcere. Poate fii însoţit de aceleaşi tăbliţe adiţionale
Oprirea interzisă având aceeaşi semnificaţie ca şi indicatorul „Staţionarea interzisă”

Indicatoarele interzic staţionarea vehiculelor în zilele impare


sau pare pe toată durata zilei.

Staţionare alternantă

Indicatoarele interzic staţionarea vehiculelor în zilele


impare sau pare în intervalul de timp menţionat pe
tăbliţa adiţională.

6 – 12
18 -20

Indicatorul interzice staţionare vehiculelor peste durata menţionată


pe panoul pătrat pe care este inscripţionat indicatorul.

Zonă de staţionare cu
durata limitată

Indicatorul ridică restricţia impusă de indicatorul „ Zonă de staţionare


cu durată limitată”

Sfârşitul zonei de
staţionare cu
durata limitată

Indicatoarele obligă conducătorii de vehicule ca în zona


delimitată de cele două indicatoare să circule cu o
viteză maximă de 30 km/h.
Zonă cu viteza Sfârşit de zonă cu viteza
limitată la 30 km/h limitată la 30 km/h

indicatoarele interzic accesul pe sectorul


de drum respectiv a categoriilor de
autovehicule simbolizate pe
Accesul interzis vehiculelor care transportă: indicator.
substanţe explozive mărfuri substanţe de natură
sau uşor inflamabile periculoase să polueze apele
18

B.3. Indicatoare de obligare :

Indicatorul acţionează în intersecţia în care îl găsim instalat şi


obligă conducătorii de vehicule să circule numai pe direcţia înainte
întrucât pe drumul intersectat circulaţia este interzisă în ambele
sensuri.
Direcţie obligatorie
înainte

Obligă conducătorii de vehicule să vireze la dreapta:


în cazul primului indicator prin faţa lui iar la cel de-al doilea
după ce au trecut de el.

La dreapta

Indicatorul acţionează în intersecţia în care îl găsim instalat şi


obligă conducătorii de vehicule să circule numai pe direcţia înainte
sau la dreapta întrucât pe drumul intersectat circulaţia se desfăşoară
într-un singur sens.
Înainte sau la dreapta

Obligă conducătorii de vehicule să ocolească locul respectiv


în direcţia indicată de săgeată. În cazul primului indicator se
va ocolii insula sau locul respectiv prin dreapta iar la cel de-al
Ocolire doilea prin stânga sau prin dreapta.

Obligă conducătorii de vehicule să acorde prioritate de stânga în


intersecţia în care este instalat şi să ocolească insula prin partea
dreaptă atunci când doresc să vireze pe a doua stradă sau să
întoarcă.
Intersecţie cu sens
giratoriu

Obligă conducătorii de vehicule care execută un viraj la stânga sau


la dreapta şi intersectează un biciclist care circulă pe pista
respectivă semnalizată ca atare să-i acorde prioritate.
Pistă pentru biciclete

Obligă conducătorii de vehicule care execută un viraj la stânga sau


la dreapta şi intersectează pietonii care circulă pe pista respectivă
semnalizată ca atare să le acorde prioritate.
Pistă pentru pietoni
19

Creează aceleaşi obligaţii pentru conducătorii de


vehicule vehicule ca şi indicatoarele „Pistă pentru biciclişti”,
„Pistă pentru pietoni”

Pistă comună pentru pietoni şi biciclişti

Obligă conducătorii de vehicule ca pe sectorul de drum


delimitat de cele două indicatoare să nu circule cu o
viteză mai mică decât cea inscripţionată pe indicator.
Viteză minimă Sfârşitul vitezei minime Este interzisă oprirea şi staţionarea în zona de
obligatorie obligatorii acţiune a indicatorului.

Obligă conducătorii vehiculelor simbolizate


să circule numai în direcţia indicată de săgeată

Direcţie obligatorie pentru vehicule care transportă


mărfuri periculoase

C. Indicatoare de orientare şi informare

C.1. Indicatoare de orientare

Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizarea


direcţiilor la o direcţiilor la o direcţiilor traseului de
intersecţie de intersecţie indicate evitare a
drumuri din afara denivelată localităţii
localităţilor de drumuri

Presemnalizarea Drum închis sau Presemnalizarea Presemnalizare pe


direcţiilor într-o deschis traseului de urmat autostradă pentru
intersecţie cu în cazul unei restricţii parcare
sens giratoriu de circulaţie
20

Presemnalizarea pe Confirmarea direcţiei de Presemnalizarea unui Presemnalizarea traseului


autostradă pentru mers pe autostradă loc periculos o interzicere de urmat în vederea
spaţii de servicii spre localităţi mai sau o restricţie pe un efectuării virajului la stânga
importante drum lateral

Bandă rezervată Drum fără ieşire Traseu de urmat pentru anumite categorii
circulaţiei mijloacelor de vehicule
de transport în
comun

Selectarea circulaţiei pe direcţii de mers în apropierea Terminarea unei benzi de circulaţie


intersecţiei.

Bandă destinată Viteză minimă obligatorie Viteză minimă obligatorie Limite de viteză pentru
circulaţiei vehiculelor pentru o bandă de pentru diferite benzi de diferite benzi de circulaţie
lente circulaţie circulaţie

Bandă de circulaţie rezervată Direcţie spre localitatea ( localităţile) indicată .


autovehiculelor de transport
public de persoane
21

Direcţia de urmat pentru Direcţia spre obiectivul Direcţia spre obiective Direcţia spre aeroport
autovehicule destinate turistic locale
transportului de mărfuri

Direcţia de urmat în cazul devierii temporare Drum:


a circulaţiei. naţional judeţean comunal

Drum deschis traficului internaţional Traseu de tranzit Simbolul şi numărul


European autostrăzii

Intrare în Ieşire din Curs de apă Confirmarea direcţiei de


Localitate tunel sau viaduct mers spre o localitate
Limită de judeţ

C.2. Indicatoare de informare:

Trecere pentru pietoni


Limite generale de Sens unic
viteze

Autostradă Sfârşit de
autostradă Limite maxime de viteză Spital Poliţia
pe autostradă în funcţie
22
condiţiile meteorologice

Staţie de:
Post de prim ajutor Pasarelă pentru pietoni autobuz tramvai

Staţie de taximetre Drum pentru Sfârşit de drum pentru Vulcanizare Telefon


autovehicule

Staţie de alimentare cu carburanţi Hotel sau Restaurant Bufet sau


regular inclusiv benzină inclusiv benzină motel cofetărie
fără plumb fără plumb şi
gaz lichefiant

Teren pentru Teren pentru Teren pentru Loc pentru Cabană pentru WC public
camping caravane camping şi pentru popas turişti
caravane

Service auto Parcare Începutul şi sfârşitul zonei


rezidenţiale

Complex de Începutul şi sfârşitul zonei cu intrarea şi ieşirea din tunel îmbarcare pe


Servicii viteză recomandată 30 km/h vagoane de CF
23

Îmbarcare pe Port Gară Autogară Închirieri auto Plajă


feribot

Zonă de Zonă de Centru Zonă Poştă Apă potabilă


Vânătoare pescuit viticol industrială

Loc de joacă Stadion Supermarket Acces Teatru Muzeu


pentru copii Internet

Cântar pentru Control radar Informaţii rutiere Viteză Informaţii


Autovehicule recomandată turistice

C.3. Indicatoare de informare turistică:


24
D. Panouri adiţionale:

Distanţa până la locul Distanţa între indicator


la care se referă şi începutul locului
indicatorul de periculos
presemnalozare
sau informare Coborâre periculoasă
care începe la o distanţă
de 300 m

Direcţia şi distanţa până


la locul la care se referă
indicatorul Categoria de vehicul
care trebuie să respecte
semnificaţia indicatorului

Lungimea
sectorului periculos Trecere la nivel cu cale
Intervalul de timp în care la care se referă ferată industrială
acţionează indicatorul indicatorul completând semnificaţia
indicatorului „Alte pericole”

Începutul şi lungimea
zonei de acţiune a Începutul Confirmarea Terminarea
indicatorului zonei de acţiune a indicatorului

Sector de drum unde oprirea este interzisă


___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ __
25

Poziţia conducătorului de vehicul este


Direcţia drumului cu pe drumul de la baza tăbliţei adiţionale
prioritate fiind obligat să acorde prioritate vehicu- Parcare cu plată
lelor care circulă pe drumul prioritar
simbolizat prin linia mai groasă.

poziţia conducătorului de vehicul este


pe drumul cu prioritate
Direcţia drumului cu Viteza recomandată pe un
Prioritate sector de drum cu
semaforizarea sincronizată

Poziţia conducătorului de vehicul este


pe drumul de la baza tăbliţei
adiţionale fiind obligat să acorde
prioritate tuturor vehiculelor care
Direcţia drumului cu circulă prin intersecţie ( de drum Distanţa până la
Prioritate prioritar + prioritate de dreapta). Indicatorul „Oprire”

Intervalul de timp Exceptarea unor Sensul sau sensu- Trecere la nivel Ridicarea
când este permisă categorii de vehicule rile de circulaţie cu o cale ferată autovehicule-
staţionarea vehicule- de la semnificaţia pentru care este prevăzută cu ins- lor parcate
lor ce efectuează indicatorului valabilă semnifica- talaţie de semna neregulamen-
aprovizionarea ţia indicatorului lizare automată tar

Folosirea farurilor Vehicule care trans- Vehicule care Vehicule care Ploaie, ceaţă
de întâlnire portă substanţe transportă transportă sub- viscol
explozive sau uşor mărfuri stanţe de natură
inflamabile periculoase să polueze apa
26
Marcaje

Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea


participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreuna cu alte mijloace de
semnalizare rutiera pe care le completează, le întăresc sau le precizează
semnificaţia.
Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie sa fie
reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante, atunci când se adresează
conducătorilor vehiculelor aflate in mişcare.
Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale;
b) transversale;
c) alte marcaje, care pot fi:
1. diverse:
2. laterale:

A. Marcaje longitudinale:
1.

___ ___ ___ ___ ___ ___ ___

Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie discontinuă simplă.


Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă.

Marcajul longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie prin linie


discontinuă are caracter orientativ putând fi încălcat pentru efectuarea manevrei de
depăşire de către oricare din participanţii la trafic indiferent de direcţia din care circulă,
după o prealabilă semnalizare şi asigurare că manevra se poate face fără pericol
pentru cei care îl urmează, îl preced sau urmează să se intersecteze.
Delimitarea extremităţii părţii carosabile prin linie discontinuă are acelaşi
caracter de orientare (ghidare), permiţând conducătorilor de vehicule să-l încalce în
situaţia când doresc să iasă în afara părţii carosabile pentru a oprii vehiculul.

2.

Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă simplă.


Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice
trecerea cu vehiculul peste el. Dacă o asemenea linie separă sensurile de circulaţie,
se interzice trecerea pe partea opusă sensului de mers.
27

3.
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___

___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___


___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___

Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă dublă.


Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă.
Marcaj de delimitare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens cu linie discontinuă.
Linia discontinuă simplă este destinată:
a) delimitării benzilor in vederea ordonării circulaţiei, caz în care intervalul
dintre segmentele de linie este considerabil mai mare decât lungimea acestora;
b) anunţării apropierii de o linie continuă şi a interdicţiei impuse de această
sau apropierea de un alt loc ce prezintă un risc particular, cazuri in care intervalul
dintre segmentele de linie este considerabil mai mic decât lungimea lor.

4.

__________ __________ __________ __________ __________

Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă, dublată de una discontinuă..
Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie continuă.

În cazul marcajului mixt de separare a sensurilor de circulaţie, o linie continuă


dublată de una discontinuă se va respecta semnificaţia liniei celei mai apropiate de
autovehicul în sensul de deplasare.
Delimitarea extremităţii părţii carosabile prin linie continuă are caracter de
interzicere a încălcării ei.

5.
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ___
______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ __
------------------------
_ -------------------------- -------------------------- ------------------------- -------------------------- -------------------------- -------------------------- ---------

_______________ ________________ ________________ ________________ ________________ _________________ ________________ ______


------------------------- -------------------------- --------------------------- --------------------------- -------------------------- ---------------------------- --------------------------- ---------

______ _______ ______ _______ ______ _______ _______ ___


------------------------- --------------------------- --------------------------- -------------------------- ------------------------- --------------------------- ----------------------------- ----------

____ ___ ____ ____ ___ ___ ____ ____

Marcaj pentru benzi cu circulaţia reversibilă.


28

Benzile cu circulaţie reversibilă sunt dispuse lângă axul drumului şi sunt


materializate prin linii duble discontinue. Sunt însoţite permanent de semnale
luminoase care precizează modul de folosire a acestora. Semnalul luminos de
culoare roşie sub forma a două bare încrucişate în diagonală interzice circulaţia pe
banda respectivă, semnalul luminos verde sub forma unei săgeţi orientată cu vârful
către în jos permite circulaţia pe banda respectivă iar semnalul luminos intermediar
de culoare galbenă sub forma unei săgeţi în diagonală cu vârful orientat către
dreapta jos anunţă conducătorii de vehicule că trebuie să părăsească banda în
direcţia indicată de săgeată întrucât banda respectivă urmează să se închidă.
6.

___ ___ ___ ___ ___ ____ ___ ___ ___ ___

___ ___ ___ ___ ___ ____ ____ ___ ___ ___

Marcaj pentru drumuri cu zonă verde separatoare.

7.

Marcaj la apropierea de o intersecţie.

Bandă de decelerare

8.

Marcaj pe o bandă de decelerare.

Banda de decelerare se foloseşte pentru executarea virajului la dreapta de


pe un drum prioritar sau de pe o autostradă. La executarea virajului la dreapta,
29
conducătorii de vehicule fiind obligaţi să reducă viteza de deplasare, ar stânjeni
circulaţia celorlalte vehicule.

9. bandă de accelerare

Marcajul pe o bandă de accelerare.

Banda de accelerare se materializează pentru crearea posibilităţii


pătrunderii pe artere intens circulate prevăzute cu mai multe benzi de circulaţie,
prin viraj dreapta. Această bandă creează posibilitatea conducătorilor de vehicule
să poată efectua schimbarea benzii de circulaţie fără a stânjeni în deplasare
vehiculele care circulă pe banda respectivă. Înainte de a intra pe banda prioritară
situată lângă acostament conducătorii de vehicule trebuie să semnalizeze şi să se
asigure că intrarea se face fără pericol pentru vehiculele care circulă pe acea
bandă, ţinând cont de poziţia şi viteza de deplasare a acestora.

10.
______ ______ ______ ______ _____

________ ___ ___ ___ ___ ____

Marcajul benzii suplimentare pentru vehicule lente.

Avertizarea conducătorilor de vehicule


despre apropierea de o bandă destinată vehiculelor
lente se realizează prin indicatorul cu aceeaşi semnificaţie,
uneori fiind precedat de o tăbliţă adiţională care indică şi distanţa până la bandă.
Banda suplimentară pentru vehicule lente se materializează prin marcaj
longitudinal în general în situaţia drumurilor în rampă pentru fluidizarea circulaţiei
atunci când pe sectorul de drum respectiv circulă şi vehicule lente.

11.

Marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stânga.


30

Banda de stocare se materializează în zona de preselecţie pentru


executarea virajului la stânga în scopul creerii posibilităţii vehiculelor care virează la
stânga să oprească şi să acorde prioritate vehiculelor care circulă din sens opus.
B. Marcaje transversale:

Au aceeaşi semnificaţie ca
şi indicatoarele cu aceeaşi
denumire.

Marcaj de oprire şi cedare a trecerii

Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea


uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la
întâlnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica
linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care
dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de
tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul
"Oprire" se poate aplica pe partea carosabila inscripţia "STOP".
Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea
uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se
impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea
carosabila un marcaj sub formă de triunghi având o latura paralelă cu linia discontinuă, iar
vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.

Marcaj de traversare pentru pietoni. Marcaj de traversare pentru biciclişti.

C. Diverse:

Marcaj de ghidare la traversarea unei intersecţii. Marcaj de ghidare în intersecţii.


31

Marcaj pentru spaţii înguste. Marcaj la îngustarea drumului cu o bandă pe sens.

Spaţii interzise circulaţiei.


Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu
cu o linie de contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei.

Marcajul format dintr-o linie continuă


aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii
carosabile interzice staţionarea vehiculelor pe
acea parte a drumului. Când o asemenea linie
însoţeşte un indicator de interzicere a staţionarii,
această precizează lungimea sectorului de drum pe
care este valabilă interzicerea.
Interzicerea staţionării

Banda delimitată printr-un marcaj


longitudinal format din linii continue, pe
care este aplicat şi un marcaj simbolizând
o anumita categorie sau anumite categorii
de vehicule, delimitează banda rezervata
circulaţiei acelei sau acelor categorii de
vehicule.
Marcajul benzii rezervate mijloacelor de transport public

Marcajul format dintr-o linie în zigzag


semnifică interzicerea staţionarii vehiculelor
pe partea drumului pe care este aplicat.
O astfel de linie completată cu înscrisul "BUS"
sau "TAXI" poate fi folosită pentru semnalizarea
staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv Staţie autobuz, troleibuz
de taximetre.
32

Locuri de parcare.

D. Laterale:

Marcaje pe ziduri de sprijin şi pe infrastructurile pasajelor inferioare. Marcaje la pasaje care nu au asigurat
gabaritul de înălţime

Marcaje pe parapete. Marcaje pe coronamentele podeţelor.

Marcaje la refugii pe partea carosabilă. Marcaje pe borduri.

Marcaje de interzicere a depăşirii în unele Marcaj de reducere a vitezei înaintea unor curbe deosebit de
curbe deosebit de periculoase. periculoase.
33

Săgeata de repliere care este


oblică faţă de axul drumului, aplicată
pe o banda sau intercalată într-un
marcaj longitudinal format din linii
discontinue, semnalizează obligaţia
ca vehiculul care nu se afla pe banda Săgeţi de revenire pe banda aferentă sensului
indicată de săgeată sa fie condus pe acea bandă. de mers

Marcajul sub formă unei sau


unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe
benzile delimitate prin linii continue,
obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor
astfel indicate.
Marcajele, cum sunt: săgeţile,
inscripţiile, liniile paralele sau oblice, pot
fi folosite pentru a repeta semnificaţia
indicatoarelor sau pentru a da participanţilor
la trafic indicaţii care nu le pot fi furnizate,
în mod adecvat, prin indicatoare.

Semnale luminoase;

semnalele semaforului electric

Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv,
continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un
semafor.
După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a) cu un corp de iluminat, cu lumină
intermitentă de avertizare;

b) cu două corpuri de iluminat,


pentru pietoni şi biciclişti;

c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;

d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat,


pentru tramvaie.
Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe
portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind
următoarea:
34

a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: roşu, galben, verde;


b) la semaforul cu două culori ordinea semnalelor este: roşu, verde;
c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontala la partea
superioara si unul la partea inferioara, toate cu lumina albă.
Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în
intersecţii se instalează obligatoriu înainte de intersecţie, astfel încât sa fie vizibile de
la o distanta de cel puţin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de
cealaltă parte a intersecţiei.
Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este
valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora
li se adresează.
Pe drumurile cu două sau mai multe
benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate
prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot
instala deasupra uneia sau unora dintre benzi,
caz in care semnificaţia semnalelor luminoase
se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.
Semnalele roşu, galben şi verde pot fi în formă
de săgeţi de aceeaşi culoare, pe fond negru. În acest
caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusă de
semnalul luminos este limitată la direcţia sau direcţiile
indicate prin aceste săgeţi. Aceeaşi semnificaţie o au si
săgeţile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc,
la partea inferioara, semafoarele. Săgeata pentru mersul
înainte are vârful in sus.
Semnalul verde permite trecerea.
Se interzice intrarea într-o intersecţie chiar dacă semnalul luminos ori un
indicator de prioritate permite, dacă din cauza aglomerării circulaţiei conducătorul de
vehicul riscă să rămână imobilizat, stânjenind sau împiedicând desfăşurarea traficului.
Când semaforul este însoţit de una sau mai multe
lămpi care emit lumină intermitentă de culoare verde sub
formă uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta,
acestea permit trecerea numai în direcţia indicată, oricare ar
fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului. În acest
caz, conducătorii vehiculelor sunt obligaţi să acorde prioritate de
trecere participanţilor la trafic cu care se intersectează şi circulă
conform semnificaţiei culorii semaforului care li se adresează.
Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a
semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul
acesteia.
Semnalul roşu interzice trecerea.
La semnalul roşu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau,
după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă
semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei, în lipsa marcajului
pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea
părţii carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.
Atunci când semnalul roşu funcţionează concomitent cu cel galben, acesta
anunţa apariţia semnalului verde.
35

Când semnalul galben apare după semnalul verde, conducătorul vehiculului


care se apropie de intersecţie nu trebuie să treacă de locurile unde trebuie să
oprească cu excepţia situaţiei în care, la apariţia semnalului, se afla atât de aproape
de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiţii de siguranţa.
Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu respectarea semnalizării
rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.

semnalul lămpii cu lumină galbenă intermitentă :

Semnalul galben intermitent al unei lămpi instalate


într-un loc periculos permite trecerea, cu respectarea
semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile
in acel loc.

semnalele pentru benzile cu circulaţie reversibilă :

Când deasupra benzilor, delimitate prin marcaje longitudinale, sunt instalate


dispozitive care emit semnale roşii şi verzi, acestea sunt destinate semnalizării
benzilor cu circulaţie reversibilă. Semnalul roşu,
având forma a două bare înclinate si încrucişate,
interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra
căreia se găseşte, iar semnalul verde, de formă
unei săgeţi cu vârful in jos, permite intrarea
vehiculelor si circulaţia pe acea banda.
Semnalul luminos intermediar care anunţa schimbarea semnalului verde in
cazul benzilor cu circulaţie reversibilă are forma unei sau unor săgeţi de culoare
galbenă ori albă cu vârful orientat în diagonală către in jos, spre dreapta. Acest semnal
anunţă că banda deasupra căreia se afla este pe punctul de a fi închisă circulaţiei
conducătorilor cărora li se adresează şi că aceştia sunt obligaţi să se deplaseze pe
banda sau benzile indicate de săgeţi.
36

Alte semnale luminoase

În cazul semaforizării corelate, în lungul unui


traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a
timpului aferent culorii, precum şi dispozitive luminoase
care să arate participanţilor la trafic timpii stabiliţi prin
programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de
vehicule si viteza de deplasare.
Semaforul de avertizare se instalează la ieşirea din intersecţie şi este
constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbenă intermitentă. Acesta poate avea
in câmpul sau imaginea unui pieton in mişcare, de culoare galbenă pe fond negru.
Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie să se conformeze
semnificaţiei semnalelor luminoase, indicatoarelor, marcajelor, precum şi semnalelor
agenţilor care dirijează circulaţia şi ale conducătorilor de vehicule.
Ordinea de prioritate între regulile de circulaţie, diferitele tipuri de
mijloace de semnalizare rutieră şi semnalele agentului care dirijează circulaţia
este următoarea:
a) semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonora;
b) semnalele poliţistului;
c) semnalizarea temporară care modifica regimul normal de desfăşurare a
circulaţiei;
d) semnalele luminoase;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulaţie.

a)Semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră;

¾ lumina roşie, care poate fi folosită numai de către autovehiculele


aparţinând politiei şi pompierilor;
¾ lumina albastră, care poate fi folosită doar de către autovehiculele
aparţinând politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de
ambulanţă, protecţiei civile, Ministerului Apărării Naţionale şi de cele
destinate controlului circulaţiei vehiculelor din parcul propriu sau care
însoţesc coloane militare, de cele ale unităţilor speciale ale Serviciului
Roman de Informaţii si ale Serviciului de Protecţie si Paza, de cele ale
Ministerului Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor, precum şi de
cele ale procurorilor criminalişti din Ministerul Public şi ale Parchetului
Naţional Anticorupţie, atunci când se deplasează în acţiuni de
intervenţie sau in misiuni care au caracter de urgenta;
¾ lumina galbenă, care poate fi folosită de către autovehiculele cu
gabarite sau mase depăşite ori care însoţesc asemenea autovehicule,
de cele care transporta substanţe periculoase, de cele destinate
întreţinerii, reparării sau executării unor lucrări de drumuri, curăţeniei
străzilor, deszăpezirii sau tractării autovehiculelor ramase in pana,
precum si de tractoarele sau utilajele agricole.
37

b) semnalele poliţistului
Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:
a) braţul ridicat vertical semnifica "atenţie, oprire"
pentru toţi participanţii la trafic care se apropie,
cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar
mai putea opri in condiţii de siguranţă. Dacă
semnalul este dat intr-o intersecţie, aceasta nu
impune oprirea conducătorilor de vehicule care se
afla deja angajaţi in traversare( semnalul este similar
cu lumina de culoare galbenă a semaforului);
b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifică
"oprire" pentru toţi participanţii la trafic care,
indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia
sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse
(cu braţul stâng întins orizontal şi palma mâinii
orientată către înainte indică oprire pentru vehiculele
şi pietonii care circulă din faţa sa; cu braţul drept
întins orizontal şi palma mâinii orientată către înainte
indică oprire pentru vehiculele şi pietonii care
circulă din spatele acestuia).
După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî
braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de
asemenea, "oprire" pentru participanţii la trafic
care vin din faţă ori din spate( semnalul este similar
cu lumina de culoare roşie a semaforului);
c) balansarea cu braţul, pe verticala, a unui dispozitiv
cu lumina roşie ori a bastonului reflectorizant pe timp
de noapte semnifica "oprire" pentru participanţii la trafic,
spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticala a braţului semnifică reducerea
vitezei;
e) rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei
şi grăbirea traversării drumului de către pietoni.
Poliţistul care dirijează circulaţia poate face semn cu braţul ca vehiculul să
avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele sau, să îl ocolească prin
partea sa stângă sau dreapta, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.
La efectuarea comenzilor prevăzute la litera a şi b, poliţistul poate folosi şi
fluierul.
Oprirea conducătorilor de vehicule si a pietonilor este obligatorie si la
semnalele date de:
a) agenţii de cale ferata, la trecerile la nivel;
b) lucrătorii de drumuri, in zona lucrărilor pe partea carosabila;
c) conductorii coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de pietoni;
d) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea
scoliilor.
Conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa oprească si la semnalul
nevăzătorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.
38

Persoanele , care dirijează circulaţia ori care adresează semnale de oprire


participanţilor la trafic, trebuie sa fie echipate si plasate astfel încât sa poată fi
observate si recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic.
Semnalele poliţiştilor şi cele ale persoanelor cărora conducătorii de vehicule
trebuie să oprească în mod obligatoriu vehiculul primează atât fata de semnificaţia
mijloacelor de semnalizare, cat si fata de regulile de circulaţie. Aceste semnale se
executa pe timpul zilei cu braţul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul nopţii
numai cu un dispozitiv cu lumina roşie sau cu bastonul reflectorizant.

Semnalele poliţistului de pe motocicleta poliţiei

Oprire Reduceţi viteza Oprire

Semnalele poliţistului din maşina de poliţie

Mesaje variabile:
39

c) Semnalizarea temporară care modifica regimul normal de desfăşurare a


circulaţiei;
Pentru semnalizarea si dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drumuri, cu
excepţia autostrăzilor, unde se executa lucrări pe partea carosabila, se pot instala
temporar semafoare mobile, cu obligaţia presemnalizării vizibile a acestora de la o
distanta de cel puţin 150 m.
Pentru informaţii, avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se
folosesc aceleaşi indicatoare ca in semnalizarea permanentă, însa simbolurile vor fi
aplicate pe fond galben.

Drum îngustat Acostament Drum cu Drum alunecos


Periculos denivelări

Împroşcare cu Lucrări Semafoare Circulaţie în Alte pericole Depăşirea autovehiculelor


Pietriş ambele sensuri cu excepţia motocicletelor
fără ataş interzisă

Limitare de viteză Terminarea Sfârşitul interzicerii Deviere temporară


tuturor restricţiilor de a depăşii

Deviere temporară Denivelare faţă Îngustare temporară Abatere temporară


Banda alăturată

Abatere Terminarea abaterii Îngustare temporară Presemnalizarea rutei ocolitoare


temporară temporare
40

Presemnalizarea Marcaje rutiere Semnalizare unui utilaj Succesiune de puncte Presemnalizarea unui
rutei ocolitoare care se deplasează de lucru sector cu circulaţie
lucrând alternantă

Presemnalizarea Lucrări de tratamente


lucrării pe străzi a suprafeţei părţii
carosabile

Mijloace auxiliare de semnalizarea lucrării:

Ghirlandă polietilenă sau lanţ Semafor mobil Balize direcţionale Baliză tip jalon Con de dirijare

Balize cuplate Barieră bidirecţională Barieră normală Lampă cu Fanion


cu lămpi cu lumină lumină galbenă de
galbenă intermitentă intermitentă semnalizare
41

Parapet din material plastic Cărucioare portsemnalizare Palete de semnalizare

Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată

Tipuri de treceri la nivel cu calea ferată:


¾ trecere la nivel cu o cale ferată
prevăzută cu bariere sau
semibariere (păzite)

¾ trecere la nivel cu o cale ferată


automatizată( păzită)

¾ trecere la nivel cu o cale ferată


curentă fără barieră sau semibarieră
(nepăzite), fiind acele treceri unde
întâlnim doar indicatorul „Trecere
la nivel cu calea ferată simplă,
fără bariere” sau „Trecere la nivel cu
calea ferată dublă, fără bariere”

¾ trecere la nivel cu o cale ferată industrială;

La trecerea la nivel cu calea ferată păzită semnalul luminos pentru anunţarea


apropierii trenurilor este compus din două lumini roşii care funcţionează intermitent
alternativ. În cazul trecerii la nivel prevăzute cu bariere sau semibariere, acest semnal
anunţă coborârea acestora.
Semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor trebuie sa fie însoţit de
un semnal sonor de avertizare. Pe drumurile de pământ, cu circulaţie de vehicule
redusă, şi pe cărările pentru pietoni poate fi folosit doar un semnal sonor de avertizare.
42

În timpul cât semnalul cu lumini roşii prevăzut este stins, trebuie să


funcţioneze permanent un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă, având
cadenţa lentă, care semnifică permisiunea de a trece.
Lămpile cu lumini roşii şi albe sunt montate pe acelaşi suport şi îndreptate
în aceeaşi direcţie. Acestea se amplasează de fiecare parte a caii ferate, pe partea
dreaptă în sensul de mers, iar când condiţiile de vizibilitate impun, si pe partea
stângă, pe un refugiu în mijlocul părţii carosabile ori deasupra acesteia.
Semnalizarea luminoasă la trecerea la nivel cu calea ferată este însoţită, în
toate cazurile, de unul dintre indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără
bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere".
La apropierea trenurilor semnalul luminos cu lumini roşii şi cel sonor trebuie
să intre în funcţiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare
albă şi să rămână în funcţiune până la trecerea acestora.
Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată păzită sau nepăzită se
semnalizează cu indicatoare cu aceeaşi semnificaţie instalate succesiv la 150, 100 si
50 m de calea ferată.
Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată curentă se semnalizează,
după caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau
"Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere", însoţite de indicatorul "Oprire".
La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul "Alte
pericole", însoţit de un panou adiţional ce conţine imaginea unei locomotive, iar
circulaţia se dirijează de un agent de cale ferată.
Barierele si semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roşie si
albă si pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc roşu. Pe drumurile neiluminate benzile
trebuie sa fie reflectorizante, iar pe timp de noapte barierele şi semibarierele trebuie sa
fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumină roşie.
Porţile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată
electrificată, destinate să interzică accesul vehiculelor a căror încărcătura depăşeşte în
înălţime limita de siguranţă admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare
galbenă şi neagră. Pe stâlpii de susţinere ai porţilor de gabarit se instalează
indicatoare rutiere prin care se precizează înălţimea maximă de trecere admisă.
Indicatoarele, barierele şi semibarierele trebuie sa fie echipate cu dispozitive
reflectorizante, omologate.

Obligaţiile conducătorilor de vehicule :


¾ la trecerile păzite se reduce viteza de deplasare şi se circulă cu atenţie;
¾ la trecerile curente (nepăzite) se va opri în mod obligatoriu vehiculul, pentru
asigurare, în locul unde există vizibilitate maximă, fără a depăşi locul unde este
instalat indicatorul "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau
"Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere" ori marcajul transversal
aplicat pe partea carosabilă a drumului public sub formă unei linii continue ;
¾ la trecerile cu cale ferată industrială se va respecta semnalul agentului de cale
ferată;

Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrărilor

Limitele laterale ale platformei drumului se semnalizează prin stâlpi laterali de


delimitare sau prin parapete dotate cu dispozitive reflectorizante de culoare roşie si
43

albă ori galbenă, omologate. Dispozitivele roşii trebuie sa fie vizibile numai pe partea
dreaptă a drumului, în sensul de mers. Materialele din care acestea sunt confecţionate
nu trebuie sa fie dure.
Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului
se pot monta si pe parapetele de protecţie, pereţii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe
alte amenajări rutiere ori instalaţii laterale drumului.
Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se execută lucrări este
obligatorie, are semnificaţia interzicerii circulaţiei în zona afectată de lucrări si scopul
de a asigura desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a circulaţiei pe sectorul de drum
rămas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, după caz.
Limitele sectoarelor afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil cu panouri,
bariere, stâlpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacă
aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele trebuie însoţite pe timp de noapte de lumini
de culoare galbenă, iar când lucrarea afectează axul drumului, luminile pot fi de
culoare albă sau galbenă.
Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru
se instalează indicatoare si balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere
tip "limitatoare de viteza" si se aplică marcaje, corespunzător situaţiei create. Dacă
este cazul, dirijarea circulaţiei se realizează prin semnale luminoase ori semnale
ale lucrătorului de drumuri desemnat si special instruit.

Semnalele autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritara si obligaţiile celorlalţi


participanţi la trafic

Autovehiculele poliţiei, pompierilor şi cele cu regim de circulaţie prioritara


(dotate cu lumini giratorii albastre) atunci când conducătorii acestora se deplasează in
acţiuni de intervenţie sau misiuni care au caracter de urgenta, pun in funcţiune
mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi sonoră. Mijloacele de avertizare
luminoasă şi sonoră pot fi folosite şi separat, în funcţie de natura misiunii.
Autovehiculele care formează o coloană, însoţite de un autovehicul cu regim
prioritar, trebuie sa aibă in funcţiune luminile de întâlnire.
Se interzice folosirea de către conducătorul unuia dintre autovehiculele cu
regim de circulaţie prioritară, a semnalelor luminoase şi sonore de prioritate în alte
cazuri decât cele justificate de urgenţa intervenţiei sau misiunii lor.
Autovehiculele cu regim de circulaţie prioritara ce se deplasează la intervenţii
nu se supun restricţiilor de viteză. La intrarea în intersecţii conducătorii acestora sunt
obligaţi să circule cu atenţie şi să ia toate măsurile pentru prevenirea accidentelor.
La apropierea autovehiculelor cu însemnele politiei si ale pompierilor, aflate in
misiune, care au in funcţiune semnalele luminoase de culoare roşie si albastră şi,
respectiv, roşie, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt
obligaţi sa oprească de îndată in afara părţii carosabile sau, când nu este posibil, cat
mai aproape de partea din dreapta a părţii carosabile şi să permită trecerea acestora.
La apropierea de autovehicule cu regim de circulaţie prioritară, care au in
funcţiune semnalele luminoase de culoare albastră, concomitent cu cele sonore,
conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi sa reducă viteza, să elibereze banda pe
care se deplasează autovehiculul prioritar ori să circule cât mai aproape de bordura
sau acostament, iar la intersecţii, să le acorde prioritate de trecere.
44

Conducătorii de vehicule care se apropie de o coloana cu regim de circulaţie


prioritară pot depăşi coloana dacă li se semnalizează această manevră de către
conducătorul coloanei. Se interzice altor conducători de autovehicule să se intercaleze
sau să se ataşeze unei coloane cu regim de circulaţie prioritara.
Oprirea unui autovehicul de către un poliţist aflat intr-un autovehicul cu regim
prioritar se face si prin punerea in funcţiune a dispozitivelor luminoase cu mesaje
variabile sau cu braţul. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea
unui apel prin amplificatorul de voce. Conducătorul de autovehicul căruia i s-a adresat
semnalul este obligat sa pună în funcţiune de îndată luminile de direcţie din dreapta şi
să oprească în afara părţii carosabile sau, dacă aceasta nu este posibil, cât mai
aproape de bordura sau acostament.

Semnalele conducătorilor de vehicule

Conducătorii de vehicule semnalizează cu mijloacele de avertizare sonoră,


luminoasă sau cu braţul, ori de cate ori este necesar, pentru evitarea unui pericol
imediat.
Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanta de cel puţin 25
m faţă de cei cărora li se adresează, pe o durata de timp care sa asigure perceperea
semnalului şi fără sa-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune in pericol
siguranţa circulaţiei.
Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu poate fi folosită in zonele
de acţiune a indicatorului "Claxonarea interzisa", cu excepţia cazurilor , pentru evitarea
unui pericol imediat. Se exceptează de la această interdicţie autovehiculele cu regim
de circulaţie prioritară.
Conducătorii de vehicule sunt obligaţi ca de la lăsarea serii si pana in zorii
zilei, ziua când ploua torenţial, ninge abundent sau este ceată densă, ori in alte condiţii
care reduc vizibilitatea pe drumul public, precum şi în tuneluri, să folosească instalaţia
de iluminare a vehiculului astfel:
a) luminile de poziţie sau de staţionare, în timpul opririi pe partea carosabila în
afara localităţilor;
b) luminile de întâlnire sau de drum, in mers, atât in localităţi, cât şi în afara
acestora, după gradul de iluminare a drumului public, iar când plouă
torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă, ori în alte condiţii care
reduc vizibilitatea pe drum, şi luminile de ceaţă.
La apropierea a două vehicule care circula din sensuri opuse, conducătorii
acestora sunt obligaţi ca de la o distanta de cel puţin 200 m să folosească luminile de
întâlnire concomitent cu reducerea vitezei.
Semnalizarea prin schimbarea luminilor de întâlnire cu cele de drum se
foloseşte pe timp de noapte la intersecţiile care nu sunt dirijate prin semnale
luminoase sau de către poliţişti, precum şi în condiţii de vizibilitate redusă.
Sunt obligaţi sa folosească ziua, permanent, luminile de întâlnire:
a) conducătorii motocicletelor si ciclomotoarelor;
b) conducătorii autovehiculelor care însoţesc coloane militare sau cortegii,
transportă grupuri organizate de persoane şi cele care tractează alte vehicule sau care
transporta mărfuri şi produse periculoase.
Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de
deplasare, depăşirea, oprirea şi punerea în mişcare.
45

Intenţia conducătorilor de autovehicule de a schimba direcţia de mers,


depăşirea şi oprirea se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminii intermitente a
semnalizatoarelor cu cel puţin 50 m in localităţi şi 100 m in afara localităţilor, înainte de
efectuarea manevrelor.
Oprirea autovehiculelor pe partea carosabila se semnalizează cu lumina roşie
din spate.
Conducătorii vehiculelor cu două roti, precum şi ai celor cu tracţiune animală
ori ai celor trase sau împinse cu mâna semnalizează intenţia lor de a schimba direcţia
de deplasare sau de a depăşi, cu braţul întins orizontal, cu cel puţin 25 m înainte de
efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizează prin balansarea
braţului drept in plan vertical.
Luminile de avarie se folosesc când vehiculul a rămas în pană ori a fost
avariat şi nu poate fi deplasat imediat în afara părţii carosabile.
Luminile de avarie se utilizează şi în orice alte împrejurări în care vehiculul
imobilizat pe drumul public sau care se deplasează foarte lent constituie el însuşi un
pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic.
Conducătorii de vehicule trebuie sa pun in funcţiune luminile de avarie, în mod
succesiv, în ordinea opririi şi în cazul în care această manevra este impusă de
blocarea circulaţiei pe sensul de mers.
Se interzice deţinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea in
circulaţia pe drumurile publice a semnalelor speciale de avertizare luminoasă şi
sonoră, cu excepţia autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară.

Prioritatea

Prioritatea este dreptul pe care îl are un vehicul de a trece înaintea altuia în


situaţiile când se întâlnesc.
Tipuri de prioritate :
¾ prioritatea de dreapta, se aplică în
intersecţiile cu circulaţia nedirijată
precum şi în toate cazurile de egalitate ;
prin caz de egalitate se înţelege
pătrunderea a două vehicule într-o
intersecţie, venind de pe două caz de egalitate
drumuri publice unde sunt instalate

indicatoare cu aceeaşi semnificaţie ( în această situaţie, vehiculele care virează la


stânga trebuie să acorde prioritate celor care circulă din sens invers).

¾ prioritatea de stânga, se aplică în intersecţiile


cu sens giratoriu ;
46

¾ prioritatea conferită de indicatoarele


„Drum cu prioritate” , „Intersecţie cu un
drum fără prioritate”, „Intersecţii cu drumuri
fără prioritate, decalate”

¾ prioritatea faţă de circulaţia din sens


invers, este conferită de indicatorul
cu aceeaşi denumire şi se aplică pe
sectorul de drum îngustat unde nu pot
să circule două vehicule unul pe lângă
celălalt ;

¾ prioritatea de rampă, se aplică pe


sectorul de drum cu declivităţi unde
nu pot să circule două vehicule unul
pe lângă celălalt ; având prioritate
vehiculele care urcă rampa faţă
de cele care coboară.

¾ prioritatea specială, de acest tip


de prioritate beneficiază autovehiculele
poliţiei, pompierilor precum şi cele cu
regim de circulaţie prioritară echipate
cu lumini giratorii albastre, care au
mijloacele de avertizare sonoră în
funcţiune şi se deplasează la
intervenţii faţă de celelalte vehicule
care circulă prin intersecţie; mai
beneficiază de acest tip de prioritate
şi vehiculele pe şine în intersecţiile
cu circulaţia nedirijată faţă de celelalte
vehicule care circulă prin intersecţie ;

Nu are prioritate de trecere:


¾ vehiculul care intră pe un drum public
venind de pe un drum lateral, de categorie
inferioară( drumul de categorie inferioară fiind un
drum care accede în drumul principal de pe un câmp,
teren agricol etc).
47

¾ vehiculul care intră într-o intersecţie


venind de pe un drum public pe care nu este
instalat vreun indicator de prioritate, faţă de
vehiculele care circula dinspre dreapta;

¾ vehiculul care circulă pe un drum


public pe care este instalat unul din
indicatoarele cu semnificaţia "Cedează
trecerea" sau "Oprire";

¾ vehiculul care întâlneşte indicatorul


"Prioritate pentru circulaţia din sens invers";

¾ vehiculul care intra intr-o intersecţie


cu circulaţie in sens giratoriu( autoturismul şi
autobuzul ) faţă de cel
care circula in interiorul acesteia;

¾ vehiculul care coboară o pantă


faţă de vehiculul care urca;

¾ vehiculul care se pune în mişcare


sau care iese din garaj, curte, gang
faţă de vehiculul care circulă pe
drumul public, indiferent de direcţia
de deplasare. Se exceptează
autovehiculul din serviciile de transport
public de persoane care se pune în
mişcare din staţiile prevăzute cu alveole;
48

¾ vehiculul care execută virajul spre


stânga faţă de cel care circula din sens
opus, inclusiv atunci când circulaţia în
intersecţie este dirijata prin semnale
luminoase;

¾ vehiculele care efectuează manevra de


întoarcere faţă de cele care circulă pe
sectorul de drum respectiv.

¾ tramvaiul care efectuează virajul spre


stânga faţă de vehiculele care circula din
sens opus, dacă semnalizarea rutiera din
acea zona nu stabileşte o alta regulă;

¾ vehiculul care efectuează un viraj spre


stânga sau spre dreapta şi se intersectează
cu un biciclist care circula pe o pista
pentru biciclete, semnalizată ca atare.

¾ vehiculele care trec de pe o bandă de


circulaţie pe alta faţă de cele care circulă pe
banda respectivă ;
49

¾ toate vehiculele faţă de pietonii angajaţi


în traversarea străzii prin locurile prevăzute
cu indicator sau marcaj :

Poziţii în timpul mersului

1. Circulaţia pe benzi :

Prin bandă de circulaţie se înţelege spaţiul longitudinal al părţii carosabile,


materializat sau nu prin marcaje rutiere, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru
circulaţia cu uşurinţă a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se
deplasează pe două roţi.

Pe drumurile publice pe care sunt axul drumului


aplicate marcaje, conducătorilor de vehicule
le este interzisă trecerea peste linia continuă,
simplă sau dublă, şi peste marcajul pentru
spatii interzise.
Marcajul discontinuu delimitează benzile,
putându-se trece peste el numai atunci când
conducătorii de vehicule schimbă banda de ___ ___ ___ __
circulaţie, direcţia de deplasare ori când s-au
angajat în depăşire. Aceste manevre se vor ___ ___ ___ __
executa numai după ce aceştia au semnalizat şi
s-au asigurat că nu periclitează siguranţa axul drumului
celorlalţi participanţi la trafic care îi urmează sau
îi precede sau circulă din sens opus.

In cazul în care sensul de circulaţie este


separat de o linie continuă şi una discontinuă, respectă linia discontinuă
conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte ____ ____ ___ ___
semnificaţia liniei celei mai apropiate de vehicul
în direcţia de deplasare. Respectă linia continuă

Pe un drum public prevăzut cu minimum


trei benzi pe sens, când conducătorii a două __ __ __ __ __ __
autovehicule circula in aceeaşi direcţie, dar pe
benzi diferite şi intenţionează să se înscrie pe __ __ __ __ __ __
banda liberă dintre ei, cel care circulă pe banda semnalizare
din dreapta este obligat să permită celui care vine axul drumului 50( 100) m
din stânga să ocupe acea bandă.
50

Pe drumul public cu mai multe benzi,


conducătorii de vehicule care circula pe o
banda care se sfârşeşte, pentru a continuă
deplasarea pe banda din stânga trebuie sa
permită trecerea vehiculelor care circula
pe acea banda.

Prin preselecţie se înţelege ocuparea din timp a benzii sau a rândului,


corespunzător direcţiei de mers. În intersecţiile cu marcaje zona de preselecţie este
materializată prin linie continuă. Preselecţia se face de la o distanţă de cel puţin 50
m de colţul intersecţiei atât în localităţi cât şi în afara acestora, cu respectarea
semnificaţiei indicatoarelor si marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers.
În zona de preselecţie sunt interzise toate manevrele. Dacă în aproprierea
unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se
circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie să fie conduse numai în direcţia
sau direcţiile indicate.

Preselecţie
50 m de colţul intersecţiei

banda 1 50 m
50 m
50 m banda 2
banda 3

banda 3

banda 2
banda 1

Numerotarea benzilor de circulaţie se face de la acostament către axul


drumului. Trecerea de pe banda de circulaţie nr 1 pe banda nr 3 cu intenţia de a
executa virajul la stânga se face succesiv nu în diagonală, astfel într-o localitate
această manevră trebuie începută de la o distanţă de cel puţin 150 m .

2. Circulaţia pe rânduri :

La intersecţiile fără marcaje, conducătorii


vehiculelor ocupa in mers, cu cel puţin 50 m înainte
de intersecţie, următoarele poziţii:
a) rândul din dreapta ( de lângă bordură), cei care vor
sa schimbe direcţia de mers spre dreapta;
b) rândul din stânga ( de lângă axul drumului ),
cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre stânga;
c) oricare dintre rânduri, cei care vor să
meargă înainte.
51

Dacă în intersecţie circulă şi tramvaie, iar


spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite
circulaţia pe două rânduri, toţi conducătorii de
vehicule, indiferent de direcţia de deplasare, vor
circula pe un singur rând, lăsând liber traseul
tramvaiului.
In cazul in care tramvaiul este oprit intr-o staţie fără refugiu pentru pietoni,
vehiculele trebuie sa oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, şi să-şi reia
deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise.

Reguli de circulaţie
Reguli generale:

Vehiculele se conduc pe partea dreaptă a drumului public, în direcţia de


mers, cu excepţia celor trase sau împinse cu mana, care circula pe partea stânga.
Se interzic participanţilor la trafic aruncarea, lăsarea şi abandonarea de
obiecte, materiale sau substanţe, precum şi crearea de obstacole pe drumul public.
Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public
este obligată să îl înlăture şi, dacă nu este posibil, să îi semnalizeze prezenţa şi să
anunţe imediat administratorul drumului public şi cea mai apropiată unitate de
politie ori primul poliţist întâlnit.
Obligaţia de anunţare a politiei revine şi participanţilor la trafic care au
sesizat existenta pe drum a unui obstacol sau a oricărei alte situaţii periculoase
pentru fluenta si siguranţa circulaţiei.
Conducătorii si pasagerii autovehiculelor, care ocupă locuri prevăzute prin
construcţie cu centuri de siguranţă, sunt obligaţi să le poarte în timpul circulaţiei pe
drumurile publice, atât în localităţi, cât şi în afara acestora.
Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm trebuie să poarte
centuri de siguranţă adaptate greutăţii şi dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3
ani se transporta numai în dispozitive de reţinere omologate.
Se exceptează de la obligaţia de a purta centura de siguranţa, în interiorul
localităţilor:
a) conducătorii autovehiculelor echipate cu lumină giratorie roşe- albastră, roşie,
albastră ;
b) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi;
c) femeile în stare vizibilă de graviditate;
d) conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de
persoane, în regim de taxi;
e) instructorii auto în timpul orelor de pregătire a cursanţilor.
În cazul în care în autovehicul exista atât locuri dotate cu centuri de
siguranţă, cât şi locuri fără astfel de dispozitive, se ocupă de preferinţă locurile dotate
cu centuri de siguranţă.
Conducătorilor de autovehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci
când aceştia se afla în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive de
tip "mâini libere".
52

Utilizarea părţii carosabile

Conducătorii sunt obligaţi sa conducă vehiculele cât mai aproape de marginea


din dreapta părţii carosabile.
Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau
pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile
publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete şi
celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de
mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol.
În cazul în care drumul are două
sau mai multe benzi pe sensul de mers,
vehiculele vor fi conduse pe banda situata
lângă acostament sau bordura. Celelalte benzi
pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga,
dacă banda de circulaţie utilizata este ocupata,
cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta
atunci când acest lucru este posibil.
Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplasează cu viteza
redusă trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordura, dacă în
sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.
Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia banda pe care
este amplasată linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot
folosi această bandă, cu obligaţia sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea
acestuia.
Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda
rezervata acestora, dacă o astfel de banda exista si este semnalizata ca atare. Pe
aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară.

Trecerea pe lângă vehiculele care circula din sens opus

La întâlnirea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii


acestora sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii
carosabile, în sensul lor de mers.
Dacă mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor
participanţi la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducătorul vehiculului
este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea
vehiculelor care circulă din sens opus.
Pe drumurile publice înguste, unde trecerea vehiculelor care circulă din
sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, conducătorii
acestora se vor conforma semnalizării existente.
Pe drumurile publice cu declivităţi pronunţate, unde trecerea vehiculelor care
circula din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibila sau periculoasă, cele
care coboară sunt obligate sa oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care
urcă.
La spaţii înguste sau pe sectorul de drum cu declivităţi, când două vehicule
nu pot să treacă unul pe lângă celălalt, dacă unul dintre vehicule trebuie sa execute o
manevra de mers înapoi, ansamblul de vehicule trece înaintea oricărui alt vehicul,
53

vehiculul greu înaintea celui uşor, iar autobuzul înaintea autovehiculului de transport
mărfuri.
La vehiculele de aceeaşi categorie, obligaţia de a efectua o manevră de mers
înapoi revine conducătorului care coboară, cu excepţia cazului când este mai uşor şi
există condiţii pentru conducătorul care urcă să execute această manevra, mai ales
atunci când se afla aproape de un refugiu.

Reguli referitoare la manevre in timpul mersului

Conducătorul de vehicul care intenţionează să pornească de pe loc sau


să oprească, să întoarcă, să iasă dintr-un rând de vehicule staţionate sau să intre
într-un asemenea rând, să vireze spre dreapta sau spre stânga pentru schimbarea
benzii ori direcţiei de deplasare sau să meargă înapoi este obligat să efectueze
aceste manevre numai după ce a semnalizat şi s-a asigurat că o poate face fără a
pune în pericol participanţii la trafic care îl urmează, îl precedă ori cu care urmează
să se întâlnească, ţinând seama de poziţia, direcţia şi viteza acestora.
Semnalul dat trebuie menţinut pe întreaga durată a manevrei şi oprit de
îndată ce această a fost efectuată.
În situaţiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei,
schimbarea direcţiei de deplasare se face prin stânga, iar dacă există un marcaj de
ghidare, cu respectarea semnificaţiei acestuia.

Schimbarea direcţiei de mers spre


stânga, în cazul autovehiculelor care intră
intr-o intersecţie circulând pe acelaşi drum
în aliniament, dar din sensuri opuse, se
efectuează prin stânga centrului intersecţiei,
fără intersectarea traiectoriei acestora.

Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile


se ocolesc prin partea dreaptă.
Conducătorul de vehicul care constată că vehiculele care circulă înaintea
lui semnalizează intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de
deplasare este obligat sa asigure condiţiile pentru realizarea acestor manevre în
deplină siguranţă.
La apropierea de o staţie de troleibuz sau autobuz prevăzută cu alveolă,
din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenţia de a ieşi,
conducătorul de autovehicul care circulă pe banda de lângă acostament sau
bordura este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite
reintrarea în trafic.

Circulaţia pe autostrăzi

Se interzice pe autostrăzi circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase


depăşite, cu excepţia celor autorizate, tractoarelor şi maşinilor autopropulsate,
precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi
viteza de 50 km/h.
54

De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise învăţarea conducerii unui


vehicul, încercările prototipurilor de autovehicule, manifestaţiile, defilările,
caravanele publicitare, antrenamentele si competiţiile sportive de orice fel, precum
şi cortegiile.
Conducătorii de vehicule care intră pe autostrăzi folosind banda de intrare
(de accelerare) trebuie să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima
banda a autostrăzilor şi să nu stânjenească în nici un fel circulaţia acestora.
Conducătorii care urmează să părăsească autostrada sunt obligaţi să
semnalizeze din timp şi să se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare).
Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de
mărfuri se desfăşoară numai pe banda din partea dreapta a autostrăzii.

1-zona mediană;
2-racordarea dintre cele
două sensuri de circulaţie;
3- benzi de circulaţie;
4-banda de urgenţă,
5- acostament,

Pe autostrăzi se interzice:
a) circulaţia pe banda de urgenţă;
b) abandonarea autovehiculelor;
c) remorcarea autovehiculelor rămase în pană dincolo de cea mai apropiată
ieşire de pe autostradă ori intrarea pe autostradă cu un autovehicul remorcat;
d) efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi ori intrarea în zona
mediană, inclusiv pe racordurile dintre cele două parţi carosabile;
e) staţionarea ori parcarea autovehiculelor in alte locuri decât cele special
amenajate şi semnalizate prin indicatoare. În cazul imobilizării fortuite, conducătorii
sunt obligaţi să scoată autovehiculele pe banda de urgentă, iar dacă nu o pot face,
să le semnalizeze imediat prezenţa.
Deplasarea si imobilizarea voluntara pe banda de urgenta sunt permise
autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară numai in cazurile când circulaţia pe
celelalte benzi este blocată.

Circulaţia în zona rezidenţială şi pietonală

În zona rezidenţiala conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa circule cu o


viteza maxima de 20 km/h, să nu staţioneze sau să parcheze vehiculul în afara
spatiilor anume destinate şi semnalizate ca atare, să nu stânjenească sau să
împiedice circulaţia pietonilor chiar dacă, în acest scop, trebuie să oprească.
În zona pietonală, semnalizată ca atare, conducătorul poate intra numai
dacă locuieşte în zonă sau prestează servicii publice "din poartă în poartă" şi nu
are altă posibilitate de acces. Acesta este obligat să circule cu viteza maxima de 5
55

km/h, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor şi, dacă este


necesar, să oprească.
La ieşirea din zonele rezidenţiale şi pietonale, conducătorii de vehicule sunt
obligaţi sa acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.

Circulaţia în intersecţii
Prin intersecţie se înţelege - orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de
drumuri, inclusiv spatiile formate de acestea;

1. Circulaţia în intersecţiile nedirijate:

Intersecţiile cu circulaţia nedirijată sunt intersecţiile unde nu întâlnim nici un


mijloc de semnalizare, semnal luminos sau poliţist care să dirijeze circulaţia.
Ordinea de trecere a vehiculelor se stabileşte prin reguli de circulaţie (
prioritatea de dreapta).
Înainte de a intra într-o intersecţie nedirijată prima asigurare se face din
partea stângă pentru a observa dacă vehicul care vine din stânga noastră a redus
viteza şi a oprit şi apoi din dreapta pentru a le acorda prioritate.

Aplicând regula priorităţii de dreapta


ordinea de trecere este următoarea:
motociclistul, autocamionul şi autoturismul.
Autoturismul are în partea dreaptă
autocamionul fiind obligat să oprească să-i
acorde prioritate, autocamionul are în
partea dreaptă motocicleta deci trebuie să-i
acorde prioritate iar motociclistul trece
primul pentru că din dreapta sa nu circulă
un alt vehicul. După ce a trecut
motociclistul se aplică în continuare regula priorităţii de dreapta între autoturism şi
camion, al doilea care trece prin intersecţie fiind autocamionul iar ultimul
autoturismul.

Ordinea de trecere este următoarea:


tramvaiul, autoturismul negru, autoturismul
galben.
Tramvaiul trece primul întrucât în aceste
intersecţii tramvaiele au prioritate de
trecere cu excepţia celor care virează la
stânga care pierd prioritatea faţă de
vehiculele care circulă din sens invers.
Între cele două autoturisme se aplică
regula priorităţii de dreapta al doilea care
trece
fiind autoturismul negru iar ultimul autoturismul galben.
56

Ordinea de trecere este următoarea:


autoturismul, autobuzul şi autocamionul.
Există o derogare de la regula clasică a
priorităţii de dreapta, este cazul vehiculelor
care execută virajul la dreapta fără să
depăşească axul drumului. Autobuzul este
obligat să oprească pentru a acorda
prioritate de dreapta autoturismului
indiferent dacă acesta virează la dreapta ar
circula pe direcţia înainte sau ar executa
virajul la stânga. Autoturismul întrucât execută virajul la dreapta fără să
depăşească axul drumului nu are nici o obligaţie faţă de conducătorul
autocamionului, prin urmare el va trece primul prin intersecţie. Între camion şi
autobuz fiind caz de egalitate ( ambii sunt pe aceeaşi categorie de drum), cel care
virează la stânga (autocamionul) este obligat să dea prioritate de dreapta celor care
circulă din sens invers (autobuzului). Regulă vehiculele care virează la dreapta
fără să depăşească axul drumului au prioritate faţă de celelalte vehicule care
circulă prin intersecţia nedirijată.

2.Circulaţia în intersecţiile cu sens giratoriu

Intersecţiile cu sens giratoriu sunt intersecţii cu circulaţia dirijată unde se


aplică regula priorităţii de stânga. Prin urmare vehiculele care circulă în sensul
giratoriu au prioritate faţă de cele care pătrund într-o astfel de intersecţie.

În intersecţiile cu sens giratoriu


singurul indicator care îl găsim
instalat este indicatorul cu aceeaşi
semnificaţie „Intersecţie cu sens
giratoriu”. În situaţia când apar
indicatoare de reglementare a
1 priorităţii „Cedează trecerea”,
„Oprire”, „Drum cu prioritate”
intersecţia respectivă se transformă
în intersecţie cu circulaţia dirijată de
piaţă gen sens giratoriu. În situaţia de
faţă autocamionul şi motociclistul
beneficiază de prioritate de trecere. Dacă ne apropiem de o astfel de intersecţie şi
dorim să virăm pe prima stradă la dreapta ( poziţia autoturismului), ne încadrăm cât
mai aproape de acostament, semnalizăm dreapta, acordăm prioritate vehiculelor
care circulă din partea stângă (motociclistului) după care executăm virajul la
dreapta. Dacă dorim să virăm pe cea de-a doua stradă ( din poziţia autoturismului),
ne încadrăm cât mai aproape de axul drumului, semnalizăm stânga, acordăm
prioritate vehiculelor care circulă prin intersecţie din partea stânga şi ocolim prin
dreapta insula, menţinând în funcţiune semnalul stânga ( traseul marcat cu
albastru). După ce am trecut de axa penultimului drum unde dorim să virăm,
semnalizăm dreapta ( traseul marcat cu roşu ) şi ne încadrăm pe banda de lângă
57

axul drumului. Dacă semnalizăm dreapta înainte de a trece de axul penultimului


drum, cel care circulă pe drumul respectiv subînţelege că dorim să virăm la dreapta
pe drumul care circulă şi poate să-şi continue deplasarea creând astfel premiza
unui accident.

3. Circulaţia în intersecţii dirijate:

În intersecţiile cu circulaţia dirijată ordinea de trecere se stabileşte după


semnificaţia indicatoarelor rutiere şi regula priorităţii de dreapta între vehiculele
aflate pe aceeaşi categorie de drum ( caz de egalitate).

Pentru a rezolva ordinea de trecere trebuie


să stabilim direcţia drumului cu prioritate în
situaţia de faţă fiind drumul pe care circulă
motociclistul şi autoturismul. Fiind caz de
egalitate ( au acelaşi indicator „Drum cu
prioritate”) între ei se aplică regula priorităţii
de dreapta. Primul care va trece este
autoturismul după care motociclistul iar
ultimul autocamionul întrucât se află pe un
drum fără prioritate.

Primul va trece conducătorul


autocamionetei albastre întrucât circulă pe
direcţia prioritară. Autocamionul şi
autoturismul au indicatoare de pierderea
priorităţii. Fiind caz de egalitate între ei se
aplică regula priorităţii de dreapta. Al doilea
va trece conducătorul autocamionului iar
ultimul conducătorul autoturismului.

Ambii conducători se află pe direcţia


drumului cu prioritate. Fiind caz de egalitate
conducătorul autoturismului care virează la
stânga trebuie să acorde prioritate celui
care se deplasează pe direcţia înainte.
58

Depăşirea
Depăşirea este manevra prin care conducătorul unui vehicul îl devansează
pe un altul, aflat in mers sau imobilizat, dacă prin aceasta se trece peste axul
longitudinal al drumului sau peste marcajul de separare a sensurilor de circulaţie.
Depăşirea vehiculelor se face numai pe partea stânga, în sensul de mers,
cu excepţia celor ai căror conducători au semnalizat şi s-au încadrat corespunzător
schimbării direcţiei de deplasare spre stânga si a tramvaielor, care se depăşesc pe
partea dreaptă.

Tramvaiele aflate in mers pot fi depăşite si pe partea stânga atunci când


drumul public este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea drumului
nu exista spaţiu suficient pentru depăşire.

Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat:


¾ să se gândească dacă este absolut necesar să execute această manevră;
¾ să se asigure că manevra nu este interzisă pe sectorul de drum respectiv;
¾ să se asigure că cel care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat intenţia
începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau
stânjeni circulaţia din sens opus;
¾ să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii;
prin distanţă de cel puţin 50 m ( 100 – în afara
localităţilor), de la care trebuie să se semnalizeze
efectuarea manevrei de depăşire se înţelege
distanţa dintre locul unde a început semnalizarea
şi locul unde poate fii executată această manevră.

¾ să păstreze in timpul depăşirii o distantă laterala suficienta faţă de vehiculul


depăşit;
¾ să reintre pe banda de circulaţie iniţială după ce s-a asigurat că poate efectua
această manevra în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru
ceilalţi participanţi la trafic.
Conducătorul de vehicul care urmează sa fie depăşit este obligat:
59

¾ să nu mărească viteza de deplasare;


¾ să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile.
Se interzice depăşirea vehiculelor:

În intersecţii cu circulaţia nedirijată prin


mijloace de semnalizare rutieră sau de
către poliţişti
În apropierea vârfurilor de rampă, când
vizibilitatea este redusă sub 50 m

În curbe şi în orice alte locuri unde pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri
vizibilitatea este redusa sub 50 m; şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite
în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală
motocicletele, ciclomotoarele şi bicicletele,
dacă lungimea segmentului de vizibilitate a
drumului este mai mare de 20 m, iar lăţimea
drumului, de cel puţin 7 m;

pe treceri pentru pietoni semnalizate


prin indicatoare şi marcaje;

pe treceri la nivel cu calea ferată curentă şi la


mai puţin de 50 m de acestea;
60

in staţii de tramvai, atunci când acesta este


oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu
pentru pietoni;

în zona de acţiune a indicatorului "Depăşirea interzisa";

când pentru efectuarea manevrei


se trece efectiv peste marcajul continuu,
simplu sau dublu, care desparte
sensurile de mers, iar autovehiculele în situaţia când din sens opus se apropie un
circula pe contrasens alt vehicul al cărui conducător este obligat sa
efectueze manevre de evitare pentru a nu intra
in coliziune;

Se interzice depăşirea coloanei oficiale


asigurate, înainte şi în urmă, cu echipaje
ale poliţiei
.

în locul unde s-a format o coloană de


vehicule în aşteptare, dacă prin
aceasta se intră pe sensul opus
de circulaţie.
61

Oprirea, staţionarea si parcarea

În localităţi vehiculele oprite sau staţionate voluntar pe partea


carosabilă trebuie aşezate cât mai aproape de marginea din dreapta a sensului de
mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rând, dacă printr-un
mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără ataş, ciclomotoarele
şi bicicletele pot fi oprite sau staţionate cel mult două, una lângă alta.
Pe drumurile cu sens unic, oprirea sau staţionarea voluntara a vehiculelor
este permisă şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de
circulaţie.
În afara localităţilor oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor se face
în afara părţii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de
marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.
Orice vehicul care staţionează pe timp de noapte pe partea carosabilă a
unui drum public, acolo unde staţionarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu
lanterne de poziţie, dacă locul de staţionare nu este iluminat.
Se interzice staţionarea pe drumurile publice în timpul nopţii a tractoarelor,
maşinilor şi utilajelor agricole, remorcilor, vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor
trase sau împinse cu mâna.
Se interzice oprirea sau staţionarea pe trotuare. Autoritatea competenta
poate permite oprirea sau staţionarea, parţial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu
respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puţin un
culoar de minimum 1,5 m lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, pentru
circulaţia pietonilor. Sunt exceptate de aceste prevederi vehiculele cu regim de
circulaţie prioritară.
Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi
sau staţionarii să deschidă sau să lase deschise uşile acestuia ori să coboare fără
să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie.
Conducătorul care staţionează cu autovehiculul trebuie să oprească
motorul, să introducă maneta într-o treaptă de viteză ori în treapta de parcare, să
pună în funcţiune dispozitivele de frânare, de staţionare şi antifurt şi să încuie uşile.
Conducătorul care staţionează cu autovehiculul în pantă sau în rampă, trebuie să
bracheze roţile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.
Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:

în zona de acţiune a indicatorului la o distanta mai mică de 50 m de o trecere


"Oprirea interzisă" şi a marcajului cu la nivel cu calea ferată;
semnificaţia de interzicere a opririi;
62

pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate,


pe viaducte şi în tuneluri;

în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă


sub 50 m;

în locul unde este instalat indicatorul pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti
"Trecere pentru pietoni" sau pe marcajele ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de
de traversare pentru pietoni ori la mai puţin vehicule, semnalizate ca atare;
de 25 m înainte si după acestea;

în intersecţii, inclusiv cele cu sens giratoriu, în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă,
precum şi în zona de preselecţie unde sunt dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a
aplicate marcaje continue, iar in lipsa acestora două vehicule venind din sensuri opuse, precum
la o distantă mai mica de 5 m de coltul şi în dreptul marcajului continuu, în cazul în care
intersecţiei; conducătorii celorlalte vehicule care circulă în
acelaşi sens ar fi obligaţi, din această cauză,
să treacă peste acest marcaj;
63

pe sectoarele de drum unde este instalat pe sectoarele de drum unde sunt instalate
indicatorul cu semnificaţia indicatoarele cu semnificaţia "Drum îngustat",
"Depăşirea interzisă"; "Prioritate pentru circulaţia din sens invers"
sau "Prioritate faţă de circulaţia din sens invers";

25 m

la mai puţin de 25 m de indicatorul staţiei în dreptul unui indicator sau semnal luminos,
pentru mijloacele de transport public de dacă prin aceasta se împiedică observarea lor;
persoane;

pe platforma caii ferate sau de tramvai ori în pe autostrăzi, pe drumurile expres


apropierea acestora, dacă circulaţia si pe cele naţionale europene (E).
vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită
sau împiedicată;
64

Se interzice staţionarea voluntara a vehiculelor:

În toate situaţiile în care


oprirea voluntară
este interzisă

în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia


"Staţionarea interzisă" şi a marcajului cu
semnificaţia de interzicere a staţionarii;

pe drumurile publice cu o lăţime mai


mică de 6 m;

în dreptul căilor de acces care deservesc


proprietăţile alăturate drumurilor publice;

pe partea carosabilă a drumurilor naţionale.


În cazul în care nu este posibilă scoaterea
vehiculelor în afara părţii carosabile, acestea
vor staţiona cât mai aproape de marginea în pantă şi în rampă;
drumului;

în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia


"Staţionare alternantă", în altă zi sau perioadă decât
cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia "Zonă de
staţionare cu durată limitată" peste durata stabilită.

09 –12
17 - 21
65

Parcarea

Parcarea vehiculelor este


permisă numai în locurile special
destinate acestui scop, semnalizate
prin indicatoare sau marcaje. În aceste
locuri vehiculele vor trebui aşezate unul
lângă altul, conducătorii lor având
obligaţia să respecte şi celelalte
reguli stabilite pentru staţionare.

Întoarcerea

Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin


manevră înainte şi înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să
semnalizeze şi să se asigure că din faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel
moment nici un vehicul.
Se interzice întoarcerea vehiculului:

în locul unde este instalat indicatorul pe trecerile pentru pietoni;


cu semnificaţia "Întoarcerea interzisă";

în curbe şi alte locuri unde vizibilitatea este în apropierea vârfurilor de rampă sau la mai
redusă sub 50 m; puţin de 50 m de o parte şi de alta a acesteia;
66

în locurile unde soliditatea drumului pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte


nu permite; şi pasaje denivelate;

pe drumurile cu sens unic;

pe trecerile la nivel cu calea ferată sau la mai


în locurile unde oprirea este interzisă, cu excepţia puţin de 50 m de acestea;
intersecţiilor.

Mersul înapoi

Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:


a) în toate situaţiile în care întoarcerea este interzisă, cu excepţia drumului cu
sens unic
b) pe o distanta mai mare de 50 m;
c) la ieşirea din garaje şi curţi ori alte spaţii laterale drumului.
În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi
manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de persoane
aflate în afara vehiculului.
Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile
speciale din dotare. Se recomandă dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore
pentru semnalizarea acestei manevre.
67

Viteza şi distanţa între vehicule

Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă


admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte
vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Nerespectarea regimului de viteză stabilit potrivit prezentului regulament
se constată de către poliţişti, cu mijloace tehnice certificate, în condiţiile legii.
Limita maxima de viteză în localităţi este de 50 km/h.
Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul
drumului poate stabili pentru autoturisme şi limite de viteză superioare, dar nu mai
mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu
acordul politiei.
Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor şi oraşelor, ţinând
seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu
acordul politiei, poate stabili şi limite de viteză inferioare, dar nu mai puţin de 30
km/h.
Limitele maxime de viteză, în afara localităţilor, sunt:
a) pe autostrăzi, 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E), 100 km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.
Vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru categoriile de autovehicule
sunt:
a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau naţionale
europene (E) si 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din
categoria A si B;
b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau naţionale
europene (E) si 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din
categoria C, D si D1;
c) 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau naţionale
europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele
din subcategoriile B1 si C1;
d) 50 km/h, pentru tractoare si ciclomotoare.
Se interzice conducătorilor de vehicule să circule cu viteză sub limita
minima admisă, să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neaşteptată, fără
motiv întemeiat.
Conducătorul de vehicul este obligat, în funcţie de viteza cu care circulă,
să păstreze o distanţă de siguranţă faţă de vehiculul ce-l precedă, pentru a putea
evita o coliziune în cazul când conducătorul acestuia reduce brusc viteza sau
opreşte în mod neaşteptat.
68

Conducătorul de vehicul este obligat să reducă viteza, dacă prevede un


pericol, în următoarele situaţii:

la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie pe poduri, sub poduri sau în tuneluri;


nedirijată;

în curbe periculoase sau lipsite de la trecerile la nivel cu calea ferată;


vizibilitate;
69

la trecerea pe lângă grupuri şi coloane, la trecerea pe lângă animale;


indiferent dacă acestea se afla în mers
sau staţionează;

în perimetrul pieţelor aglomerate; atunci când circula din direcţie opusă tramvaielor
troleibuzelor sau autobuzelor oprite în staţii
pe drumurile cu o singură bandă pe sens;

la depăşirea troleibuzelor si autobuzelor oprite în staţii, precum şi a tramvaielor aflate


în staţii prevăzute cu refugiu;

pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare, precum si pe cele acoperite cu polei,


zăpadă, mâzgă sau piatră cubică umedă;
70

în zona de acţiune a indicatoarelor de avertizare "Copii" sau "Animale";

pe timp de ceată, ploaie torenţială sau la trecerile pentru pietoni semnalizate prin
ninsoare abundenta; indicatoare sau marcaje;

atunci când autovehiculul care circula înaintea la schimbarea direcţiei de mers prin viraje;
sa semnalizează intenţia de a schimba banda
de circulaţie sau direcţia de deplasare.

Administratorul drumului public, cu acordul politiei, este obligat ca in


aceste locuri să instaleze indicatoare de avertizare si să ia măsuri pentru realizarea
de amenajări rutiere care să determine conducătorii de vehicule să reducă viteza
de deplasare.
71

Alte obligaţii şi interdicţii pentru conducătorii de vehicule

Conducătorul de autovehicul este obligat să:

¾ aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de


înmatriculare şi după caz, atestatul profesional, precum şi celelalte
documente prevăzute de legislaţia în vigoare.
¾ circule numai pe sectoarele de drum pe care ii este permis accesul şi să
respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de
autoritatea competenta pentru autovehiculele conduse.
¾ verifice funcţionarea sistemului de lumini şi semnalizare, a instalaţiei de
climatizare, să menţină permanent curate parbrizul, luneta si geamurile
laterale ale autovehiculului, precum şi plăcutele cu numărul de
înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului si remorcii.
¾ aibă în autovehicul trusa medicală de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante
şi stingător de incendiu omologate.
¾ oprească în mod obligatoriu autovehiculul la semnalul:
- poliţistului;
- agentului de cale ferată, la trecerile la nivel;
- lucrătorului de drumuri, în zona lucrărilor pe partea carosabilă;
-conducătorului coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de
pietoni;
- membrilor patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din
apropierea şcolilor.
- nevăzătorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia
traversează strada.
¾ transporte poliţiştii, la cererea acestora, pentru luarea de masuri legale ce
nu suferă amânare şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel.
¾ oprească imediat autovehiculul la semnalele regulamentare ale poliţiştilor
de frontieră, aflaţi în zona de competenta.
¾ acorde prioritate pietonilor angajaţi în traversarea drumurilor publice, pe
trecerile marcate sau semnalizate cu indicator. Atunci când drumul este
prevăzut cu cel puţin doua benzi de circulaţie pe sens, conducătorul de
autovehicul sau tramvaie trebuie sa acorde prioritate de trecere pietonilor
angajaţi in traversare pe sensul lui de mers.
¾ sesizeze cea mai apropiata unitate de politie imediat ce ia cunoştinţă
despre existenta, pe drumul public pe care a circulat, a obstacolelor sau
surpărilor de natura a pune in pericol siguranţa circulaţiei.
¾ înmâneze, la cerere, poliţistului documentele prevăzute la pct. 1, precum si
cele referitoare la bunurile transportate.
¾ se prezinte in termen la unitatea de politie care l-a invitat, pentru
soluţionarea oricărei probleme legate de calitatea de conducător de
autovehicul sau de detonator de vehicul înmatriculat sau înregistrat.
¾ permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum si al bunurilor
transportate, in condiţiile legii.
72

¾ conducă in aşa fel încât sa nu stropească pe ceilalţi participanţi la trafic.


¾ oprească motorul si sa semnalizeze autovehiculul imobilizat in pasaje
subterane sau tuneluri.
¾ ia toate masurile pentru înlăturarea defecţiunilor survenite pe parcursul
deplasării, atunci când autovehiculul nu mai îndeplineşte condiţiile tehnice,
iar daca nu le poate remedia pe loc, sa se deplaseze la cea mai apropiata
unitate de depanare, cu o viteza care sa ii asigure evitarea oricărui
accident.
¾ ajute la scoaterea de pe partea carosabila sau la deplasarea lângă bordura
sau acostament a autovehiculului rămas in pana sau avariat intr-un
accident.
¾ 16. Sa dea întâietate, la alimentarea cu combustibil, autovehiculelor cu
regim de circulaţie prioritară.
¾ se prezinte la verificarea medicala sau psihologica la solicitarea politiei ori
periodic, potrivit legii.
¾ aplice pe parbrizul si pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit
pentru conducătorii de vehicule începători, daca are o vechime in
conducere sub 1 an.
Se interzice conducătorului de autovehicul să:
¾ conducă autovehiculul sau tramvaiul după ce a consumat băuturi alcoolice,
produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare
acestora, precum si in cazul in care este bolnav, rănit sau intr-o stare
avansata de oboseala, de natura a pune in pericol siguranţa circulaţiei.
¾ transporte in autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul
de locuri stabilite in certificatul de înmatriculare sau înregistrare.
¾ transporte persoane in stare de ebrietate pe motocicleta sau in cabina ori
in caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri.
¾ transporte persoane in caroseria autobasculantei, pe autocisterna, pe
platforma, deasupra încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau
persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări şi în
remorcă, cu excepţia celei special amenajate pentru transportul
persoanelor.
¾ transporte copii in vârsta de pana la 12 ani pe scaunul din fata al
autovehiculului, chiar daca sunt ţinuţi în braţe de persoane majore.
¾ transporte in si pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime
depăşeşte, împreuna cu încărcătura, dimensiunile acestuia.
¾ deschidă uşile autovehiculului sau tramvaiului in timpul mersului, sa
pornească de pe loc cu uşile deschise.
¾ aibă in timpul mersului preocupări de natura a-i distrage in mod periculos
atenţia ori sa folosească instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care
ar afecta deplasarea in siguranţa, a lui si a celorlalţi participanţi la trafic.
¾ intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe
caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se
scurg produse, substanţe sau materiale ce pot pune in pericol siguranţa
circulaţiei.
73

¾ aplice pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale afişe, reclame


publicitare sau înscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau
prioritate in circulaţia pe drumurile publice, cu excepţia autovehiculelor
aparţinând medicilor avizaţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi a celor
destinate transportului copiilor si persoanelor cu handicap, care vor avea
aplicate in coltul din stânga jos al parbrizului semnul distinctiv stabilit de acest
minister.
¾ aibă aplicate folii sau accesorii pe parbrize, luneta ori pe geamurile laterale
ce restrâng sau estompează vizibilitatea in timpul mersului, atât din interior,
cat si din exterior, ori sa împiedice sau sa diminueze eficacitatea
dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numărului
de înmatriculare.
¾ lase liber in timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda.
¾ folosească in mod abuziv mijloacele de avertizare sonora.
¾ circule cu autovehiculul cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5
tone pe drumurile acoperite cu zăpada, gheata sau polei, fără a avea
montate pe roti lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate, in
perioadele si pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice,
transporturilor si locuinţei.
¾ circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau
caracteristici decât cele prevăzute in certificatul de înmatriculare ori care
prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisa.
¾ folosească un autovehicul care emana noxe peste limita legala admisa ori
al cărui zgomot in mers sau staţionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de
lege.
¾ circule cu autovehiculul având plăcutele cu numerele de înmatriculare
deteriorate ori neconforme cu standardul.
¾ săvârşească acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa adreseze
expresii jignitoare sau vulgare, sa ameninţe cu acte de violenta pe ceilalţi
participanţi la trafic, de natura sa provoace indignarea ori sa lezeze
demnitatea si onoarea acestora.
¾ circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii
avariei.

Remorcarea

Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singura remorca. Se


exceptează autotractorul care poate tracta doua remorci, precum si autovehiculele
amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane in localităţile
turistice, cu condiţia ca acesta sa nu fie mai lung de 25 m si sa nu circule cu viteza
mai mare de 25 km/h.
Autobuzul poate tracta numai o remorca pentru bagaje.
Motocicleta fără ataş, precum şi bicicleta pot tracta o remorcă uşoară
având o singură axa.
Cuplarea unui vehicul cu una sau doua remorci, pentru formarea unui
ansamblu de vehicule, se poate efectua numai dacă:
74

a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate si


compatibile;
b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculului
trăgător;
c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depăşesc limitele prevăzute de lege;
d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare si de iluminare si
semnalizare luminoasa sunt compatibile;
e) caroseriile vehiculelor care compun ansamblul de vehicule nu se ating la
trecerea peste denivelări, la efectuarea virajelor sau la schimbarea direcţiei de
mers.
In cazul rămânerii în pană a autovehiculelor ori remorcilor, conducătorii
acestora sunt obligaţi să le scoată imediat în afara parţii carosabile sau, dacă nu
este posibil, să le deplaseze lângă bordura ori acostament, aşezându-le paralel cu
axul drumului si luând masuri pentru remedierea defecţiunilor sau, după caz, de
remorcare.
Autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la sistemul de iluminare si
semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopţii sau in
condiţii de vizibilitate redusă, fără sa aibă în funcţiune, obligatoriu pe partea stângă,
în faţă, o lumina de întâlnire şi, în spate, una de poziţie.
Dacă autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilă a
drumului nu pot fi deplasate, conducătorii acestora sunt obligaţi sa pună în
funcţiune luminile de avarie şi să instaleze triunghiul de presemnalizare.
Triunghiul de presemnalizare se instalează în spatele vehiculului şi pe
aceeaşi bandă, la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta, astfel încât sa poată fi
văzut de conducătorii care se apropie. În localităţi, atunci când circulaţia este
intensă, triunghiul de presemnalizare se poate aşeza la o distanta mai mica sau
chiar pe vehicul, astfel încât, şi în aceasta situaţie, să poată fi observat din spate.
Daca vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte,
conducătorul poate folosi, pe timpul nopţii ori în condiţii de vizibilitate redusă, o
lampă portativă cu lumină galbenă intermitentă, care se instalează la partea din
spate a vehiculului.
Se interzice folosirea triunghiului de presemnalizare sau a luminilor de
avarie in mod nejustificat sau pentru a simula o rămânere in pana in locurile unde
oprirea ori staţionarea sunt interzise.
În cazul căderii din vehicule, pe partea carosabilă, a unei parţi din
încărcătura care constituie un obstacol ce nu poate fi înlăturat imediat,
conducătorul este obligat sa-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevăzute la alin.
(1)-(3).
Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea următoarelor reguli:
a) conducătorii autovehiculelor trăgător şi, respectiv, remorcat, trebuie sa posede
permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre
autovehicule;
b) autovehiculul trăgător sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa
lui proprie, cu excepţia cazului când remorcarea se efectuează de către un
autovehicul destinat special depanării;
75

c) remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice in lungime


de cel mult 4 m. Autoturismul al cărui echipament de frânare nu este defect poate fi
remorcat cu o legătura flexibila omologata, in lungime de 3-5 m. Bara sau legătura
flexibila trebuie fixata la elementul de remorcare cu care este prevăzut
autovehiculul trăgător;
d) conducătorul autovehiculului remorcat este obligat sa semnalizeze
corespunzător semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului trăgător.
Atunci când sistemul de iluminare si semnalizare nu funcţionează, este interzisa
remorcarea acestuia pe timpul nopţii si in condiţii de vizibilitate redusa, iar ziua
poate fi remorcat daca pe partea din spate are aplicata inscripţia "Fără
semnalizare", precum si indicatorul "Alte pericole".
Dacă remorcarea se realizează prin suspendarea cu o macara sau
sprijinirea pe o platforma de remorcare a părţii din fata a autovehiculului remorcat,
atunci in acesta nu trebuie sa se afle nici o persoana.
Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doua roti cu sau fără ataş, a
autovehiculului al cărui sistem de direcţie nu funcţionează sau care nu este
înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheata sau
zăpada. Se interzice si remorcarea a doua sau mai multe autovehicule, a căruţelor,
a vehiculelor care in mod normal sunt trase sau împinse cu mana ori a utilajelor
agricole.
Conducătorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, in situaţii
deosebite, pe distante scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul in funcţiune
sau pentru a efectua scurte manevre, fără a pune in pericol siguranţa deplasării
celorlalţi participanţi la trafic.

Obligaţii in caz de accident

Accidentul de circulaţie este evenimentul care îndeplineşte cumulativ


următoarele condiţii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea
într-un asemenea loc;
b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori
cel puţin un vehicul a fost avariat sau au rezultat alte pagube materiale;
c) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul in mişcare.
Conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulaţie de pe urma
căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei
persoane sau în orice alt accident de circulaţie care, prin urmări, constituie o faptă
prevăzută de legea penală este obligat:
a) sa oprească, să anunţe imediat poliţia, să nu modifice sau să şteargă urmele
accidentului şi să nu părăsească locul faptei;
b) să nu schimbe poziţia vehiculelor ori a obiectelor rămase la locul faptei şi care
provin din accident decât atât cât se impune pentru evitarea agravării consecinţelor
accidentului;
c) să transporte răniţii la cea mai apropiată unitate sanitară, în lipsa altor mijloace
de transport, după care să revină imediat la locul accidentului. Conducătorul care
a transportat răniţii trebuie sa se legitimeze şi să comunice numărul de
înmatriculare al vehiculului unităţii sanitare;
76

d) să nu consume băuturi alcoolice, substanţe ori produse stupefiante sau


medicamente cu efecte similare acestora, după producerea evenimentului, până la
testarea concentraţiei alcoolului în aerul expirat şi/sau recoltarea probelor biologice.
Unitatea sanitară la care a fost transportată persoana rănită într-un
accident de circulaţie este obligată să anunţe de îndată poliţia despre accident.
Conducătorilor de vehicule implicaţi în accidente de circulaţie li se recoltează
în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului
de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare şi aceştia
se trimit pentru examinare medicală la o unitate sanitară autorizată.
Victimelor accidentelor de circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu
probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanţe ori
produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
Daca in accident a fost angajat un autovehicul cu regim de circulaţie
prioritară, conducătorul acestuia este obligat să anunţe de îndată unitatea de poliţie
pe raza căreia s-a produs accidentul, urmând ca după terminarea misiunii să se
prezinte la sediul acesteia în vederea întocmirii actelor de constatare.
Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă despre producerea
unui accident de circulaţie soldat cu moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori
a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, precum şi atunci când în eveniment este
implicat un vehicul care transportă mărfuri sau produse periculoase, este obligată
să anunţe de îndată poliţia apelând numărul unic pentru urgente 112 şi să
transporte persoanele accidentate la cea mai apropiata unitate sanitară, numai
dacă prin aceasta nu se agravează starea de sănătate a victimelor.
Conducătorii implicaţi în accidente în urma cărora au rezultat numai
pagube materiale şi care nu constituie fapte prevăzute de legea penala sunt
obligaţi:
a) să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă nu este
posibil şi nici nu pot să îşi continue circulaţia, să le deplaseze cât mai aproape de
bordură sau acostament, semnalizându-le prezenţa;
b) să anunţe imediat unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a
produs evenimentul;
c) să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a
produs accidentul, în termenul comunicat de aceasta, care nu poate depăşi 48 de
ore de la producerea accidentului, pentru întocmirea documentelor de constatare,
care se eliberează numai în baza declaraţiilor scrise ale celor implicaţi;
d) să solicite unităţii de poliţie competente eliberarea autorizaţiei de
reparaţie.
Obligaţia prevăzută la lit. d) revine şi detonatorilor de vehicule avariate în
alte împrejurări decât în circulaţia pe drumurile publice.

Infracţiuni si pedepse

Săvârşirea unei infracţiuni atrage:


- răspunderea penală;
- anularea permisului de conducere;
77
Tipuri de infracţiuni:
1.prevăzute de codul penal:
¾ uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai
multor persoane precum şi distrugerea unuia sau mai multor vehicule
săvârşită din culpă ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie

2.prevăzute de legislaţia rutieră:


¾ punerea in circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul ori remorci neînmatriculate;
¾ punerea in circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul cu număr fals de înmatriculare ori tractarea unei remorci cu
număr fals de înmatriculare ;
¾ conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul care nu are drept de
circulaţie in România sau a unui autovehicul al cărui certificat de
înmatriculare a fost reţinut pentru defecţiuni tehnice grave la sistemul de
direcţie ori frânare si ale cărui plăcuţe cu numerele de înmatriculare au fost
retrase;
¾ conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana
care:
- nu posedă permis sau al cărui permis de conducere este
necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv
- i-a fost retras sau anulat permisul
- i-a fost suspendat dreptului de a conduce autovehicule;
¾ încredinţarea cu bună ştiinţă a unui autovehicul, pentru a fi condus pe
drumurile publice, unei persoane care:
- nu posedă permis de conducere sau categorie corespunzătoare;
- i-a fost retras sau anulat permisul;
- i-a fost suspendat dreptului de a conduce autovehicule;
- suferă de o boala psihica ori se afla sub influenta unor produse ori
substanţe stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare
acestora.
¾ conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care
are o îmbibaţi alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sânge ori o
concentraţie ce depăşeşte 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat sau care se
afla sub influenta unor substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu
efecte similare acestora;
¾ refuzul, împotrivirea sau sustragerea unei persoane care conduce pe
drumurile publice un autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice
in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substanţe
stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora sau testării
aerului expirat;
Conducătorul auto testat cu un mijloc tehnic certificat poate solicita si
recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
¾ părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea politiei ori a procurorului care
efectuează cercetarea locului faptei, precum si modificarea sau ştergerea
urmelor accidentului de către conducătorul oricărui vehicul angajat intr-un
accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea
78

integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane ori daca
accidentul s-a produs ca urmare a unei infracţiuni
Pot părăsi locul accidentului fără încuviinţare:
a) conducătorii autovehiculelor aparţinând politiei, serviciului de ambulanta,
pompierilor, apărării civile, Ministerului Apărării Naţionale (destinate controlului
circulaţiei vehiculelor din parcul propriu sau care însoţesc coloane militare),
jandarmeriei, unităţilor speciale ale Serviciului Roman de Informaţii si Serviciului de
Protecţie si Paza, care au in funcţiune dispozitivele de avertizare sonora si
luminoasa si se afla in misiune;
b) conducătorii vehiculelor care, in lipsa altor mijloace de transport, ei înşişi
transportă persoanele rănite la cea mai apropiata unitate sanitara in măsura a da
asistenta medicala necesara, daca se înapoiază imediat la locul accidentului.
¾ consumul de alcool sau de produse ori substanţe stupefiante sau al
medicamentelor cu efecte similare acestora, după producerea unui accident
de circulaţie de pe urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii
corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, pana la testarea
alcoolului in aerul expirat sau recoltarea probelor biologice;
Nu constituie infracţiune consumul de medicamente cu efecte similare
produselor sau substanţelor stupefiante, după producerea accidentului de circulaţie
si pana la sosirea politiei la fata locului, daca acestea sunt administrate de personal
medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau
de vătămarea corporala a conducătorului auto.
¾ distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neîntrebuinţare, cu intenţie,
a indicatoarelor, semafoarelor, amenajărilor rutiere sau a vehiculelor ori
crearea de obstacole pe carosabil, daca prin aceasta se pune in pericol
siguranţa circulaţiei pe drumurile publice;

Răspunderea contravenţionala

Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonate de urgenta, altele decât cele


care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, constituie contravenţie si
se sancţionează cu:
- avertisment ori cu amenda ca sancţiune principala;
- si sancţiunile contravenţionale complementare;
Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei
stări de pericol si preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege si sunt
următoarele:
a) reţinerea permisului de conducere, a atestatului profesional, a certificatului de
înmatriculare ori înregistrare sau a plăcutelor cu numerele de înmatriculare;
b) retragerea permisului de conducere;
c) suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp limitat;
d) anularea permisului de conducere;
e) confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor
prevăzute de prezenta ordonanţa de urgenta;
f) imobilizarea vehiculului.
79

Reţinerea permisului de conducere

Permisul de conducere se retine in următoarele situaţii:


a) când titularul a cumulat cel puţin 15 puncte de penalizare intr-un an;
b) când titularul a cumulat cel puţin 10 puncte de penalizare in decurs de 6 luni
de la data expirării duratei de suspendare;
c) când titularul a săvârşit o infracţiune prevăzută de regulament cu excepţia
situaţiei când nu posedă permis de conducere ;
d) când titularul acestuia a săvârşit o infracţiune din culpă ca urmare a
nerespectării dispoziţiilor legale privind circulaţia pe drumurile publice;
e) când prin hotărâre judecătoreasca rămasa definitiva împotriva titularului
acestuia s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de Codul penal;
f) când fapta conducătorului de autovehicul a fost urmărita ca infracţiune
prevăzuta de ordonanţa de urgenta, iar procurorul sau instanţa de judecata a
dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sancţiunile cu caracter
administrativ prevăzute de Codul penal;
g) deţinătorul nu a preschimbat permisul de conducere, emis anterior datei de 1
decembrie 1996, cu ultimul model aflat in uz;
h) la schimbarea numelui ori a domiciliului titularului;
i) când titularul a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie
pe drumurile publice de către o instituţie medicala autorizata;
j) când prezintă modificări, ştersături, adăugări ori se afla, in mod nejustificat,
asupra altei persoane;
k) când este deteriorat;
l) când titularul a săvârşit una dintre contravenţiile pentru care permisul de
conducere se reţine în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule o
dată cu constatarea faptei ;

Reţinerea certificatului de înmatriculare

Certificatul de înmatriculare al autovehiculelor se reţine în următoarele


situaţii:
a) inspecţia tehnica periodică a expirat;
a) în autovehicul este instalat un mijloc tehnic de detectare a prezentei
aparatelor radar sau dispozitiv antiradar;
c) autovehiculul are montate mijloace speciale de avertizare luminoasă şi
sonoră, cu încălcarea prevederilor legale;
d) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produselor periculoase;
e) avariile existente la autovehicul nu au fost reparate în termenul de 30 de zile;
f) dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-
reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsă,
farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate;
g) sistemele de frânare sunt defecte;
h) mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise;
80

i) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în


cartea de identitate a autovehiculului, prezintă tăieturi sau rupturi ale
cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă;
j) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul
respectiv de vehicul;
k) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
l) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunţate
ori nu sunt compatibile, fiind de natura să provoace desprinderea remorcii sau
dezechilibrarea ansamblului;
m) autovehiculul are montate dispozitive sau accesorii neomologate de
autoritatea competentă;
n) autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale afişe,
reclame publicitare sau înscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau
prioritate în circulaţia pe drumurile publice;
o) autovehiculul are aplicate folii sau accesorii pe parbriz, luneta ori geamurile
laterale, care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din
interior, cât şi din exterior, sau care împiedică ori diminuează eficacitatea
dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de
înmatriculare;
p) autovehiculul prezintă scurgeri de carburant sau lubrifiant;
r) plăcuţele cu numerele de înmatriculare nu sunt conforme cu standardul sau
au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate;
s) datele din certificatul de înmatriculare nu concordă cu caracteristicile tehnice
ale vehiculului;
t) vehiculul nu a fost radiat din circulaţie in condiţiile prezentului regulament, caz
in care se reţin si plăcutele cu numerele de înmatriculare. Acestea se remit
titularului certificatului de înmatriculare;
u) deţinătorul nu face dovada încheierii asigurării auto de răspundere civila;
v) în cazul când se execută transport de marfă sau persoane cu autovehicule
care circulă în baza autorizaţiei pentru probe;
w) deţinătorul nu a preschimbat certificatul de înmatriculare, emis anterior datei
de 1 ianuarie 1998, cu ultimul model aflat in uz.
Certificatul de înmatriculare nu se reţine dacă conducătorul autovehiculului
remediază pe loc deficienţele constatate, caz în care se aplică numai sancţiunea
contravenţională.
In situaţiile prevăzute la lit. b)-e), g), h), p), r), t) şi u), în locul certificatului
de înmatriculare se eliberează dovada înlocuitoare fără drept de circulaţie.
Certificatul de înmatriculare se restituie deţinătorului vehiculului la încetarea
motivului pentru care documentul a fost reţinut.
Când conducătorul este depistat în trafic conducând un vehicul având
dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare fără valabilitate sau cu
valabilitatea expirată, poliţistul aplică şi măsura reţinerii plăcutelor cu numerele de
înmatriculare, până la încetarea motivului pentru care documentul a fost retras.
Pentru cazurile când nu se respectă regulile la transportul produselor
periculoase poliţistul ia masuri pentru parcarea autovehiculului în cel mai apropiat
spaţiu amenajat, reţinând certificatul de înmatriculare şi plăcile cu numărul de
înmatriculare sau înregistrare. Poliţistul este obligat să anunţe de îndată unitatea de
81

poliţie din care face parte pentru a se stabili, împreuna cu unităţile de pompieri şi
de apărare civilă, destinaţia finală pentru parcarea autovehiculului.

Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule.

Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule atunci când


titularul a cumulat punctele pentru care se suspendă permisul de conducere se
aprobă, de către autorităţile, în raza cărora domiciliază titularul permisului, iar
pentru contravenţiile pentru care permisul se suspendă o dată cu constatarea faptei
de către autorităţile pe raza cărora contravenientul a săvârşit fapta, la propunerea
poliţistului care a constatat contravenţia.
În cazul concursului de contravenţii care atrag si puncte de penalizare,
suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se stabileşte după
cum urmează:
a) pe o perioada de 30 de zile, dacă punctele prevăzute pentru fiecare
contravenţie, însumate cu punctele din evidenta, totalizează 15 puncte;
b) pe o perioada de 60 de zile:
¾ dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenţie, însumate cu
punctele din evidenta, totalizează intre 16 si 20 de puncte;
¾ dacă în decurs de 6 luni de la data expirării duratei de suspendare
titularul permisului de conducere a săvârşit contravenţii care cumulează
10 puncte de penalizare;
c) pentru o perioada de 90 de zile:
¾ dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenţie, însumate cu punctele
din evidenta, totalizează peste 20 puncte
¾ daca fapta conducătorului auto a fost urmărita ca infracţiune prevăzuta de
ordonanţa de urgenţă, iar instanţa de judecată sau procurorul a dispus
înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sancţiunile contravenţionale
complementare,
¾ dacă conducătorul de vehicul a săvârşit una dintre următoarele abateri:
1. conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influenta băuturilor alcoolice
sau a substanţelor ori produselor stupefiante sau medicamentelor cu efecte
similare acestora, daca este constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice
certificate;
2. conducerea vehiculului cu defecţiuni tehnice grave la sistemul de frânare
sau la mecanismul de direcţie, daca sunt constatate de politie împreuna cu
specialiştii instituţiilor abilitate;
3. depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de
drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus,
constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;
4. nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferata (atunci când
conducătorii de vehicule nu opresc în mod obligatoriu vehiculul când luminile
roşii alternativ intermitente şi semnalele acustice sunt în funcţiune iar barierele
sunt ridicate, în curs de coborâre sau coborâte)
82

5. nerespectarea semnalelor poliţiştilor la trecerea coloanelor oficiale sau


intercalarea ori ataşarea la o astfel de coloana;
6. neoprirea la semnalul regulamentar al poliţistului, in scopul sustragerii de
la control, daca a fost necesara urmărirea pentru oprire;
7. nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului, a regulilor privind
prioritatea de trecere ori a celor de depăşire, dacă prin aceasta s-a produs un
accident.
8. neanunţarea si/sau neprezentarea la unitatea de politie competenta, in 48
de ore de la implicarea intr-un accident, daca acesta a avut ca urmare pagube
materiale.
O data cu reţinerea permisului de conducere, titularului i se eliberează o
dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru o perioada de 15 zile, cu excepţia
cazurilor prevăzute la punctul 1,2,5,6 şi 8), când aceasta se eliberează fără drept
de circulaţie.
Perioadele de suspendare pot fi reduse, dar nu mai puţin de 30 de zile,
daca titularul permisului absolvă un curs de siguranţa rutiera organizat de o scoală
de conducători de autovehicule autorizata, cu excepţia cazurilor când permisul a
fost suspendat pe o perioadă de 30 de zile, precum şi în situaţia când fapta a fost
urmărită ca infracţiune, iar procurorul sau instanţa de judecata a dispus înlocuirea
răspunderii penale cu una dintre sancţiunile cu caracter administrativ, cu condiţia
să nu mai fi beneficiat de o astfel de măsura în ultimii 3 ani.
Contravenientul este obligat să se prezinte la unitatea de politie în termen
de 5 zile de la primirea înştiinţării scrise comunicate de aceasta, pentru a preda
permisul de conducere. Neprezentarea la termenul stabilit, în mod nejustificat,
atrage majorarea cu 30 de zile a duratei suspendării exercitării dreptului de a
conduce.
Suspendarea exercitării dreptului de a conduce atrage anularea punctelor
de penalizare cumulate până la data săvârşirii faptei pentru care s-a dispus
sancţiunea contravenţională complementară.

Retragerea permisului

Retragerea permisului de conducere se dispune de către politie când


titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile
publice de către o instituţie medicala autorizata.

Reţinerea atestatului profesional

Atestatul profesional se retine atunci când se constată faptul că


valabilitatea acestuia a expirat şi se consemnează în procesul verbal de constatare
a contravenţiei.
.
Restituirea permisului de conducere

Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea


competenta pe raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa, in cazul străinilor, când
perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce a expirat. In aceasta
83
situaţie titularul permisului de conducere intra in posesia documentului
prezentând dovada înlocuitoare a acestuia, in original, precum si actul de identitate.
Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea
competenta care a reţinut documentul:
a) când, şeful inspectoratului judeţean de poliţie, a hotărât că exercitarea
dreptului de a conduce nu se suspenda;
b) la încetarea măsurii de siguranţa prevăzute de Codul penal;
c) in baza ordonanţei procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi
penale, scoaterea de sub urmărirea penala sau încetarea urmăririi penale;
d) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus
achitarea;
e) la încetarea motivelor pentru care s-a dispus retragerea documentului.
Cererea de restituire a permisului de conducere trebuie sa fie însoţită de
documente care sa ateste una dintre situaţiile pentru care se restituie documentul,
de dovada înlocuitoare a acestuia si de actul de identitate al solicitantului.
Permisul de conducere se restituie si in cazul in care contravenientul a
exercitat calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei in
condiţiile prevăzute de lege, iar instanţa de judecata nu a soluţionat cauza ori
hotărârea judecătoreasca a rămas definitiva după 1 an de zile de la introducerea
plângerii, situaţii in care intervine termenul de prescripţie a executării sancţiunii.

Anularea permisului de conducere

Anularea permisului de conducere se dispune de către autorităţile, pe raza


cărora s-a petrecut fapta sau de către aceleaşi autoritari, pentru faptele constatate
de poliţiştii din subordine, in baza hotărârii judecătoreşti ramase definitiva în
următoarele situaţii:
a) pentru infracţiunile care au avut ca urmare moartea sau vătămarea grava a
integrităţii corporale ori sănătăţii uneia sau mai multor persoane ori de distrugere a
unuia sau mai multor vehicule, săvârşite ca urmare a nerespectării regulilor de
circulaţie;
b) pentru infracţiunile prevăzute de legislaţia rutieră cu excepţia situaţiei când
persoana respectivă nu posedă permis de conducere auto;
c) in cazul aplicării pedepsei complementare a interzicerii exercitării profesiei sau
ocupatei de conducător de vehicule.
Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat va fi încunoştinţată in
scris despre măsura luata, in termen de cel mult 5 zile de la luarea hotărârii.
Împotriva hotărârii de anulare a permisului de conducere se poate
introduce acţiune in justiţie, in contenciosul administrativ, potrivit legii.

Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor

Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor se


dispune de către poliţişti, prin acelaşi proces-verbal de constatare a contravenţiei, o
data cu aplicarea sancţiunii amenzii.
Sunt supuse confiscării:
a) mijloacele speciale de avertizare luminoasa si sonora deţinute, montate si
folosite pe alte autovehicule;
84

b) mijloacele tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar si a dispozitivelor


antiradar.

Imobilizarea vehiculului

Imobilizarea unui vehicul constă în scoaterea acestuia în afara parţii


carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, şi punerea
acestuia în imposibilitate de mişcare de către persoanele autorizate, conform
normelor legale, prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte mijloace de reţinere.

ca urmare a săvârşirii de către conducătorul acestuia a uneia dintre următoarele


fapte:
a) vehiculul nu este înmatriculat sau înregistrat;
b) are număr de înmatriculare sau înregistrare fals;
c) circula fără plăcute cu numere de înmatriculare;
d) starea tehnică a vehiculului pune in pericol grav siguranţa circulaţiei,
deteriorează grav drumul public sau mediul înconjurător;
e) vehiculul circulă cu încălcarea regulilor referitoare la transportul mărfurilor
periculoase ori cu gabarite şi/sau mase depăşite;
f) există date sau indicii că vehiculul face obiectul unei infracţiuni;
g) conducătorul auto refuză să se legitimeze;
h) conducătorul auto se află în stare de ebrietate, sub influenta substanţelor
stupefiante sau a medicamentelor cu efect similar.
Imobilizarea vehiculelor se dispune prin proces-verbal de către poliţist.
Imobilizarea nu se dispune atunci când vehiculul poate fi repus in circulaţie
de către un alt conducător calificat indicat de persoana vinovată sau de către
proprietar, precum şi atunci când cauzele care impuneau luarea acestei masuri au
fost înlăturate pe loc.
Efectele imobilizării încetează în momentul în care au fost înlăturate
motivele care au dus la luarea acestei masuri şi se dispune de către agentul
constatator sau şeful acestuia.

Starea tehnica a vehiculelor si controlul acesteia

Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele, remorcile trebuie sa


fie in buna stare de funcţionare si sa îndeplinească condiţiile tehnice stabilite de
autoritatea competenta din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei.
Pentru a putea fi menţinute in circulaţie, autovehiculele, remorcile si
tramvaiele se inspectează periodic din punct de vedere tehnic, in condiţiile stabilite
prin norme metodologice ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si
Locuinţei.
Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse in
circulaţie, autovehiculele, remorcile si tramvaiele cărora le-au fost efectuate
reparaţii capitale si cele care, in urma unor evenimente, au avut avarii grave la
85

mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare sau la structura de rezistenta a


caroseriei ori a saşiului.
Inspecţia tehnica se efectuează in staţii autorizate de către autoritatea
competenta din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei, iar
termenul pana la care trebuie efectuata următoarea inspecţie tehnica se
consemnează in anexa certificatului de înmatriculare sau înregistrare, in funcţie de
categoria vehiculului, potrivit legii.
Autovehiculele care transporta încărcături periculoase trebuie sa
îndeplinească condiţiile tehnice si de agreare, stabilite prin Acordul european
referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994.
Conducătorii acestor autovehiculelor trebuie sa posede atestat profesional
specific transportului pe care-l efectuează.

Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora


pe care trebuie sa le îndeplinească autovehiculele si remorcile

Autovehiculele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie dotate, prin construcţie, cu


instalaţii de iluminare, semnalizare si avertizare sonora, omologate, care sa
corespunda condiţiilor tehnice stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuitei.
Se interzic montarea la autovehicul, remorca sau tramvai a luminilor de alta
culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare, altele
decât cele omologate, precum si circulaţia pe drumurile publice atunci când
acestea sunt defecte sau lipsesc.
Se interzice deţinerea in autovehicul, montarea pe acesta sau folosirea in
circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor tehnice de detectare a prezentei
aparatelor radar si a dispozitivelor antiradar.
Controlul stării tehnice a vehiculelor se efectuează de către politie,
împreuna cu specialişti din instituţiile abilitate de legislaţia in vigoare.

Înmatricularea autovehiculelor si remorcilor

Autovehiculul si remorca se înmatriculează, permanent, temporar sau


pentru probe, la autoritatea competenta in raza căreia proprietarul îşi are domiciliul
sau sediul, pentru persoanele romane, ori reşedinţa sau domiciliul in cazul
cetăţenilor străini.
Se interzice circulaţia pe drum a autovehiculelor sau remorcilor daca:
a) termenul prevăzut pentru înmatricularea provizorie, pentru probe sau
temporara a expirat;
b) dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare reţinut potrivit legii este
fără drept de circulaţie sau cu durata dreptului de circulaţie expirata.
86

Radierea din circulaţie a vehiculelor

Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligaţi sa


solicite radierea din evidenta a acestora, in termen de 30 de zile, in următoarele
cazuri:
a) la trecerea vehiculului in proprietatea altei persoane;
b) la schimbarea domiciliului sau sediului in raza de competenta a altei unităţi
administrativ-teritoriale decât aceea unde vehiculul este înmatriculat sau înregistrat;
c) la scoaterea definitiva din România a autovehiculului sau remorcii;
d) când vehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula
pe drumul public si daca fac dovada ca acesta este dezmembrat de un agent
economic autorizat potrivit legii.
In cazul furtului, radierea din circulaţie se efectuează după 90 de zile de la
data înregistrării plângerii, la solicitarea proprietarului.
Vehiculul indisponibilizat prin instituirea unui sechestru asigurător se
radiază in baza ordonanţei motivate a procurorului sau a încheierii instanţei de
judecata.
Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia daca nu mai
doreşte sa-l păstreze in circulaţie, cu condiţia depozitarii lui in alte spatii decât cele
aparţinând domeniului public.
Radierea se comunica in termen de 30 de zile, de către autoritatea care a
efectuat-o, administraţiei financiare competente, potrivit legii.

Permisul de conducere

Conducătorii de vehicule si tramvaie trebuie sa posede permis de conducere


corespunzător categoriei din care face parte vehiculul condus.
Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre
următoarele categorii si subcategorii de vehicule:
a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fără ataş;
b) CATEGORIA B:
1. autovehiculul a cărui masa totala maxima autorizata nu depăşeşte 3.500 kg si
al cărui număr de locuri pe scaune, in afara conducătorului, nu este mai mare de 8;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B si o remorca a
cărei masa totala maxima autorizata nu depăşeşte 750 kg;
3. ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B si o remorca a
cărei masa totala maxima autorizata nu depăşeşte 3.500 kg, iar masa totala
maxima autorizata a remorcii nu depăşeşte masa proprie a autovehiculului trăgător;
c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria
B si o remorca a cărei masa totala maxima autorizata depăşeşte 750 kg, iar masa
totala maxima autorizata a întregului ansamblu depăşeşte 3.500 kg;
d) CATEGORIA C:
1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masa totala maxima
autorizata este mai mare de 3.500 kg;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C si o remorca a cărei
masa totala maxima autorizata nu depăşeşte 750 kg;
87

e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul


trăgător din categoria C si o remorca a cărei masa totala maxima autorizata este
mai mare de 750 kg;
k) SUBCATEGORIA A1: motocicleta uşoara cu o capacitate care nu depăşeşte
125 cmc si o putere care nu depăşeşte 11 kW;
l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roti având masa proprie
peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, si echipat cu un motor cu ardere interna
cu capacitate cilindrica mai mare de 45 cmc sau cu orice alt motor cu o putere
echivalenta ori cu viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h;
m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui
masa totala maxima autorizata este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500
kg. Autovehiculului din aceasta categorie i se poate ataşa o remorca a cărei masa
totala maxima autorizata nu depăşeşte 750 kg;
n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul
trăgător din subcategoria C1 si o remorca a cărei masa totala maxima autorizata
este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totala maxima autorizata a
ansamblului sa nu depăşească 12.000 kg, iar masa totala maxima autorizata a
remorcii sa nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător;
Persoana care solicita examinarea in vederea obţinerii permisului de
conducere trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:
a) sa aibă vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi, pentru subcategoriile A1 si B1;
b) sa aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi, pentru categoriile A, B, BE, Tr, C si
CE, precum si pentru subcategoriile C1 si C1E;
c) sa aibă vârsta de cel puţin 21 de ani împliniţi, pentru categoriile D, DE, Tb si
Tv, precum si subcategoriile D1 si D1E;
d) sa fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru conducerea
autovehiculelor din categoriile si subcategoriile pentru care solicita examinarea;
e) sa facă dovada absolvirii, cel puţin, a cursurilor primare;
f) sa facă dovada ca îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 24 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, denumita in continuare ordonanţa de urgenta.
Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul sa
conducă o motocicleta cu o putere care depăşeşte 25 kW sau un raport
putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg ori o motocicleta cu ataş cu un raport
putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg, numai daca are o experienţa de
minimum 2 ani pe o motocicleta cu specificaţii tehnice inferioare sau daca persoana
are 21 de ani si promovează un test specific de cunoştinţe si comportament.
In termen de 30 zile de la schimbarea oricăror date înscrise in permisul de
conducere sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, titularul este
obligat sa solicite eliberarea unui nou permis de conducere.
Titularii permiselor de conducere eliberate de alte state, care îşi stabilesc
domiciliul sau reşedinţa in România, sunt obligaţi sa solicite autoritarii competente
preschimbarea acestora, in termen de 90 de zile, in condiţiile stabilite prin ordin al
ministrului de interne.