Caietul Cursantului 2008 Scoala Auto

I Notiuni introductive in leglslatla rutlera
pullUte. ~p,l.~~.~fre pe ocalede

Sistemul clrculatlel rutiere este format din 3 elemente:

» uman (omul Tn calitate de conducator auto)

» tehnic (autovehiculul de la cel mai simplu la eel mai complex) » rutier (reteaua rutlera)

Fiecare dintre acesti factori, independent sau in corelatle cu ceilalti, influenteaza securitatea circulatiel rutiere, care Tn conditille socletatli mod erne, constituie 0 necesitate a vletii socia Ie.

In prezentatea reglementarltor din acest curs de leglslatle rutlera, expreslile sl termenii de mal jos au urmatorul inteles.

1. acordare a prlorltattl

Obllgatla orlcarui participant la trafic de a nu T~i continua deplasarea sau de a nu efectua orice alta manevra, daca prin acestea Ti obllga pe ceilaltl particlpanti la trafic care au prioritate de trecere sa I~i modifice brusc directia sau viteza de deplasare ori sa opreasca:

2. acostament

Fa~ia laterala cuprlnsa Intre limita partii carosabile ~i marginea platformei drumului;

3. amenalarl rutlere

Totalitatea constructlllor, dispozitivelor sl orlcaror mijloace tehnice, altele decat cele destinate semnalizarli, amplasate pe drumul public in scopul aslguraril securltatil rutiere;

4. ansamblu de vehlcule

Vehiculul cu motor cuplat cu unul sau doua vehicule, care circula pe drum ca 0 unitate;

5. autostrada

Drumul national de mare capacitate $i vlteza, semnalizat special, rezervat exclusiv drculatiel autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii riverane, prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona medlana sau, in mod exceptional, prin alte modalltan, cu exceptla unor locuri speciale sau cu caracter

r temporar, avand cel putin doua benzi de clrculatie pe sens ~i banda . de urgenta, intersect! denivelate ~i accese limitate, intrarea ~i iesrea fiind permise numai prin locuri special amenajate;

6. autovehlcul

Vehiculul echipat cu motor Tn scopul deplasarll pe drum. Troleibuzele sl tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule.

Mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, tractoarele foloslte Tn exploatarile agrlcole ~i forestiere, precum sl vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrarl, care se deplaseazs numai ocazlonal pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;

7. banda de clrculatle

Subdiviziunea longltudlnala a par1;ii carosabile, materiallzata prin marcaje rutiere sau alte mijloace, daca are 0 latlme corespunzatoare pentru clrculatla intr-un sens a unui sir de vehicule, altele decat vehiculele care se deplaseaza pe doua roti;

8. banda de urgenta

Subdiviziunea longltudlnala supllrnentara, sltuata la extremitatea din partea dreapta a autostrazll, Tn sensu! de ctrculatle, destinata exdusiv statlonarll autovehiculelor Tn cazuri justificate, precum ~i circulatlel autovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseaza la interventll sau In misiuni cu caracter de urgenta:

9. banda reverslblla

Banda de clrculatle, rnarcata sl sernnallzata, sltuata lang~ axa drumului, destinata clrculatlel autovehiculelor intr-un sens sau ln altul, ln functle de intensitatea traficului;

CAIETUL CURSANTULUI I 1

10. blclcleta

Vehiculul prevazut cu doua rotl, propulsat exclusiv prin forta musculara, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;

11. coloana oficiala

Unul sau mai multe vehicule care clrcula pe drumul public sl sunt insotlte de unul sau mai multe autovehicule ale polltlel rutiere, care au In functlune semnale speciale de avertizare sonore ~i luminoase de culoare rosie:

12. conducator

Persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tractlune, animale izolate sau In turma, de povara ori de calarte:

13. drum public

Orice cale de cornunlcatle terestra, cu exceptia caller ferate, special amenaiata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa clrculatlel pub lice; drumurile care sunt Inchise clrculatlel publice sunt semnalizate la intrare cu inscrlptll vizibile;

14. unltatl de aslstents medlcala autorlzate

Unitatile sanitare speciaUzate, cu personal calificat ~i dotare corespunzatoare pentru examinarea rnedlcala ambulatorie a candldafikx la obtnerea permisului de conducere ~i a condacatorilor de autovehicule sau tramvai;

15. lntersectle

Orice lncruclsare, lonctlune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spatlile formate de acestea;

16. localltate

20. moped

Vehiculul cu doua, trei sau patru roti, a carul vlteza maxima prin constructie nu depaseste 45 km/h sl care este echipat cu un motor cu ardere interns, cu aprindere prin scantele, cu 0 capacitate clllndrka ce nu depaseste 50 cm 3 sau cu un alt motor cu ardere lnterna orl, dupa caz, electric, a carul putere nominata este de eel mult 4 kW;

21. motoclcleta

Autovehiculul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor care are 0 capacitate clllndrlca mai mare de 50 cm 3 ~i/sau a carul vlteza maxima, prin constructle, depaseste 45 km/h;

22. parte carosablla

Portiunea din platforma drumului destlnata clrculatiel vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe parti caresabile complet separate una de cealalta prlntr-o zona despartltoare sau prin dlferenta de nivel;

23. participant la trafic

Persoana fizfca ce utilizeaza, la un moment dat, drumul public:

24. plsta pentru biciclete

Subdiviziunea partll carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau plsta separate de drum, special amenalata, semnallzata ~i rnarcata corespunzator, destlnata numai clrculatlel bicicletelor ~i mopedelor;

25. prioritate de trecere

Dreptul unui participant la trafic de a trece Tnaintea celorlalti partlcipantl la trafic cu care se lntersecteaza, Tn conformitate cu prevederile legale privind clrculatla pe drumurile publice;

Catunul, satul, com una, orasul ~i municipiul ale carer lntrari 26. remorca sl ie$iri sunt semnalizate ln conformitate cu prevederile legale;

17. masa totala maxima autorlzata

Vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;

Masa maxima a unui vehlcul incarcat, declarata admislblla 27. remorca usoara

In urma omologaril de catre autoritatea cornpetenta: -r

18. rnllloc tehnic certlflcat

Dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora ori prezenta In aerul expirat a alcoolulul sau prin care se probeaza Tncalcari ale unor reguli de circulatle ;

19. mllloc tehnic omologat ~i verificat metrologic

Dispozitivul care stablleste concentratia de alcool Tn aerul expirat ori destinat rnasurarf vitezei ;

2 • CAIETUL CURSANTULUI

Remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg; 28. semlremorca

Remorca a care! masa terata maxima autorizata este preluata tn parte de catre un autovehicul sau de catre un tractor;

29. tractor

Vehiculul cu motor, pe rotl sau pe senlle, conceput special pentru a trage sau a 'impinge anumite utilaje sau remorci folosite Tn exploatarlle agricole ori forestiere sau pentru alte lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public;

I

r

~coala de ~oferi «EXIGENT)) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

30. tractor rutier

TraetoruL pe rotl, cu eel putln doua axe, utilizat pentru executarea de lucrarl, preeum ~i pentru traetarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri ~i care se deplaseaza, de regula, pe drumul public;

31. trecere la nlvel

Incruclsarea la nivel dintre un drum public ~i 0 cale ferata sau linie de tramvai, care dispune de 0 platforrna independents:

32. trotuar

Spatiul longltudinal situat Tn partea laterals a drurnului, separat in mod vizibil de partea carosablla prin diferenta sau fara dlferenta de nivel, destinat circulatiei pietonilor;

33. detlnator

Persoana fizica sau luridlca care foloseste un vehicul Tn baza unui contract de leasing sau contract de Tnchiriere;

34. vehlcul

Sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizatin mod curent pentru transportul de persoane ~i/sau bun uri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari;

u

35. vehlcul cu mase sau dlmenslunl de gabarit depaslte

Vehiculul care, datorlta dimensiunilor sale ori rnarfurllor transportate, depaseste masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevazute in reglementarlle legale;

36. vehlcul in clrculatle lnternatlonala sau in traflc international

Vehiculul care, prin deplasarea sa, depaseste cel putln 0 frontlera de stat;

u

37. zona drumulul public

Cuprinde suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumulul, zona de protectle $i zona de slguranta. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc in conformitate cu prevederile legale;

38. zona pletonala

Perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate clrtulatiel pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de clrculatle, avand lntrarile ~i leslrile semnalizateln conformitate cu prevederile legale;

39. zona rezldentlala

Perimetrul dlntr-o localitate un de se aplica reguti speciale de circulatle, avano lntrarlle $i ieslrlle semnalizate In conform! tate cu prevederile legale. (art.6 din aUG)

40. dedivitate

inclinarea unui drum pe 0 portlune unlforrna fata de planul orizontal;

41. vlabllltatea drurnulul

Starea tehnica corespunzatoare a partii carosabile, constandin practicabilitatea permanenta a acesteia potrivit reglernentarllor specifice sectorului de drum, llpsa obstacolelor $i exlstenta arnenajarilor rutiere ~i a mijloacelor de semnalizare, care sa asigure fluenta $i slguranta circulatlel,

42. corteglu

Grup de persoane care se deplaseaza pe drumul public Insotlnd 0 ceremonie;

43. grup organlzat

Doua sau mai rnulte persoane care au un conducator $i se deplaseaza sau statloneaza pe drumurile publice ln baza unei autorizatll eli berate de administratorul drumului public cu avizul politlei rutiere;{

44. retlnerea permlsulul

de conducere, a certificatuluLde Inmatriculare sau de Inregistrare ori a doveziilnlocuitoare a acestora - rnasura tehnico-administrativa dlspusa de polltla rutiera constand In ridicarea documentului din posesia unei persoane sl pastrarea lui la sediul politlel rutiere pana la solution area cauzei care a determinat aplicarea acestei masurl,

45. retragerea permlsulul de conducere

Masura tehnlco-admlnlstratlva dlspusa de politi a rutlera ln baza unui certificat medico-legal prin care tltularul a fost dedarat inapt medical, constand Tn retlnerea documentului $i interzicerea dreptului de a conduce autovehkule sau tramvaie;

46. retragerea certificatului de lnmatriculare Masura tehnlco-admlnlstratlva dispusa de polltl a rutlera constand In retlnerea documentului si interzicerea dreptului de a pune in mlscare pe drumurile pub lice vehiculul respectiv:

47. retragerea ptacutelor cu numarul

de inmatriculare sau de inregistrare

Masura tehnico-administrativa dlspusa de polltla rutlera constand ln demontarea placutelor de pe vehicul sl pastrarea lor la sediul politiei rutiere pana la incetarea cauzelor care au dus la aplicarea acestei masurl,

CAIETUl CURSANTUlUI I 3

48. seful serviciului polltlel rutiere

Ofiterul de polltie rutlera care indepllneste atrlbutiile functiei de sef al serviciului politlei rutiere din structura unui inspectorat ludetean de polltle sau al Brigazii de Polltle Rutiera din cadrul Dlrectlel Generale de Politle a Municipiului Bucuresti,

49. urgenta

Situatia de criza sau de pericol potential major care necesita deplasarea lrnedlata pentru prevenirea producerii unor evenimente cu conseclnte negative, pentru sa lvarea de vletl ornenestl sau a lntegrltatll unor bunuri ori pentru limitarea

afectarli mediului Inconjurator. (Art. 2 din R)

11

I Drumul public

·jD;e;fin;i!~e:9;r·i·GeGa'lec.1leOQ!mU!l'Iii~a~i:e· terest:ta.t~extepfia.eaHor ferate,. spe-

a;:rn;ena~0a.tca·p;e!l'I;trlil tir.Cl\fii.~Ll;t. . s.aur:u~ier" .. ~esc:hisa(;ireulatie.i ., pubU ee;

p;t\U(l!Ji':lit~iil;e .. .' p uqt:ji(;.esuntsemna,liiil.alel a. i ntrare eu

,·· ... ··."··",, .. ·.........)i .. .. . ... . . ... . .. . ..

Pal1i1e cempenente ale drumului public:

» partea carosablla - portlunea din platforma drumului destlnata circulatiel vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartltoare sau prin dlferenta de nivel; (art.6 alin. 23 din aUG)

» acostamentul- fa~ia laterala cuprinsa intre limita partii carosabile sl marginea platformei drumului; (Art. 6 pet. 2 din aUG)

Tn cazulincare pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru mopede, biciclete sl celelalte vehicule rara motor, acestea pot fi conduse ~i pe acostamentTn sensul de mers, daca clrculatla se poate face fara pericol. (Art. 100 din R)

» santurlle sau rigolele - amenajarea laterals dispusa la marginea platformei drumului;

» trotuarul- spatiul din partea laterala a drumului, separat In mod vizibil de partea carosabila prin dlferenta sau farCl dlferenta de nlvel, destinat ctrculatiel pietonilor;

, .....

_e'l

TROTUARUL

...

§~UW~OLA

ACOSTAMENTUL

PARTEA CAROSABILA

4 m CAIETUL CURSANTUlUI

$coala de ~oferi «EXIGENT» Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

__ .-- - -_ .. __ ._. -----------_---

I ElEMENTELE GEOMETRICE ALE DRUMULUI PUBLIC TN PLAN LONGITUDINAL:

III DRUM iN ALiNIAMENT:

» este drumul ln Iinie dreapta

II DRUM TN CURBA:

» este segmentul de drum cuprins lntre doua drumuri In aliniament;

!lII1J'!/lIIgl/IIIIIJ!NIIll*'11Ii11fll7~ .....

I ' I I I ! UJiff/iJ1v'l1il!

RAMPA I DRUM iN PAllER I FANTA

.. ·····--, .. --·~--·-·--··-~.I.-········-··-··-· .... - .. - ........ --·-"c·:·<4---"·---·-~

II DRUM iN PAllER

II DRUM CU DECLIVITATI:

» Tn RAMPA - cand urcam

» In PANTA - cand coboram

I Clasificarea drumurllor publlce

(din punct de vedere al admlnlstrarll sl foloslntel).

- autostrazlle:

- drumurile expres , europene (E);

- drumurite natlonale,

. drumurile ludetene: . drumurile comunale;

- drumurite din lnterlorul localltatllor.

» DE EXPLOATARE : PETROLIERE, FORESTIERE, ETC II SUBDIVIZIUNI ALE pARlll CAROSABllE:

SENSUL DE CIRCULATIE

AXA DRUMULUI

BANDA DE CIRCULATIE

Este partea drumului public pe care to ate vehiculele clrcula In acelasi sens, fara sa fie necesara 0 semnalizare speclflca sensurilor. Drumurile au doua sensuri de clrculatle, separate intre ele de axa drurnulul, care poate fi 0 linie lrnaginara sau materializata prin marcaj longitudinal discontinuu sau continuu, simplu sau dublu.

Este linia care separa cele doua sensuri de clrculatle indiferent daca este materiallzata sau lmaginara. Trebuie sa amintim faptul ca axa drumului nu se contunda cu axa geornetrlca (de simetrie) a drumului cu care este adevarat ca in majoritatea cazurilor coincide, dar sint sl cazuri clnd sensurile de clrculatle slnt inegale ..

Este oricare din subdiviziunile longitudinale ale partii carosabile materializate sau nu prin marcaje cu conditia sa alba 0 latlrne suflclenta care sa perrnita clrculatla cu usurinta a unui sir de vehicule altele decat vehiculele care se deplaseaza pe doua rotl,

(Art. 6 pet. 7 din aUG)


-)' .. ' ...

,

'~

II ClASlFICAREA BENZllOR DE CIRCULATIE:

II

11

a). benzi materializate cu ajutorul marcajelor rutiere.

b). benzi imaginare (rlnduri) nematerializate cu ajutorul marcajelor rutiere.

BANDA 1

RANDUL 1 RANDUll
.,_ .,_
RANDUL 2 RANDUl2
RANDUL 2 RANDUL 2 ~l
ls
RANDUL 1 RANDUll
Drum public Drum public
benzi nemarcate cu benzi imaginare BANDA 2 .,_

BANDA 3

BANDA 3

-+ BANDA 2

BANDA 1

Drum public cu toate benzile marcate

I Ocuparea partll carosabile, clrculatla pe benzi

» VEHICULELE $1 ANIMALELE, atunci c and c lr cul a pe drumurile publice pe care Ie este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, In sensul de c lr cu latie , cat mai aproape de marginea p ar tl! carosabile, cu respectarea s e mnlf'lc atle l s e rnnallz ar ll rutiere $i

a regulilor de c lrculatle. (Art. 41 alin. 1 din DUG)

Cand drumul are doua sau mai multe benzi pe sensu! de mers, vehlculele se eondue pe banda situata langa aeostament sau bordura, Celelalte benzi pot fi folosite suceesiv, de la dreapta spre stanga, daca banda de drculatle utlllzata este ocupata, eu obllgatla de a reveni

pe banda din dreapta atunci cand aeest lueru este posibil.(Art. 101 din R) 1.,\

Daca un drum este prevazut cu a plsta speclala destlnata clrculatlel bicicletelar, acestea,

precumsl mopedele vor fi canduse numai pe pista respectiva.(Art. 41atin. 3 din OUG)

Daca un drum este prevazut cu a banda destlnata vehiculelor lente sau transpartului publie de persoane, sernnalizata ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectiva.{Art. 43 alin. 1 din aUG)


~coala de ~oferi «EXIGENT» Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

Vehiculele care efectueaza transport public de persoane se conduc pe banda rezervata acestora, daca o astfel de banda exlsta ~i este semnallzata ca atare. Pe aceeasi banda pot circula sl autovehiculele cu regimde circulatie prioritara cand se deplaseaza In actiunl de interventll sau In misiuni care au caracter de urgenta. (Art. 104 din R)

Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens $i cu 0 a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului langa axa drumului, conducatorll de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obllgatia sa lase llbera calea tramvaiului, lei apropierea acestuia. (Art. 103 din R)

Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu viteza redusa trebuie conduse numai pe banda de langa acostament sau bordura, daca tn sensul de mers nu este amenalata 0 banda destinate acestora. (Art. 102 din R)

Pe un drum public prevazut cu minimum 3 benzi pe sens, cand conducatoril a doua autovehicule clrcula In aceeasl dlrectle, dar pe benzi diferite, sl lntentloneaza sa se lnscrle pe banda llbera dintre ei, cel care clrcula pe banda din dreapta este obligat sa perrnlta celui care vine din stanga sa ocupe acea banda. (Art. 106 alin. 1 din R)

Pe drumul public cu mai multe benzi, conducatoril de autovehicule care clrcula pe 0 banda care se sfarseste, pentru a continua deplasarea pe banda din stanga trebuie sa perrnlta trecerea vehiculelor care clrcula pe acea banda. (Art. 106 alin. 2 din R)

Schimbarea dlrectlel de mers spre stanga, In cazul vehiculelor care intra lntr-o intersectle clrculand pe acelasi drum Tn aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueaza prin stanga centrului lntersectiel, fara intersectarea traiectoriei acestora. Tn sltuatlileIn care exista benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea dlrectlei de deplasare se face prin stanga centrului imaginar al lntersectlel, iar daca exista un marcaj de ghidare, cu respectarea sernnlflcatlel acestuia. (Art.ll0 alin.2 din R ) Amenajarile rutiere sau obstacolele din zona mediana a partll carosabile se ocolesc prin

partea dreapta, (Art.110 alin. 3 din R)


I;

Preselectla la lntersectli, incadrarea pe benzi

Conducatorll de vehicuLe trebuie sa respecte urmatoarele regtementarh

fi7"~

I-------\""'-~ '''_"Jil,d-). -\---+110

............ _...... 50 m joo

in JocoJitali

sou in oforo oceslcrc

I i

1---_~11~1'

~ ···········J·cri5:i ~~ .. :.

Var::I:1 '\ ....

+I~ '~

I

............ 50m ..... ·· .... · ...... ~

Dtlr:ri---.>/

-e

... -......- SO m-"-'''-'~

inbcaHtaii

~"v in ororo Clccslnta

La lntersectllle fara marcaje de delimitare a benzilor, conducatorf vehiculelor ocupa In mers, cu eel putln 50 m inainte de lntersectle, urmatoarele pozltli:

a) randul de lang3 bordura sau acostament, cei care vor sa sehimbe dlrectla de mers spre dreapta;

b) randul de lang3 axa drumului sau de langa marcajul de separare a sensurilor, eel care vor sa schimbe dlrectla de mers spre stanga,

c) oricare dintre rancturi, cei care vor sa mearga Inainte. (Art. 107 alin. 2 din R)

La lntersectlile prevazute eu indicatoare ~i/sau cu marcaje pentru semnalizarea dlrertlel de mers, conducatorll de vehicule trebuie sa se ineadreze pe benzile eorespunzatcare dire ctiei de mers voite cu eel putln 50 m inainte de interseetie ~i sunt obllgatl sa res peete semnificatia indieatoarelor ~i marcajelor. (Art. 107 alin. 2 din R)

Daca in intersectie eireula ~i tramvaie, iar spatlul dintre sin a din dreapta ~i trotuar nil permite clrculatla pe doua sau mai multe randuri, totl conducatorll de vehicule, indiferent de dlrectla de deplasare, vor cireula pe un singur rand, lasand tiber traseul tramvaiului. (Art. 107 alin. 3 din R)

(and clrcutat!a se de sf'aso ara pe drumuri eu sens unie, conducator!l de vehieu Ie care lntenttoneaza sa vireze la stanga sunt o hllg atl sa oeupe randul de langa bordura sau acostamentul din partea sta nga; (Art. 107 alin. 2 lit b din R)

$coala de ~oferi «EXIGENT)) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

8 I CAl ETU l CURSANTUlUI

~ I

_.iLl

I Semnalizarea rutlera

Clrculatia pe drumurile publice se desfasoara Tn conformitate cu regulile de clrculatie sl cu respectarea semnlflcatiei sernnallzaril rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, semnalele ~i lndlcatlile polltlstulul rutier care dlrtieaza clrculatla, semnalele speciale de avertizare luminoase sau sonore, de semnalizare temporara ~i semnalele conducatorllor de vehicule.( Art. 29 alin. 1 din DUG)

Partlcipantll la traflc sunt obligatl sa respecte sl semnalele polltlstllor de frontlera, ale lndrurnatorllor de clrculatle ai Ministerului Apararii, agentllor caller ferate, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea drculatlel pe sectoarele de drum pe care se executa lucrari de reabilitare a acestora, ale membrilor patrulelor scolare de circulatie care actloneaza Tn imediata apropiere a unltatilor de Tnvatamant, precum sl ale nevazatorilor, potrivit prevederilor din regulament. (Art. 29 alin. 2 din DUG)

Mijloacele de semnalizare rutlera sunt:

a) sistemele de semnalizare lurnlnoasa sau sonora;

b) indicatoarele;

c) marcajele;

d) alte dispozitive speciale. (Art.30 alln, 1 din DUG)

Mijloacele de semnalizare rutlera se constltule tntr-un sistem unitar sl coerent, se reallzeaza ~i se lnstaleaza astfel Tncat sa fie observate cu usurlnta ~i din timp de catre cei carora li se adreseaza sl trebuie sa fie In depllna concordanta lntre ele ~i intr-

o stare tehnlca de functlonare corespunzatoare. (Art. 30 alln. 2 din DUG)

Se lnterzlcer

Amplasarea, Tn zona drumului public, de constructh, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele ori lnstalatllle ce servesc la semnalizarea rutlera ori realizarea de amenaiari, care sunt de natura sa stanleneasca partlclpantll la trafic sau sa Ie dlstraga atentla, punand in pericol slguranta clrculatlel; lipirea de aflse, lnscnptii sau Tnserisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutlera, inclusiv pe suporturile acestora.(Art. 30 alin. 7 din DUG)

Partlclpanttl la traflc trebuie sa respecte regulile de clrculatle, semnalele, lndlcatllte ~i dispozltllle polltlstulul rutler, precum sl semnlflcatle diferitelor tipurl de mllloace de semnatlzare ' rutlera, in urrnatoarea ordlne de prioritate:

a) semnalele, lndlcatille $i dlspozitllle polltlstulul rutier;

b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore;

c) semnalizarea temporara care modlflca regimul normal de desfasurare a clrculatiel:

d) semnalele luminoase sau sonore:

e) lndlcatoarele:

o marcajele;

g) regulile de clrculatle.

(Art. 31 din OUG)

I A. Semnalele polltlstulul rutler

» BRATUL RIDICATVERTICAL: semnifica ATENTIE OPRIRE pentru totl partlcipantil la trafic care se apropie (indiferent de dlrectla sau directllle lor de mers) , eu exceptla acelora care nu ar mai putea opri In condltil de siguranta. Daca semnalul este dat intr-o lntersectle, aceasta nu impune oprirea conducatorilor de vehicule

care se afla deja angalatl in traversare; (Art. 88 din R)


» BRAflJL SAU BRATELETNTINSE ORIZONTAL: sernnflca oprire pentru totl partlclpantll la traflc care indiferent de dlrectlile lor de mers , clrcula de pe sensul sau sensurile care Intersecteaza bratul sau bratele intinse .Dupa ce a dat acest semnal, politi stu I poate cobori bratul sau bratele, pozltia sa Insernnand, de asemenea, "oprire" pentru partlclpantii la trafic care yin din fata ori din spate;

» PE TIMPUL NOPTII: balansarea, ln plan vertical, a unui dispozitiv cu lumina rosie ori a bastcinului fluorescent-reflectorizant sernnlflca "oprire" pentru partldpantll la trafic spre care este lndreptat:

» ROTIREA V10AIE A BRATULUI: semnlflca rnarirea vitezei de deplasare a vehlculelor sau grablrea traversarli drumului de catre pietoni.

» BALANSAREA BRATULUI TN PLAN VERTICAL balansarea pe verticala a bratului, avand palma orlentata catre sol, semnlflca reducerea vitezei;

Politistul care dirijeaza circulatla poate face semn cu bratul ca vehiculul sa avanseze, sa depaseasca, sa treaca prin fata ori prin spatele sau, sa-l ocoleasca prin partea sa stanga sau dreapta, iar pietonii sa traverseze drumul ori sa se opreasca. La efectuarea comenzilor prevazute la allnlatele de mai sus polltistul

poate folosi $i fluierul. (Art. 88 alin 1, 2 sl 3 din R)

Politlstul rutier aflat lntr-un autovehicul al polltiel poate utiliza sl dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite 0 dlspozltle sau 0 lndlcatle partlclpantllor la traflc, Aceste sernnale pot fj adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin arnpllflcatorul'de voce. (Art. 92 alin. 1 din R)

Polltlstul rutier aflat lntr-un autovehicul al polltlel poate executa semnale cu bratul, cu sau fara baston reflectorizant, scos PE PARTEA LATERALA DREAPTA a vehiculului. Acest semnal sernnlfica OPRIRE pentru conducatorll vehiculelor care clrcula ln spatele autovehiculului polltlel, Acelast semnal efectuat PE PARTEA STANGA a autovehiculului sernnlflca OPRIRE pentru conducatorll vehiculelor care circula pe banda din

partea stanga In acelasl sens de mers ori Tn sens opus celui al autovehiculului pclltlel.

(Art. 92 alin. 2 din R)

I B. Semnale spectate

A) LUMINA ROSIE, care poate fi folosita de catre autovehiculele apartlnsnd polltlel sl pomplerllon

B) LUMINA ALBASTRA, care poate fi folosita doar de catre autavehiculele apartlnand politiei, jandarmeriei, polltlel de frontlera, serviciului de arnbulanta, protectlel civile, Ministerului Apararii Natlonale, ale Serviciului Roman de lnforrnatll sl ale Serviciului de Protectle ~i Paza, de cele ale Ministerului lustltlel, precum sl de cele ale Parchetului National Anticoruptle, atunci cand se deplaseaza in actiunl de lnterventle sau in misiuni care au caracter de urgeJJti1;

C) LUMINA GALBENA, care poate fi foloslta de catre autovehiculele cu gabarite sau mase depaslte ori care tnsotesc asemenea autovehicule, de cele care transports substante periculoase, de cele destinate lntretlnerli, repararll sau executarll unor lucrari de drumuri, curatenlel strazilor, deszapezlrll sau tractarll autovehiculelor ramase In pana, precum sl de utilajele agricole.

10. CAIETUL CURSANTULUi


lj

II 11

I

11"" _._,'

~

L'

~

.1

1

\ I'

I C. Semnalizarea temporara

MODIFI.cA regimul normal de desfasurare a circulatlel, Pentru inforrnatll, avertlzarl sau reguli de clrculatte aplicabile ternporar, se folosesc aceleasl indicatoare ca In semnalizarea permanents Tnsi:! simbolurile vor f aplicate pe fond gatben.

Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restrlctle sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleasl caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea ca

fondu I alb este lnlocult cu fondut gatben. (Art. 67 din R)

I D. Semnale luminoase

SEMNALUL VERDE permite trecerea. Din cete de mai sus reiese ca la patrunderea Tn lntersectie pe culoarea verde se poate circuta Tn principiu pe toate directllle (Tnainte, stanga sau dreapta) .Cand semaforul este Insotit de una sau mai rnulte larnpl care emit lumina intermitenta de culoare verde sub forma uneia sau unor sageti pe fond negru catre dreapta, acestea permit trecerea numai Tn dlrectia indlcata, oricare ar fiTn acet moment semnalul Tn functlune al semaforului.(Art. 51 din R) Se interzice intrarea lntr-o lntersectle chiar daca semnatulluminos ori un indicator de priaritate permite, daca din cauza aglornerarll cir-

culatlel conducatorul de vehicul risca sa ramana imobilizat, stanlenlnd sau lmpledkand desfasurarea traficului. (Art. 105 din R)

SEMNAlUL DE CUlOARE

RO$IE interzice trecerea.

La semnatul de culoare rosie vehiculut trebuie oprit lnalntea marcajului pentru oprire sau, dupa caz, pentru trecerea pletonllor, iar In lipsa acestuia, In dreptut semaforului. Daca semaforul este instalat deasupra ori de cealalta parte a intersectlel, In !ipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonllor, vehicutul trebuie aprit Tnainte de marginea partli carosabile a drumului

. -- .

. _ -.

jeazd~ise confJp'E~ip~!rteadreabta adturnulll i, p e lo,,.,3,,Ab tise·adreseaza.

,'.:: ": :.: .. ': ..

nn"fnh'''''"',, "'."'·Iatimeapartii . behZipesens, nS{aJCI o.e;aS:Ulprclurlela SauunOrCl di n- 7HI'l(,,'::I(:UI'l semnalizate.

ce urmeaza a fi lntersectat,

(Art. 52 alinl~i 2 din R)

SEMNAlUl GAlBEN Intrezice trecerea SaU patrunderea In intersectle, Exceptie: cand semnalul galben apare dupa cel de culoare verde, conducatorll de vehicute nu trebuie sa treaca, de locurite prevazute la allnlatut precedent cu exceptla cazutui in care, ta aparltla semnatutui, se afla atst de aproape de acele locuri Tncat nu mai pot oprl In condltll de slguranta, (Art. 53 alin 1 din R)

Semnalul de culoare galbena lmpreun~ eu eel de euloare rosle interzie trecerea. (Art. 30 alin. 3 lite din OUG)

Semnalul galben intermitent se lnstaleaza de regula. in loeurile periculoase

(ex.: treceri pentru pietoni, locuri de [oaca pentru copii , scoli , gradlnlte lntersectil ), permite trecerea, conducatorul de vehicul fiind obllgat sa circule cu vlteza redusa, sa respecte sernnlflcatla semnallzarii rutiere ~i a regulilor de clrculatle apllcabile Tn acelloc. (Art. 53 alln, 2 din R)

SEMNALELE lUMINOASE PENTRU PIETONI sunt de cutoare rosie sau verde, functionand core tat cu semnalele pentru dirijarea clrculatlel vehiculelor. Semnalete luminoase pentru pietoni pot fi Insotite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de catre nevazatorl. (Art. 58 din R)

SEMNALUL VERDE, de forma unui pieton In mers, permite trecerea. Cand acesta Incepe sa functloneze intermitent, avertlzeaza pietonii ca timpul alocat traversarll drumului este In curs sa se epuizeze, sl urmeaza semnalul rosu. Semnalul rosu, de forma unui pieton oprlt, interzice pietonilor sa se angajeze pe partea carosablla, Cand pietonii sunt surprlnst Tn timpul traversarll de culoarea rosie, acestia trebuie sa grabeasca traversarea pana la primul refugiu ori spatlu interzis clrculatlei vehiculelor, tar Tn !ipsa acestora, pana la trotuarul de vis-a-vis.(Art. 59 din R)

j}'

I

I

ILl

. I


SEMNALE LUMINOASE PENTRU DIRIJAREACIRCULATIEI PE BENZI REVERSIBILE

(and deasupra benzilor de clrculatle sunt instalate dispozitive care emit semnale rosil ~i verzi, acestea sunt destinate sernnallzarli benzllor cu clrculatie reverslbila. Semnalul rosu, avand forma a doua bare Incrudsate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra carela se gaseste, iar semnalul verde, de forma unei sageti cu va rfu I Tn jos, permite intra rea vehiculelor sl circulatia pe acea banda.

Semnalulluminos intermediar care are forma unei sau unor sageti de culoare galbena ori alba cu varful orientat catre dreapta sau stanga.losanunta schimbarea semnalului verde, In cazul benzilor cu.clrculatie reverslblla, ori faptulca band?9 deasupra carela se afla este pe punctul de a fi lnchisa circulatlel conducatorilor carora li se adreseaza, acestia fiind obli- \ gati sa se deplaseze pe banda sau benzile indicate de sageti, (Art. 56 alin. 1 sl 2 din R) I

Se instaleaza atat la trecerile la nivel cu calea terata fara bariere cat ~i la cele prevazute cu bariere sau semibariere (Tn acest ultim caz avertlzand apropiata coborare a acestora). functlonarea semnalului constand ln doua lumini rosll care functloneaza intermitent alternativ, anunta apropierea trenurilor. (and acest semnal este stins poate functiona un semnal cu lumina alba intermltenta, avand cadenta lenta, care semnlfica permisiunea de a trece. Daca nici unul dintre semnalele luminoase nu functloneaza (sltuatle datorata unei eventuale defectlunl) conducatorli de vehicule vor opri obligatoriu, fara sa depaseasca indicatorul "Trecere la nivel cu 0 cale terata simpla (dubla), prevazuta cu semnalizare luminoasa" pentru a se asigura ca nu exista nici un perico!.

I E. Indicatoare rutiere - extras -

Indicatoarele instalate pe drumurile pub lice sunt:

a) de avertizare;

b) de reglementare, care pot fi:1.de prioritate; 2.de interzicere sau restrlctle: 3.de obligare;

c) de orientare ~i informare, care pot fi: l.de orientare; 2.de lnforrnare: 3.de informare turlstlca: 4.panouri adltlcnale: 5.indicatoare kilometrlce sl hectometrice;

d) mijloace de semnalizare a lucrarilor, care cuprind:1.indicatoare rutiere temporare; 2.mijloace auxiliare de semnalizare a lucrarllor. (Art. 64 din R)

Indicatoarele se instaleaza, de regula, pe partea dreapta a sensu lui de mers. in cazul in care condltille locale irnpledlca observarea din timp a indicatoarelor de catre conducatorli carora ll se adreseaza, ele se pot instala ori rep eta pe partea stanga, Tn zona medlana a drumului, pe un refugiu ori sp atlu interzis clrculatlel vehiculelor, deasupra partll carosabile sau de cealalta parte a Intersectlel, in loc vizibil pentru totl partlclpantfl la trafic.

( Art. 6 5 din R ) Indicatoarele pot fi Insottte de panouri cu semne adltionale contlnand lnscriptll sau simboluri care Ie

p reclzeaza, com p leteaza ori Ii m lteaza sem n iflcatla. lW:

Semnele aditlonale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, daca lntelegerea semnlflcatlei acestora nu este afectata. Semnificatia unui indicator este valablla pe Tntreaga latlrne a partli carosabile deschise clrculatie! conducatorllor carora ll se adre seaza.

(and indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, sernnlflcatla lui este valablla numai pen-

tru banda ori benzile astfel semnalizate. (Art. 66 din R)

12 I CAIETUL CURSANTULUI

~coala de ~oferi «EXIGENT!) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

1-..

(

l

I

I Indicatoare de avertizare

··te··catu rile" lezeunpa no~J utulloculuf se¢torolllJ per-] r.semonteaza: .... lui periCulos la ~

Urcare pericukasa

Interseqie eu un drum tara prioritate

lntersectle dedrumuri

Coborare perieutoasa

Se lnstaleaza inainte de Tnceputul unei rampe sau dupa caz a unei pante. Tn zona de actiune a indicatoarelor, conducatorll de vehicule vor reduce viteza , vor schimba din timp treptele de vlteza Tn functle de Tnclinarea rampei sau pantet iar la coborarea unei pante vor folosi Frana de motor. In apropierea v§rfUrilor de rampa sau panta se interzic toate manevrele iar pe toata lungimea rampei sau pantei se interzice numalstatlonarea, Pe drumurile publice cu declivitate pronuntata, In cazul ln care trecerea unul pe langei altul a doua vehicule care circula din sensuri opuse ,sau trecerea pe langa un obstacol imobil, este lmposlblla sau difidla, conducatorul vehiculului care coboara este obligat sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculului care urea. (prioritatea de rampa)

Se lnstaleaza Inaintea unei lntersectll (dirijate) cu un drum public farel prioritate (in afara localltatllor). Tnainte de traversarea lntersectlel, soferii vor circula cu atentle, fara sa mareasca viteza de deplasare, pentru evitarea evenimentelor rutiere. Simbolul de pe indicator descrie forma intersectlel. lntersectla care urmeaza dupa indicator fiind dlrllata conducatorli de vehicule au urrnatoarele interziceri ale manevrelor: oprirea, statlonarea, mersullnapoi sunt interzise In lntersectle ~i la mai putln de 25m de acestea. Depaslrea este permisa lar intorcerea este deasemenea permlsa cu anumite exceptli,

Se lnstaleaza inainte de lntersectlile (nedirijate) de drumuri de aceeast categorie, In general cu traflc redus.In care se apllca regula prlorltatll de dreapta. Se amplaseaza numai in afara localltatllor. Conducatorll de vehicule vor circula cu 0 viteza redusa (30-50 km/h) care sa Ie permlta oprirea, pentru a lasa sa treaca vehiculele care circula din dreapta. lntersectia care urrneaza dupa indicatorfiind nedirijata conducatorll de vehicule au urrnatoarele interziceri ale manevrelor: oprirea, statlonarea, mersul Inapoi sunt interzise In lntersectlesl la mai putln de 25m de aeestea. Depaslrea este Interzlsa iar intoreerea este permlsa eu anumite exceptll,


Presemnalizare trecere de pietoni

Trecere la nivel cu linii de tramvai

Trecere la nivel cu 0 cale ferata cu bariere sau semibariere

Se arnplaseaza inalntea trecerii pentru pietoni sernnallzata corespunzator atunci cand prezenta trecerii nu poate f observata din timp de conducatorll de vehicule. La Intalnlrea acestui tip de indicator soferii trebuie sa circule cu atentle sporlta pentru a putea opri vehicululln condltil de siguranta, in sltuatla In care, pe trecerea pentru pietoni se afla sau urrneaza sa se angajeze persoane In traversare.

Se lnstaleaza la 50 ... 100m de intersectarea cu 0 linie de tramvai. ln zona de actame a indicatorului, conducatoril de vehicule trebuie sa circule cu vlteza redusa pentru a putea opri In conditii de slguranta ~i a acorda prioritate de trecere tramvaiului aflatln mers ln lntersectiile nedirijate (sunt exceptate cazurile cand printr-o semnalizare se dispune altfel sau tramvaiul executa virajulla stanga),

Trecere la nivel cu 0 cale ferata mra bariere

Indicatoarele se lnstaleaza la 150 m Tnaintea trecerii la nivel cu calea ferata din afara oraselor, pe acelasl stalp cu primul panou suplimentar cu trel benzi lnclinate sau la SOm de bariera trecerii la nivel cu calea terata, Tn erase,

La primul indicator conducatorli de vehicule vor reduce viteza, iar daca barierele sunt deschise, se vor angaja in traversare numai dupa 0 prealablla asigurare. Daca barierele sau semibarierele sunt Inchise, conducatoril vor oprl avand grija sa nu blocheze leslrlle din drumurile laterale. La al dollea indicator conducatorll de vehicule vor reduce viteza sivor opri obligatoriu lnalnte de a se angaja In traversarea call ferate, In locul cu vizibilitate maxima, pentru a se asigura ca In acel moment nu se apropie, de lntersectla cu drumul, pe calea terata nici un vehicul feroviar.

Presemnalizarea unei amenalarl rutiere care ofera sl posibilitatea intoarcerii vehiculelor

Iindicatoare de prioritate

Se instaleaza In lntersectille cu vizibilitate pe drumurile sau strazlle care pierd prioritatea de trecere.

La int§lnirea indicatorului, conducatorli de vehicule vor circula cu vlteza redusa, se vor asigura din mers ca pe drumul cu prioritate ( drumul transversal) nu se apropie nici un vehicul carula ar putea sa-l stanjeneasca deplasarea ~i numai dupa aceea I~i vor putea continua drumul.

Tn cazul in care pe drumul cu prioritate ( drumul transversal) circula ori se apropie alte vehicule, conducatorll de vehicule sunt obllgatl sa opreasca in dreptul marcajului transversal sau In llpsa acestula fara a depast coltul lntersectlel ~i sa Ie cedeze trecerea (sa acorde prioritate de trecere ) . Daca, datorlta unor condltii care lmpledica vizibilitatea, indicatorul

Cedeaza trecerea amplasat Tn lntersectle nu poate fi observat din timp de catre cei care trebuie sa cedeze trecerea, el poate fi precedat de altul similar lnsotlt de panoul aditional -Distanta Tntre indicator ~i inceputullocului periculos-. (vezi $i sectlunea Panori adltlonale sl Marcaje).


$coala de ~oferi ccEXIGEtm> Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

rf'

""\

\

Oprire

Drum eu prioritate

Prioritate pentru cireulatia din sens invers

Prioritate fata de cireulatia din sens invers

Indicatorul se arnplaseaza pe drumurile unde se pierde prioritatea, la lntersectllte fara vizibilitate sau cu vizibilitate redusa, Obllga conducatorll de vehicule care II lntalnesc SA OPREASCA, obligatoriu Inainte de a patrunde In lntersectle, pentru a se asigura, indiferent daca pe drumul cu prioritate clrcula sau nu, In acel moment, alte vehicule. Oprirea pentru asigurare se va face Inaintea marcajului transversal de Oprire linie contlnua , iar In.' !ipsa acestuia In locul care of era cea mai buna vizibilitate asupra arterei cu prioritate, fara a stanlenl clrculatla vehiculelor care clrcula pe drumul prioritar. Presemnalizarea acestuia se reallzeaza In cazul in care nu poate fi observat din timp, printr-un indicator de Cedeaza trecerea avand Inserts eu alb pe latura superloara a chenarului, de culoare rosie, cuvantul "STOP" urmat de distanta (in rnetri) pana la intersectle. (vezi sl marcajul de Oprire In sectlunea Marcaje).

Se Instaleaza de regula, In localitati sau In afara acestora pe drumul cu prloritate Inalntea lntersectillor de strazl de aceeasl categorie, In care circulatia este reglementata prln indicatoare. Cand drumul prioritar I$i schlmba dlrectla In lntersectie, sub acest indlcator se arnplaseaza panoul adltlonal "Directia drumului cu prioritate pe drumul cu prioritate este figurat cu 0 linie mai groasa. Indicatorul of era prioritate Tn toate Intersectiile intalnfte dupa acesta pana la intalnlrea indicatorului Sfar$itul drumului cu prioritate sau a unui indicator de pierdere a prlorltatll

( Cedeaza trecerea sau Oprire )

Sffir~itul drumului cu prioritate

Se arnplaseaza la 50 ... 200m de locul unde inceteaza prioritatea, avand si rolul de presemnalizare pentru indicatoarele "Cedeaza trecerea" sau "Oprire". Poateftlnsotit de semnul aditional pe care se Inscrie dlstanta pana la locul unde inceteaza prioritatea.

La Intalnirea acestui indicator conducatorli de vehicule pot circula, chiar daca prioritatea lor a lncetat, conformandu-se prioritatii; de dreapta saualtor reguli exlstente pe acel drum. '"

Se lnstaleaza la Tnceputul sectorului de drum Tngustat . Este precedat de indicatorul "Drum ingustat" .

Cand latlmea partii carosabile nu permite decat drculatla slmultana, In sensuri opuse, numai a unor categorii de vehicule, sub acest indicator se instaleaza panoul aditonal avand Inscrise siluetele vehiculelor care trebuie sa acorde prioritate.

(and Intalnesc indicatorul, conducatorll de vehicule au obllgata sa acorde prioritate de trecere vehiculelor care au ajuns In acelasl timp cu ei la celalalt capat al sectorului de drum Ingustat. Tn zona sa de actiune nu este permlsa oprirea sau statlonarea

Se amplaseaza la celalalt capat al sectorului de drum lngustat la care este instalat indicatorul "Prioritate pentru clrculatla din sens invers". Acest indicator confera prioritate pe sensu I demers pe care este Tntalnit. Zona sa de actlune se intlnde pana la Tntalnirea pe sens opus a indicatorului prezentat anterior. Sunt interzise Intre cele doua indicatoare oprirea $i statlonarea,


Iindicatoare de interzicere sau restrlctle

Accesul interzis

Accesul interzis eutovehlculelor, cu exceptla metodcletelor ~ra atas

Se lnstaleaza la Tnceputul sectorului de drum sau strada pe care este interzis accesul orkarel categorii devehkule, Poate f insotlt de panoul adltional, atunci cand anumite categorii de vehicule sunt exceptate de la lnterdktle (vehicule cu ecuson etc.).

Se arnplaseaza, de regula.Ia capatulopus al unui sector de drum pe care drculatla sedesfasoara ln sens unic.

Se monteaza la capetele sectorului de drum sau strada pe care este lnterzlsa clrculatla vehiculelor ln ambele sensuri. Poate fi lnsotlt de un panou adltional cu fond alb. In cazul in care anumite categorii de vehicule sunt exceptate, precum sl In sltuatia in care restrlctla este tlmltata in timp ..

Exceptllle sau limitarea ternporala se vor inscrie cu negru pe panoul dreptunghiular sub indicator.

Se instaleaza la capete sectorului de drum sau strada pe care este interzis accesul tuturor vehiculelor, cu mijloace de autopropulsare, cu excepta motocicletelor fara atas ~i mope de. Pe aceste sectoare de drum pot, de asemenea, sa circule vehicule cu tractlane anlmala, cele trase sau Impinse cu mana ~i bicidetele.

Se monteaza la capetele sectorului de drum sau strazll pe care este interzis accesul autovehiculelor (inclusiv motocidete sl mopede).

Sunt exceptate de la interdktle bicicletele, vehiculele cu tractiune anlmala $i cele trase sau 7mpinse cu mana.

Accesul interzis autovehiculelor

Fata de indicatorul prezentat anterior, acest indicator interzice $i accesul vehiculelor cu traqiune anrnala in locurile In care este amplasat pot circula: bicicletele $i vehiculele trase sau Impinse cu mana. Pe indicator se pot Figura maximum doua siluete in afara localitatilor $i trei in localitati.

Accesul interzis autovehiculelor ~i vehiculelor cu tractiune animala



"

,j

,

I I I

•

l

.r, I

,---,-----------------_._--------------

~

Depaslrea autovehiculelor, eu excepta motocicletelor ~ra atas, lnterzlsa

Depa~irea interzisa autovehiculelor destinate transportului

de rnaifurl

Sfir~itul interzicerii de a depasl

Oprirea lnterzlsa

Statlonarea lnterztsa

Se lnstaleaza la Tnceputul sectoarelor de drum unde llpsa de vizibilitate sau conflguratia drumului nu permit depaslrea ln condltil de slguranta. Zona de actlune a lndlcatorulul Tncepe din locu! unde este amplasat sl se extinde pana la Tntalnirea indicatorului "Sffir~itul interzicerii de a depasl" .

Se interzice depasrea vehiculelor care se deplaseaza pe drum prin propulsie proprie cu exceptia motocicletelor fara atas, mopedelor , precum ~i a bicicletelor, vehiculelor cu tractlune anlrnala ~i a celor trase sau Tmpinse cu mana. De asemenea, se mai interzic Tn acest sector de drum manevrele de oprie, statlonare, Tntoarcere sl mers inapol.

- ---Se instaleaza-ra Inceputur sectoru lu i-de drum pecare- alitovehicuTelOraestinatetYans·- - - - - - - -~:" portului de rnarfuri le este interzis sa depaseasca vehiculele care se deplaseaza prin

propulsie proprie, cu exceptla celor cu doua rotl,

In zona de actlune a acestui indicator au voie sa efectueze depaslrl motocicletele ~i autovehlculele, deoarece restrlctla se refera numai la autovehiculele destinate transportului de rnarfurl. De asemenea, se interzic In acest sector de drum manevrele de oprire, statlonare, lntoarcere ~i mers inapol. Zona de actlune se Tntinde pana la Tntalnirea indica-

torului "Sfarsltul interzicerii de a depasl". F

Se Instaleaza ln locul ln care se rldica restrictla pentru depaslre a autovehiculelor, lnstitulta prin indicatoarele de depasire lnterzisa Zona sa de actlune Tncepe din locul ln care este instalat, perrnltandu-se (daca nu sunt instalate alte restrictll) oprirea sau statlonarea, Tntoarcerea ~i mersul inapol.

Se arnplaseaza pe partea sectoarelor de drum sau strada pe care sunt interzise oprirea ~i statlonarea, lnterdlctla Tncepe din locul In care este amplasat indicatorul ~i se Tntinde pana la prima lntersectle. Pentru interzicerea opririi pe lungimi mai mari indicatorul se repeta fiind Insotit de semnele adltlonale slmbollzand Inceputul, dupa caz confirmarea, ~i sfar~itul sectorului de drum pe care este valablla sernniflcatia indicatorului. Aceea~i sernnlflcatie (ca sl semnele aditionale prezentate anterior) 0 au sl sagetile de culoare alba desenate In interiorul lndicatorului "Oprirea interzlsa". ln cazul In care anumite autovehicule sunt exceptate indicatorul este Insotlt de semnul adltlonal pe care sunt Tnscrise categoriile exceptate .

Se instaleaza In aceleasl condltli ca indicatorul"Oprirea interzlsa" exlstand posibilitatea de a fi insotlt de aceleasl semne adltlonale sl avand aceesi zona de actlune,

Diferenta lntre indicatorul"Oprirea lnterzlsa" ~i "Statlonarea lnterzlsa" este faptul ca In zona de actlune a celui de al doilea indicator, oprirea este permlsa pentru maximum 5 minute.

CAIETUl CURSANTULUI I 17

Iindicatoare de obligare

TNAINTE

LADREAPTA

OcoUre obligatorie

il~

Ij t

Se lnstaleaza la eel mult SOm lnaintea lntersectiei in care sensul de clrculatle indicat de sageata este obligatoriu. Poate fi amplasat ~i deasupra unei benzi de circulatie csnd semnificatla indicatorului se aplka numai celor care clrcula pe banda respectiva.

Sernnlflcatia indicatorului este valabila doar pentru prima lntersectle Intalnita de conducetorii de vehicule, din locul in care este instalat. in aceasta intersectle sunt interzise virajele la stanga ~i la dreapta, cu exceptla cazurilor cand indicatorul este amplasat deasupra unei benzi de clrculatie.

Se amplaseaza Inaintea lntrarll In intersectla In care este obligatoriu virajulln sensul indicat de sageata, manevra efectuandu-se dupa depaslrea indicatorului. Tn zona sa de actiune (prima intersectle Inaintea carela este instalat) este lnterzlsa clrculatla vehiculelor pe directla inalnte sau la stanga. Se poate amplasa deasupra unei benzi de clrcuiatle atunci cand sernnlflcatla indieatorului se apllca numai celor care clrcula pe banda respectlva, Sensul sagetll poate indica, dupa caz sl la stanga,

IADREAPTA

Se instaleaza pe partea opusa lntrarll In lntersectla eu drumul sau strada pe care sensul indicat de sageata este obligatoriu, manevra de viraj executandu-se fara a depasl indicatorul. Sensul sagetli poate indica, dupa caz sl la stanga,

Se lnstaleaza la capetele refugiilor din statllle de tramvai, insulelor de dirijare, spatlllor de separare a caller, locurilor In care s-au prod us accidente grave sau inalntea altui obstacol de pe drumul sau strada unde vehiculul trebuie sa treaca de 0 parte a obstacotutui, sau pot trece pe ambele parti, dupa sensut sau sensurile indicate de sageata (sagetl), Conform dlspozltiilor Codului Rutier conducatoril de vehicule pot trece ~i prin stanga refugiilor din statille de tramvai daca indicatorul instalat la capatul refugiului nu obliga la trecerea numai pe partea dreapta.

Ocolirea obligatorie

Iindicatoare de orientare si informare

,

. . -. - ---- .

...... ·····caiurilor pe

··alba

," .... ,. ..... ~,........ . ..... '

18 S CAIETUL CURSANTULUI

$coala de ~oferl «EXIGENT)) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

._-_._--

Traseul de urmat pentru schimbarea direqiei de mers

Indicatorul se TntiHneste in localltatl, inaintea lntersectlei care precede 0 alta lntersectie in care virajulla stanga este interzis. Schema prezentata in indicator corespunde traseului ce trebuie urmat pentru a f executat traseul la stanga.

Se arnplaseaza pe drumurile cu mai multe benzi pe sens la 50 ... 200 m de intersectle, pentru selectarea clrculatlel pe benzi in functie de dlrectllle care pot f urmate. Conducatorii de vehiculeau obllgatla sa ocupe pentru schimbarea dlrectlel de mers spre stanga sau spre dreapta, benzile speciale destinate In acest sens, la intalnlrea lndicatorului prezentat.

Se lnstaleaza imediatinaintea locurilor de trecere pentru pietoni. Conducatorli de vehicule ce se apropie de o trecere pentru pietoni, sernnalizata ca atare, trebuie sa circule cu 0 viteza suficient de redusa pentru a nu pune in ' pericol pietonii care se afia ori care se angaleaza pe trecere sl, la nevoie, sil opreasca pentru a-l lasa sil treaca. Totodata, conducatorul nu trebuie sa depaseasca un alt vehicul care se apropie de 0 trecere pentru pietoni sernnallzata ca atare ori sa ocoleasca un vehicul oprit inaintea trecerii, decat cu 0 viteza suficient de redusa, pentru a putea opri imediatin cazul in care un pieton se afia in traversare.

Se interzice conducatorilor de autovehicule: intoarcerea ~i mersul ina poi, (peste trecerile pentru pietoni), oprirea sau stationarea (pe trecerile pentru pietoni ~i la 25 m inainte ~i dupa trecere). Atunci cand urrneaza sa traverseze, pietonii au obligatia sa foloseasca trecerite semnalizate ca atare, daca aserneiiea treceri exista la 0 dlstanta mai mica de 100m. Pietonii nu trebuie sa intre pe partea carosablla 1M! sa tina seams de dlstanta pana la trecere ~i viteza vehiculelor care se apropie.

Trecere pentru pletonl

Selectarea drculatlel pe benzi in functle de direqia de mers la Intersectll

I Panouri adltlonale

, ,

Dlstanta pan3 la loculla care se refera indicatorul de presemnalizare sau informare

m

3

Dlstanta 1ntre indicator ~i inceputul locului perlculos

Se amplaseaza sub indicatoarele de presemnalizare (ex. "Presemnalizarea unor dlrectli", "Traseul de deviere In cazulunel restrictll") pentru a indica distanta pana la locul unde se refers acesta, numai atunci cand aceasta dlstanta nu este lnscrisa pe un camp separat la partea lnterloara a lndlcatorulul.

Se instaleaza sub indicatoarele de avertizare (ex.:"Drum cu denlvelari", ','Drum Ingustat) pentru a indica dlstanta intre indicator ~i lnceputul sectorului periculos. De asemenea, se poate piasa sub lndlcatorulSfarslt de drum cu prioritate", pentru a indica dlstanta pana la indicatoarele "Cedeaza trecerea", sau "Oprire" (Tn acest ultim caz lnaintea cifrelor se inscrle cuvantullSTOP").


It 3,Skmt]

Lungimea sectorului periculos la care se refera indicatorul

30m

t

inceputul sl lungimea zone; de actlune

a indicatorului

Se arnplaseaza, de regula, sub indicatoarele de avertizare (ex. "Curba dubla sau 0 succesiune de mai mult de doua curbe, prima la stanga, ) pentru a indica lungimea sectorului periculos la care se refera indicatoruL

Intervalele de timp In care actloneaza indicatorul

Se amplaseaza pentru a indica orele de interzicere, de restrictle sau de obligare.

Se lnstaleaza de regula sub indicatoarele cu sernnlflcatla "0prirea lnterzlsa" sau "Stationarea lnterzlsa" pentru delimitarea preclsa a zonei In care actloneaza indicatoarele. Astfel, tabllta adltionala avand figurate sageata cu varfu! in sus arata locul din care se aplica semniflcatia indicatorului, cea cu sageata cu varful in sus ~i in [os confirma zona de actlune a sernnlflcatlei indicatorului, iar cea cu v§ rfu I Tn jos arata locul Tn care I~i lnceteaza sernnitlcatla indicatorul sub care este rnontata

Se plaseaza sub indicatorul de interzicere a opririi sau statlonarll pentru a indica Tnceputul sl lungimea sectorulul de actlune a indicatoarelor, in cazurile in care se lnstaleaza un singur indicator.

1 I J

inceputul, confirm area ~i star~itul zonei

de actlune

a indicatorului

Categoriile de autovehicule care trebuie sa respecte semnificatia

indicatorului

I

Direqia drumulul cu prioritate

Se lnstaleaza lrnpreuna cu unele indicatoare de interzicere sau restrlctle pentru a semnifica faptul ca restrlctla se refera numai la tipurile de autovehicule ale carer siluete sunt reproduse, Se poate amplasa $i sub indicatorul "Prioritate pentru clrculatla din sens invers", pentru apreciza categoriile de vehicule ce nu pot circula simultan pe un sector de drum Tngustat.

Se amplaseaza sub indicatoarele "Drum cu prioritate", "Cedeaza trecerea"sau "Oprire" , pentru a indica schimbarea directiel drumului cu prioritate, respectiv intersectarea cu un drum cu prioritate care I$i schimba dlrectia, Tn lntersectia ln care este montat. Schema de pe panou va corespunde formei Tn plan a intersectlel traseul drumului cu prioritate fiind figurat pe semnul adltlonal cu 0 linie mal groasa,

I F. Marcajele

20 S CAIETUL CURSANTUlUI

$coal.a de ~oferi «EXIGENT)) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: '0744-53_97.32

Marcajele sunt de regula de culoare alba, cu exceptla celor ce se apllca pe elementele laterale drumului, care sunt de culoare alba, neagra sau galbena ~i neagra, precum ~i a celor provizorii, folosite la organizarea circu-

latlel ln zona lucrarilor, care sunt de culoare galbena.ln zonele periculoase sau unde statlonarea vehiculelor este llmltata ln timp, marcajele pot fi sl de alte culori.


d) diverse, care pot fi:

1. de ghidare;

2. pentru spatii interzise;

3. pentru interzicerea statlonarll,

4. pentru statll de autobuze, troleibuze, taxi metre;

5. pentru locuri de parcare;

6. sageti sau lnscriptli,

a) longitudinale, care pot fi:

1. de separare a sensurilor de tlrculatle:

2. de separare a benzilor pe acelasl sens;

b) de delimitare a p3ltii carosabile:

c) transversale, care pot fi:

1. de oprire;

2. de cedare a trecerii;

3. de traversare pentru pietoni;

4. de traversare pentru bicicli~ti;

e) laterale aplicate pe:

l.lucrari de arta (pcduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin},

2. parapete;

3. stslpl $i copaci situati pe platforma drumului;

4. borduri.

(Art 76 din R)

MARCAJUL LONGITUDINAL FORMAT DINTR-O UNIE 015- CONllNUA SIMPLA SAU DUBLA PERMllE TRECEREA PESlE ACESTA, DAcA MANEVRA SAU REGLEMENTARILE INSllTUllE

IMPUN ACEST LUCRU. (Art. 78 din R)

MARCAJUL CU UNIE DISCONllNUA POAlE A SIMPLU

SAU DUBLU $1 SE FOLOS~lETN URMATOARELE SITUAJlI:

a) marcajul cu linie discontinull simplll:

1. pentru separarea sensuritor de clrculatie, pe drumurile cu doua benzi $i drculatle Tn ambele sensuri;

2. pentru separarea benzilor de clrculatle pe acelasl sens, pe drumurite cu cel putln doua benzi pe sens;

3. pentru marcarea trecerii de la 0 linie dlscontlnua la una continua, In localitati acest marcaj nu este obligatoriu;

4. pentru a separa, pe autostrazl, benzite de accelerare sau de decelerare de benzile curente de drculatie,

5. pentru marcaje de ghidare Tn intersectln

b) marcajul cu linie discontinu3 dubl3, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea benzi marcajul este Insotit de dispozitive luminoase speciale.

UNIA CONTINUA SE FOLOSESlEIN URMATOARElE SllUAnl:

a) linia continua simpla, pentru separarea sensurilor de circulatie, a benzilor de acelasl sens ta apropierea de

lntersectll $i ln zone periculoase;

. b) linia continua dubla, pentru separarea sensurilor de clrculatle cu minimum doua benzi pe fiecare sens, precum $i la drum uri cu 0 banda pe sens sau ln alte situatl stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul polltlel rutiere.

~ CAZUL MARCAJULUllONGllUDINAL FORMAT DINTR-O UNIECONllNUA$1 UNADISCONllNUAAlAlURATE, CONDUcATORUL DEVEHICUL TREBUIEsARESPECTESEMNIACAnA UNlEt CELEl MAl APROPIATE TN SENSUL DE MERS.

. Pe drumurile cu clreulatle In ambele sensuri prevazute cu 0 slngura banda pe sens, pe dlstanta cuprlnsa Tntre indicatoarele de avertizare "Copii", aferente celor doua sensuri, marcajul de separare a sensurHor se executa cu linie continua. CArt. 79 aUn.1, 2,3 ~i 4 din R)

Marcajele de delimitare a partii carosabile sunt amplasate Tn lungul drumului, se executa ta limita din dreapta a partii carosabile in sensul de mers, cu exceptla autostrazilor $i a drumurilor expres, unde marcajul se aplka sl pe partea stanga, langa mijlocul fizic de separare a sensurilor de drculatle, Aceste marcaje pot fi cu linie continua sau discontinua simpla.

Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie sa 0 urmeze Tn travers area unei lntersectli ori pentru efectuarea virajului la stanga, fiind obligatoriu a se realiza In cazulin care axul central ori liniile de separare a benzii de drculatle nu sunt coliniare.


MARCAJELE PENlRU INTERZICEREASTAllONARII SE POT REALIZA: .

a) prin linie continua galbena apllcata pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dubland marcajul de delimitare a partii carosabile spre exteriorul platformei drumului;

b) printr-o linie In zig-zag la marginea partii carosabile.

MARCAJELE PRIN sJ\GE'Jl SUNT FOLOSITE PENlRU:

a) selectarea pe benzi;

b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda supllrnentara pentru vehicule lente, banda care se suprlma prin Tngustarea partii carosabite);

c) reptiere, numai In afara locatitatilor pe dtumuri cu 0 banda pe sens ~i dublu sens de clrculatie.

(Art.aO alin. 1,2,3,4 din R)

Marcajul transversal constand dintr-o tinie continua, aplkata pe latimea uneia sau mai rnultor benzi, indica linia Tnaintea carela vehiculul trebuie oprit la Intalnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire lmpusa printr-un semnal luminos, prlntr-o comanda a agentului care dirijeaza drculatla, de prezenta unei treceri la nivel cu 0 cale ferata, cu 0 linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. inaintea marcajului ce lnsoteste indicatorul"Oprire" se poate aplica pe partea carosablla lnscrlptia "Stop".

Mareajul transversal constand dintr-o linie dlscontlnua, apllcata pe latimea uneia sau mai multor benzi, indica linia care nu trebuie depa~ita atunei cand se impune cedarea trecerii. lnalntea unei asemenea linii se poate apliea pe partea carosablla un marcaj sub forma de triunghi avand 0 latura paralela cu tinia discontinua, iar varful indreptat spre vehiculul care se apropie.

Marcajul transversal constand din linii paralele cu axul drumului indica locul pe unde pietonii trebuie sa traverseze drumul. Aceste linii au latimea mai mare decat a oricaror alte marcaje.

Marcajul transversal constanddln linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sauoblic fata de axul drumu-

-l'.",·

1

i.l

!

lui, indica locul destinat traversaril partii earosabile de catre

bklcllstl, (Art.81 aUn.l,2,3,4, din R)

in scopul sporirii impactului vizual asupra parfidpantilor la trafic, pe partea carosabila se pot executa marcaje sub forma de lnscrlptll, simboluri ~i figuri.

. Pe autostrazl, pe drumurite expres $i pe drumuri natlonale deschise traficului international (E), la extremitatite partii carosabile se apllca marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducatortlor de autovehicule la lesirea de pe

partea carosablla, (Art.82 alin.l ~i 2 din R)

Marcajele, cum sunt: sagetite, lnscriptiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnflcatla indicatoarelor sau pentru a da partlcipantllor la trafic lndlcatll care nu Ie pot fi furnizate, Tn mod adecvat, prin indicatoare.

Marcajul sub forma unei sau unor sageti, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obliga la urmarea dlrectlel sau dlrectlilor astfel indicate. Sageata de repliere care este obllca fata de axul drumului, apllcata pe 0 banda sau lntercalata intr-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, sernnallzeaza obllgatla ca vehiculul care nu se afla pe banda lndlcata de sageata sa fie condus pe acea banda

Marcajul format dintr-o tinieln zig-zag semnifica lnterzicerea statlonarti vehiculelor pe partea drumulul pe care este aplicat. 0 astfel de linie completata cu Inscrisul"Bus" sau "Taxi" poate fi foloslta pentru semnalizarea statlllor de autobuze sl troleibuze, respectiv de taximetre.

Marcajul aplicatin afara benzitor, format din linii paralele, inconjurate sau nu cu 0 linie de contur, delirnlteaza spatlul interzis clrculatlel,

Marcajele se pot aplka ~i pe ziduride sprijin, para pete de protectle sau alteamenajari rutiere latera Ie drumului, pentru a le face mai vizibile conducatorllor de vehicule.

(Art. 83 alin. 1,2,3,4,5 din R)

-------------------_. -_. __ .. _-_._-

Recomandare : Studlaza anexa cu lndlcatoare sl marcaje tn totalltate.

-------_._. __ ._._--.--_ .. __ ._._. __ .-

22 g CAIETUL CURSANTULUI


I Drumul cu sens unlc

:J:JJ_"' __ J

des-

--------

f!"'FJ=1[j- ~

e,i II, 1/ 11 """"'"''''''''''''

~~4~ "" ••

-----

+ AnT'''':nr-~ -

~=lJLd

:,,,,,,-,,,,,,,,,50m-,,,,,-,,,,,, zona de preselectJe

1. La intrarea pe drumu! cu sens unic se intilneste indicatorul de informare "drum cu sens unic";

2. La apropierea din lateral de un drum cu sens unic se Tntalne$te indicatorul de informare "drum cu sens unic"

3. La leslrea de pe un drum cu sens unic se lntalneste indicatorul de avertizare "clrculatle ln ambele sensuri",

4. La apropierea din sens invers de un drum cu sens unic se Tntalne$te indicatorul de interzicere "accesul interzis"

II Oprlrea sl statlonarea voluntara stnt permise ~i pe partea stanga a drumulul dad! ramane 0 panda de drculatle Iibera; (Art. 141 alln. 4 din R)

IIlntoarcerea este lnterzlsa, (Art. 126 lit. d din R)

II Pentru viraj stlnga incadrarea se face langa bordure din stanga. (Art. 107 alln, 2 lit b din R)

PE DRUMURllE CU SENS UNIC TRAMVAlElE ~I NUMAI TRAMVAIELEIN MERS SE POT DEP~I LA AlEGERE PE PARTEA DREAPTA DUPA REGULA DE BAZA LA DEP~IREA TRAMVAIELOR SAU PE PARTEA STANGA. (Art. 45 alln, 6 din DUG)

Particularitati ale circulatiei pe sens unlc

MERSUllNAPOI ESTE PERMIS PE DRUMUl CU SENS UNIC !


Iintersectia cu sens giratorlu

-,

III Se ocoleste centrul tntersectlel prin dreapta, In sensul ararat de sagetile de pe indicatorul "lntersectle cu sens giratoriu";

lIB Vehiculele care vor circula pe prima strada la dreapta, vor sernnaliza de la intrarea in intersectie sl pana la paraslrea ei, cu semnalizator dreapta, aproplindu-se cit mai mult de marginea din dreapta a intersectlel:

II Vehiculele care nu ctrcula pe prima strada sau artera la dreapta, vor circula pe langa insula sau rondou pana In momentul paraslrll lntersectlel cu respectarea reglernentarilor privitoare la semnalizarea schlrnbarll pozitiel de mers a vehiculelor.

Oprirea, stetlonarea, mersul inapoi ~i depaslrea sint interzise in aceasta tntersectle.

11'1 Tntoarcerea este lnterzlsa in lntersectla cu sens giratoriu (prin manevre inainte . inapoi ) dar este permlsa in locul cu sens ~iratoriu (prin ocolirea insulei).

II In' lnrersectllle cu sens giratoriu semnalizate ca atare, vehiculele care clrcula in interiorul acestora au prioritate fata de cele care urmeaza sa patrunda in lntersectle. (Art. 57 alin 4 din OUG)

Iintersectii sl obllgatla de a ceda trecerea

......... - .

. . _ --_ - .

.. ,- - - .

. - -.---- .

. - _._- .

"'.., " formate de

bQGy·.···

INTERSEqlllE SUNT:

a) cu drculatle nedirijat3;

b) cu drculatle dirijat3.

~n aceastacategode sunt incluse sl lntersectllle in care drculatla se desfasoara in sens giratoriu) (Art. 55 din aUG)

La apropierea de 0 intersectie conducatorul de vehicul trebuie sa circule cu 0 viteza care sa ii permita oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care au acest drept. (Art. 56 din aUG)

La intersectiile cu circulatie dirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicatiile ori semnalele politistul rutier.

Patrunderea unui vehicul intr-o intersectie este interzisa daca prin aceasta se produce bloearea interseetiei.( Art. 57 alin. 2 sl 3 din aUG)

PRlaRITATE DE TRECERE - dreptul unui participant la trafic de a trece inaintea celorlalti participanti la trafic cu care se interseeteaza, in eonformitate eu prevederile legale privind circulatia pe drumurile publice;(Art.6 pet. 26 din aUG)

AcaRDARE A PRlaRIT.4:rll . obligatia oricarui participant la trafic de a nu-sl continua deplasarea sau de a nu efectua orice alta manevra, daca prin aeestea ii obliga pe ceilalti partieipanti la trafic care au prioritate de treeere sa-sl modifice brusc direetia sau viteza de deplasare ori sa opreasca; (Art. 6 pet 1 din aUG)

Deci prioritatea este dreptul pe careil are un vehicul de a trece Tnaintea altui vehicul atunci cand se Tntilnesc. Pierderea prloritatll este sltuatla inversa prlorltatll, pentru ca In cazul cind doua vehicule Tntilnindu-se, unul are prioritate, iar celalaltplerde prioritatea. Regulile de prioritate sl de pierdere a priori -tatll, slnt de 0 lmportanta deoseblta, pentru ca nerespectarea lor este una din principalele cauze care due la producerea de accidente cu urrnarl deosebit de grave. Mai trebuie tinut cont ea In aplicarea regulilor de prioritate $i de pierdere de prioritate, legea nu face deosebire intre tipurile de vehieule.


$eoala de ~oferi «EXIGENT)) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53:97.32

I l

~

)

,.......,------------------__,..."..,.,--~~-.-,------- ..•.. -- .

I Regulile de prioritate

Este 0 prioritate stabllita prin lege. Se apllca In lntersectlile cu circula~e nedtrllata ~i ln toate cazurile de egalitate. ATUNCI CIND DouA SAU MAl MULTE VEHICUlE SEAPROPIE SIMUlTAN DE 0 INTERSEqlE NEDIRIJATA ,SAU SE AM TNTR-O SITUAllE DE EGAlI· TATE, PRIMUl VA TRECE CEl CARE VINE DIN DREAPTA. In intersectiile cu circulatie dirijataprin indicatoare de prioritate, regula prioritatii de dreapta se respecta

. numai in cazul in care doua vehicule urmeaza sa se intalneasca, fiecare intrand in intersectie de pe un drum semnalizat cu un indicator avand aceeasi semnificatie de prioritate sau de pierderea prioritatii. (Art. 59 alln. 3 din OUG) lnslstarn asupra sltuatillor de ega I· itate, In care de asemenea se apllca regula priorltanl de dreapta. Se consldera ca atunci cind doua sau mai multe vehicule, se TntTlnesc Intr-un anumit loc (lndiferent locul unde se TntTlnesc) sl au drepturi egale sa treaca prin locul respectiv, ele se afta in sltuatla de egalitate. Trebuie retlnut ca sltuatiile de egalitate pot fi lntllnite ~i In lntersectllle dirijate, unde sltuatllle sint rezolvate prin regula prlorltatil de dreapta.Cand doua

vehicule urrneaza sa se Intalneasca Intr-o intersectle dlrllata prin lndlcatoare, venind de pe doua drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeasl semnlficatle, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.(Art. 129 alin. 2 din R) Un alt cazde egalitate este atunci cind Intr-o lntersectle se intTlnesc autovehicule din grupa de prioritate speclala.in orice comblnatlelpolitle cu salvare, polltle cu pompieri,salvare cu pompieri)Cand doua autovehicule cu regim de circulatie prioritara, care se deplaseaza in misiune avand semnalele luminoase si sonore in functiune, se apropie de 0 intersectie, venind din dlrectli diferite, vehiculul care circula din partea dreapta are prioritate.(Art. 62 alin.2 dinOUG ).Pentru ca aceste autovehicule cand slnt in misiune,au aceleas! drepturi de a trece inalntea celorlante vehicule,Tntre ele este 0 sltuatle de egalltate, rezolvata prin prioritatea de dreapta.

In intersectii, conducatorii vehiculelor care vireaza spre stanga sunt obligati sa acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersecteaza si care circula din partea dreapta. (Art. 59 alin.2 din OUG )

Vehiculele care clrcula pe un sector de drum la Tnceputul carulatntilnesc indicatorul "Drum cu prioritate",sau inaintea lntersectlllor din afara localltatllor Intllnesc indicatorul "lntersectie cu un drum tara prloritate", vor circula prin lntersectle ca sl cind soar afla pe culoarea verde a unui semafor electric, avind prioritate de drum cu prioritate fata de vehiculele care clrcula pe drurnurlle care lntersecteaza drumul cu prioritate ~i care pentru a cunoaste ea au pierdut prioritatea .tn mod obligatoriu vor lntilnl indicatorul "Oprire" sau "Cedeaza trecerea".(Art.129 alin.l din R)

Faptul ca se clrcula pe un drum cu prioritate .ln afara localltatllor, este confirmat de indicatorul "lntersectle cu un drum fara prioritate", dar nu este obligatorie montarea acestui indicator,iar In localltatl in majoritatea cazurilor, faptul ca se clrcula pe drumul cu prioritate, se deduce prin recunoasterea dupa forma, din spate, a indicatoarelor "Oprire" sl "Cedeaza

trecerea" care au 0 forma speclflca.lnconfundablla. Atunci cind drumul cu prioritate T~i schlmba dlrectla de mers Intr-o lntersetie, ln mod obligatoriu se confirm a drumul cu prioritate prin instalarea indicatorului

"Drum cu prioritate" sl sub fiecare indicator, atit sub cele de prioritate, cat ~i sub cele de pierdere a priorltatll, se lnstaleaza panouri adltlonale : Dlrectla drumului eu prioritate (cu conflguratla loculul). Mentlonarn tn mod deosebit, sa se tina cont de faptul ca lntersectllle Tn care se aplica prioritatea drumului cu prioritate, sint lntersectll cu drculatie dlrllata ~i ca singurele indicatoare care transforma 0 lntersectle din nedirijata In dlrljata, sint indicatoarele de reglementare a prioritatii (cele amintite mai sus).

Este greslta ideea cil lntersectille eu circulatle nedirilata nu pot avea niei un fel de indicatoare, sau ca exlstenta unui alt indicator decat cele de prioritate , ar transforrna-o In lntersectle cu clrculatla dlrllata.

Este 0 prioritate stablllta prin indicatoare, apllcindu-se pe sectoarele de drum Ingustat, unde nu au loc sa circule doua vehicule unul pe ITnga celalalt, indiferent de natura lngustarll, cu caracter permanent(poduri) sau temporar (lucrarl) sl unde este necesara reglementarea prlorltatll la drum lngustat, reglementare care se face prin instalarea celor doua indicatoare "Prioritate fata sau pentru circulatla din ses invers".

Au prioritate, vehiculele care Tntilnesc indicatorul "Priortate fata de clrculatla din sens invers",ceilalti ca sa cunoasca daca pierd prioritatea, Intalnind lndlcatorul"Prioritate pentru circulatla din sens invers" In sltuatla cind sub indicatoare apar ~i panouri adltlonale cu siluetele autobuzului sau autocamioanelor, se preclzeaza la cine se refera indicatorul, deci vor pierde prloritatea numai autovehiculele a carer sllueta apare pe semnul aditlonal, celelalte neplerzand prioritatea.

CAiETULCURSANTULUI I 2S

I : r--r-

- .. - -.----------------~~

l·!

.!

Este 0 prioritate stablllta prin lege, apllcandu-se pe sectoarele de drum cu decllvltatl, unde nu au loc sa circule doua vehicule unul pe langi:! celalalt, avlnd prioritate vehiculele care urea fata de cele care coboara la trecerea pe langa un obstacol imobil. Aceasta prioritate a fost creata pentru a nu obliga

vehiculele care clrculand In rampa, din cauza imposibilitatii trecerii a doua vehicule unul pe llnga celalalt, In locul respeetuv, sa opreasca, stiind faptul ca dupa oprire este mult mai greu sau uneori imposibil sa se pornesca ln urcare, fata de eel care oprind Tn coborare, pornirea nu constituie un impediment.

Este 0 prioritate stabllita prin lege. Pentru a ave a prloritate de treeere, autovehiculele cu prioritate speciala, atunci cand se deplaseaza In actlunl de lnterventle sau in misiuni care au caracter de urgenta, trebuie sa alba in functiune semnalele lumlnoase sl sonore. (Art. 61 alin. 1 din OUG )

Conducatorll autovehiculelor cu prioritate speclala aflatl tn sltuatllle prevazute la alin de mai sus pot lncalca regimullegal de viteza sau alte reguli de circulatle,

cu exceptla eelor care reglernenteaza trecerea la nivel cu calea terata. (Art. 61 alin. 2 din OUG )Cand pe drumul public clrculatia este dlrllata de un polltist rutier, conducatorll autovehiculelorcu prioritate specials trebuie sa respecte semnalele, lndicatlile sl dispozltille acestuia.( Art. 61 alin. 3 din aUG) Mentionam ca notlunea de coloana oflclala, care fiind insotlta de autovehiculele polltlel, intra in prima categorie a acestei prlorltatl (adka a prlorltatll autovehiculelor politiel In misiune).

I Obllgatla de a ceda trecerea

La lntersectllle cu circulatle nedlrllata, conducatorul de vehicul este obligat sa eedeze trecerea tuturor vehieulelorcare yin din partea dreapta,

(Art. 57 alin. 1 din OUG)

In cazul vehiculelor care patrund lntro lntersectle dintre un drum lnchls clrculatlei pub lice $i un drum public, au prioritate ace le vehicule care circula pe drumul public. (Art. 58 din OUG)

Tn intersectlile cu clrculatie nedirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere vehieulelor care clrcula pe slne. Acestea pierd prioritatea de trecere cand efectueaza virajul spre stanga sau cand semnalizarea rutlera din acea zona stablleste 0 alta regula de clrculatle.

(Art. 59 alin. 1 din aUG)

Cand doua vehicule urrneaza sa se intalneasca tntr-o intersectie dirijata prin indicatoare, venind de pe doua drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeasi semnificatie, vehiculul care vine din dreapta are prloritate. (Art. 129 alin. 2 din R)

Conducatorul de vehicul care se apropie de intrarea lntr-o intersectie, simultan cu un autovehicul cu regim de clrculatle prioritara care are In functlune semnalele lurninoase sl sonore, are obllgatla sa ii acorde prioritate de trecere. (Art,130 din R)

La aproplerea de 0 statie pentru mijloace de transport public de per-

soane prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehicul semnallzeaza lntentla de a lesl, conducatorul vehiculului care clrcuia pe banda de langa acostament saubordura este obligat sa reduca viteza sl, la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea In trafic.

Conducatorli de vehicule sunt obligatl sa acorde prioritate de trecere pietonilor aflatl pe partea carosablla pentru a urca In tramvai sau dupa ce au coborat din acesta, daca tramvaiul este opritin statle fara refugiu.

(Art. 131 alin. 1 ~i 2 din R)

Conducatorul vehiculului al carul mers lnalnte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor partklpanti la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, este obligat sa reduca viteza sl, la nevoie, sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus. ( Art. 132 din R)

La lesirea din zonele rezidentiale sau pletonale, conducatorii de vehicule sunt obligati sa acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersecteaza. (Art. 134 din R)

La patrunderea irnr-o lntersectle pe culoarea verde, concucatorll vehiculelor sunt obligatl sa acorde prioritate de trecere partlclpantilor la trafic cu care se intersecteaza sl care circula conform semnlflcatiel culorii semaforului care ll se adreseaza. (Art 133 din R)



I Ordinea de trecere a vehiculelor in INTERSECTIILE DIRIJATE

1. Tree P.P.S In misiune. .

Daca se tntalnesc lntre ei se aplica regula generala.

2. Se Impart vehlculele ramase In doua grupe:

a) grupa cu prioritate (8, D)

b) grupa fara prioritate (A, C)

3. Trece grupa cu prioritate lntre ei apllca regula generala. 4.Trece grupa tara prloritate lntre ei apllca regula generala,

r-··--·· __ ···_·_···· __ ·· __ ········_··········_··:-_·_·_·_··_·_······_-_·· __ ·····'1

i ORDINEA ESTE. B, Dr C, A.

I Ordinea de trecere a vehiculelor in INTERSECTIILE NEDIRIJATE

1. Trec primii prin lnterseqle P.P.S In mlslune

2. Tree tramvaiele aftate In mers.

Acestea pierd prioritatea daca vlreaza la stanga,

3. Trece prlmul aeel vehicul care nu are punct de conflictcu un alt vehicul din pia nul S3U din dreapta (tinand cont ~i de dlrectllle de deplasare a vehiculelor) (regula ceasulul).

Obsl. Atunci cTnd Intr-o lntersectie nedlrilata fiecare vehicul are un alt vehlcul in dreapta sa, ei vor trece prin intersectle numai dupa 0 prealablla lntelegere, ( caz de nedeterminare)

r(jRDiN-EA-ESTE~-t-:--B~-J\D:l

I Reguli referitoare La manevre

conducatorul de vehicul care executa 0 manevra de schimbare a dlrectlel de mers, de iesire dintr-un rand de vehicule station ate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe 0 alta banda de clrculatle sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeazasa efectueze 0 Tntoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa se asigure ca 0 poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna In pericol siguranta celorlaltl partlcipanti la traflc ~i ~a1izeze eu cel putin 50m In localita i ~i 100m In MM.9Joc;,alitatil9J Ingjnte_~UOJ:gRe.wef~'i.roaneYtap~Arti-54 aUn. illinOOu)--~Conducatorii de vehicule sunt obllgatl sa semnalizeze schimbarea dlrectlel de deplasare, depaslrea, oprirea ~i punerea In mlscare, (Art. 116 alin. 1 din R)

Semnalizarea schlmbarll directlel de mers trebuie sa fie mentlnuta pe.Intreaga durata a manevrei. (Art. 54 alin. 2 din OUG )


II

re,

I Oprirea, statlonarea, parcarea

Se considera oprire imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe 0 durata de cel m,ult 5.rnin~t~",- .

(Art. 63 alin. 1 din OUG) - .

NU SE CONSIDEAA OPRIRE:

a) imobilizarea vehiculului atilt timp cat este necesara pentru 1mbarcarea sau debarcarea unor persoane, daca prin aceasta manevra nu a fost perturbate clrculatla pe drumul public respectiv;

b) imobilizarea autovehiculului avand 0 masa totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone, atat timp cat este necesar pentru operatlunea de distribuire a marfurilor alimentare la unltatlle comerciale. (Art. 63 alin. 2 din OUG)

--------------_ _---_.--_._ __ _._.

--_ ..... _ .. __ .. _. __ .-._._.-_ .... __ ._._._._ ..

Vehiculul oprit sau statlonat pe partea carosablla trebuie asezat langa $i ln paralel cu marginea acesteia, pe un singur rand, daca printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele faJa atas, mopedele sl bicicletele pot fi oprite sau station ate $i cate doua, una langa alta. In afara localltatllor oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor se face Tn afara partii carosabile, iar atunci cand nu este posibil, cat mai aproape de marginea din

dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia.(Art. 63 alin. 5 din OUG )

NU ESTE PERMISA OPRIREA SAU

. ATIONAREt\ iN TUNELURI. iN SITUATil E URGENTA SAU DE PERICO~ CON· TORULUI DE AUTOVEHICUL II ESTE PERMI OPRIREA SAU STATIONAREA NUMAI iN LOCURllE SPECIAL AMENAJATE $1 SEMNALIZATE CORESPUNZATOR. iN CAZ DE IMOBILIZARE PRE· LUNGITA A AUTOVEHICUlULUI iN TUNEL, CON· DucATORUL DE VEHICUL ESTE OBLlGAT sA OPREAscA MOTORUL. (ART. 141 ALiN. 7 DIN R)

... __ .. __ . __ . __ __ - _ _ .. _---------,

Conducatorli autovehiculelor imobiIizate pe drumurile publice care se lndeparteaza de acestea sunt obllgati sa actloneze frana de ajutor, sa opreasca

functlonarea motorului sl sa cupleze 0 treap. ta de viteza.( Art. 141 alin. 1 din R)

---_._._-_._._--_._ .. __ .. _. __ .. _ .. _----_ .. _---_ .. _--

-----------_ .. _ ..... __ .......... _ ..

TN CAZUL IMOBILIZARIlINVOLUNTARE A AUTOVEHicuLULUI iN PANTA SAU TN RAMPA, CONDUcATORUl ACESTUIA ESTE OBLIGAT sA BRACHEZE ROTllE DIRECTOARE CATRE DREAPTA. (ART. 141 AlIN. 2 DIN R)

L .. _ ... ........ ....... _ .... __ ... . __ ...... ... __ ...... __ ._ ......... __

iN AFARA LOCALlTATILOR OPRIREA SAU STATl.PNAREA VOJUNTARA A VEHICULELOR SE F~CE IN AFARA PARTII CARQSABILE, IAR ATUNCI CAND NU ESTE POSIBIL, CAT MAl APROAPE DE MARGINEA DIN DREAPTA A DRUMULUI. PARALEL

CU AXA ACESTUIA. (ART. 141 AlIN. 5 DIN R)

-----_ - _ .. _ _-_ .. __ ._._ _ -

---------_._--_ ... _-_._-_. __ ... _._._ .. -

iN CAZUL IMOBILIzARlilNVOLUNTARE A AUTOVEHICULULUI iN PASAJE SUBTER·

I ANE SAU TUNELURI.CONDUcATORUL ACES·

I TUIA ESTE OBLIGAT sA OPREAscA FUNqlONAREA

I MOTORULUI. (ART. 141 ALiN. 3 DIN R)

L _ .. _ .. _ .. __ _ _ .. _ .. _ _._ _

iN LOCALITATI, PE DRUMURllE CU SENS UNIC, OPRIREA SAU STATIONAREA VOLUNTARA A VEHICUlElOR ESTE PERMISA

$1 PE PARTEA SJANGA. DACA RAMANE LIBERA CEl PUTIN 0 BANDA DE CIRCULATIE.

, ._________ (ART. 141 ALiN. 4 DIN R)

~coala de ~oferl «EXIGENT» Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

28. CAIETUl CURSANTULUI

- -_ .. _---------------

n

1. Tn lntersectii, lnduslv cele eu circulatie In sens giratoriu, precum ~i In zona de preselectie un de sunt aplicate marcaje continue, iarTn lipsa acestora, la 0 dlstanta mai mica de 25 m de coltul lntersectlel,

2. pe trecerile pentru pietoni ori la mai putln de 25 m Tnainte ~i dupa acestea;

3. pe trecerile la nivel cu calea ferata curenta ~i la 0 dlstanta mai mica de 50 m Tnainte ~i dupa acestea;sau pe platforma caii ferate industriale sau de tramvai ori Tn apropierea acestora, daca circulatla vehiculelor pe sine ar putea fi stanjenita sau lrnpiedkata,

4. pe poduri, pe ~i sub pasaje denivelate, precum ~i pe viaducte;

5. Tn statllle mijloacelor de transport public de persoane, precum $i la mai putln de 25 m Tnainte sl dupa acestea;

6. ln locuri sau alte conditil cand vizibilitatea este redusa sub

50 rn;

7. In varf de rampa sau panta cand vizibilitatea este redusa sub 50 m;

8. ln curbe ~i In alte locuri cu vizibilitate redusa sub 50 m:

9. In dreptu! altui vehicul oprit

pe partea carosabtla, daca prin aceasta se stanleneste clrculatia a doua vehicule venind din sensuri opuse;

10. In dreptul marcajului continuu, In cazul In care conducatoril cetorlalte vehicule care circula In acelasl sens ar fi obllgatl,

din aceasta cauza, sa treaca peste acest marcaj;

11. In locul Tn care se lrnpledlca vizibilitatea asupra unui indicator sau semnalluminos;

I Stationarea voluntara

,

Nu este permisa station area pe partea cares-

abila, in timpul noptll, a tractoarelor, a remorcilor,a mopedelor, a bidcletelor, a maslnllor ~i utllalelor autopropulsate utilizate in lucrari de construqii, agricole sau forestiere, a

vehiculelor cu tractlune animala

16. pe drumurile publlce cu 0 latime . ori a celortrase sauimpinse cu

mai mica de 6 m; ~ II mana. (Art. 141 alin. 6 din R) )brice vehicul care stationeaza pe

17. In zona unde este apllcat pe/rtimp de noapte pe partea carosablla -.--.--- - ---- - ----- - ---- - ---.-

carosabit marcajut cu semniflcatia a unui drum public, acolo unde ~

de interzicere a stanonarll, stanonarea este perrnlsa, trebuie sa } Se consldera parcare statlonarea fie semnatizat cu lanterns de pozitle, /vehicutelor7n spatil special amenad~ca loeul de stati~nare .nu es!e ilul jate sau stabilite ~i se.mnali~ate coremlnat, (Art. 114 alln, 1 lit a dm R) '> spunzator, (Art. 63 aim. 4 dln OUG)

\(,,---

Se consldera statlonare lrnoblllzarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe 0 durata mai mare de 5 minute. (Art 63 alin. 1 din OUG)

VE INTERZICE STAllONAREA VOL .\\'"

\ UNTARAA VEHICULELOR: /'

v . /

_"Ar ~~ .. p<"

l In toate cazurite Tn care este lnterzisa oprirea voluntara (15 cazuri) + 5 situatH unde se interzice numai stationarea,

18. Tn dreptul caller de acces care deservesc proprletatlle alaturate drumurilor publice,

19. Tn pante ~i In rampe pe toata lungimea lor;

20. In locul unde este instalat indicatorul "Stationarea lnterzlsa" ; sau indicatorul cu semnflcata "Statlonare altemanta", In alta zi sau perloada decat cea permlsa ; sau a indicatorului cu sernnlficatla "Zona de stationare cu durata limitata" peste durata stablllta,

(Art. 143 din R) .

12. pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnlflcatla "Drum Tngustat", "Prioritate pentru clrculatla din sens invers" sau "Prioritate fata de circulatla din senslnvers" "Tunel" "Depasirea lnterzlsa" "Oprirea interzlsa":

13. pe plstele obligatorii

pentru pietoni $i/sau blcicllstl ori pe benzile rezervate

unor anumite categorii

de vehicule, semnalizate

ca atare;

,_."_

~- :;".

14. pe partea carosablla a autostrazllor, a drumurilor expres $i a celor europene (E).

15. pe trotuar, daca nu se asigura spatlu de cel putin 1 mpentru clrculatla pietonilor; .1

(Art. 142 din R)

-, ."' .... "".---,.-'


,~VI Tntoarcerea

11

SE INTERZICE lNTOARCEREA VEHICULULUI:

Tn toate cazurile de la oprire votuntara lnterzlsa (15 cazuri) cu exceptla lntersectillor, inclusiv cele cu circulatie Tn sens giratoriu, un de manevra de 7ntoarcere este permlsa,

,( I Mersul ina poi

16. Tn locurile unde soliditatea drumulul nu permite;

17. pe drumurile cu sens unic;

1~. Tn zona de actiune a indicatorului Intoarcerea interzisa. (Art 126 din R)

Pe drumurile publice Tnguste ~i/sau cu dedivitate, unde trecerea vehiculelor care drcula din sensuri opuse, unele pe lan~ altele, este imposibila sau perkuloasa, se procedeaza dupa cum urmeaza

a) la lntalnirea unui ansambtu de vehicule cu un vehicut conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatete;

b) la Tntalnirea unui vehicul greu cu un vehicut usor, conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spate Ie;

c) la Tntalnirea unui vehicul care efectueaza transport public de persoane cu un vehicul de transport rnarfurl conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatele. (Art 127 alin.l din R)

I Depa~irea

in cazul vehiculelor de aceeasl categorie, obllgatia de a efectua 0 manevra de mers lnapol revine conducatorulul care urea, cu exceptia cazului cand este mai usor sl exlsta conditli pentru conducatorul care coboara sa execute aceasta manevra, mai ales atunci

cand se afla aproape de un refugiu. (Art. 127 alin. 2 din R)

fN~~WGI~H~E~C~~

in toate cazurlle prevazute la manevra de intoarcere (18 cazurl), cu exceptia drumului cu sens unic unde mersullnapoi este perm is;

19. pe 0 dlstanta mai mare de 50 m;

20. la leslrea de pe proprletatl alaturate drumurilor publice;

aI!ia.!i.t~mn·liieteciinti mp

:, .. " -.'; ,~'T:" r-. _.,:,.:pantilatrafic.

21. pe autostrazl, (Art 128 alin.1 din R)

Tn locurile Tn care mersul Inapoi este perm is dar vizibilitatea In spate este lrnpiedicata, vehiculul poate fi manevrat Inapol numai atunci cand conducatorul aeestuia este dirijat de eel putin 0 persoana aflata Tn afara vehicutului. Persoana care dirijeaza manevrarea cu spatele a unui vehicut este obllgata sa se asigure ca manevra se efectueaza fara a pune In perieol siguranta partlclpanfllor la trafic. (Art. 128 alln, 2 sl 3 din R)

Mersullnapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomanda dotarea autovehieulelor ~i cu dispozitive sonore pentru semnallzarea aeestei manevre. (Art. 128 alln, 4 din R)

30. CAIETUL CURSANTULUI

$coala de ,oferi ((EXIGENT) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744·53.97.32

J,

I

.. - .. ~---~---.----------------------.~-~~-.-~-~~--

I.· •• ii~~~~j8E •• ·~.~~·.·.$~;i~F~cl'U~········i

REGULA: Depaslrea se efectueaza numai pe partea stanga a vehiculului depaslt, (Art. 45 alin. 5 din OUG)

................................ _ _._ _ .. " _ _ __ .. _-_ _-----------------------,

IIIJ Tramvaiul sau vehieulul al carul conducator a semnalizat intentia sl s-a lncadrat corespunzator paraslrll sensului de mers spre stanga se depaseste prin partea dreapta. (Art 45 aUn 5 din OUG)

IIIJ Tramvaiul aflat In mers poatef depaslt ~i pe partea stanga atunci cand drumul este eu sens unie sau candintre sina din dreapta sl marginea trotuarului nu exlsta spatlu suficient.(M 45 alin. 6 din OUG )

~_re;;.,,;c~ acela care it urmeaza sau it precede de depastre sau nu a semnalizat

lntentla unei manevre slmilare $i ca poate depasl

far~ a pune pericol sau stanjeni drculatia din sens opus; (Art 45 alin. 2 din aUG )

Atunci cand prin manevra de depaslre se trece peste axa care separa sensu rile de circulafie, conducatorii de vehicule trebuie s~ se asigure ca din sens opus nu se apropie un vehicul sl c~ dispun de spatlu suficient pentru a reintra pe banda lnitiala, unde au obligatia sa revlna dupa efectuarea manevrei de depaslre, (Art 45 alin. 3 din aUG)

~j.kl!,g"'~4,<;;.~,ntentia de efectuare a

; (cu cel putln 50m In localltat' sl 100m In afara ocalltatilor inalnte de a incepe efectiv manevra de depaslre );

c) sa pastreze In timpul depaslrll 0 distanta laterala suficienta fata de vehiculul depaslt,

cO sa reintre pe banda sau in slrul de clrculatle lnltlale dupa ce a semnalizat si s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra In condltil de slguranta pentru vehiculul depaslt ~i pentru ceilalti partlclpantl la trafic. (Art. 118 dinR)

f~ nu mareasca viteza de deplasare; .

lib) da circule cat mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile sau a benzii pe care se deplaseaza.l Art;-~{19 din R)

1. In intersectil cu drculatia nedlrllata;

2. pe trecerile pentru pietoni sernnalizate prin indicatoare ~i marcaje;

3. pe trecerile la nivel cu calea terata curenta $i la mai putln de 50 m tnalnte de acestea;

4. pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri $i In tuneluri. Prin exceptie, pot fi depaslte In aceste locuri vehiculele cu tractlune ani· mala, motocicletele fara atas, mopedele $i bicicletele, daca vlzibilitatea asupra drumului este aslgurata pe 0 dlstanta mal mare de 20 m, iar latlmea drumului

este de eel putin 7 m; .

5. in dreptul statlel pentru tramvai, atunci cand acesta este oprit, iar statia nu este prevazuta cu refugiu pentru pietoni;

PROCEDURA DE RESPECTAT:

Tn cazul in care tramvaiul este oprit intr-o statie fara refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie sa opreasca In ordinea sosirii, in spatele acestuia, $i sa-$i reia deplasarea numai dupa ce uslle tramvaiului au fost inchise ~i s-au asigurat ca nu pun in pericol slguranta pietonilor angalaf in traversarea drumului public.


6. Tn locuri sau condltll undevizibi· Iitatea este redusa sub 50 m;

7. In apropierea varfurllor de rampa, cand vizibilitatea este redusa sub 50 m;

8.ln curbe unde vizibilitatea este redusa sub 50 rn:

9. In zona de actlune a indicatorului "Depasirea lnterzisa":

10. cand pentru efectuarea manevrei se lncalca marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensu rile de mers, iar autovehiculul clrcula, chiar $i partial, pe sensul opus, ori se lncalca marcajul care dellmlteaza spatlul de interzicere;

11. cand din sens opus se apropie un alt vehlcul, iar conducatorul acestuia este obligat sa efectueze manevre de evitarea coliziunii;

12. pe sectorul de drum unde s·a format 0 coloana de vehicule in asteptare, daca prin aceasta se intra pe sensul opus de clrculatle.

13. Se interzice depaslrea coloanei oficiale.

(Art. 120 din R)


let
~
z
e ~
- I&.
_Ill:
-0 <ct
WIfIIIIIIII >
.-
.......
..., ..
U
.-
-
...,
Y')
Q)
-
-
0
-
:s
...,
:s
..p.J
WIfIIIIIIII
:I
U
.-
........
n.1
-
(!' J [0

~E ~O

,"1 c- to,

- a.

III "

:t!fttt

'0 V

.-

-5 E .80 c'O <- V

~-e

f":- a vic:

OQ

I:~i -

(

I I

w

l

I

~ "I

I

_Ci 1lI::::I :,)0 00 OQ. Q.c:Q 1&1:,) Q.III

111111

8

l

C]) ....... III C])

C]) -0 c:: ::J

...-----c;,-~~=~~-~ --·------------··--·--=--~c::_---------·-· ---------------------- ... -.-.,-----"-"------,--------"---,- .. ------.-.,.--- .. ~"'.-. .. ,.,_ .. _ .. __ ., .... , .. ,. ,.-,.-.-.--,--.- .. ---- ~ -- .. --- ... ,-'-'-------- .. -'.------ .. -._= __

~ I Viteze maxime legale

, Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admlsa pe sectorul de drum pe care clrcula ~i pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum sl cea lrnpusa prin mijloacele d~" sernnallzare.sa 0 adapteze In functie de conditiile de drum astfel incat sa poata efectua orice manevra :>

In condltli de slguranta, ): (Art. 121 alin tdln R) ,.,

r'

~ LIM ITA MAXIMA DE VITEZA '- TNJPCALITATI ESTE DE

'\50 KMjH:<

(P~anumite secf;are de drum din interiorirl localltatilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A sl B. ~i limite de vlteza supe-

- - - - -- ri6afe,da(nu mal mulrde 80 km/h: -- -- -- --

Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul politiei rutiere. Pe anumite sectoare de drum, tinand seama de Imprelurari ~i de intensitatea drculatlel, administratorul drurnului, cu avizul politlel rutlere, poate stabili ~i limite de vlteza inferioare, dar nu mai putin de 10 km/h pentru tramvaie~~. i de 30 km/h pentru toate autovehiculele7(Art.49 alln 1,2 ~i 3 din R)

",::;- .. ~

..-~

,4> VITEZElE MAXIME ADMISE TN AFARA LOCAL- 41TAllLOR PENTRU CATEGORlilE ~I SUBCATEGORI-

IlE DE AUTOVEHICUlE SUNT:

a) 130 km/h pe autostrazl, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cete natlonale europene (E) ~i 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A, B ;

b) ll0 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele natlonale europene (E) ~i 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehlculele din categoriile C, ,D sl subcategoriile 01;

c) 90 km/h pe autostrazl, 80 km/h pe drumurlle expres sau pe cele natlonale europene (E) ~i 70 km/h pentru celelalte categorii de drumurl, pentru autovehiculele din subcategoriile At, Bl, C1 ;

d) 45 km/h, pentru tractoare sl mopede. Viteza maxima adrnlsa in afara.localltatllor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau

» LlMITElE MAXIME DE VITEZA TN AFARA lOCAlITATILOR SUNT:

c:::PE AUTosTRAzI ',__,

(/ 130 KMjH.,.'

, ~

, I

-;

-~~ ~~~¥,~~~i~~~~p~~~ ~_C~L~ __ 1_ - - - - --

r'"'' -_.,!

~ I

~) 1 KM/H. 1-

<'PE CElELALlE ,,/ ·-1

CAlIGORIl DE ORU~U~J, f;JJ bJI 90 KM/H. ( .!}.}i

(Art. 49alin. 4 din R)

,

, \ ' ~

J~.:"'" " >< ,', . ~,., /, f.' '.'

~ ,J" ". ,~,'.~'\ -':EJ){t

\ v: 'I." PI;

semiremorci este cu 10 km/h mai midi decat ?,

viteza maxima admlsa pentru categoria din care

face parte autovehiculul tragator,

Viteza maxima admlsa pentru autovehicule cu masesl/sau gabarite depaslte ori care transporta produse periculoase este de 40 km/h In localltatl, iar In afara localltatttor de 70 km/h.

Viteza maxlmaadmlsa Tn afara localltatilor pentru autovehiculele ai carer conducatorl au mai putln de un an practlca de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatlrea practlca In vederea obtinerll permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decat viteza maxima admlsa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse. (Art. 50 alin. 1,2,3 ~i 4 din OUG )

Conducatorul unui vehicul care clrcula In spatele altuia are obligatia de a pastra 0 dlstanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea colizlunil, (Art. 51 din OUG )

Se interzice conducatorllor de vehlcule sa reduca bruse viteza ori sa efectueze ooprire neasteptata, tara motivlntemeiat. (Art, 122 din R)

t ~"""-

~./» Viteza maxima In ZONA REZIDENTIALA este de 20 km/h •

..... ~.

j"'>;Viteza maxima In ZONA PIETONALA este de 5 km/h. - r

~. --


¥,I Reducerea vitezei

lCo"nducatorul devehicul este obligat sa circule c~o vlteza care sa nu depaseasca 30 km/h, in localitati, sau SOKm/h in afara localitatllor, in urmatoarele situatil]

~ -~

C1. la trecerea prin lntersecttlle cu cortegii, indiferent daca acestea se

drculatle nedlrllata: afla in mers sau statloneaza pe

2. ta trecerile pentru pietoni Jl.e,s~;;. partea carosablla a drumuritor cu 0

mJa{:~rJzate, semnalizate prin indica- singura banda de clrculatle pe sens;

ioare ~rmarcaje, cand drumul public 5. pe drumuri cu denlvelarl, sem-

are cel mult 0 banda pe sens, iar nalizate ca atare;

pietonii aflatl pe trotuar, Tn imediata 6. cand partea carosablla este

apropiere a partii carosabile, acoperita cu polel, gheata, zapada

lntentloneaza sa se angajeze Tn batatorlta, mazga sau ptatra cublca

traversare; umeda,

3. cand vizibilitatea este sub 100 7.la trecerea pe langa animale

m Tn condltli de ceata, ploi care sunt conduse pe partea cares-

torentiale, ninsori abundente. abita sau pe acostament;

4. la trecerea pe langa grupuri 8. in curbe deosebit de pericu-

organizate, coloane militare sau loase semnalizate ca atare unde viz-

ibilitatea este mai mica de 50 m;

9. In zona de actlune a indicatorului de avertizare "Copil" Tn intervalul orar 0700-2200 precum sl a indicatorului "Accldent':

10. la schimbarea dlrectlel de mers prin viraje; (Art. 123 din R)

Administratorul drumului public este obligat ca Tn locurile prevazute mai sus sa instaleze indicatoare de avertizare $i sa ia rnasurl pentru realizarea de amenajari rutiere care sa determine conducatorii de vehicule sa reduca viteza de -"

deplasare. (Art. 124 din R) /'

I

-~

Nedirljate

I 1

4

6

5

___ 1_0~1 ~ ~

Ilr

Alte cazuri de reducere a vitezei fi:1ri:1 a fi predzata valoarea acesteia:

1. la trecerea autovehiculelor cu regim de clrculatle priorltara care au in functiune semnalele speciale de avertizare luminoase de culoare albastra ~i sonore.

2. la intra rea in lntersectllle unde lumina rosle a semaforului este in functiune ori indicatoarele obtigi:i la acordarea prioritatii de trecere, conducatorli autovehiculelor speciale aftate in misiune trebuie sa reduca viteza $i

sa circule cu atentie sporlta pentru evitarea producerii de accidente.

3. la apropierea de 0 statle pentru mijloacele de transport public de persoane prevazuta cu alveola ,

un de trebuie acordata $i prioritatea de trecere.

4. conducatorul de vehicul al carul mers Tnainte este obturat de un

obstacol sau de prezenta altor partielpanti la trafic, este obligat sa reduca viteza sl, la nevoie sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus.

5. la semnalul prin balansarea pe vertlcala a bratulul , avand palma orlntata catre sol, de catre : poltlstll de frontlera: indrumitorii de circulatle ai Ministerului Apararii; agentii de cale ferata, la trecerile la nivel; personalul autorizat din zona lucrarllor pe drumurile publice.

6. la semnalul dat prin balansarea pe vertlcala a bratulul de catre politlstul rutier care se afla pe drumul public, in lntersectle sau pe motocicleta polltlel,

7.ta mesajul aftsa: REDUCETI VITEZA transmis din autovehiculul polltlei .

8. pe timpul noptll, la apropierea a doua veh icule care clrcula din sen-

suri opuse, conducatorll acestora sunt obligatl ca de la 0 distants de eel putln 200m sa foloseasca luminile de lntalnire concomitent cu reducerea vitezei.

9. in zona de actiune a indicatorului (OBORARE PERicULOASA.

10.la sernnalul de culoare galbena intermitent care permite trecerea cu respectarea regulilor de circulatle aplicabile in acelloc.

11. la trecerea la nivel cu calea terata curenta, conducatorut de autovehicul este obligat sa circule cu vlteza redusa ~i sa se asigure ca din partea stanga sau din partea dreapta nu se apropie nici un vehicul feroviar.

12. ca prima masura, Tn zona de actlune a indicatoarelor de avertizare precum ~i la Intalnirea indicatoarelor Cedeaza trecerea $i Oprire.

I I

$coala de ,oferl «EXIGENT» Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744·53.97.32


J.

I Permisul de conducere

Pe parcursul activitatii de pregatre practica sau de examinare in vederea obtinerli permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, dupa caz, examinatorul impreuna cu persoana pe care 0 supravegheaza sau 0 exarnlneaza raspund pentru incakerea de cane aceasta a regulilor de circulatie sau, dupa caz, pentru pagubele prod use ter1;ilor ca urmare a producerii unui accident de drculatie. (Art. 23 aUn. 3 din aUG)

Persoanele care solicita prezentarea la examen pentru obtnerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorH ale acestuia trebuie sa indepllneasca, potrivit legii, conditiile de varsta, sa fie apte din punct de vedere medical si psihologic ~i sa fuca dovada pregatirii teoretice sl practice prin cursuri organizate de unitati autorizate, potrivit legii. (Art. 23 aUn. 4 din DUG)

Titularul permisului de conducere trebuie sa declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autorltatll emi· tente, In eel mult 48 de ore de la constatare, sl sa solldte eliberarea unui nou permis de conducere. (Art. 43 din R)

~isul de cnnducere se eIibereaza penIJU una sau mai rruIIe cfintre ~ ~ subcaIE!Pii de~

a) Categoria A: motocideta cu sau fara atas,

'_/ !

b) Categoria B:

1. Autovehiculul a carui masa totala maxima autorizata nu ~ 3.500 kg ~i al carui numar de locurl pe scaune, in afara conducatoru· lui, nu este mai mare de 8;

2. Ansamblul format dintr-un autovehicul Wgator din categoria B ~ 0 remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depa~e 750 kg(o remorca u~m},

3. Ansamblul de '.oehicule a carui masa totata maxima autorizata nu depa~e 3.500 kg, for· mat dintr-un autovehicul Wg(!tor din categoria B ~i 0 remorca, a carei masa totata maxima autorizata nu de~e masa proprie a autavehiculului Wgator;

c) Categoria BE:

Ansamblul format dintr-un autovehicul tffig(!tor din categoria B $i 0 rerrorca a carei masa totala maxima autorizata depaseste 750 kg, iar masa totala maxima autorizata a Tntreg· ului ansamblu depa~$te 3.500 kg;

d) Categoria C:

1. Autovehiculul attul decat cel din categoria 0, a carui masa totala maxima autorizata este mai mare de 3.500 kg;

2.Ansamblul format dintr-un autMhicul din categoria C ~i 0 remorea a carei masa totala maximi:! autorilati:! nu depaseste 750 kg;

e) Categoria CE:

Ansamblul de vehicule constand dintr-un autOlehicul Wgator din categ. C ~i 0 remorca a carei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg;

f) Categoria D:

Auto.tehiculul destinat transportului de persoane avand mai mu~ de 8 locuri pe scaune, m afara locului conducatorului. Auto.tehiculului din aceasta categorie i se poate aasaorermaa carei rnasa totala maxima autorizata nu d~e 750 kg;

g) Categoria DE:

Ansamblul de vehicule constand dintr-un autovehicul tmgator din categoria D ~i 0 remorca a carei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sa fie destinata transportului de persoane;

h) Categoria Tr:

Tractor, m3$ini ~i utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lUcffiri;

o Categoria Tb:

Troleibuz;

D Categoria Tv:

Tramvai; (M.. 30 din R)

.. ..; .. ,~"' .... " .. careppsed~perrrlis de conIfesrie,cti,,_ dCWiidiitl1lotuitoare a

INFRACTIUNI LA

~

REGIMUl (IR(ULATIEI

a

NERESPECTAREA DISPOZITIILOR PRIVIND CIRCULATIA PE DRUMURILE PUBLlCE, CARE TNTRUNE$TE ELEMENTELE CON· STITUTIVE ALE UNEIINFRAqIUNI, ATRAGE RAsPUNDEREA PENALA A PERSOANEICARESAVAR$E$TE FAPTA $1 DupA CAZ ANULAREA PERMISULUI DE CONDUCERE.

(ART. 84 DIN aUG)

Sunt considerate lnfractlunl urrnatoarele fapte:

()

'!jConducerea pe drumurile pub-

lice a unui autovehicul sau tramvai de catre 0 persoana care are 0

irnblbatle alcoollca de peste 0,80 gil (starea de ebrietate) alcool pur ln sange ori se aM sub infiuenta unor substarte ori prod use stupefiante sau medica mente cu efecte similare acestora.

Daca persoana aflata in sltuatia de mai sus efecnieaza transport public de persoane, transport de substante sau produse periculoase ori se afla In procesul de lnstruire practlca a unei persoane pentru obtlnerea permisului de conducere sau in timpul desfa$urarii probelor practice ale examenului pentru obfinerea permisului de conducere se considers agravanta, (Art. 87 aUn. 1 .2 sl 4 din aUG)

2. Refuzul, impotrivirea ori sustragerea conducatorulul unui autovehicul sau al unui tramvai

ori a instructorului auto, aflat In procesui de instruire, sau a examinatorului autorltatll competente, aflat In timpul desfasurarll probe lor practice ale exa· menului pentru obtlnerea permisului de conducere, de a se supune recoltarli probelor biologice sau testarii aerului expirat, In vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentel de prod use sau sub-


stante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora.

(Art. 87 alin. 5 din OUG )

3. Fapta conducatoru lui de vehicul sau a instructorului auto, aflatln procesul de instruire, ori a

examinatorului autorltatil cornpetente, aflat in timpul desfasurarll probe lor practice ale examenului pentru obtlnerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substante stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de clrculatle care a avut ca rezultat uciderea sau vatarnarea lntegrltatll corporale ori a sanatatll uneia sau mai multor persoane, pana la recoltarea probelor biologice ori pan~ la testa rea cu un mijloc tehnic omologat ~i verificat metrologic sau pan~ la stabilirea cu un mliloc tehnic certificat a prezentel acestora in aerul expirat. (Art. 90 alin. 1 din OUG )

Nu constituie lnfractlune consumul de medlcarnente cu efecte sirnllare produselor sau

substantelor stupefiante, dupa producerea accidentului de clrculatle ~i pana la sosirea polltiel la fata loculul, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto.

(Art. 90 alln. 2 din OUG )

4. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, de catre 0 persoana care nu

poseda permis de conducere ori al caret perm is de conducere este necorespunzator categoriei din care face parte vehiculul respectiv oriacesta l-a fost retras sau anulat, ori careia exercitarea dreptului de a conduce l-a fost suspen data. (Art. 86 alln 1 ~i 2 din OUG)

5. Deasemenea este lnfractlune ~i se sanctlcneaza persoana care lncredlnteaza cu buna stiinta un

autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile pub lice, unei persoane care se atla ln una dintre sltuatlile prevazute la aliniatul de mai sus sau unei persoane care sufera de 0 boala psihica ori se alla sub lnfluenta unor prod use ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.


6. Parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto,

aflat Tn procesul de instruire, sau de examinatorul autorltatll competente, aflat Tn timpul desfasurarll probelor practice ale examenului pentru obtlnerea permisului de conducere, implicat Intr-un accident de circulatle in urma carula a rezultat uciderea sau vatamarea lntegrltatll corporale orl a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei lnfractlunl, fara Incuvllntarea polltleicare efectueaza cercetarea locului faptei. (Art. 89 alin. 1 din OUG )

Deasemenea este considerata

lnfractiune ~i fapta orlcarel persoane de a modifica starea locului sau de a sterge urmele accidentului de clrculatle din care a rezultat uciderea sau vatarnarea lntegrltatil corpora Ie ori a s~n~t~tii uneia sau mai multor persoane, fara acordul c echipei de cercetare la fata locului. (Art. 89 alin. 2 din OUG )

Nu constituie infractlune fapta conducatorulul de vehicul care, In lipsa altor mijloace de

transport, el insusl transporta persoanele ranlte la cea mai aproplata unltate sanltara In rnasura sa acorde aslstenta medlcala necesara sl la care a declarat datele personale de identitate ~i nurnarul de Tnmatriculare sau lnreglstrare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca se inapolaza imediat la locul accidentului.

(Art. 89 alln. 3 din OUG)

Nu constituie lnfractlunea de paraslre a locului accidentului fapta conducatorulul autove-

hiculului cu regim de circulatle prioritara, daca acesta anunta de tndata politl a ~i dupa terminarea misiunii se prezlnta la sediul unit~tii de polltle pe a caret raza de cornpetenta s-a produs accidentul, ln vederea Tntocmirii documentelor de constatare. (Art. 89 alin. 4 din OUG)

Nu constituie lnfractiune paraslrea locului accidentului, daca victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai aproplata unitate de polltle, ( Art. 89 alin. 5 din OUG )

II

7. Punerea In clrculatle sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tram-

vai (sau tractarea unei remorcj) nelnmatriculat sau ne'inregistrat.

Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carel placute cu nurnarul de lnmatrlculare sau de Tnregistrare au fost retrase sau a unui vehicul Tnmatriculatin alt stat, care nu are drept de drculatie In Romania, se pedepseste cu inchisoare.


8. Punerea In clrculatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tram-

vai sau tractarea unei remorci cu numar fa Is de inmatriculare sau de inregistrare. lin. 2 din OUG )

rea sau participarea, .. calitate de conducator de

icul sau de animale, la intrepe drumurile publice. Deasemenea este lnfracthme ~i se sanctloneaza blocarea cu lntentie a drumului public, daca se pune in pericol slguranta clrculatlel ori se aduce atingere dreptului la libera circulatle a celorlalti partlcipantl la trafic, (Art. 92 alin. 3 sl 4 din aUG)

10. Neindeplinirea obllgatlllor prevazute Tn lege de catre medicul de famllie, ln cazul producerii unui accident de drculatle care a avut C1l rezultat uciderea sau vatarnarea lntegrltatll corporale ori a s~natatii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a atectiunllor medicale ale conducatorului de vehicul.

11. Fapta s~var~ita cu lntentle de a sustrage, dlstruge, degrada ori de a aduce In stare de neintrebulntare indicatoarele, semafoarele, arnenalarllerutlere sau crearea de obstacole pe partea . carosablla.

Deasemenea este lnfractlune ~i se sanctloneaza instalarea de mijloace de semnalizare rutlera sau modificarea pozitlilor acestora, fara autorlzatie eliberata de autorltatlle competente, de natura sa induca In eroare partldpantll la trafic.

12. tasarea fara supraveghere pe partea carosablla a drumurilor publice a unui vehicul care transporta produse sau substante periculoase.

13. Tndeplinirea defectuoasa sau

l l I

36 I CAIEfUl CURSANTULUI

$coala de ,ofer! «EXIGENT)) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

neTndeplinirea atrlbutlilor de verificare tehnlca ori lnspectie tehnlca perlodlca a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatll sau lnterventll tehnice de catre persoanele care au asemenea atributll, daca din cauza starf tehnice a vehiculului s-a produs un accident de circulatle care a avut ca rezultat . uciderea sau vatamarea lntegritatii corporale ori a sanatatii unei persoane, se pedepseste conform legii penate.

14. Repararea autovehiculelor avand urme de accident, fara autorlzatla eliberata de polltle.

15. Efectuarea unor lucrarl de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public ~i amplasarea unor constructll, panouri sau reclame publicitare In zona drumului, fara autorlzatle de constructle ellberata tn conditllle legii. Deasemenea este lnfractlune $i se sanctioneaza persoana care nu respects condltllle stabilite In autorizatla de constructie, ellberata In condltille legil, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, In cazul constructlilor amplasate ln zona acestuia.

16. Persoana autorlzata de adrnlnlstratorul call ferate sau de catre administratorul unui drum public sau de catre executantul unei lucrarl pe partea caresabita care nu ia rnasurlle corespunzatoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea terata sau pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrarllor pe drumurile publice, daca prin aceasta s-a produs un accident de clrculatle din care au rezultat victime omenestl sau pagube materia Ie. (Art. 92. 93 sl 94 din OUG)

ANULAREA PERMISULUI DE (ONDUCERE

Anularea permisului de conducere se dispune in urmatoarele cazuri:

1. Titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotarare ludecatoreasca rarnasa definitiva pentru lnfractlunlle enumerate mai sus;

2. Titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotarare ludecatoreasca rarnasa definltlva pentru 0

lnfractlune care a avut ;a rezultat ). CONTRAVENTII CARE ATRAG $1 uciderea sau vatarnarea corporala a unei . SUSPENDAREA DREPTULUI DE A persoane, savar$ita ca urmare a nere- CONDUCE AUTOVEHICULE PE 30

spectarll regulilor de circulatle: t znr.

3. Titularului permisului de conduc- < (l~c!~_p'a_$ir.ea .... ~oloanelor de vehicule ere is-a aplicat, printr-o hotarare ju- oprife" l~lQ.area roie a semaforului decatoreasca ramasa deflnitlva, pe- sau larrecerile la nivelcu calea terata, deapsa complernentara a interzicerii _'"","

exercltarf profesiei sau ocupatlei de " (2~ea~t.ll~deJr~~~re conducator de vehicule; pie'to-nilor angajatlln traversarea regulamentar:rcnrrumu ui public prln locurlle special amenajate ~i semnalizate, aflatl pe sensul de deplasare a autovehicututuisau tramvaiului;

4. Permisut de conducere a fost obtlnut cu tncakarea normelor legate, sltuatle constatata de lnstanta cornpetenta. .

5. Permisut de conducere se anuleaza $i In cazut In care titularul acestuia a

decedat. (Art. 114 din OUG )

Retragerea permisului de conducere - masura tehnlcoadministrativa dlspusa de politia rutlera In baza unui certificat medico-legal prin care titularul a fost declarat inapt rnedlcat xonstand in retlnerea documentului ~i interzicerea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvale, (Art. 97 alin. 4 din'OUG)

RAsPUNDEREA (ONTRAVENTIONALA

~

Incalcarea dlspozltlllor prezentei ordonante de urgent3, altele decat cele care intrunesc elementele constitutive ale unei lnfractlunl, constituie contraventll sl se sanctloneaza cu avertisment ori cu amanda ca sanctlune prlnclpala ~i, dupa caz, cu una dintre sanctlunlle complementare: (Art. 95 alin 1 din OUG )

a) Aplicarea punctelor de penalizare; b) Suspendarea exercltaril dreptutui de a conduce, pe timp limitat;

c) Confiscarea bunuritor destinate savar$irii contraventlllor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta ori folosite ln acest scop;

d) Imobilizarea vehiculului;

e) Radierea din oficiu a Tnmatricutarii sau lnreglstrarll vehiculului;


~~

<~.j eacord9,(ea-flFteFi.ta-tiLd.e_tte.c@r:e

i ve.!l:c:weloF care au acest drept; '~:::.herespectarea semnlfkatlel culorii rosll a semaforului;

rr>;

\ i 1

\', 5. ;nerespectarea regu tilor privind

dep~irea;

«~

, 6. 'herespectarea semnalelor, indi-

cafin6r ~i dlspozitlllor polltlstulul rutler aflat Tn exercitarea atrlbutillor de servl-

ciu; ,

{~ 'to

r ~ 1

, " 7. ,In sltuatla cand conducatorul de vehiful implicat mtr-un accident de clrculatleIn urma caruia a rezuttat numai avarierea vehiculului, acesta nuse prez. inte imediat la unitatea de polltle pe

raza carela s-a produs accidentul, In vederea In!9cmirii,~ocumeatelor de constatare. \ rv -, "'- ,r

" ~< ;"',

t'·,,·

... ;';-,

lr--..

l 8 .. aca titularut permisului de condo'eele a savarslt contraventll care curnuleaza 15 puncte de penalizare;


CONTRAVENTII CARE ATRAG $1 SUSPENDAREA DREPTULUI DE A CONDUCE AUTOVEHICULE PE 60 ZllE:

\. lyne!.§J.leC19J_~1il~gulil~LP!!.\:Ln.~priori~cL.de.Jrec~rg,_g~p~~ir~q sgu_lr~_;.,_ terea la culoarea rosie a sernaforulul, daca prin aceastaj·,a:~iifidus._UD,j.l~cJ-·····~

. dent de clrculatie dln care au rezultat aVa1'iereatrm:.ri"'vehicul sau alte pagube materia Ie;

.. '-.......,.

~'\ " ,

"yne~espec~a~ea !nt~rdictiei temp~rare de clrculatie lnstltulte pe un anumit segment de drum public;


.. _ _ _----------------------------------

.?~

(',2)nerespectarea regulilor de circulatle la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea lntr-o astfel de coloana:

'~'\

, 4. ¢ir.S.V.@JLCLI2. sens ,£(2,.l!S, cu exceptla cazurflor In care se efectueaza regulamentar manevra de depasire.

/"--'\

5. 9acil ,titulgwtRermi..?ului-de_cQryducefecurnureaza din noucel puthl 15 puncte de penalizare In urmatoarele 12 llln:rde:-fa'""data_~0pirarir ultimei sus-

'pendari a exercltarll dieptulul -de a con-duce.-(Art.l0l alin. 3 din ()UG)

CONTRAVENTII CARE ATRAG $1 SUSPENDAREA DREPTULUI DE A CONDUCE AUTOVEHICULE PE 90 ZILE:

l.cQnducer~_a~s.ub-infl.u_enta -bauturitoratcoolice, daca fapta nu constltuie, potrivit legii, infractiune;\\

~~ .... ",.-'

termen de 10 zite de ta data constatarll ultimei contraventll, (M.l03 alin. 3 din aUG)

in cazul In~tiintarii cu privire la suspendarea dreptului de a conduce, contravenientut este obligat sa se prezinte ta unitatea de polltle pe raza carela domiciliaza sau, dupa caz, are resedlnta, In termen de 5 zite de la primirea Instllntarll scrise, pentru a preda permisut de conducere. (Art. 103 alin.6 din aUG)

Neprezentarea contravenientutui In termenut prevazut, In mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zite a duratei de suspendare a exercltarll dreptutui de a conduce. (Art. 103 aUn.7din aUG)

Suspendarea exercltarll dreptului de a conduce autovehicule opereaza In zlua urmatoare celei In care a fost predat permisul de conducere sau, dupa caz, a expirat termenul de predare a acestuia.


REDUCEREA PERIOADEI DE SUSPENDARE

'~,,",,~g~xebicuJYJ,l1J cu defectiu-

JJLgrClve la.s.istem-I:lL_d.eJ~r~J£..~iL La cererea tltularulul permisutui de

mec~TITsmill::~de~diree.t~, constatate de conducere, perioadele de suspendare se 'politia-rufiera impreuna cu speclallstil reduc de catre seful politlel rutiere at

R.A.R; ludetulul sau at municipiutui Bucurestl

,/"""'\ pe raza carela a fost savar~ita fapta ori

<r 3. 'neoprirea ta trecerea ,la nivet cu de catre seful polltlel rutiere din Inspec-

_£~te;(_@fa!§Q»iU.ii~{5ari:- toratut General at Polltlel Rornane, dar erelg..sunt coborate ori ln cUrSLl'e- nu mai putln de 30 de zite.

"-cObOrare sau cand semnatete cu lumini (Art. 104 din aUG)

rosii ~i/sau sonore sunt in functlune: Perioada de suspendare a exerdtartl

C' ~. dreptului de a conduce se reduce, la 30

'(4.~:epalLea~c.lJJlla,Lmu.tt.de.5!Lkmfh. zlle, dad! sunt lndepllnlte, cumulativ. a vitezei maxime jtdmise-p.e_s~!;.to[~JJLe~ urmatoarele condltih

-drtJm-Fe5.~eeti~i pentru categoria din care''face~p'arte autovehiculut condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate sl verificate metrotog-

. ie. (Art. 102 alin. 3 din aUG)

aBSERVA'JlE: Tn cazul ln care conducatorul de autovehicut sau tramvai savarseste, intr-un interval de 61uni de la data restituirii permisului de conducere, din nou 0 noua fapta prevazuta la sltuatlHe de suspendare a dreptului de a conduce autovehicute pe 30, 60 sau 90 zlle,

. perioada de suspend are se rnaloreaza cu Tnca 30 de zile. (Art. 103 alin. 2 din aUG)

Hotararea de suspendare a exercltarf dreptului de a conduce se cornunlca tltularului de catre serviciul polltlel rutiere, care are in evldenta contravenientul, In

a) a fost dedarat admis la testul de verificare a cunoasterll regulitor de clrculatie:

b) a obtlnut perm is de conducere cu cel putln 1 an Tnainte de savar~irea faptei;

c) ln ultimii 3 ani de la data savar$irii faptei pentru care se soliclta reduce rea perioadei de suspend are a exercltarll dreptului de a conduce nu a beneficiat de 0 astfe! de masura,

d) In u!timii 2 ani de la data constatarll contraventlel pentru care se apllca sanctlunea contravention ala complernentara nu a mai avut suspendata exercitarea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie.

(Art. 221 alin. din R)

11

11

Nu beneflclaza de reducerea perioadei de suspendare a exercitarii drepnrlul de a conduce conducatorul de autovehicul sau tramvai, daca:

a) perioada de suspendare a fost malorata, conform legii;

b) a cumulat, din nou, cel putln 15 puncte de penalizare Tn urrnatoarele 12 tuni de la data explrarii ultimei suspendarl a exercltarll dreptutui de a conduce;

c) a fost implicat intr-un accident de clrculatie din care au rezultat numai pagube materiale, iar rezultatul testarll aerului expirat sau al probe lor biotogice au stabitit ca a condus vehiculul ln timp ce se afla sub lnfluenta alcoolului;

d) sanctiunea contravention ala complernentara s·a dis pus ca urmare a neopririi la trecerea la nivel cu calea terata cand barierele sau semibarierele sunt cob orate ori In curs de coborare sau cand semnalele cu lumini rosll ~i/sau son ore sunt In functlune.


coNTRAVENTIl CARE PE LANGA AMENDA ATRAG $1 2 PUNCTE DE PENALIZARE:

1. folosirea lncorecta a luminilor de drum la intalnirea cu un autovehicul care clrcula din sens opus;

2. folosirea telefoanelor mobile In timpul conducerii, cu exceptla celor prevazute cu dispozitive de tip "rnalnl libere";

3. nerespectarea obllgatlel de a purta, In timpul clrculatlel pe drumurile publice, centura de slguranta ori castlle de protectle omologate, dupa caz:

4. depaslrea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice ornologate s! verificate metro logic; .

'(',',

5. clrculatla pe un sector de drum pe care accesul este interzis;

6. nerespectarea regulllor privind manevra de intoarcere, mersul lnapol, schimbarea benzii de clrculatle sau a dlrectiel de mers;


$coata de ~oferi «EXIGENT» Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

l l

7. nerespectarea obllgatlei de a folosi luminile de intalnire sl pe timpul zilei, pe autostrazl, drumuri expres $i pe drumuri natlonale europene (E);

8. oprirea neregularnentara:

9. folosirea incorecta a luminilor de drum fata de autovehlculul care circula in fata sa, in aceeasi directie de mers.

(Art. 108 alin. 1 lit. a din OUG)

CONTRAVENTII CARE PE LANGA AMENDA ATRAG $1

3 PUNCTE DE PENAUZARE:

1. oprirea nejustificata sau drculatla pe banda de urgenta a autostrazllor ori oprirea pe partea carosabila a drumurilor expres sau a drumurilor natlonals europene (E);

2. depaslrea eu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate $i verificate metrologic;

3. nerespectarea regulilor privind manevra de intoarcere, mersul lnapol, schimbarea benzii de drculatie sau a directlel de mers, daea prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unul vehicul sau alte pagube materiale;

4. nepastrarea unei distants corespunzatosre fata de vehiculul care II precede, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materlale:

5. nerespectarea semnflcatlel indicatorului "ocollre", instalat pe refugiul statlllor de tramvai;

6. patrunderea intr-o lntersectle atunci dnd clrculafla in interiorul acesteia este blocata,

7. statlonarea neregularnentara

8. folosirea lumlnllor de ceata in alte conditii decat pe timp de ceata;

(Art. lOB alin. 1 lit. b din DUG)

CONTRAVENTII CARE PE LANGA

AMENDA ATRAG $14 PUNCTE DE PENALIZARE :

1. nerespectarea obligatiilor care ii revin in cazul vehiculelor ramase in pana sau avariate;

2. refuzul inmanarii actului de identitate, permisului de conducere, certificatului de inmatriculare sau de inregistrare, al celorlalte documente prevazute de lege, la cererea politistului rutier, precum si refuzul de a permite verificarea vehiculului;

3. depaslrea eu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe seetorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehlculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate ~i verificate metrologic;

4. drculatla in timpul noptll sau zlua, pe timp de ceata, ninsoare -abundenta sau ploaie torentlala, eu un autovehicul tara lumini sau tara semnalizare corespunzatoare,

5. conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci atunci cand dovada lnlocultoare a certificatului de tnmatriculare sau de inregistrare este eliberata fara drept de clrculatle sau durata

acesteia a expirat; .

(Art. 108 alin. 1 lit. e din DUG)

CONTRAVENTII CARE PE LANGA AMENDA ATRAG $16 PUNCTE DE PENAUZARE :

1. refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnlca a acestuia;

2. nerespectarea semnlficatlel semnalelor regulamentare ale agentllor de cale ferata care dlrlleaza clrculatla la trecerile la nivel cu calea ferata:

3. depaslrea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate ~i verificate metrologic;

4. conducerea pe drumurile pub lice a unui vehicul fara a avea montata una dintre placutele cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare ori daca pla-

cutele cu numarul de inmatriculare ori de inregistrare nu sunt fixate in locurile special destinate;

5. clrculatla sau statlonarea pe spatlul interzis care separa sensurile de circulatle pe autostrada;

6. statlonarea ori parcarea autovehlculelor pe autostrada in alte locuri decat cele special amenajate ~i semnalizate;

7. exeeutarea pe autostrada a manevrei de intoarcere saude mers lnapol, clrculatia sau traversarea de pe un sens de drculatle pe celalalt prin zonele interzise, respectiv prin zona medlana sau racordurile dintre cele doua parti carosabile;

B. nerespectarea sernnlficatlel indicatoarelor Trecere la nivel cu 0 cale ferata slmpla, fara bariere; Trecere la nivel cu 0 cale terata dubla, fara bariere sau Oprire, instalate la trecerea la nivel cu 0 cale terata:

9. schimbarea dlrectlel de mers prin viraj spre stanga, daca prin aceasta se incalca marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de clrculatle:

10. patrunderea lntr-o lntersectle dlrllata prin semafoare, daca prin aceasta se produce blocarea drculatlel in interiorul lntersectlel.

(Art. 108 alin. 1 lit d din OUG)

IMOBILIZAREA UNUI VEHICUL CONSTA IN SCOATEREA ACESTUIA IN AFARA PARTII CAROSABILE, PE ACOSTAMENT SAU CAT MAl APROAPE DE MARGINEA DRUMULUI, SI PUNEREA LUI IN IMPOSI· BlUTATE DE MISCARE PRIN FOLOSIREA UNOR DISPOZITIVE TEHNICE SAU A ALTOR MIjLOACE DE BLOCARE.

(Art. 96 pet. 7 din OUG )

IMOBILIZAREA UNUI VEHICUL SE DISPUNE DE CATRE POLITISTUL RUTIER TN CAZUL SAVAR$IRII DE CATRE CONDucATORUL ACESTUIA A UNEIA


\

\) ~ _ _:rr.

DINTRE URMATOARELE FAPTE: fI~RrnNEREACERllFICATUWb semnificative de carburant sau lubrtfl-

(Art. 117 aUn. 1 din OUG) . DElNMATRICULARE ( ant;

a) conducerea unui vehicul neTnma- ._- 0) placutele cu numarul de Tnmatric-

triculat sau neTnregistrat ori cu numar de Certificatul de tnmatriculare sau de ulare sau de Tnregistrare nu sunt con-

Tnmatriculare sau de Tnregistrare fals ori Tnregistrare ori dovada Tnlocuitoare a forme cu standardul orl au aplieate dis-

fi:!ri:! a avea montate placutele cu acestuia se retine de catre Politi a Rutierli pozitive de i1uminare, altele decat cele

numarul de Tnmatriculare sau de inregis- tn urmatoarele cazuri:, omologate;

trare: c a) vehiculul nu are efectuata lnspectla p) datele din certifieatul de lnmatrlc-

b) eonducerea unui vehicu! a carul tehnlca periodlca valablla: u!are sau de Tnregistrare nu concords

stare tehnlca pune Tn perieo! gray sigu- b) nu sunt respeetate norme!e tehnice eu caracteristieile tehniee ale vehiculu-

ranta clrculatlel, deterloreaza drumul constructive referitoare la transportu! lui;

public sau afecteaza mediul; produselor periculoase; r) vehieulul nu a fost radiat din circu-

c) eondueerea unui vehieul eu tncal- c) vehiculul clrcula noaptea fara faruri latie Tn eazurite prevazute Tn prezenta

carea regulilor referitoare la transportul sau larnpl de semnalizare, dispozitivele ordonanta de urgenta,

marfurllor periculoase ori cu gabarite de ituminare $i semnalizare !uminoase, s) vehicu!u! nu este asigurat de

$i/sau mase depaslte: m ij!oaeele f1uorescent-reflectorizante, raspundere civila in eazde pagube pro-

d) conducerea unui vehicul despre prevazute Tn normele tehnice in vigoare; duse tertllor prin aecidente de eireu-

care exlsta date sau indicii ca faceobiee- d) vehieulu! clrcula cu defectlunl latle, conform legii;

tul unei fapte de natura penala: majore la sisteme!e de i1uminare-sem- t) detlnatorul vehiculului nu a

e) refuza sa se legitimeze; nalizare sau eu alte dispozitive decat preschimbat eertificatul de Tnmatricu-

~ se afla sub lnftuenta bauturllor cele omologate; lare sau de inregistrare, in conformitate

alcoollce, a produselor sau substantelor e) sistemul de franare de serviciu este cu prevederile legale;

stupefiante ori a medieamentelor cu defect; u)vehicu!u! nu are montata una din-

efecte similare acestora, iar eondueerea f) sistemu! de franare de ajutor sau de tre placutele cu nurnarul de inrnatrlcu-

vehiculului nu poate fi aslgurata de 0 statlonare este defect; lare sau de Tnregistrare;

alta persoana. g) mecanismul de dlrectle prezlnta v) vehiculul are llpsa elemente ale

g) nu respects timpii de conducere $i uzuri peste limitele admise; caroseriei ori aeeasta este lntr-o stare

de odlhna prevazutl de lege. h) anvelopele au alte dimensiuni sau avansata de degradare;

Imobilizarea unui vehicul se dispune caracteristici decat cele prevazute In x) lipsa dotarllor obligatorii pe

$i in cazul in care conducatorul acestuia cartea de identitate a vehiculului, prez- autovehicule destinate Tnvatarii conori unul dintre pasageri savarseste 0 lnta taleturt sau rupturi ale cordului ori ducerii autovehiculelor in procesul fapta de natura penala sau este urrnarlt sunt uzate peste limita legal admlsa, instruirii persoanelor in vederea

pentru savar$irea unei lnfractlunl. j) zgornotul Tn mers sau statlonare obtlnerll permisului de conducere, pre-

(Art.lll ~lin.2 din aUG) depaseste Iimita legal adrnlsa pentru vazute c;le reglementartle In vigoare,

tipul respectiv de vehicul; I f(Art.112 alin. 1 din aUG)

j) motorul emite noxe poluante peste j'-'.

llrnltele legal admise;

k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezlnta uzuri pronuntate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea rernorcll sau dezechilibrarea ansamblului;

I) autovehiculul sau trarnvalul are aplicate pe parbrlz, luneta sau gearnurile latera Ie aflse sau rec!ame publicitare, folii neomologate $i/sau nemarcate corespunzator ori actesorii care restrang sau estompeaza vizibilitate a in timpul mersului, atat din interior, cat sl din exterior;

m) autovehieulul are aplicat pe partea frontala $i/sau posterloara a acestuia aflse, Tnscrisuri sau rec!ame care dlrninueaza eficacitatea dispozi-

tlvelor de iluminare sl semnalizare lumlnoasa ori citirea nurnarulu! de inmatriculare;

n) autovehiculul prezlnta scurgeri

CONFISCAREA BUNURILOR DESTI· NATE ORI FOLOSITE LA SAVAR$IREA CONTRAVENTIILOR:

Sunt sup use conllscarll.

(a) mijloacele speciale de avertizare luminoase si sonore detinute, montate si folosite pe alte autovehicule decat cele prevazute de lege;

b) dispozitivele care perturba func-

tionarea mijloacelor tehnice de

supraveghere a traficului;

c) placutele cu numarul de inmatriculare sau inregistrare care nu corespund standardelor in vigoare si care sunt montate pe vehicule;


RETINEREA PtACUTElOR

~ ~

CU NUMERELE DE

iNMATRI(ULARE

Tn sltuatllle prevazute mai jos odata cu retlnerea certificatului de tnmatriculare polltlstul rutier retrage ~i placutele cu numarul de 'inmatriculare sau de tnregistrare.

1. nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare !a transportul produselor periculoase;

2. placutele cu numarul de Tnmatriculare sau de Tnregistrare nu sunt conforme cu standardul ori au aplicate dispozitive de llurnlnare, altele decal cele omologate:

40 I CArETUL CURSANTULUI

$(oa1a de ~oferi «EXIGENT» Baia Mare. Victoriei nr. 90A. tel: 0744-53.97.32

3. datele din certificatul de inrnatriculare sau de Tnregistrare nu concorda cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;

4. vehiculul nu a fost radiat din clrculatle In cazurile prevazute In prezenta ordonanta de urgenta:

5. vehiculul nu este asigurat de raspundere clvlla in caz de pagube produse tertllor prin accidente de clrculatle, conform legii;


iNMATRICUlAREA ~I RADIEREA AUTOVEHICULELOR

Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau impinse cu mana sia bicicletelor, trebuie sa fie in matriculate ori inregistrate, dupa caz, si sa poarte placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare, cu forme, dimensiuni si continut prevazute de standardele in vigoare.


Inmatricularea vehiculelor este continua, de la admiterea in circulatie pana la scoaterea definitiva din circulatie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei condltll, potrivit prevederilor

legale. (Art. 11 alin. 2 din OUG)

Autoritatea care efectueaza lnmatrlcularea unul autovehicul sau a unei remorci ellbereaza proprietarului sau mandatarului acestuia un certificat de Tnmatriculare conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehlculul respectiv, precum ~i placute cu numarul de Inmatriculare.

(Art. 15 alin. 1 din .OUG)

Vehiculele inmatriculate sau lnregtstrate, cu exceptla celor cu tractlune animala, ~i remorcilor care clrcula pe drumurile publice, trebule sa alba asigurare obligatorie pentru raspundere clvila ln caz de pagube produse tertllor prin accidente de clrculatle, conform legii.

(Art. 76 alin. 1 din OUG )

Este lnterzlsa punerea Tn clrculatle a unui vehicul, Tnmatriculat sau lnregistrat, care nu are montate placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare atribuite de autoritatea competenta ori daca acestea nu sunt conforme cu stan-


dardele Tn vigoare, precum ~i in cazul in care certificatul de Tnmatriculare sau de Tnregistrare este retinut, far dovada Tnlocuitoare a acestuia este etlberata fara drept de drculatle sau termenul de valabllitate a expirat. (Art. 15 alin. 5 din OUG)

Este lnterzlsa clrculatla pe drumurite publice a vehiculelor radiate din evldenta. (Art. 17 alin 3 din OUG )

Radierea din evidenta a vehiculelor se face de catre autoritatea care a efectuat inmatricularea sau tnreglstrarea, doarin cazul scoaterii definitive din drculatle a acestora la cererea propietarului in urmatoarele cazuri:

a) proprietarul acestuia doreste retragerea deflnltlva din clrculatle a vehiculului ~i face dovada depozltarll acestuia Intr-un spatlu adecvat, detlnut In condltlile legii;

b) proprietarul acestuia face dovada dezrnernbraril, casarll sau predarli vehiculului la unitati specializate Tn vederea dezrnernbrarll,

c) la scoaterea deflnltiva din Romania a vehiculului respective;

d) Tn cazul furtului vehiculului;

e) vehiculele declarate, potrivit legii, prin dlspozltle a autoritatii admlnlstratlel publice locale, ~ra stapan sau abandonate se radlaza din oficiu In termen de 30 de zlle de la primirea dlspozltiel respective;

6 daca detlnatorul vehiculului nu face dovada asigurarf acestuia, dupa 30 zlle de la data apllcarll rnasurll retlnerll certificatului de Inmatriculare ~i retragerii placutelor cu numerele de Inmatriculare a vehiculelor neasigurate, aflate In trafic.

(M.17aUn.l,4~ art 76aUn. 3dinOUG)

STAREA TEHNICA

A AUTOVEHICULELOR

Orice vehicul care clrcula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelortehnice privind slguranta clrculatlel rutiere, protectla mediului sl utilizarea conform destlnatlel,

(Art. 7 din OUG )

Pentru a f conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul si tramvai trebuie sa fie dotat cu trusa medicala de prim ajutor, doua triunghiuri reflector-

izante si un stingator de incendiu,

omologate. (Art. 8 din OUG )

Este lnterzlsa drculatla pe drumurile publlce a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al carer termen de valabilitate a inspectiel tehnice periodice a explrat, precum ~i a celor neasigurate pentru raspundere civita pentru caz de pagube produse tertllor prin accidente de circulatle.


Autovehiculele, tractoarele folosite In exploatarl agricole ~i forestiere ~i vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrarl, tramvaiele ~i remorcite trebuie sa fie dotate, prin constructle, cu lnstalatil de iluminare, semnalizare lurnlnoasa sl avertizare sonora, ornologate, care sa corespunda condltlllor tehnice stabilite de autoritatea cornpe-

tenta, (Art. 10 din R)

Se interzice montarea la autovehicul, tractor folosit in exploatarl agricole sl forestiere ~i vehicul pentru efectuarea de servicii sau lucrarl, tramvai ori remerca a luminilor de alta cUlbare sau intensitate, a altor lumini;¥dispozitive ori accesorii de avertizare d'ecatcele omolo-

gate. (''Art. 13 din R)

Pentru a putea fi rnentlnute In clrculatle, vehiculele Tnmatriculate se supun lnspectlel tehnice period ice .

(Art.9 alin. 4 din OUG )

Se lnspecteaza din punct de vedere tehnic, Tnainte de a fi repuse In clrculatle, autovehiculele, remorcile sl tramvaiele carora le-an fost efectuate reparatli capitale ~i cele care, Tn urma unor evenimente, au avut avarii grave la mecanismul de dlrectle, lnstalatla de franare sau la structura de rezlstenta a caroseriei ori saslulul,

(Art. 9 alln. 2 din R)

lnspectla tehnlca se efectueaza Tn statil autqrizate conlorrnlegislatlei In vigoare. (Art. 9 alin. 5 din OUG)

OBLIGATlllE

II

PARTIOPANTILOR lA TRAFI(

II

Partlclpantli la trafic trebuie sa alba un comportement care sa nu afecteze fluenta sl slguranta clrculatlel, sa nu puna in pericol vlata sau integritatea corporala a persoanelor ~i sa nu aduca prejudicii proprletatf publice ori private. Particlpantli la traflc sunt obllgatl ca, la cererea polltistulul rutier, sa Inmaneze acestuia documentul de identitate sau,

dupa caz, permisul de conducere, documentul de inmatriculare ori de lnreglstrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum sl documentele prevazute de lege.

(Art. 35 alin. 1 sl 2 din aUG)

Partlclpantil la trafic sunt obllgati sa anunte administratorul drumului public ori cea mal aproplata unitate de politle atunci cand au cunostlnta despre existenta pe drum a unui obstaeol sau a orlcarel alte sltuatll perieuloase pentru fluenta sl siguranta clrculatiel,

Se interzice orlcarel persoane sa arunce, sa lase sau sa abandoneze obiecte, materiale ori substante sau sa creeze obsta cole pe drumul public. Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligata sa II Inlature ~i, daca nu este posibil, sa Ii semnalizeze prezenta $i sa anunte lmediat administratorul drumului public ~i cea mai aproplata unitate de politle.

(Art. 96 alin. 1 $i 2 din R)

OBLIGATIl

iN CAl DE ACCIDENT

Accidentul de drculatle este evenlmentul care lndepllneste cumulativ urmatoarele conditii:

a) s-a produs pe un drum deschis clrculatlel publice ori sl-a avut originea lntr-un asemenea toe:

b) a avut ca urmare deeesul, ranlrea uneia sau mai multor persoaneori eel putln un vehicul a fost avariat sau au rezultat alte pagube materiale;

c) In eveniment a fost implicat eel putln un vehiculln rnlscare,

(Art. 75 din aUG)

Orice persoana care este implicata sau are cunostlnta de producerea unui accident de clrculatle Tn urma carula a rezultat moartea sau vatamarea integrltatll corpora le ori a sanatatll uneia sau a mai multor persoane, precum sl Tn situatla Tn care Tn eveniment este implicat un vehicul care transports rnarfuri periculoase este obligate sa anunte de Indata politia sl sa apeleze nurnarul national unic pentru apeluri de urgenti1112, existent Tn retelele de telefonie din Romania.


Conducatorul de vehicul lmpllcatintr-un accident de clrculatie Tn urma carula a

rezultat numai avarierea vehiculului este obligat sa-! scoata imediat In afara partii carosabile ori, daca nu este posibil, sa-l deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament, sernnallzandu-l corespunzator ~i sa se prezinte In termen de 24 ore la unitatea de polltle pe raza carela s-a produs aecidentul, ln vederea Intocmirii documentelor de constatare.

(Art. 79 alin.l din aUG)

Conducatorul unui vehieul implicat Intr-un accident de clrculatle In urma caruia arezultat moartea sau vatamarea integrltatll corpora Ie ori a sanatatii unei persoane este obligat sa la masurl de anuntare lmedlata a polltiel, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului $i sa nu paraseasca locul faptei.


Este interzis orlcarel persoane sa schimbe pozltla vehiculului lmplicatlntrun accident de circulatle Tn urma carula a rezultat moartea sau vatarnarea lntegrltatll corpora le ori a sanatatll uneia sau a mai multor persoane, sa modifice starea locului sau sa stearga urmele accidentului fara Incuvilntarea polltiei care cerceteaza accidentul.

(Art. 77 aUn. 3 din aUG)

Nu eonstituie lnfractlune fapta conducatorulul de vehicul care, In lipsa altor mijloace de transport, el lnsusl transporta persoanele ranlte la eea mai aproplata unitate sanltara In masura sa acorde aslstenta medlcala necesara $i la care a declarat datele personale de identitate ~i numarul de lnmatrlculare sau inreglstrare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca se lnapotaza lrnedlat la locul acddentului.

(Art. 89 alin.3 din OUG )

Nu constltule lnfractluneade paraslre a locului accidentului fapta conducatorului autovehiculului cu regim de clrculatle prlorltara, daca acesta anunta de Indata polltla ~i dupa terminarea rnlslunii se prezlnta la sediul unitatii de politie pe a carel raza de competenta s-a produs accidentul, In vederea intocmirii documentelor de constatare.·

(Art.S9 alin.4 din aUG)

Nu constituie lnfractlune paraslrea locului accidentului, daca victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai aproplata unitate de polltle.


Conducatorulul de autovehicul sau tramvai, instructorului auto ate stat care se afla In procesul de instruire practlca a unei persoane pentru obtlnerea permisului de eonducere, precum $i exarnlnatorului autorltatll eompetente Tn timpul desfasurarll probelor practice ale examenului pentru obtlnerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia, irnplicati intr-un accident de drculatle, le este interzis consumul de alcool sau de substante ori produse stupefiante sau medicamente eu efeete similare acestora dupa producerea evenlrnentululsl pana la testarea concentratlel alcoolului ln aerul expirat sau.recoltarea probelor biologice.ln sltuatia In care nu sunt respeetate dispozitiile alin .. de mai sus, se consldera ca rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflecta starea conducatorulul, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv In momentul producerii accidentului.

(Art. 78 alin. 1 ~i 2 din aUG)

Proprietarul sau detlnatorul al carul autovehicul, remorca sau tramvai a fost avariat In alte Irnprelurari decat intr-un accident de clrculatle este obligat sa anunte In termenul legal prevazut de lege, polltl a pe raza carela s-a produs evenimentul, pentru Intocmirea documentelor de constatare.

(Art. SO alin. 1 din aUG)

OBLIGATIl PRIVIND

~

SEMNAlELE

CON DucATORllOR

Tn clrculatia pe drumurile pub lice conducatorli de vehicule pot folosi, In condltllle prevazute de regulament, mijloacele de avertizare sonora ~i luminoasa aflate in dotare $i omologate.

ln clrculatla pe autostrazl, pe drumurile expres ~i pe cele nationale europene (E) conducatorll de autovehicule sunt obligati sa foloseasca $i in timpul zllel luminite de Intalnire.

Coriducatorll motocicletelor ~i mopedelor sunt obllgatl sa foloseasca luminile de Tntalnire pe tcata durata deplasarll acestora pe drumurile pubtice.


$c:oala de ~oferi «EXIGENT» Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

Ii

,i I

1J

I

l

I

ff

I I

.~ !

W r I \

Tn circulatla pe drumurile publice se interzice detlnerea la vedere, montarea ~i folosirea mijloacelor speciale de avertizare sonora ~i lumincasa pe ~i In alte autovehicule decat cele prevazute de lege, precum ~i detlnerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturbs buna functlonare a dlspozitivelor de supraveghere a traficului.

Conducatorll de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de masurare a vltezel,

(Art. 44 alin. 1.2.3,4 ~i 5 din OUG)

Conducatorlt de vehicule sernnalizeaza cu mijloacele de avertizare lumlnoasa, sonora sau cu bratul, dupa caz, inalntea efectuarf oricarel manevre sau pentru evitarea unui pericol imediat.

(Art. 112 din R)

(1) Mijloacele de avertizare sonora trebuie folosite de la 0 distanta de cel putln 25 m fata de cei carora Ii se adreseaza, pe 0 durata de timp care sa asigure perceperea semnalului ~i fara sa Ii determine pe acestla la manevre ce pot pune Tn pericol siguranta clrculatlei.

(2) Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu poate fi foloslta In zonele de actiune a indicatorului "Claxonarea lnterzlsa".

Se excepteaza de la prevederile alin.2 de mai sus:

a) conducatoril autovehiculelor cu regim de clrculatle prioritara cand se deplaseaza In actlunl de lnterventll sau in misiuni care au caracter de urgenta;

b) conducatorll autovehiculelor care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat.

(Art. 113 alin.1,2 sl 3 din R)

Conducatorll de autovehicule, tramvaie ~i mopede sunt obligati sa foloseasca lnstalatllle de iluminare ~i/sau semnaUzare a acestora, dupa cum urmeaza

a) luminile de pozltle sau de stationare pe timpul imobilizarii vehiculului pe partea carosablla in afara localltatilor, de la lasarea serii ~i pana In zorii zilei, ziua cand ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa ori Tn alte condltll care reduc vizibilitatea pe drumul public,

b) luminile de intalnire sau de drum, In mers, atat In localltatl, cat ~i Tn atara acestora, dupa gradul de iluminare a

drumului public:

c) luminile de intalnire ~i cele de ceata pe timp de ceata densa;

d) luminilede intalnire ale autovehlculelor care insotesc coloane militare sau cortegll, transporta grupuri organlzate de persoane ~i cele care tracteaza alte vehicule sau care transporta rnarfurl ori produse periculoase, in timpul zilei;

e) luminile de intalnire atunci cand ploua torential, ninge abundent ori in alte condltil care reduc vizibilitatea pe drum;

o luminile pentru mersul Tnapoi atunci cand vehiculul este manevrat catre Tnapoi;

g) luminile indicatoare de dlrectle pentru semnalizarea schlmbaril directiel de mers, inclusiv la punerea In mlscare a vehiculului de pe loc,

Pe tlrnpul noptll, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorll acestora sunt obllgatl ca de la 0 distanta de cel putln 200 m sa foloseasca luminile de intalnire concomitent cu reducerea vitezei .. Cand conducatorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circula Tn fata sa, acesta este obligat sa foloseasca luminile de intalnire de la 0 distanta de cel putin 100 m.

Pe tlrnpul noptll sau In condltil de vizibilitate redusa conducatoril de autovehicule ~i tramvaie care se apropie de 0 intersectie nedirijata prin semnale lumlnoase sau de catre politisti sunt obllgatl sa semnalizeze prin folosirea alternanta a luminilor de intalnire cu cele de drum dad! nu incalca astfel prevederile alin. de mai sus.

Pe tlmpul noptil sau In condltll de vizibilitate redusa autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare ~i semnalizare lumlnoasa nu pot fi conduse sau remorcate fara a avea Tn functlune pe partea stanga, Tn fata 0 lumina de intalnire ~i in spate una de pozltle.

(Art. 114 alin.l.2.3 ~i 4 din R)

LUMINllE DE AVARIE SE FOlOSESC TN URMATOARElE SITUATII:

a) cand vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosablla:

b) cand vehiculul se deplaseaza

foarte lent ~i/sau constituie el Insusl un pericol pentru ceilaltl partldpantl la traflc: c) cand autovehiculul sau trarnvaiul este remorcat.

Tn sltuatllle prevazute la alin. de mai sus, conducatorll de autovehicule, tramvaie sau mopede trebuie sa puna In functlune luminile de avarie, Tn mod sue- . cesiv, In ordinea opririi ~i In cazul in care aeeasta manevra este impusa de blocarea clrculatlel pe sensul de mers.

(Art. 114 alin. 5 ~i 6 din R) Cand circula prin tunel conducatorul de vehicul este obligat sa foloseasca luminile de intalnire.

(Art. 114 alin. 7 din R) UN VEHICUL POATE FI OPRIT SAU STATIONAT CU TOATE LUMINILE STINSE. iN LOCURILE iN CARE ACESTE MANEVRE SUNT PERMISE, ATUNCI cAND SE AFUi:

a) pe un drum llurnlnat, astfel Tneat vehicuh.il este vizibil de la 0 distanta de eel putln 50 m;

b) in afara partii carosabile, pe un acostament consolidat,«

c) Tn localltatl, lamarginea partii carosabile, ln cazul motocicletelor cu doua rotl, fara atas ~i a mopedelor, care nu sunt prevazute eu sursa de energie.

(Art.ltS din R)

Conduc3torii de vehicule sunt obligati sa semnalizeze schimbarea dlrecttel de deplasare, depaslrea, oprirea ~i punerea In mlscare.

... ,','+1'"

INTENTIA CONDUcATORILOR DE

AUTOVEHICUlE, TRAMVAIE SAU MOPEDE DE A SCHIMBA DIRECnA DEMERS, DE A IE$I DINTR-UN RAND DE VEHICUlE STATIONATE SAU DE A INTRA TNTR-UN ASEMENEA RAND, DE A TRECE PE 0 ALTA BANDA DE CIRCULATIE SAU DE A VIRA SPRE DREAPTA ORI SPRE STANGA SAU CARE URMEAZA sA EFECTUEZE TNTOARCERE, DEPASIRE ORI OPRIRE SE SEMNALIZEAZA PRIN PUNEREA TN FUNCTIUNE A lUMINILOR INDICATOARE DE DIREqlE CU CEl PUTIN 50 M TN LOCALITAII $1100 M TN AFARA LOCALITATILOR, INAINTE DE TNCEPEREA EFECTUARII MANEVRELOR.

Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea carosablla se sernnallzeaza cu lumina rosie din spate.

(Art. 116 alin. 1,2 ~i 3 din R)

exigent CAIETUL CURSANTULUI I 43

Conducatorll vehiculelor cu doua roti, precumsl ai celor cu tractlune anlmala ori ai celor trase sau lrnplnse cu mana sunt obllgatl sa efectueze urmatoarele semnale:

albratul stang Intins orizontal atunci cand tntentloneaza sa schimbe dlrectla de mers spre stanga sau de a depasl, blbratul drept intins orizontal atunci cand intentioneaza sa schimbe dlrectla de mers spre dreapta;

c)bratul drept Intlns orizontal balansat in plan vertical atunci cand lntentloneaza sa opreasca,

(2)Semnalele prevazute la alin. (1) trebuie efectuate cu eel putin 25 m Tnainte de efectuarea manevrelor. (Art.tt7 din R)

OBLIGATIl

iN oa DE REMORCARE

Un autovehicul poate tracta pe drumul public 0 singura remorca. Se excepteaza tractorul rutier care poate tracta doua remorei, precum sl autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane in localltatlle turistice, cu condltla ca acesta sa nu fie mai lung de 25m ~i sa nu clrcule cu vlteza mai mare de 25 km/h. Motocicleta fara atas, precum ~i blcldeta pot tract a 0 rernorca usoara avand 0

singura axa. (Art. 153 din R)

CUPLAREA UNUI VEHICUL CU UNA SAU DOUA REMORCI, PENTRU FORMAREA UNUI ANSAMBLU DE VEHICULE,

SE POATE EFECTUA NUMAI DACA: a) elementele care compun dlspozltivul de cuplare sunt omologate ~i cornpatibile;

b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehlculului tragator;

c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depasesc limitele prevazute de lege;

d) elementele de cuplare ale echlpamentelor de franare, de iluminare sl semnalizare lumlnoasa sunt compatlbile;

e) vehiculele care com pun ansamblul nu se ating la trecerea peste denlvelarl, la efectuarea virajelor sau la schimbarea

dlrectlel de mers. (Art. 154 din R)

Tn cazul rarnanerf in pan a a unui autovehicul ori a remorcii acestuia, conducatorul ansamblului este obligat sa Il scoata imediat In afara partll carosabile sau, daca nu este posibil, sa II deplaseze langa bordure ori acostament, asezandu-l paralel cu axa drumului sl Iuand masurl pentru remedierea defectlunilor sau, dupa caz, de rem orcare.

Pe timpul noptll sau Tn condltll de vlzibilitate redusa, autovehiculul sau remorca acestuia care are defectlunl la sistemul de iluminare sau de semnatizare lumlnoasa nu poate fi tractat/tractata pe drumurile pub lice farC! a avea Tn functiune, in partea stanga, in fata, 0 lumina de intalnire ~i in spate, una de pozltle. (Art. 155 din R)

Daca un autovehicul sau 0 remorca a) ramas in pana pe partea carosablla a drumului ~i nu poate fi deplasat/deplasata In afara acesteia, conducatorul autovehlcululul este obligat sa puna in functlune luminile de avarie sl sa instaleze triunghi· urile refleetorizante.

Triunghiurile reflectorizante se

instaleaza Tn fata ~i In spatele vehiculului, pe aceeasi banda de drculatle, la 0 distanta de cel putln 30 m de acesta, astfel Tncat sa poata fl observate din timp de catre partlclpantll la traflc care se apropie. Tn localitst', atunci cand clrculatla este lntensa, triunghiurile reflectorizante pot fi asezate la 0 distanta mai mica sau chiar pe vehicul, asttel incat sa poata f observate din timp de cellalf conducatorl de vehicule.

Daca vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducatorul poate folosi, pe timpul noptll ori Tn condltll de vizibilitate redusa, 0 larnpa portativa cu lumina galbena lnterrnltenta, care se lnstaleaza la partea din spate a vehiculului.

Se interzice folosirea triunghiurilor reflectorizante ori a luminilor de avarie in mod nejustificat sau pentru a simula 0 ramanere In pana Tn locurile unde oprirea ori stationarea este lnterzlsa. Tn cazul caderll din vehicule, pe partea carosabtla, a Tncarcaturii sau a unei parti din aceasta, care constituie un obstacol ceo nu poate fi inlaturat imediat, conducatorul este obligat sa II semnalizeze cu unul dintre mijloacele prevazute la aliniatul de mai

sus.

(Art. 156 alin.1-5 din R)

REMORCAREA UNUI AUTOVEHICUl SE FACE CU RESPECTAREA URMATOARElOR REGULI:

a) conducatorll autovehiculelor tragator sl, respectiv, remorcat trebuie sa pose de permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;

b) autovehiculul tragator sa nu remoreheze un autovehicul mai greu decat masa lui proprie, cu exceptla cazului cand remorcarea se efectueaza de catre un autovehicul destinat special depanaril:

c) remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice In lungime de cel mult 4m. Autoturismul ale carul mecanism de dlrectle sl sistem de franare nu sunt defecte poate fi remorcat cu 0 legatura flexlblla omologata, Tn lungime de 3-5 m. Bara sau legatura flexlblla trebuie flxata la elementele de remorcare cu care sunt prevazute autovehiculele;

d) conducatoru lautovehiculului remorcat este obligat sa semnalizeze corespunzator semnalelor efectuate de conducatorul autovehiculului tragator, Atunci cand sistemul de i1uminare ~i semnalizarenu functloneaza, este lnterzlsa remorcarea acestuia pe timpul noptii sltn condltll de vizibilitate redusa, iar ziua poate f remorcat daca pe partea din spate are aplicate lnscrlptla "Fara semnalizare", precum ~i indicatorul "Alte pericole".

Daca remorcarea se reallzeaza prin suspendarea cu 0 macara sau sprijinirea pe 0 platforma de remorcare a partii din fata a autovehiculului remorcat, atune; In acesta nu trebuie sa se afle nicio persoana.

Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doua rotl, cu sau fara atas, a autovehiculului al carul sistem de dlrectle nu functloneaza sau care nu este Tnmatriculat ori inreglstrat sau cand drumul este acoperit cu polei, gheata ori zapada, Se interzice ~i remorcarea a doua sau mai multe autovehicule, a carutelor, a vehiculelor care ln mod normal sunt trase sau impinse cu mana ori a utilajelor agricole.

Prin exceptie, se permite remorcarea unui autovehicul al carul sistem de dlrectle nu functloneaza numai In cazul cand remorcarea se realizeaza prin sus-

44. CAIETUl CURSANTUlUI

$co;ll; de ~oferl «EXIGENT)) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

pendarea rotllor directoare ale autovehicululul remorcat cu 0 macara sau sprljinirea rotllor directoare ale autovehlculului remorcat pe 0 platforma de remercare.

Conducatorul poate impinge sau tracta, cu propriul autovehicul, ln situatii deosebite, pe dlstante scurte, un alt automobil pentru a-l pune motorul Tn functlune sau pentru a efectua scurte manevre, fara a pune Tn pericol slgurants deplasarll celorlaltl partlclpantl la trafic, (Art. 157 alln, 1- 5 din R)

OBUG\TIIPRIVINDTRANS-

,

PORTUL DEPERSOANE

Conducatorli de autovehicule ~i persoanele care ocupa locurl prevazute prin constructle cu centuri sau dispozitive de slguranta omologate trebuie sa Ie poarte ln timpul clrculatiel pe drumurile publice, cu exceptia cazurilor prevazute In regulament.

Pe timpul deplasarll pe drumurile publlce, conducatorll motoclcletelor, mopedelor ~i persoanele transportate pe acestea au obllgatla si1 poarte casca de protectle ornologata,

Conducatorllor de vehicule le este lnterzlsa folosirea telefoanelor mobile atunci cand acestla se afla In tirnpul mersului, cu exceptla eelor prevazute eu dispozitive tip malnl libere.

(Art. 36 alin. 1,2 ~i 3 din OUG )

Copiii eu varsta sub 12 ani sau cu inaltlmea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranta adaptate greutati! ~i dimensiunHor lor, iar cei cu varsta sub 3 ani se transports numai Tn dispozitive de retlnere omologate.

Conducatorllor de autovehicule le este interzis sa transporte copii cu varsta depana la 12 ani pe scaunul din fata, chiar daca sunt tinutl In brate de per· soane majore, In tlmpul deplasarli pe drumurile pub lice.

Se interziee conducatorilor de autovehicule, precum ~i persoanelor care ocupa scaunul din fata sa tina Tn brate animale 1'n timpul deplasarli pe drumurile publice.

SE EXCEPTEAZA DE LA OBLIGATIA DE A PURTA CENTURA DE SIGU·

RANTA:

a) conducatorll de autoturisme pe timpul executarll manevrei de mers Inapoi sau care statloneaza:

b) femeile ln stare vizibila de gravidi· tate;

c) conducatoril de autoturisme care executa servicii de transport public de persoane, In regim de taxi, cand transporta pasageri;

d) persoanele care au certifieat medical Tn care sa fie mentlonata afectiunea care contraindica purtarea centurii de slguranta,

e) instructorii auto, pe timpul pregatiril practice a persoanelor care Tnvata sa conduca un autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autorltatll competente Tn timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtlnerea permisului de conducere.

Persoanele care au certificat medical sunt obligate sa alba asupra lor certificatul medical, In contlnutul carula trebule sa fie mentlonata durata de valabilitate a acestuia.

(Art. 97 alin. 1 - 5 din R)

OBLlGATlllE DETINATORILOR

,

DE AUTOVEHICULE

Proprietarul sau detlnatorul unui vehicul este obligat sa comunice politlel rutlere.la cererea acesteia sl in termenul solicitat, identitatea persoanel carela l-a Incredintat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publlce. (Art.39 din OUG)

PROPRIETARUl DE AUTOVEHICUl SAU REMORCA ESTE OBLIGAT:

a) sa declare autorltatf emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de Inmatriculare, Tn cel mult 48 de ore de la constatare;

b) sa depuna imediat la autoritatea emitenta originalul certificatului de Tnmatriculare, daca, dupa obtlnerea duplkatului. a reintrat In posesia acestuia.

(Art. 27 alin.1 din R) Detlnatorii de vehlcule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt.

Durata semnalului em is de sistemul prevazut la aliniatul de mai sus nu trebuie sa fie mal mare de un minut, iar

intensitatea acestuia nu trebule sa depaseasca pragul fonic prevazut In reglementarlle legale In vigoare. Se interzice montarea pe vehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanseaza la trecerea, in imediata apropiere, a altui vehicul.

(Art. 28 alin. 1-3 din R)

OPRIREA OBUGATORIE OPRIREA PARTICIPANnlOR LA TRAAC ESTE OBUGATORIE ~I LA SEMNAlElE DATE DE:

a) Politlstllde frontlera,

b) Tndrumatorii de circulatie ai Ministerului Apararii;

c) Agentii de cale ferata, la trecerile la nivel;

d) Persona lui autorizat din zona lucrarllor pe drumurile publice;

e) Membrii patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unitatllor de Tnvatamant;

6 Nevazatorl, prin ridlcarea bastonului alb, atunei cand acestla traverseaza strada. (Art. 89alin.l din R)

PERSOANELE PREVAzUTE LA AlIN. PJ -0) POT EFECTUA ~I uRMATOARELE SEMNAlE:

a) balansarea bratulul In plan vertical, cu palma rnalnll orlentata catre sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifica reducerea vitezei;

b) rotirea vioaie a bratulul, care semnifica rnarirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inctusiv grablrea traversarl! drumului de catre pietoni.


OBLIGATIl LA TRECERI

LA NIVEL (U CALEA FERATA

Trecerile la nivel cu calea ferata se clasiflca astfel:

1. treceri Ia nivel cu calea ferata

curenta (care pot fi pazlte sau

nepaztte )

2. treceri la nivel cu cale ferata industrlala

La trecerea la nivel cu calea terata curenta, conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu viteza redusa ~i sa se asigure ca din stanga sau din dreapta

CAIETUL CURSANTULUI I 4S

................ ---------------~

nu se apropie un vehicul feroviar. (Art. 136 alin. 1 din R)

Conducatorul de vehicul poate traversa calea terata curenta prevazuta cu bariere sau semibariere, daca acestea sunt ridicate sl semnalele luminoase $i sonore nu functloneaza, lar semnalul cu lumina alba intermitenta cu cadenta lenta este in functlune.

Cand clrculatla la trecerea la nivel cu calea ferata curenta este dirijata de agentl de cale ferata, conducatorul de vehicul trebuie sa respecte semnalele acestora.

(Art. 137 alin 1 sl 2 din R) CONDUcATORUL DE VEHICUL ESTE OBLIGAT sA OPREAscA ATUNCI CAND:

a) barierele sau semibarierele sunt coborate, In curs de coborare sau ridicare; b) semnalul cu lumini rosll ~i/sau semnalul sonor sunt in functlune:

c) Intalneste indicatorul "Trecerea la nivel cu calea ferata slrnpla, far~ bariere", "Trecerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere" Insotlte de indicatorul "0prire".

Vehiculele trebuie sa opreasca, In ordinea sosirii, in dreptul indicatoarelor prevazute la aliniatulde mai sus llt, c) sau, dupa caz, Tnaintea marcajului pentru oprire, in locul Tn care exlsta vizibilitate maxima asupra call ferate orilnaintea barlerelor sau semibarierelor, cand acestea sunt lnchlse in curs de coborare sau rldlcare.

(Art. 138 alin. 1 ~i 2 din R)

Tn cazul lrnoblllzarll unui vehicul pe calea ferata, conducatorul acestuia este obligat sa scoata imediat pasagerii din vehicul sl sa elibereze platform a caii ferate, iar cano nueste posibil, sa sernnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc adecvat.

Partklpantil la trafic care se gasesc ln apropierea loculul unde un vehicul a ramas imobilizat pe calea terata, sunt obllgati sa acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, cand nu este posibil, pentru semnalizarea prezentei lui.

Conducatorulul de vehicul ii este interzis sa treaca sau sa ocoleasca portlle de gabarit instalate inaintea caller ferate electrificate, daca Tnaltimea sau Incarcatura vehiculului atinge orl depaseste partea superloara aportll.

(Art. 139 alin.l-') din R)

La intersectarea unui drum public cu 0 catea ferata lndustrlala, accesul vehiculelor feroviare se face numai dupa semnalizarea corespunzatoare $i din timp de catre cel putln un agent de cale terata,

Tn cazul prevazut ta alin.de mai sus, conducatorll de vehicule sunt obllgatl sa se conformeze semnlflcatlel semnalelor agentllor de cale terata.

(Art. 140 alin. 1 sl 2 din R)

OBLIGATIl

PE AUTOSTRAzI

Pe autostrazi este lnterzlsa clrculatla pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depaslte, fara autorizatle speclala de transport ellberata de administratorul drumului public, conform regie' rnentarllor Tn vigoare, a vehiculelor cu tractlune antmala, a animalelor, a vehiculelor trase sau implnse cu mana, a bicicletelor sl mopedelor, a tractoarelor sl maslnllor autopropulsate pentru lucrarl agricole, precum sl a vehiculelor care, prin constructle sau din alte cauze, nu pot depasl viteza de 50 km/h.

De asernenea, pe autostrazl sunt interzise invatarea conducerii unui vehicul, lncercartle prototipurilor de saslurl sl de autovehicule, rnanifestatlile, defllarlie, caravanele publicitare, antrenamentele sl cornpetltlile sportive de orice fel, precum sl cortegiile.

Se interzice clrculatla, oprirea sau statlonarea autovehiculelor pe banda de argenta, cu exceptla cazurllor lustlflcate, precum sl a autovehiculelor cu regim de clrculatle prioritar.

Clrculatla autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de rnarfurl se efectueaza, de regula, numai pe banda marginala din partea dreapta a autostrazll, ln sensul de mers.

(Art. 74 alin. 1- 4 din aUG)

Conducatorll de autovehicule care intra pe autostrazi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie sa cedeze trecerea autovehiculelor care circula pe prima banda a autostrazilor ~i sa nu stanieneasca Tn niciun fel clrculatia acestora.

Conducatorll de autovehicule care urmeaza sa paraseasca autostrada sunt

obligati sa semnalizeze din timp ~i sa se angajeze pe banda de ieslre (de decelerare). (Art. 169 alin.l ~i 2 din R)

Circulatla autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de marfurt se desfasoara pe banda din partea dreapta a autostrazii, cu exceptla cazului Tn care se efectueaza depaslrea sau semnalizarea rutiera existenta lnstituie 0 alta reglementare de utilizare a benzilor.

(Art. 170 din R)

OBLIGATII PENTRU CONDUCATORII INCEPATORI

Conducatorul de autovehicul sau de tramvai cu 0 vechime mai mica de un an de la data obtlnerli permisului de conducere are obllgatla de a aplica semnul dlstinctiv sub forma unui disc de culoare galbena, cu diametrul de 100 mm, care are in centru semnul exclamarii, deculoare neagra, cu lungimea de 60 mm sl diametrul punctului de 10 mm, dupa cum.urmeaza.

a) la motoeicleta, tn partea din spate langa nurnarul de inmatriculare;

b) la autovehicul, pe parbriz In partea din dreapta jos $i pe luneta, In partea stanga jos;

c) la autovehiculul care nu este prevazut cu luneta, pe parbriz in partea din dreapta jos sl pe caroserie In partea din spate stanga sus;

d) la tramvai, pe parbriz In partea din dreapta [ossl pe luneta ultimului vagon Tn partea din spate stanga sus;

e) la autovehiculul care tracteaza 0 remorca, pe parbrizul autovehiculului in partea din dreapta jos $i pe caroseria remoreii Tn partea din spate stanga sus.

CONDUCATORULUI DE VEHICUL PREVAzUT LA ACEST ALiNIAT II ESTE INTERZIS:

a) sa conduca autovehicule care transporta marfuri sau prod use perlculoase;

b) sa conduca vehicule destinate testarii sau cele pentru probe;

c) sa conduca vehicule destinate transportului public de persoane, lnclusivin regim de taxi.

(Art. 149 alin 1 sl 2 din R)

~

l

1, I. [

46 I CAIETUl CURSANTUlUI

$coala de ~oferi ccEXIGENT» Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

l

ZONA REZlpENTIALA ~I PIETONALA

Tn zona rezidentiala, semnalizata ca atare, pietonii pot folosi toata latlmea partll carosablle, iar jocul copiilor este permis.

Conducatorll de vehicute sunt obllgatl sa circule cu 0 vlteza de cel mult 20 km/h. sa nu statloneze sau sa parcheze vehiculul In afara spatlllor anume destinate ~i semnalizate ca atare, sa nu stanleneasca sau sa impledlce clrculatla pietonilor chiar daca, in acest scop, trebuie sa opreasca,

(Art.1S8 din R)

Tn zona pietonala, semnallzata ca atare, conducatorul de vehicul po ate intra numai daca loculeste ln aceasta zona sau presteaza servicii publice "din poarta tn poarta" sl nu are alta posibilitate de acces. Acesta este obligat sa circule cu viteza maxima de 5 km/h, sa nu

. stanieneasca ori sa Tmpiedice clrculatla pietonilor $i. daca este necesar, sa opreasca pentru a permite clrculatla acestora.

(Art.1S9 din R)

ALTE OBLIGATIl

I

CONDUcATORUL DE AUTOVE· HICUL SAU DE TRAMVAI ESTE OBLIGAT:

1. sa alba asupra sa actul de identitate. permisul de conducere, certificatul de Tnmatriculare sau de Tnregistrare sl, dupa caz, atestatul profeslonal, precum sl celelalte documente prevazute de legislatia In vigoare;

2. sa circule numai pe sectoarele de drum pe care Ii este permis accesul si sa respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate $i admise $i/sau la dimensiunile maxime ad mise de autoritatea competenta pentru autovehiculele eonduse;

3. sa verifice functlonarea sistemului de lumini $i de sernnalizare, a instalatlel de climatizare, sa mentlna permanent curate parbrizul, luneta $i geamurile laterale ale autovehiculului. precum $i plaeutele eu nurnarul de Inmatriculare sau Tnregistrare ale autovehiculului $i remorcii;

4. sa perrnlta eontrolul starii tehnice a

vehicululul, precum $i al bunurilor transportate, Tn condltllle legii;

5. sa se prezinte la verifiearea medicala perlodlca, potrivit legii;

6. sa apliee pe parbrlzul sl pe luneta autovehiculului semnul distinetiv stabilit pentru conducatorll de autovehieule incepatori, daca are 0 veehime mai mica de un an de la obtlnerea permisului de

condueere. (Art. 147 din R)

Se interzice conducatorulul de autovehicul sau de tramvai:

1. sa conduce un autovehicul sau tramvai eu dovada inlocuitoare a permisului de eonducere ellberata fara drept de clrculatle sau a carei valabilitate a expirat;

2. sa transporte In autovehicul sau tramvai mai multe persoane decat nurnarul de locuri stabilite in certifieatul de Inmatriculare sau de Tnregistrare;

3. sa transporte persoane Tn stare de ebrietate pe motocicleta sau ln eabina ori In caroseria autovehiculului destinat transportului de marfurl,

4. sa transporte persoane In caroseria autobasculantel, pe autocisterna, pe platforma, deasupra lncarcaturll, pe partlle laterale ale caroserlel, sau persoane care stau In picioare In earoseria autocamionului, pe scarl sl In remorca, cu exceptla eelei special amenajate pentru transportul persoanelor;

5. sa transporte copii In varsta de pana la 12 ani pe scaunul "din fata al autovehiculului, chiar daca sunt tin uti in brate de persoane majore;

6. sa transporte In sl pe autoturism obiecte a carer lungime sau latime depaseste, lrnpreuna cu incarcatura, dimensiunile acestuia;

7. sa deschida usile autovehieulului sau tramvaiului in timpul rnersulul, sa porneasca de pe loc cu uslle deschise;

8. sa alba In timpul mersului preocuparl de natura a-l distrage In mod periculos atentla ori sa foloseasca instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea ln siguranta a lui $i a celorlaltl partlclpanti la trafic;

.-~----

9. sa Tntre pe drumurHe modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care-cad sau se scurg prod use. substante orl materiale ce pot pune In pericol slguranta clrculatlel:

10. sa alba aplicate pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale afise, reclame publicitare, inscrisuri ori accesorll, care restrang sau estompeaza vizibilitatea conducatorului ori a pasagerilor, atat din interior, cat $i din exterior;

11. sa alba aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, luneta ori pe geamurlle latera Ie, care restrang sau estompeaza vlzlbllltatea, atat din interior, cat ~i din exterior. cu exceptla celor omologate sl certificate, prin marcaj corespunzator, de catre autoritatea competenta;

12. sa alba aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de lluminare ori semnallzare-lurnlnoasa, care dlmlnueaza eficacitatea acestora, precu m $i pe placutele cu numarut de inmatricu lare sau de Tnregistrare, care impiedica citirea numarulul de Tnmatriculare sau de inregistrare;

13. sa lase liber Tn timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda, sa opreasca motorul ori sa decupleze transmisia In timpul mersului;

14. sa foloseasca In mod abuziv mijloacele de avertizare sonora;

15. sa circule cu autovehiculul cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zapada, gheata sau polel, (ara a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamenteantiderapante omologate, Tn perioadele $i pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturllor, constructlllor $i turismului;

16. sa eireule avand montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni ori caracteristici decat cele prevazute in certificatul de Tnmatriculare sau de Tnregistrare ori care prezlnta taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita admlsa,

17. sa conduca un autovehicul care


i,

II

rJ

em ana noxe peste limita legala adrnlsa ori al carui zgomot In mers sau stationare depaseste pragul fonic prevazut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dlspozltive neomologate;

18. sa circule cu autovehlculul avand placutele cu numerele de inrnatrlculare sau de Tnregistrare, provizorii ori pentru probe deteriorate sau neconforme cu standardul;

19. sa SaVar$eaSCa acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlaltl particlpantl la traflc

20. sa circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zite de la data producerii avariei;

21. sa arunce, pe drumurite publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substante.

(Art. 148 din R)

~ ..

· PRIMUl AJUTOR

L(este 0 obllgatle legal a)

Verificarea medlcala a conducatorllor auto se face periodic conform reglementarllor In vigoare ( ex. amatori din 5 in 5 ani pana la 45 de ani sl din 3 In 3 ani dupa 45 ani)

TN CAZUl HEMORAGlllOR: (gravitatea se stabileste Tn functle de viteza $i cantitatea cu care se scurge singe le) primul ajutor consta in intituirea hemostazei (oprirea singelui). La membre acest lucru se realizeaza prin aplicarea unui garou (deasupra ranll ), care poate fi mentinut maxim 2 ore.

La ap!icarea garoului se va anexa un blletel pe care se va trece ora ~i minutul aplicarii. In cazul hemoragiilor la trunchi se va apllca un pansament compresiv (tifon sterll) pe vasul

lezat. .

In asteptarea mlllocuhi! de transport victimele vor fi asezate cu picioarele mai sus decat capul (autotransfuzie). Transportul victimelor cu hemoragie se va face imediat dupa oprirea hemoragiei.

FRACTIlRILE se recunosc dupa deform area zonei fracturate sau observarea de fragmente osoase (fractura deschlsa)

Primul ajutor consta in imobilizarea zonei fracturate cu alutorul unor atele (suficient de lungl, sa nu fie prea grele, sa fie rlglde) care vor cuprinde atat zona fracturata cat sl articulatiite alaturate (atat cea lnferloara cat $i cea superioara). Fracturile se recunosc dupa deformarea zonei fracturate sau observarea de fragmente osoase (fractura deschisa).

In CAZUL FRACTURILOR DE COLOANA se recornanda ca vlctlrna sa nu fie rnlscata, iar daca este necesara scoaterea victimelor acest lucru, se va face prin ridicarea cu atentie, mentlnandu-se Tn acelast plan capul, gatul ~i trunchiul.

La scoaterea victimelor prin ridicare se va avea In vedere sa nu se agraveze leziunile victimei.

La transportul victimelor cu fractura de coloana se foloseste autovehieul eu platforrnavlctlma nu va fizdruncinata; Imobllizata pe spate.

STOPUL RESPIRATOR apare ca urmare a lntrarll unor corpuri stralne 'pe calle respiratorii. se constata prin aplicarea unei oglinzi in fata buzelor victimei. Se va trece la resplratle artlficiala prin procedeul "gura la gura" sau daca gura victimei ramane inclestata, se va apliea procedeul"gura la nas". (victirna se aseaza pe spate cu capul dat pe spate)

STOPUL CARDIAC se recunoaste prin !ipsa pulsulul sau slabirea accentuate al acestuia. Primul ajutor consta in efectuarea masajului cardiac: victima fiind asezata pe 0 suprafata tare cu fata In sus vern apasa in mod ritmic cu podul palmelor in zona inimii.

Victimele in stare de lnconstlenta se pot aseza, pana la sosirea mijlocului de transport, pe spate cu capul intr-o parte aslgurand acesteia 0 buna resplratle,

Victimele care prezinta ARSURI vor fi transportate cat mai urgent la unitatea medlcala.

inainte de transportul victimelor se asigura ca este aslgurata functla respiratorie $i circulatorie.

Pentru dezinfectarea ranllor se folosesc urmatoarele sub-

stante:

- tincture de iod

- alcool,

• apa oxlgenata, - cloramlna,

1.1

,

48 I CAIETUl CURSANTUlUI

$coata de ,oferi «EXIGENT» Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

I Conduita preventiva

1. CONDUITA PREVENTIVA. CONDUCERE PREVENTIVA

Conduita preventlva :este comportamentul rutier care asigura contracararea accidentului rutier prin anticiparea situatllor din trafic ce pot genera accidente,sau anticiparea greselllor celorlaltl partlclpantl la trafic care pot genera un accident,evitarea accidentului pe cale de a se produce sau evitarea angalarf in accidentul care s-aprodus in fata voastra.

. alegerea celei mai bune variantepentru leslrea cu minim de conseclnte dintr-un accident ce nu a putut fi evitat deloc

- adaptarea modului de deplasare la conditlle de drum,trafic, vizibititate etc.

Conduita preventlva exprlma volnta omului ca participant la trafic de a nu ajunge la accident.

Conducerea preventive se refera numai la comportamentul conducatorulul de vehicule sl ea este inclusa in conduita preventlva,

Conduita preventlva se bazeaza pe:

- observarea sl concluzii desprinse de conducatorul auto de-a lungul situatillor ln care este pus ln trafie.

- pe analizarea unor accidente grave sau usoare,

- pe cunoasterea perfornantel tehnice ale vehiculului pe

care-I conduce.

- pe cunoasterea limitelor obiective ale ochiului,deci pe cunoasterea propiilor perfornante,

2. ELEMENTElE CONDUITEI PREVENTIVE

a) Cunostintele teoretice ~i practice

b) Vlgllenta (Atentia)

c) Prevederea

d) judeeata

e) lndernanarea

a) CUNO$TlNTELE TEORETICE $1 PRACTICE

Cunoasterea temelnlca a normelor de leglslatie rultlera eu ultimele rnodfficarl, cunostinte practice privind conducerea autovehiculului in slguranta. Practica se invatadin propiile gresell sau ale altora de-a lungul100 de mii de km.

b) VlGILENTA

Reprezlnta capacitatea conducatorulul auto de a observa ~i de fi permanent atent la ceea ce se Intampla in jurut sau cand conduce automobilul.

Atentla este capacitatea conducatorulul auto de a se concentra la tot ceea ce II lnconloara (majoritatea obtln ute prin vaz,80% auzul,15% olfactlv.tactlll.Este fenomenul psihic de activare selectlva concentrare sl orientare a energiei pshihoervoase.

CALITATILE ATENTIEI SUNT:

velum- stabilitate ·concentrare • distributivitate • mobilitate - volumul atentlel reprezlnta cantitatea de elemente asupra carora se poate orienta sl concentra atentla slrnultana

- stabilitatea se refera la perslstenta in timp posibil de a mentine atentla asupra unui oblect.fenornen.actlune

- eoncentrarea presupune delimitarea lntre 0 dornlnanta (deci un posibil focar de excltatle poslblla sltuatie din traflc) care poate genera un accident fata de celalalte care sunt lnaccesibile la factori perturbatori

- distributivitatea este lnsuslrea care permite unei persoane sa desfasoare concomitent mai multe actlvltatl cu condltla ea unete dlntre ele sa fie automatizate

- mobilitatea atentlel este deplasarea si reorientarea atentlel de la un obiect ta altultn intervale cerute de desfasurarea actlvltatl'

Nivelul concentrarli atentlei condltioneaza eflclenta perceptlel care In eontinuare determlna eflclenta gandirii ~i a actlvltatll practice aslgurand preclzle.profunzimesl claritate in desfasurarea acestora.


c) PREVEDEREA .

Reprezlnta capacitatea conducatoru lu i auto de a anticipa situ atl! din trafic cat mai din timp s l de a ga s i po slb llltatl pentru ca in d e sfasur ar ea traficului sa nu se produca nici un eveniment rutier.

Clasificare :

II lmedlata (aproplata) II lndepartata

Prevederea lrnedlata se refera la actlunlle conducatorulut auto cand se afla la volan (prima este folosirea centurii de siguranta, reducerea vitezei la depaslre daca este necesara).

Prevederea tndepartata se refers la actlunea lntreprlnsa de conducatorul auto lnainte de a urca la volan (pregatlrea autovehiculului pentru drum, planificarea iudicloasa a calatoriei (a cursei) ,stabilirea itinerariului ,etapizarea acestui traseu ,starea flzlca si pslhlca a conducatorulul auto).

d) JUDECATA

Reprezlnta procesul psihic de gandire si alegerea unei solutli optime cu cel mai bun rezultat dintr-o sltuatle aparuta in trafic. Decizia, hotararea pe care 0 luam lrnpllca cunoasterea sau recunoasterea alternativelor unei sltuatll din traflc sl abilitatea de a alege solutla pentru evitarea accidentului.

Judecata trebuie sa fie:

• prompts • raplda • selectlva • justa

e) TNDEMANAREA

Reprezinta efectuarea co recta a manevrelor de CQn· ducere a autovehiculului inclusiv in sltuatll periculoase.(abiliatatea in manevrarea automobiluluj)

3.CONDUITA PREVENTIVA PE TIMPUL NOPTII

a) Factori de risc

Reducerea substantlala a vizlbllitatil (scade de aproximativ 30 orl) Efortul depus de conducatorul auto pentru a identifica

cellaltl partldpantl la trafic distantele si vitezele cu care condue acestla, de a identifica indlcatoare, mareaje.

Apare mult mai rapid obosea!a care se suprapune cu

oboseala acumulata de-a lungul unei zlle de lucru. - adormirea la volar-eel mai mare perieol

- orbirea, folosirea lncorecta a luminii farurilor

. obstacole pe partea carosablla (trailere) - vehlcule eu tractlune anlrnala, blclcllstl

- denlvelarlle drumurilor

- lucrarl pe partea carosablla nesemnalizate

- curbele

• pietonii

b) Masurile pentru contracararea acestora

- pregatlrea autovehlcululul in special la sistemul de semnalizare si iluminare

. starea estetka (geamuri curate)

- asigurarea unui minim de piese de sehimb (becuri, lanterns etc)

. starea psiho-flzlca buna

- regimul de vlteza mult redus ; cu lumina de drum viteza ar

trebui sa fie de cel rnult 75km/h. - se va evita stilul agresiv

· se va respecta mersul planlflcat

4.CONDUITA PREVENTIVA PE TIMP DE PLOAIE

a) Factorii de rise

· reducerea aderentei

- cresterea spatlulul de oprire

- pericol de derapaj

- reducerea vlzlbllltalll

- oboseala apare mai rapid

· imposibilitatea apreeierii corecte, a dlstantel si vitezelor

celorlantl particlpantl la traflc

- traversarea in fuga a strazli de catre pietonl

- aparltla starll de sornnolenta

b) Masuri

- pregatlrea autovehiculului (stergatoare, lnstalatla de

spalare a parbrizului etc) - stare psiho fizica buna

- regimul de vlteza trebuie sa fie mult redus

- nu trebuie sa bruscam comenzile (volan .frana.acceleratle)

- folosirea stergatoarelor in timpul trecerii pe langa alt

vehicul chiar daca ploaia a stat

- din cand in cand trebuie privit in coltul parbrizului (unde nu ajung stergatoarele trebule oprit si curatat)

ACVAPlANAREA este fenomenul de plutire a pneulul pe 0 pellcula de apa: vehiculul nu raspunde la comenzi, se pierde controlul dlrectlel, Fenomenul apare In condltll de tulare eu viteze excesive in condltli de ploaie torentlala,

Factori care favorizeaza aparltla acvaplanarll: - viteza ridicata

- ploala torentlala

- starea de uzura a pneului

- presiunea in pneuri

- latlrnea pneului

• sarcina pe rotl

5. CONDUITA PREVENTIVA IN ANOTIMPUL RECE

Fenomene caracteristice acestui anotimp: zapada, gheata, polei, vant puternic, ceata.

a) Factori de rise:

- reducerea substantlala a aderentel rotllor: ea scade de 2- 3 ori pe zapada lar pe polei pana la 8 ori iar spatlul de oprlre se dubleaza-trlpleaza

- stabilitatea transversal si longitutonal a autovehiculelor

se mlcsoreaza vizibil

- mlcsorarea vlzlbllltati' spre exteriorul vehiculului

- apar rezlstente mari la inaintare

• se lngusteaza carosabilul

- dlfkultati la pornirea motorului

- dificultati la plecarea de pe loe $i oprirea acestuia la punct fix

b) Masuri

· pregatirea autovehiculului pentru anotimpul rece (instalatia de urgere, raclre franare climatizare, si sistemul de rulare)

50 B CAIETUL CURSANTULUi

~coala de ~oferl «EXIGENT) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

- - reducerea vitezei-vehicului s~ poata fi oprit Tn orice condltll

-sa nu se bruscheze comenzite autovehiculului

Factori care favorlzeaza derapajul

-In functle de starea drumului: polel, zapada, mazg~

- anvelope uzate sau neumflate corect

- regia rea lncorecta a forte! de fran are la roti

- explozia unui pneu

- spargerea unui rulmeut

- sistemul de dlrectle uzat

- rnanevrarl bruste ale votanulul.franarl violente

- depaslrea unei viteze llrnlta In special In viraje

La derapaj nu se franeaza, se incearca redresarea prin manevre fine ln dlrectla In care spatele vehiculului a derapat,

6.CONDUITA PREVENTIVA PRIMAvARA

a) Factorii de rise:

- alternanta portlunilor cu carosabil uscat,cu mazga sau po lei

- denivelarl.gropi.surparl etc.

- marcajele sant sterse facand dlflcila clrculatla

- deteriorarea unOT indicatoare

- cei care au condus putln iarna se adapteaza greu la

conditille de trafic

. traficul cunoaste valori ridicate apar noi partlclpanti la trafic

- trecerea de la un anotimp la altul creeaza start de deprimare sau exuberanta

- fenomene meteo deosebite: ceata, ploaie, lapovita ~i ninsoare

b) Masuri

- pregatlrea autovehiculului

. planificarea Iudlcloasa a calatorlekla tnceput drum uri mai scurte

- prudenta ~i atentle sporlta pe tot timpul calatorlel

7. CONDUITA PREVENTIVA PE TIMP DE cEArA Avem 3 tipuri de ceata:

- ceatll uscata - alcatulta din particule al carer diametru ajunge pana la 0,1 mm

- ceata umeda - ajunge pana la 6-10 mm formate din partie-

ule de apa

- ceata amestec (smog)

a) Factori de rise:

- reducerea substantlala a vizibilitatll

- efortul depus este mai mare

- apare obosalea mai repede

- reducerea puterii de penetrare a luminii farurilor

- adaptarea conducerii la astfel de conditli este dificila

- conducatoril auto tncepatori conduc lnhlbatl $i crlspati

- datorita umezelii pe parbriz se depune un amestec de praf

cu epa iar pe carosabit apare mazga - stabilitatea autovehiculului scade

- daca drumul nu e marcat, e greu sa-ti dai seama cand treci

pe ccntrasens

- vehicule parcate pe partea carosablla

b) Masuri:

- pregatlrea autovehiculului (faruri de ceata)

- starea psiho-flzlca buna

- se vor evita manevrele bruste ale comenzilor

- orientarea dupa marcaje

• semnale sonore - Frana de motor

- regim de viteza mic ln llrnlta carnpulul vizual

8. CONDUITA PREVENTIVA PE PODURI, SUBPODURI,IN TUNELE $1 PASAJE RUTIERE

a) Factori de rise

Pe poduri ~i sub poduri: - sunt spatll Inguste

- posibilitatea de evitare a unui accident red use

- posibilitatea acrosarll

- portlunl denivelate deteriorate

- sunt precedate de portlun] de rampa/panta

· portlunl cu platra cublca - obstacole imprevizibile

Tn tunele ~i pasaje rutiere: - sunt spatll inguste

- reducerea vizlbllitatll

- trecerea brusca de la lumina naturala la cea artlficlala

- lnflltratll, scurgeri de apa

- portlunl capcana (mazga, polei, gheata)

b) Masuri:

- alegerea traseului ce prezlnta conditll optime

- pregatlrea autovehiculului (montarea stergatcrulul ~i

lnstalatla de spalare a parbrizului)

· evitarea bruscarf comenzitor, folosirea franel de motor - urcare sl coborarea ln trepte inferioare

- aprinderea din timp a luminii de intalnire ~i alegerea ben-

zii de rulare

9. CONDUITA PREVENTIVA PE TIMP DE VAM

a) Factori de rise:

· valorile cele mai ridicate de trafic (valori maxime la sfar~it de saptarnana)

· viteze mari de deplasare in trafic care alterneaza cu mersui in coloana (viteze reduse, cu dlstante mici lntre vehicule)

- diversitatea particlpantilor la trafic

- temperaturi rldlcate.soare.plol torentlale

- diminuarea posibil itatii de ventllatle a sistemului de

franare·

- creste temperatura In pneuri cu pericol de explozii

• omul conduce cat mai rnult, consumul de energie este

foarte mare

- monotonia calatorlllor

- trafic pietonal deosebit de intens (copii)

- asfaltul pe anumite portlunl se lnrnoale

- reparatll la partea carosablla mai mult sau mai putln sern-

nalizate

- ploi torentlale scurte

CAIETUl CURSANTUlUi I Sl

b) Masuri

- apropierea de 0 lntersectle trebuie facuta cu prudenta indiferent de intensitatea traflculul sl de modul de reglementare a prlorltatll

- observarea intersectilor din timp (conflguratla, starea

Manifestari carosabilului, indicatoare, marcaje, intesitatea traficului)

· reducerea atentlei care duce la scaderea nivelului de per- - reducerea vitezei din timp prin Frana de motor mai ales pe

ceptle sl apoi al gandlril.rnemorlel sl activitate practice carosabil umed, mazgi:i, polei sau gheata

· tulburarl de vedere,auditive . . asigurarea intr-o lntersectle trebuie si:i fie:

· nu mai observa indicatoarele, marcaje, sltuatli din traflc 1. COMPLETA· 2. CONTINUA· 3. INDIVIDUALA

· cresc timpii de reactle se dlrnlnueaza reflexele - renuntarea cu desavarslre la depaslrea vehiculelor care au

_______ ~Q_f!!Jal adormirea (remediu - odlhna, somn) redus viteza sau au oprlt pentru a se conform a indica-

bTMCisuri- --- -- - - -- ------------toarelorsClUlTlarcalelur-- -- ----~--- -----

· confortul asigurat de calitatea scaunelor (pernelor ) - evitarea accelerarll pentru a prinde verde la semafor

usurand manevrarea, climantizarea caroseriei, - plecarea pe culoare verde trebuie facuta fara ezitarl $i cat

evitarea patrunderll gaze lor In habitaclu, izolarea mai rapid pentru a asigura fluenta traficului

fonlca, starea tehnlca a autovehiculului, calitatea -privirealnintersectianedirijatatrebuielndreptatalnstan·

soselelor, respectarea orelor de program, anotimpul, ga mai intai pentru a ne asigura ca ni se acorda prioritate

condltllle de rnedlu, dozarea efortului In functle de -Ia executarea viraj stanga/dreapta vlteza cat mai mica

lungimea traseului $i caracteristicile deplasarll - prudenta lntr-o lntersectle este mama intelepclunil - datoria de a menaja pietonii

b) Masuri:

· pregatlrea autovehiculului (stare tehnlca ireprosabila, sistemul de rulare, motor)

- pregatlrea calatorlel, stabilirea itinerariului, etapizarea acestuia

- alegerea traseelor neaglornerate, evitarea oraselor

- tin uta corespunzatoare (sport)

10. CONSECINTELE OBOSELII LA VOLAN

11. CONDUITA PREVENTIVA TN MEDIUL URBAN

a) Factori de risc:

· numarul mare sau foarte mare de lntersectll - diversitatea acestora (dirijate/nedirijate etc.)

· clrculatia pe mai multe benzi cu nenumarate strangularl - categoria drumului In eras (I-N)

- diversitatea mare de partldpantl la trafic

- trafic pietonal deosebit de intens

- omul este solicitat psihic ~i fizic intens

- frecventa pericolelor relativ mare

- stresul, poluarea aerulul, inclusiv fonic

b) Masuri:

· starea tehnlca a autovehiculului lreprosablla

· solicitarea flzlca sl psihica corespunzatoare - sa evltam orele de varf

- alegem trasee neaglomerate .

- sa folosim avertizarea sonora sl optlca fara abuz ori de

cate ori este nevoie

'In oras trebuie marita prudenta: prinicipala calitate a conducatorulul auto

- problematizarea unor sltuatf din trafic (trec pe langa grupuri de tineri pe trotuar, locuri loaca etc)

12. CONDUITA PREVENTIVA LA TRAVERSAREA

INTERSEqlLOR

a) Factori de risc:

- volumul mare de vehicule ~i pietoni pe suprafata redusa

- lntersectia fluxurllor de vehicule intre ele

- intersectia fluxurilor de vehicule cu pietoni

· executa rea viraj la stanga una dintre cele mai dificile

-'11'(J

manevre

- exlstenta unui numar relativ mare de indicatoare si marcaje

-Incalcarea regulilor de prioritate

- ignorarea RO$U ~i GALBEN la semafor

13.CONDUITA PREVENTIVA TN CAZUL ACORDARII PRIORITATII VEHICULELOR $1 PIETONILOR

· este necesar sa se retina lmportanta deoseblta a preclzarll lntentlel de a acorda prioritate care se reallzeaza prln reducerea vitezei progresiv manevra ce da altinteles celorlantl partlclpantl la trafic c~ pot trece nestlngherltl ci:i pot uza de dreptul de prioritate acordat de tine

- un semn vizibil prin care conflrrnarn ca poate trece in slguranta (polltete rutlera, atitudine In trafic)

- obllgatla de a opri la lntersectle este lncalcata atunei cand patrund in lntersectle vehicule de pe drumurile care au lntalntnd indicatoare de OPRIRE sau CEDEAZA TRECEREA sl Ii determinam pe cei prioritari sa reduca vlteza sa faca manevre de evitare

La trecerile de pietoni

- observarea din timp a traflculul pietonal

- reducerea progresivaa vitezei chiar daca nu sunt angalatl

pietoni

- apasarea lntermltenta a pedalei de Frana pentru a sesiza ~i ceilaltl partlclpantl Ia trafic lntentla de a opri sau de a reduce viteza

- seslzarea nehotararll unor pietoni ~i sao; invite la traversare

· sa nu forteze intrarea pe trecerea pentru pietoni cand semaforul este verde sl mai sunt pietoni pe trecere

· sporirea atentlel Tn principal dlmlneata.la terminarea programului sau pe ploaie

-atentla deoseblta la copii, batrant


$coala de ~oferl (cEXIGENf)) Baia Mare, Victoriei nr. 90A,tel: 0744-53.97.32

· sunt cele mai periculoase generand pierderi de vieti sl pagube

b) Ml1suri Cauzele:

- - ---:: pregMirea- autoveliicuTuTui~ Tu rfctioYlarea~tergatoarelor-~r- - ·nerespeCtaTea rego tHbT deciFLrrlatie-la-dep-a~ire- ----. ------;-

a lnstalatlel de spalare . abordarea gre~ita a curbelor

· prudenta ~i vlgllenta sporlta . pierderea controlului la volan datorlta adormirii, vitezei

• antieiparea diferitelor sltuatil ,probleme care pot aparea mari, lnfluentata de alcool, oboseala etc

· reducerea vitezei . aparltla unor obstacole fixe

· avertizarea sonora $i optlca din timp

· evitarea bruscarll comenzilor

· atentle deoseblta la depaslre

14.CONDUITA PREVENTIVA TN MEDIUL RURAL

a) Factori de rise

• starea drumului (pe timp de ploaie mazga)

· strazl insuficient mareate

· lipsa indicatoarelor $i marcajelor

· lipsa trotuarelor,treceri pentru pietoni

· lntersectll nedirijate

- diversitatea mare de vehicule prezenta utilajelor agricole

- vehieule statlonate pe partea carosabila

- clrculatla vehiculelor cu tractlune anlmala sl a bicicletelor

pe partea carosablla

· turme de animale

· pietoni ~i copii pe partea carosablla

- petreceri publice (nuntl, botezuri), mitinguri etc.

- condueerea unor vehicule Tn stare de ebrietate (biciclete,

carute, etc.)

15. SITUATII PERICULOASE CREATE DE VEHICULE CU TRAqlUNE ANIMALJi., BICICLI$TI $1 PIETONI

a) Factori de rise

· nu cunosc sau ignora semnlflcatla unor indicatoare $i marcaje

- fae manevre imprevizibile, schlmbarl bruste de dlrectie fara a se asigura ~i semnaliza

- pe timp nefavorabil sau timp de noapte clrcula neiluml-

nate sau i1uminate necorespunzator

· clrculatla sub lnfluenta bauturllor alcooliee

· clrcula eu bagaje agabaritiee supraincarcate

· animale sperioase neoblsnulte cu zgomote

b) Masuri

- anticiparea sltuatilor perieuloase

· redueerea vitezei din timp pentru prelntamplnarea orlcarel surprize

· atentle la manevra depaslrf (spatiul lateral)

16. CONDUITA PREVENTIVA LA DEPA$IRE A) A CElUI CARE DEPA~E~TE

· sa efectueze manevra numai daca este absolut necesara $i slgura

· sa Tneepem manevra numai dupa ce eel care urmeaza a fi

depaslt a inteles lntentla noastra - trecerea Intr-o treapta inferioara

- lesrea in depa$ire sa se fuca progresiv dupa ce se sermalizeaza

-pastrarea dlstantei latera Ie suflclenta

· reintoarcerea se face tot progresiv pana ce observati Tn

ogllnda retragerea completa a autovehiculului depaslt B) A CElUI CARE ESTE DEP~IT

· sa sernnallzatl e11 s-a lntetes lntentla de a depasl a celuilalt - reducerea vitezei pentru ai permite ca el sa treaca intr-un

timp scurt

· sa reducem viteza sl sa lasa pe acostament Tn caz de pericol (sau complet)

• pe timpul noptll folosirea fazei scurte

C) A CELUI CE VINE DIN SENS OPUS

· sasemnallzatl cu farurile Tn caz de pericol in timpul zilei

- sa reducetl viteza, sa sernnallzatl ~i sa lasa pe acostament Tn caz de accident

17. COLIZIUN1LE FRONTALE

Cum prevenim coliziunile frontale:

· urrnarlrea atenta la tot ce se petrece Tn fata fiind pregatltl

Tn vederea evltarll coliziunii - sa-st pastreze calmul

· sa mentlna ambele maini pe volan

- sa Tneerce evitarea eoliziunii prin leslrea din drumul vehiculelor ce yin din sens opus fie prin folosirea acostamentului fie prin paraslrea soselel evltand copacll, stalpfl

· Tn ultima lnstanta $i incearca 0 stergere laterals

OBS: Tn situatii dificile nu Tntotdeauna se iese prin franare ci ~i prin accelerare

18.CENTURA DE SIGURANTA

Cum dlmlnuam la minimum conseclntele unui accident ce nu a putut fi evitat.

Argumente Tn favoarea folosirii:

· centura II fereste pe pilot sl pe pasageri de lovirea eu corpuri dure, deci de traumatisme, deci de cele grave, care au ca urmare compromiterea lucldltatll conducerii $i pierderea controlului la volan

· Impledlca proiectarea prin parbriz la coliziuni frontale, la rasturnare

· tmpledlca ejectarea pasagerului din dreapta prin parbriz

· sporeste considerabil confortul tn pilotarea vehiculului dlmlnuand forta centrlfuga contribuind astfel la mentlnerea unei pozltll corecte la volan factor important pentru slguranta rutlera

· centura Ti indearnna pe conducatorll auto la 0 conducere prudenta arnlntlndu-le mereu de pericolele excesului de vlteza

-Ia 20 km/h forta ce actloneaza asupra ccnducatorulul la franare brusca este de 350 kg/f rezultand un surplus de 200 kg/ffata de ceea ce opune.conducatorulul auto.


19.CONSECINTELE CONSUMULUI DE ALCOOL

. creeaza start de euforie, emotivitate, agresivitate

· conducatorul auto se comports spontan, necontrolat $i

putln autocritic

· apasa mai mult pe acceleratie - nu acorda prioritate

- depaseste pe muchie de cutlt

- nu suporta sa fie depaslt, are impresia ca este Tn mare forma

- se comports agresiv

·in ciuda acestei impresii capacitatea lulflzlca $i pslhlca este dlmlnuata la 0,3 %0, apar tulburarl de vedere (nu apreclaza eoreet dlstatele sl vitezele, atentla se dlrnlnueaza, se dlrninueaza sl reflexele, cresc timpii de reactle)

-la 0,5%0 atentla se dlrnlnueaza cu 66% iar timpii de reactle se dubleaza

- daca alcoolemia e mai mare de 0,5%0 fata se congestloneaza iarTn starea pslho-flzlca intervine 0 cadere, soferul este dezorientat, confuz in ceea ce face $i traiectoria autovehiculului este sinuoasa

-In ultima faza soferul nu mai nlmereste comenzile, el se afla in stare de anestezie totala rezultand coma alcoollca $i chiar moartea

20.CONSECINTELE CONSUMULUI DE MEDICAMENTE

· provoaca starl de euforle.somnolenta sau irascibilitate

(nervozitate)

· tulburarl auditive sl vizuale

· confuzii, haluclnatll

- incapacitate de concentrare

· cresc timpii dereactledlrnlnuand reflexele. Sunt foarte multe medicamente care lnfluenteaza capacitatea de conducere (barbituricele, extraveralul, diazepam, rudotelul etc), iar cand se recornanda un tratament, sa Tntrebe medicul ce efeete au asupra sa $i daca lnfluenteaza capacitatea de a conduce un autovehicul

21. CONDUITA PREVENTIVA A INCEPATORULUI

· consumul de energie pslhlca $i nervoasa este foarte mare, ei clrculand Incordati, stresati, astfel ca oboseala apare mult mal rapid

· manifests stangacle la manevrarea autovehiculului Masuri:

· abordarea progreslva a dlflcultatllor, la lnceput alegand trasee neaglomerate

· planificarea voiajelor mai lungi etapizat

- Tn primele voiaje sa fie Insotit de un conducator auto cu experlenta

· eonducerea in slguranta a unul vehicul este direct proportion ala eudeprinderile pe care Ie are sl cu experlenta

· dupa un interval mai mare de absenta la volan neceslta 0 reacomodare

- sa nu ezite in a cere ore de perfectionare a pregatirl' profesionale

22. MI]LOACE, METODE, PROCEDEE DE REALIZARE A CONDUITEI PREVENTIVE'

I. Pregatlrea pentru drum 1. a vehicului

· controlul ~i lntretinerea zilnlca

- function area stergatoarelor de parbriz, lnstalatlei de spalare

· verificarea plinurilor sl pneurilor etc 2. a conducatorulul auto

- odlhna

- stare psiho-fizlca buna

- stabilirea itinerarului

· lnforrnatll asupra itinerariului

- tin uta de drum a conducatorulul auto · etapizarea calatorlei

II Folosirea rezervelor care deplnd de: 1. vehicul

- rezerva de putere, posibilitatea reallzarll unor demaraje puternice care aslgura depaslri rapide $i posibil de a efectua manevre sigure In situattl dificile

- rezerva de Frana

. rezerva de pneu (starea pneurilor)

- rezerva de piese (becuri, curele, slgurante) 2. conducator auto

· rezerva de spatlu a circula astfel Tncat vehiculul sa poata fi oprit in orice sltuatle

· rezerva de timp, planificarea cursei, evitarea crizei de timp - rezerva de energie flztca $i nervoasa: a clrcula astfel lntr-o stare flzlca pslhlca buna astfel incat la sfar$itul calatorlel sa nu fim oboslti

III. Marirea vizibilitatii vehiculului

- starea estetlca $i de curatenle a vehiculului

- oglinzi interioare, exterioare, functionarea stergatoarelor

(curatlrea parbrizului pe toata suprafata)

· aprinderea luminii de lntalnlre la amurg $i dlrnlneata

- apasarea pe frana ori de cate ori un vehicul se apropie lngrllorator

- intrarea pe drumuri prioritare de pe arterele latera Ie chiar

cu aprinderea luminii de intalnlre - controlul vederii (ta medic)

IV. Oportunitatea semnalizarf

· semnalizarea numai dupa asigurare totals

· semnallzartle facute oportum ellrnlnand semnallzarlIe

derutante

• 511 ne facem lntelesl de cellalti partlcipanti la trafic

V. Anticiparea pericolului in diferite sltuatll

- capacitatea de a stl sa prevezl, sa anticipezi un eventual perieol din trafic

- adoptarea vitezei dupa condltlle atmosferice

- prevenirea sltuatlllor dificile (sa nu stanlenim clrculatla,

particlpantll la traflc)

- evitarea virajului la stanga in intersecff aglomerate

- evitarea statlonarll in intersectll aglomerate

VI. Folosirea rationala a vehiculelor - sa evitam demarajete puternice

· sa evltam franartle bruste

· motorul sa fie reglat dupa prescrlptll sa economisim combustlbll

- sa protelam medlul lnconlurator,


$coala de ~oferl «EXIGENT» Baia Mare, Victoriei nr. 90A. tel: 0744·53.97.32

1i

•. -- --- __ -. __ ...... __ .. .L __ ._ ..... _ .. • ~

-.,..------------------------------------------------------------

-~

I Notlunl elementare de mecanlca si cunoasterea automobllulul

, ,

INTRODUCERE

Vehicul- sistemut mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau f~r~ mllloace de autopropulsare, utitizat In mod curent pentru transportut de persoane ~i/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrarl:

Clasificarea automobilelor sl partlcularltatl constructive: • Dup~ destlnatle:

Automobile destinate transportutui de persoane unde lncludem: Autoturismete pana ta 8 tocuri, Microbuzete; 8 - 17 locurl, Autobuzete peste 17 tocuri, Troteibuzele.

• Automobitete destinate transportului de bunuri:

Autoutilitarele (autocamioane); Automobitele articutate; Autospeciatizatele; Autoremorcherete; Autotractoarele; Autorulotele;

(OMPUNEREA GENERAIA A AUTOMOBILUlUI

Schema constructlva cuprinde:

• Motorul care este sursa de energie.

• Transmisia care aslgura transmiterea puterii de la motor la rotlle motoare

• Sistemut de rulare care cuprinde eadrut uneori indus in

earoserie, suspensia, puntlle sl rotlle aferente acestora.

• Sistemut de conducere sl de cornanda (directla)

• Caroseria.

• lnstalatllle auxiliare: elemente de pornire, semnalizare, controt, ventllatle, lncalzlre etc.

MOTORUL

Motorul este sursa de energie necesara deplasarli autovehkulelor, este organul eet mai important ~i eel mai complex care are rolul de a transforma energia calorlca (prin arderea combustibilulutui ) in energie mecanlca sau lucru mecanic.

ROLUL MOTORULUI: creaza lucrul mecanic necesar deplasarll autovehiculutui si este sursa de energie pentru celelalte componente auxitiare: sistemul de ungere, sistemut de

racire, generatorul de curent (alternatorut) care incarca acumulatorut (bateria) masinii si atimenteaza instalatia etectrica a masinii, compresorul sistemului de aer conditionat si pompa de presiune a mecanismutui servodirectiei

Dup~ procedeut de aprindere distingem: MAS motoare cu aprindere prin scantele, foloseste drept combustibit benzina care se aprinde de la scanteia produsa de bujie $i MAC motoare cu aprindere prin compresie, fotoseste drept combustibit motorina pulverizata care se autoaprinde prin compresie

Dupa nurnarul de rotatll at arboretui cotit in care se rellzeaza un cictu motor putem avea motoare In 2 timpi sau 4 timpi alegerea solutlel dintre cete doua tipuri fiind ta latltudinea constructorutui.

lnstalatllle auxiliare ale motorului sunt: - lnstalatla de alimentare;

- mecanismut de dlstributle:

- lnstalatla de aprindere;

· lnstalatla de raclre:

· sistemut de porn ire;

· aparatura pentru controlut functionarll,

pARnLE COMPONENTE ALE UNUI MOTOR SUNT:

Mecanismut blela-rnanivela constituit din biela ~i arborele cotit, care transforms miscarea rectitinie a pistonului in rnlscare de rotatle a arborelui motor.

Ciclul motor cu aprindere prin scantele In patru tim pi este: admlsla, compresia, aprinderea ~i evacuarea.

1. Admisia - pistonut se deplaseaza in jos $i se absoarbe 0 cantitate de amestec carburant format din aer ~i benzlna.

2. Compresia . pistonul se deplaseaza in sus, amestecul carburant este comprimat In camera de compresie a citindrutui.

3. Aprinderea/detentia . bujia produce scantele $i astfel se aprinde amestecul carburant, prin aprinderea amestecutui carburant creste temperatura sl presiunea gazelor rezultate din ardere, apasand pe piston. Pistonul este obligat sa se deplaseze $i astfel sa realizeze cursa actlva.

4. Evacuarea· ta deplasarea pistonului, gazele arse sunt lasate sa lasa In atmosfera prin supapa de evacuare, dupa care totl timpii de mai sus se repeta.


I -

galerie de adrnisie

piston

eilindru

biaM

ulel

Amestecul carburant este asigurat de carburator, care putverlzeaza combustibit sl reallzeaza dozajul necesar pentru 0 buna functlonare a motorului.

Amestecul carburant ajungeTncitindru prin gateria de asplratie $i se aprinde de ta scantela produsa de bujie.

La motoarele cu aprindere prin compresie aerul este paternic comprimat, combustibilut este introdus In citindru, fllnd injectat ta sfarsltul cursei de comprlrnare, el se aprinde atunci cand vine In contact cu aerut care a ajuns ta temperatura de autoaprindere a combustibitutui.

La motoarele In patru timpi, cictut de functlonare se reallzeaza Tn patru curse simpte ate pistonutui, deci In doua rotatll ale arboretui cotit. La motoarele In doi tim pi, ciclul de functlonare se reallzeaza In doua curse simple ate pistonutui, adlca, intr-o rotatle cornpleta a arborelui cotit. Arborele cotit reallzeaza ciclul de functlonare al unui motor Tn patru timpi In doua rotatll complete.

Chiulasa reprezlnta piesa care Tnchide cilindrii motorului la capatul cel mai Indepartat de axa arborelui cotit.

Strangerea insuflclenta a acesteia constituie 0 cauza a arderii garniturii de chlulasa $i duce la aparltla apei In instalatla de ungere .

Mecanismul de distrlbutle aslgura deschiderea $i lnchlderea supapelor deadrnlsle $i evacuate, precum sl evacuarea gazelor rezultate din ardere.

Tn functle de tipul motorului dlstrlbutla se clasific~ In: • dlstributle pentru motoare Tn patru timpi;

. dlstributle pentru motoare Tn doi timpi.

Antrenarea mecanismutui de dlstributle se reallzeaza de la arborele cotit la arborele cu came prin intermediul unor rotl dlntate, unui lan] sau unei curele dintate,

Uzura lnegala a camelor de [a arborele cu came duce la functlonarea neregulata a motoruluL

DE RETINUT! Fenomenul de functionare a motorului pentru cateva secunde dupa scoaterea cheii din contact se numeste autoaprindere.

lnstalatla de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scantele (MAS) este ansamblul organelor care servesc la allmentarea motorului cu amestec carburant format din benzlna sl aer, avand cornpozltla $i cantitatea necesara regimului de functlonare.

Rolul carburatorului este de a realiza amestecul carburant. La motoarele cu aprindere prin scantele, lnstalatia de alimentare cu lnlectle de benzlna este de tip monopunct sau multipunct. lnstalatla de radre aslgura mentlnerea unui regim termic normal de functlonare a pieselor motorutui pentru econornlcltatea sl slguranta In exptoatare a motorului.

lnstalatla de raclre cu lichid are ca parti componente: - pompa de apa,

- ventilatorul;

- radiatorul;

- termostatul;

- conducte/racorduri.

Pompa de apa (pompa centrifugal este antrenata de catre arborele cotit prlntr-o curea trapezoldala. Radiatorul are rot de a dispersa apasupralncalzlta venlta de la motor pentru a fi raclta de catre ventilator.

Termostatul are rol de a conduce lichidut de raclre spre radiator sau spre pornpa, de a regia $i a pastra temperatura acestuia intre limitete necesare, prin deschiderea sl Tnchiderea clrcuitului de raclre,

Blocarea termostatului In pozitia deschis duce la scaderea

temperaturii Iichidului de raclre, avand ca efecte: - scaderea puterii rnotorulul,

• consum rnarlt de carburant;

- uzura prernatura a motorului.

Ruperea sau slablrea curelei de ventilator, blocarea termostatului Tn pozltla lnchls, Infundarea sau spargerea radlatorulul precum sl pierderea de lichid de raclre conduc la supraincalzlrea motorulul,

Verificarea lnstalatlel de raclre

Circuitul de racire este format din pompa de apa, care reclrcula Iichidu! in instalatie, radiatorul de racire cu ventilator, vasul de expansiune care permite ditatarea llchldulul si furtune. lichidut de raclre este format din antige! si apa distilata. Se verifica nivetut lichidului in vasul de expansiune. Se verifica eventuate scurgeri ta imbinarea furtunelor cu coliere.

ATENTlE! Circuitul este sub presiune, nu desfaceti busonul vasului de expansiune cand motorut este foarte cald. lnstalatla de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor In rnlscare, pentru a reduce frecarea $i a preveni uzura motorului.

La motoarete de automobile ungerea se reallzeaza prin strop ire, uteiu I fiind lmproscat de catre arborele cotit, care prin rnlscarea lui de rotatle, barboteaza uleiu! din carterut inferior.

Scaderea nivelutui u!eiului sub cota minima duce !a ungerea lnsuflclenta a componente!or motorului $i ca urmare a frecarli mari, se produce supralncalzirea motorului. lnstalatla de ungere are ca parti componente:

- pompa de ulei;

. fittrul de u!ei;

- radiatorul de utei.


~coala de ~oferi «EXIGENT» Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

Pompa de ulei este antrenata de arborele cu came, prin intermediul pinionului de pe arborele ruptorului distribuitor. Filtrarea ulelulul de la motor se reallzeaza prlntr-un flltru de hartie legatTn serie la circuitul de ungere. Pentru lnstalatla de ungere a motoarele automobilelor se folosesc uleiuri minerale sau sintetice.

Uleiul (Iubrifiant) aslgura ungerea pleselor motorului aflate In rnlscare, Se reduce astfel frecarea dintre aceste piese, iar caldura rezultata in urma frecarii se elimina partial si prin intermediul uleiului. Uleiul este absorbit din baia de ulei a motorului de pompa de ulei actionata de motor si trimis sub presiune in toate lagarele rnotorulul, In circuit este montat si un filtru de ulei.

Verifiearea nivelului uleiului din baia de ulei se face cu ajutorul jojei prevazuta cu doua repere: max si min. Nivelul ulelului se verifica ebligatoriu inaintea unei ealatorii lungi si eel putin lunar. Producatorul motorului specifica la ce interval se schimba uleiul si flltrul, De obicei la motearele diesel se sehimba la 10.000 km sau 1 an, iar la motoarele pe benzina la 15.000 km sau 1 an.

Se mai verifica vizual eventualele scurgeri de ulei la nivelul flltrulul, a garniturii de chiuloasa si a garniturii baii de ulei.

DE REJ1NUT: Presiunea uleiului seade cand sorbul pompei de utei este infundat

TRANSMISIA

Rolul transmisiei este de a transmite, de a modifica ~i a dlstribuimomentul motor la rotile automobilului.

Ambreiajul are rolul de a realiza euplarea progreslva ~i decuplarea motorulul de restul transmisiei In momentul pornirii, precum ~i Tn timpul mersului, la schimbarea treptelor cutiei de viteze.

Ambreiajul este un mecanism pentru transmiterea miscarii de rotatie, care poate fi deconectat si conectat dupa dorinta.

(and ambreiajul este euplat - pedala de ambreiaj este li· bera (neactlonata) legatura tntre motor ~i transmisie este reallzata, (and ambreiajul este neeuplat sau partial action at - pedala este partial sau total apasata, iegatura lntre motor ~i

transmisie este intrerupta.

Prin apasarea pedalei de ambreiaj actionam, prin intermediul unui rulment ("rulmentul de preslune"), 0 diafragma (in limbaj de service "soarele") care este presata, indeparteaza placa de presiune si permite rotatia libera aplacii de ambreiaj intre volanta si discul de presiune.>

Arcurile mentionate mai sus sunt altele decat cele montate pe placa de presiune, vizibile in imagine. Cele de pe placa sunt acolo pentru a prelua 0 parte din socurile care apar in timpul cuplarii.

(and se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul are nevoie de un spor de putere, pe care it obtinem accelerand user. Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca de pe loc si cu motorulla turatia "de relanti", aceasta manevra sollclta un control fin al pedalei de ambreiaj. Pe de alta parte ridicand turatla motorului prea mult in tlmpul eliberarii pedalel de ambreiaj va conduce la 0 uzura prematura a suprafetei de frictiune. Eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj va duce la 0 cuplare dura si eventual la spectacu-

loasele efeete numite popular "scartait de roti".

Probleme ale ambreiajului

Problema tipica a ambreiajului este cand acesta ineepe sa patineze. Aceasta se datoreaza in special uzurii stratului de frictiune. La un moment dat discul de ambreiaj va incepe sa se roteasca independent de ansamblul volanta - placa de presiune si va transmite doar partial sau deloc miscarea de rotatie catre roti. In practica veti constata 0 crestere brusca a turatiei motorului neinsotita de 0 accelerare evidenta a autovehiculului. Cauzele pot fi: un stil de conducere sportiv, tinutul frecvent al piciorului stang pe pedala, sau daca aceasta se intampla


dupa 0 viz ita la service, 0 reglare necorespunzatoare a pedalei, "prea strans".

. 0 alta problema a ansamblului numit ambreiaj este rulmentul de presiune. Acesta incepe sa "emita" un harait ori de cate ori este actionata pedala de ambreiaj.

- Uneori cuplarea este greoaie, insotita de un sunet metalic si de socurl, Conform celor scrise mai sus, daca cele doua partl ale ambreiajului nu se separa total, cuplarea si decuplarea este greoaie datorita imposibilitatii cutiei de a inlatura diferentele de tensiune dintre pinioanele in miscare.

CUTIA DE VITEZE

Rolul cutiei de viteze este de a modifica forta de tractlune, In functie de valoarea rezlstentel la Inaintare.

Daca momentul maxim al motorului ar fi transmis direct rotilor motoare automobilul n-ar putea pleca de pe loco Pentru ca turatia motorului sa fie transmisa rotilor, ori sa putem manevra automobilul inapoi in conditiile in care arborele cotit al motorului se roteste intr-un singur sens, sau in vederea rezolvarii tuturor problemelor ridicate de circulatia pe diferite drurnurl, cind valoarea necesara fortei de tractiune poate fi diferita, intre motor si rotile automobilului se monteaza 0 serie de mecanisme cu roti dintate, care reduc turatia dupa necesitati, marind in acelasi timp cuplul transmis.

Rolul cutiei de viteze care face parte din transmisia automobilului este deci urmatorul:

• permite modificarea fortei de tractiune in functie de variatia rezistentelor de inaintare

• permite deplasarea automobilului cu viteze reduse in raport cu turatia motorului

• permite mersul inapoi al automobilului, fara a inversa sensul de rotatie al motorului

• realizeaza intreruperea legaturii dintre motor si restul transmisiei in timp ce motorul functioneaza (dar autornobilulsta pe loc).

DE RETlNUn Conducerea ecologica inseamna adaptarea stilului de conducereastfel incat sa reduci consumul de combustibil. Noxele emise de motor suntdeterminate de cantltatea de combustibil arsa in motor.

INSTALATIEADE ILUMINARE SI SEMNALIZARE

Face parte din instalatia electrica a autovehiculului si cuprinde farurile fata, lampile STOP spate, luminile de statlonare fata-spate, lampa de ceata, lampa alba de mers cu spatele si lampile de semnalizare. Aceasta instalatie primeste curent de la alternator in timp ce motorul functioneaza, iar daca motorul este oprit, de la baterie. Faza lunga (lumina de drum) trebuie sa lumineze pe 0 distanta de minim 100 m, faza scurta (lumina de intalnire)trebuie sa lumineze pe 0 distanta de minim 30 m, dar fara sa-l orbeasca pe cei care yin din fata. Lam pile de pozitie fata cu lumina alba trebuie sa fie vizibile de la 150 m, iar lampile de pozitie spate cu lumina rosie vizibile noapte, pe timp senin, de la 150 m. Lampile STOP se aprind la apasarea pedalei de frana si sunt de intensitate mai mare decat luminile de stationare. Pentru mersul cu spatele se foloseste una sau doua lampi cu lumina alba. Numarul de inmatriculare spate trebuie sa fie luminatcu lumina alba vizibila de la 20 m.

L

I' i-

DE RETINUT! Bateria (acumulatorul) alimenteaza cu curent consumatorii electrici.ln baterie este un lichid numit electrolit (apa distilata+acid sulfuric), care trebuie sa fie cu 10-15 mm peste nivelul placllor cu plumb. Daca nivelul scade se completeaza cu apa distilata.

MECANISMUL DE DIREqlE

Mecanismul de directle serveste la schimbarea dlrectiei de mers a automobilului, prin schiJnbarea planului rotllor de dlrectie In raport cu pia nul longitudinal al automobilului.

SISTEMUL DE RULARE

Rotlle au mai multe roluri: de sustlnere, de ghidare, arnortlzeaza socurlle, iar rotlle motoare au rol de propulsie a autovehlcululul,

o roata este cornpusa din pneu, janta sl butuc .

Pneurile pot fi: de Inalta presiune (3-7 atmosfere) pt autobuze ~i autocamioane ~i de loasa presiune ( 1,4-3 atmosfere) pentru autoturisme .

Un pneu se compune din: arwelopa, camera de aero Tn ultimul timp se folosesc tot mai des pneuri fara camera de aer (TUBLLES). In cazul In care Inaltimea profllulul anvelopei scade sub 1,6 mm trebuie schlmbata. Se recornanda sa fie anvelope de acelasl fel pe 0 punte. Pentru un numar cat mai mare de km parcursi cu anvelopele, rotlle trebuie echilibrate periodic sl se verlflca obllgatoriu presiunea in pneuri lunar.

Daca presiunea este prea mare pneul se uzeaza pe creasta benzii de rulare;

Daca presiunea este prea mica pneul se uzeaza pe margini sau in zona talonului, selncalzeste, se pot desface firele de cord, unori pneul devine lnutilzabll ~i trebuie schimbat.

Uzura locala sau neunlforrna a unui pneu se produce la supralncarcarea autovehiculului sau cand tamburul de frana se ovallzeaza ori rotlle sunt neechilibrate • Uzura pe una din marginile pneului are loc din cauza dereglarli geometriei rotllor dlrectoare, lncalzlrea exceslva a pneurllor se produce la vlteza foarte mari, la presiuni foarte mici sau la suprasarclnl.

58 I CAfETUL CURSANTULUI

$c:oala de ~oferl «EXIGENTn Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

J.

I

i"' :

t

l.

I

f:

l

._---_ ..... --_._, ........ _ .. ,,'-_ .. ,-_.,,_'------'--------------___;__

SISTEMUL DE FRANARE

Sistemul de franare are rolul de a reduce viteza autovehiculului sau chiar de oprire precum sl de imobilizare a acestuia pe tlmpul statlonarf sau parcarll ln rarnpa panta sau pe un drum orizontal.

Sistemul de franare este format din:

1. Frana de serviciu ( de picior ) care se utlllzeaza la reducerea vitezei de deplasare sau chiar de oprire a autovehlcululul.

2. Frana de statlonare (Parcare , de mana sau de ajutor) are rolul de a mentlne autovehiculul imobilizat In rarnpa panta sau In plan orizontal un timp nelimitat sau po ate suplini Frana de serviciu In caz ca aceasta se defecteaza .

3. Sistemul supllmentar de franare ( dispozitivul de Incetlnlre); are rolul de a mentlne constant viteza autovehlcululul ta coborarea unor pante lung; , fara utlllzarea tndelungata a franel de serviciu.

Reducerea vitezei de deplasare la coborarea pantelor sau In alte sltuatll se poate realiza $i cu ajutorul motorului cupland cutia de viteze Intr-o treapta lnferloara farii a mai actlona pedala de acceleratle.I Frana de motor)

pARTILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE FRANARE:

a) Franele propiu-zlse (de la rotl )

b) Meeanismul de franare ( de la pedala pana la rotl ) Franele propiu-zise ( aflate la fiecare roata) pot fi: Frane cu

tam bur $i sabot' sau Frane cu disc.

SCHEMA UNEI FRANE CU TAMBURI $1 SABOTI

1. Tambur (se lnvarte In acelasl timp cu roata);

2. Saboti, 3. Garnituri de frecare (ferodauri); 4. Citindru receptor; 5. Arc de readucere.

La autoturisme se foloseste foarte des actlonarea hldraullca eu lichid de frana.

Cand conducatorul auto apasa pedala de Frana aceasta actloneaza pistonul pompei de Frana (servomecanismului) iar acesta Impinge llchldul cu presiune spre cele doua plstonase ale cilindrului receptor (4) care Irnplng sabotli (2) spre tam bur rellzandu-se franarea tamburului ( sl astfel a rotll) datorlta frecarii dintre garniturite de frecare ( ferodoul ) $i tambur.

Rotite raman franate ( blocate ) sau se Incalzesc daca arcurite de readucere (5) sunt rupte sau slablteorl pistonasele sunt gripate ln citidndrul receptor.

Dlstanta dintre sabotl $i tamburi trebuie sa fie mica (0,25- 0,35 mm ) ; Daca este prea mare efectul de franare se obtlne spre capatul cursei pedalei. Daca patrunde aer Tn lnstalatla hldraullca franele devin ineficace , ducandla cresterea distantel de oprire.'

Pentru mlcsorarea dlstantel de oprire la 0 franare brusca trebuie ca rotile sa nu se blocheze (sa serostogoleasca , nu sa aluneee) .

ln acest scop majoritatea autovehiculelor actuale sunt dotate cu sistemul ABS (Antiblack Braking Sistem) care are In compunere elemente de antiblocare a rotll comandate electronic. Daca nu exlsta sistemul ABS conducatorul trebuie sa apese pedala la limita blocaril rotllor..daca rotlle se blocheaza pedala trebuie ellberata $i apasata din nou •

Cand rotlle se blocheaza (aluneca) distanta de oprire crests mult mai ales cand se clrcula pe drumuri cuadrenta scazuta zapada, polel, mazga etc.

SE RECOMANDA CA FRANAREA sA SEFAcA AVAND TRANSMISIA $1 AMBREIAjUL CUPLATE, FOLOSINDU-SE ASTFEl

$1 FRANA DE MOTOR. .

SFATURI DE REfiNUT

·Dereglarea carburatlel, dereglarea aprinderii sau defectarea injectoarelor pot determina un consum de combustibil peste limitele normale.

-Prezenta calaminei pesupratata bujiilor $i fumul albastrui al esaparnentulul indica faptul e11 mecanis mul motor (grup plston-clllndru) este uzat.

·Motorul Diesel al unul autoturism poate sa emlta fum ca urrnarea unor defectluni la lnstalatla de lnjectle.

·Organele mobile ale mecanismului motor sunt pistonul, segmentil, boltul, biela, arborele cotit $i volantul.

·Arderea lncornpleta $i defectuoasa a combustibilului determlna poluarea mediului ambiant de catre autovehicule. ·Fumul de culoare albastra emis de esaparnent indica un consum exagerat de ulel,

-Furnul de culoare neagra emis de esapament indica un consum exagerat de cornbustlbll,

-Atuncl cand conduceti un autovehicul action at de un motor cu aprindere prin scantele, dotat cu catalizator (dispozitiv antipoluant), trebuie sa utllizati numai benzlna fara plumb. ·Catalizatorul aslgura 0 poluare atrnosferlca redusa, prin arderea cornpleta a gaze lor de evacuare.

·Defectarea termostatului sau ruperea curelei de antrenare a pompei de apa pot determina cresterea exceslva a regimului termic de functtonare a motorului.

-Temperatura Iichidului de raclre, care aslgura performanta maxima $i uzura minima a motorului, este cuprlnsa In intervaluI90-95° C"

-Cele mai frecvente defectlunl ale lnstalatlel de raclre a motorului sunt slablrea sau ruperea curelei de antrenare a ventilatorului $i a pompei de apa.

-Clrculatla frecventa cu termostatul defect sl, implicit, cu 0 temperatura a lichidului de raclre sub 60° C conduce la cresterea consumului de combustibil cu 30 pana la 90%.

CAIETUL CURSANTULUI I S9

.. - .. - ... --- .. -.-.-.-----.,-------~--------------~-----

,----------------------- -_ .. _._------_._--- ....... _. __ .

-La manipularea solutlel antigel trebuie sa fltl extrem de precaut sa nu asplratl cu gura, tntrucat ingerarea a 100 g de solutle antigel este mortala.

·Termostatul apartlne lnstalatiel de raclre.

• Rolul termostatului este de a inchide $i de a deschide circuitullichidului de radre la anumite temperaturi.

·Uleiul pentru motor are rolul de a reduce uzura motorului, prin crearea unui film rezistent de lubrifiant intre suprafetele pieselor aflate Tn rnlscare,

-vascozitatea $i punctul de congelare reprezlnta calltatile unui ulei de motor.

·Cauzele ce pot determina cresterea nivelului de ulei in baia de ungere sunt patrunderea apei sau a combustibiluluiin baia de ulei.

-Pentru Intretinerea sistemului de ungere, trebuie sa efectuatl verificarea sl completarea nivelului uleiului din baie sl sa lnlocultl uleiul dupa expirarea termenului de utilizare. -Controlul nivelului de ulei din baie se reallzeaza cu ajutorul unei tije metalice numite joja,introdusa in blocul motor. -Nlvelul corect al uleiului din bale trebuie sa fie intre reperele MIN - MAX, insemnate pe joja de ulei.

·Schimbarea ulelulul sl a elementului filtrant se face conform perlodkltatli stabilite de constructor.

-Slrnbolurlle EURO I, EURO II, EURO III $i EURO IV reprezinta stan-

dardele de poluare din Uniunea Europeana. .

·Aprinderea luminii "martor" de la bord, care sernnallzeaza functlonarea generatorului de curent, poate indica ruperea curelei de antrenarea pompei de apa, a ventilatorului $i a alternatorului.

-Baterla de acumulatori este descarcata daca, la aprinderea farurllor, intensitatea lumlnoasa 'a acestora scade progresiv, iar cand este actlonat claxonul, acesta emite un sunet slab, intrerupt.

·Dupa intreruperea contactului electric, rnotorul continua sa functioneze. Fenomenul se nurneste autoaprindere electrlca. ·Rolul bateriei de acumulatori este de a alimenta consumatorii cu energie.

·Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progreslva $i decuplarea motorului de restul transmisiei.

-Cutla de viteze aslgura puterea transrnlsa rotllor, permite mersul ina poi. fara a inversa sensul de rotatle a motorului, precum sl statlonarea eu motorul in functlune.

Observatie Deprinderea greslta a conducatorulul auto, care determlna defectarea frecventa a ambreiajului, este sprijinirea piciorului pe pedala de ambreiaj in timpul deplasarll autovehiculului sau asteptarea la semafor avand pedala de ambreiaj apasata,

iN lEGATURA CU SISTEMElE DE DIRECflE, DE SUSPENSIE ~I DE fRANARE. ESTE SINE DE ~TIUT:

·Criteriul de apreciere a eflcacitatll franelor este spatlul de franare.

-Neellberarea cornpleta a franel de statlonare deterrnlna un consum suplimentar de carburant, precum $i lncalzlrea exceslva a butucilor rotllor din spate.

-Efortul mai mare depus la actlonarea pedalei de Frana indica griparea cilindrilor receptori sl a pistonaselcr.

-Actionand 0 slngura data pedala de franare, cursa acesteia este prea lunga, Actionand de repetate ori, cursa pedalei se scurteaza. in aceasta situatle este necesara 0 reparatle a franel intr-un atelier specializat.

·Cursa llbera a pedalei de frana, mai mica decat cea oblsnulta, indica un joc insuficient intre sabotl sl tam bur! (discuri).

-Atuncl cand slrntltl un miros specific de Frana tnclnsa, trebuie sa oprltl imediat in afara partll carosabile $i sa controlati rotile, tntrucat este poslbil ca acestea sa fie blocate, precum $i sa ellberatl imediat Frana de mana, daca aceasta este In functlune.

-Frana de serviciu a autovehiculului trebuie sa alba capacitatea de aasigura incetinirea sl oprirea raplda, slgura sl eficace, indiferent de gradul de tncarcare a autovehiculului $i de Inclinarea drumului.

-Echiparnentul de franare nu este obligatoriula remorcile cu masa totala maxima autorlzata mai mica de 750 kg. ·Sistemul de franare A.B.S. (Anti-lock Braking System) reprezlnta un sistem pentru vehiculele motorizate, ce previne blocarea rotllor ln timpul franarll.

-In sltuatla unui tnceput de blocaj al uneia sau al mai multor rotl, In timpul franarii autovehiculului, modul de control electronic ABS permite stapanirea dlrectlel autovehiculului. ·Cele mai solicitate elemente ale suspensiei sunt arcurile. -La aparitla defectlunllor tehnice ale mecanismului de dlrectle se apeleaza numai la atelierele specializate, care au personal calificat.

·Transmiterea unor vlbratll la volan se poate datora pneurilor, insuficient umflate sau neechilibrate.

-Daca, atunci cand circulati cu autoturismul, strntltl ca acesta trage constant intr-o parte, cauza poate fi geornetrlagreslta a rotllor.

-Atuncl cand, pe rotlle unei osii, eflclenta franarii este mult diferita, vehiculul poate derapa lateral.

-Uzura premature a pneurilor din fata se datoreaza, In primul rand, dereglarll geometriei dlrectlel,

·Presiunea este factorul care lnftuenteaza cel mai mult durata de serviciu a pneurilor.

·Presiunea din pneuri se mascara inaintea plecarll in cursa, cand pneurile su nt reci.

-lncalzlrea exceslva a pneurilor se poate datora presiunii insuficiente, supraincarcarll autovehiculului saudeplasarll cu vlteza excesiva, timp Tndelungat.

-Uzura pneurilor creste foarte mult la dernararl sl franari intense; conseclnte ale unui stil agresiv de conducere.

-Uzura anormala a unuia dintre pneuri poate fi cauzata de anumite defectlun! ale sistemului de dlrectle $i de franare,

• Daca efortul depus pentru actlonarea volanului este mai mare decat in mod obisnult, trebuie sa verltkam, in primul rand, presiunea In pneurile puntll din fata.

-Cuvantul TUBELESS, imprimat pe 0 anvelopa, sernnlflca faptut ca aeeasta poate functiona fara camera de aero

·Jantele deformate ~i dezechilibrate, precum $i jocurile la artkulatllle dlrectlel pot determina autooscilatia rotllor directoare, manlfestata prin vlbratla volanului.

oGriparea rulmentllor poate determina blocarea unei rotl in timpul mersului.

60. CAIETUL CURSANTULUI

$coala de ,oferi «EXIGENT)) Baia Mare, Victoriei nr. 90A, tel: 0744-53.97.32

1, I j

w

~'-

r L

-...., ••• , .. ;or-----

CONDUITA ECOLOGleA LA VOLAN (COMPORTAMENT ECO-

NOT I U NIP E CON 0 U C E R e LOGIC) A CONDUeATORUlUI AUTO.

ECONOMICA SI ECOlOGICA A

AUT 0 MOB Il U LUI REGUU DE RESPECT AT REFERITOARE LA CONDUITA ECOLOG-

leA LA VOLAN:

CONDUCEREA ECOLOGlcA REPREZINTA UN ANSAMBLU DE MAsURI COMPORTAMENTALE, DE CONTROL SAU DEVERIFICARE A AUTOVEHICULUI PRIN CARE CONDUcATORUL AUTO REALIZEAzA ATAr REDUCEREA CONSUMULUI DE CARBURANT CAT $1 PROTECTIA MEDIULUI TNCONJURATOR.

MAsURI DE REDUCEREACONSUMUlUI DECARBURANT

1. PLANIFICAREA TRASEUlUl, A ITINERARIULUI DE

DEPLASARE, EVITAREA ZONELOR AGLOMERATE, CU LUCRARI PE CAROSABIL SAU A ZONELOR CU TEREN ACCIDENTAT.

2. UTIUZAREA SISTEMULUI DE CliMATIZARE CAT MAl

ECONOMIC POSIBIL, ATAT CAT ESTE NEVOIE. FOLOSIREA LUI DE EXEMPLU, TN CIRCULATIA PRIN ORA$ DUCE LA CRE$TEREA CONSUMULUI DE CARBURANT cu pANA LA 20%.

3. VERIFICAREA PERIODleA - 0 DATA PE LUNA - A PRESIU-

Nil PNEURILOR $1 ADUCEREA ACESTORA LA VALORILE PRECIZATE DE CONSTRUCTOR, PERMUTAREA (SCHIMBAREA) PNEURILORTNTRE ELE LA FIECARE 10.000 KM RULATI.

4. EFECTUAREA REGLAJULUI GEOMETRIEI (UNGHIURILOR)

ROTILOR $1 ECHILIBRAREA ACESTORA ODATA PE AN.

5. VERIFICAREA PERIODlcA A MECANISMELOR, SIS-

TEMELOR $IINSTALATIILOR DIN COMPUNEREAAUTOVEHICULULUI $1 REFACEREA REGLAjELOR LAVALORILE STABILITE DE FABRICANT DUCE LA 0 ECONOMIE DE CARBURANTI, IMPLICIT LA REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE POLUANTE.

6. FOLOSIREA TREPTElOR DE VITEzA SUPERIOARE

(TREAPTA DE VITEZA SUPRAMULTIPLICATA) ORI DE CATE ORI ESTE POSIBIL PENTRU cA MOTORUL VA CONSUMA MAl PUTIN CARBURANT.

MANEVRE ~I DEPRINDERI TN CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI DE EVITAT SAU RENUNTAT LA ELE

1. DEP~IREA VITEZEllEGALE.

Conducerea autovehiculului cu viteze mari sau foarte mari duce la scaderea eflclentel energetice a motorului $i de aici - consumul de carburant creste, emisiile de gaze nocive sporesc.

2. CONDUCEREA AGRESIVA Plecarile de pe loc tn trorn-

ba, bruscarea ori folosirea abuziva a franelor pot marl consumul de carburant cu pana la 40%.

3. TNeAUIREA MOTORULUI LA RELANTI (mersul Tn gol),

Este suficient ca dupa 30 de secunde de functlonare a motorului la relanti, timp necesar pentru a face sa circule uleiul Tn motor, se poate porni, pune ln mlscare autovehiculului, evltandu-se accelerarea brusca Tn primii 5 km parcursl sau pana cand temperatura Iichidului de radre creste. Nici pe timp de larna nu se recomanda lncalzlrea motorului la relanti minute in slr, deoarece aceasta duce la 0 uzura prematura a motorului, la un con sum mare de carburant. Este de preferat incalzlrea motorului In mers, evitandu-se accelerarlle bruste sau folosirea preincalzltorulul daca este Tn compunerea autovehiculului respectiv.

1. FOLOSIREA TREPTELOR SUPERIOARE DE VITEZA, ATUN-

CI CAND ESTE POSIBll. ..

2. pASTRAREA UNEI VITEZE CO NSTANTE MENTINAND CEA

MAl MARE TREAPTA DE VITEZA POSIBILA (TREAPTA SUPERIOARA DE VITEZA).

3. ANTICIPAREA SITUAI"LOR IN CARE TREBUIE REDUSA

VITEZA PENTRU A EVITA 0 FRANARE BRUScA.

4. OPRIREA MOTORULUI PENTRU ORICE STATIONAREA

CARE DEPA$E$TE UN MINUT. .

5. VERIFICAREA PRESIUNII PNEURILOR ODATA PE LUNA.

6. AERISIREA HABITACLULUI PRIN DESCHIDEREA GEAMURILOR $1 FOLOSIREA CliMATlzARl1 NUMAI ATUNCI CAND ESTE NECESAR.

7. - EVITAREA ACCESORIILOR CARE POT sA AFECTEZE AERODINAMICA AUTOVEHICULULUI (PORTBAGAjUL SUPLIMENTAR DE PE ACOPERI$UL MA$INII).

8. DEBARASAREA DE ORICE GREUTATE INUTILA DIN

PORTBAGAJUL SAU HABITACLU AUTOVEHICULULUI.

TN CONCLUZIE:

DE RETINUT cATEVA SFATURI DE CARE TREBUIE sA TINA CONT CONDUeATORULAUTO ECO-RESPONSABIL:

1. . PORNIREA DE PE LOC ~I DEMARAREA CORECTA A AUTOVEHICULULUI.

2. EVtTAREA OPRIRILOR ~I ACCELERARILOR BRU~TE.

FARAROST.

3. RESPECTAREA REGIMULUI LEGAL DE VITEzA ~i

ADAPTAREA ACESTEIA iN FUNqlE DE CONDITIILE DE DRUM.

4. . VERIACAREA ~I iNTRETINEREA PERMANENTAA INSTALAnILOR. SISTEMELOR ~I MECANISMELOR DIN COMPUNEREA AUTOVEHICUlULUI, LA PARAMETRII DE FUNqlONARE STABILITI DE CONSTRUCTOR.

S. UTILIZAREA CORECTA A ECHIPAMENTELOR ~I

APARATELOR DE BORD CARE PERMITVERIFICAREA CONSUMULUI DE CARBURANT: INDICATOR DE CONSUM, LlMITATOR DE

VITEzA, SISTEM DE NAVIGATIE ETC. .

CAIETUl CURSANTUlUI I 61

Caietul Cursantului 2008 Scoala Auto

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caietul Cursantului 2008 Scoala Auto

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I Notiuni introductive in leglslatla rutlera

pullUte. ~p,l.~~.~fre pe ocalede

S-ar putea să vă placă și

Caietul Cursantului 2008 Scoala Auto

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caietul Cursantului 2008 Scoala Auto

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿I Notiuni introductive in leglslatla rutlera

pullUte. ~p,l.~~.~fre pe ocalede

S-ar putea să vă placă și

I Notiuni introductive in leglslatla rutlera