Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
20J
1:.-#*s
lng. MARIUS STANCULESCU - Tet . 0745. 087.773
profesor de legisla{ie rutiera - COLEGIUL TEHNIC BUZAU
COD RI.]TIER
INTELESUL TUTUROR
PE ,
PENTRU oBTTNEREA pERMtSULUt DE CONDUCERE
LA ORICE CATEGORIE
coNTrNE St NoTtuNt Dr urcnHlcA
Tdticora
CAPITOLUL I
sens de
circulatie
PARTE CAROSABILA
Orice drum public are doui sensuri (dus qi intors) sau un singur sens (sens
unic). Fiecare sens poate avea una sau maimulte benzi.
r AXULDRUMULUI
- este o linie imaginard sau un marcai care desparte cele doui sensuri de
circulalie; marcajul poate fi discontinuu, continuu sau mixt.
- uneori axul drumului coincide cu mijlocul drumului (cu axa de simetrie),
alteori nu coincide.
EXEMPLE:
AXUL DRUMULUI
(in acest caz coincide cu axa
de simetrie a drumului)
AXUL DRUMULUI
(nu coincide cu axa de
simetrie a drumului) rlr
I
RAMPA:URCARE
PANTA _COBORARE
PALIER
SEMNALIZAREA RUTIERA
INDICATOARELE SUNT
a. De avertizare
b. De reglementare
Cdnd este instalat deasupra benzii semnificalia lui este valabilS numai pentru
banda respectivd.
lndicatoarele au forme gi culori deosebite pentru a le putea distinge
dinainte, pentru a gti semnificalia lor (daci sunt de avertizare -
triunghiulare, de interzicere - rotunde (cu rogu), de prioritate - forme
deosebite de toate celelalte, etc).
INDICATOARE DE AVERTIZARE
Semnificalia lor incepe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care il
semnalizeazd gi de obicei inceteazd imediat dupd acesta.
Au, in general, formi triunghiulari, cu virful in sus, cu marginea rosie
(sunt gi exceplii, dupd cum veti vedea in paginile urmdtoare).
Se instaleazd inaintea locului periculos astfel :
a) Lacelmult50minlocalitdfi;
b) Intre 100 9i 250 min afara localitdlilor;
c) intre 500 qi 1000 mpe autostrdzi gi drumuri expres.
9
- este obligatorie reducerea
vitezei: < 30 km/h in localitili
qi 50 km/h tn afara localitdlilor.
- toate manewele sunt interzise
Curbe Panouri succesive (oprirea, stafionarea, depdqirea,
periculoase pentru curbe
deosebit de
intoarcerea, mersul inapoi)
deosebit de Periculoase
Drumingustat:
Drum ingustat Drum ingustat - nu este obligatorie reducerea
pe ambele pa4i pe partea dreapte vitezei
- interzise: oprirea (deci 9i
stalionarea gi intoarcerea)
- permisi depbqirea
Drum ingustat
pe partea stanga
10
- cdnd acostamentul este
periculos este interzisi
intoarcerea (fiind interzisd in
toate cazurile in care soliditatea
drumului nupermite).
- la indicatorul "drumaglomerat'o
trebuie pdstratd o distan!6
corespunzdtoare intre vehicule
pentru a evita accidentele in lant.
- la indicatorul "Drum cu
denivel6ri" este obligatorie
reducerea vitezei (< 30 km/h in
localitdli 9i 50 kmlh in afara
Drum cu deniveleri Denivelare pentru localit[1ilor).
, limitarea vitezei
11 --
- "Lucriri" este un indicator
temporar, avdnd fondul galben
fiind o zond
unde se pot intilni animale pe
drum.
Animale Animale
12
A Bicicligti
- nu este obligatorie reducerea
vitezei;
(se circul[ cu atenlie)
- ne avertizeazd cd va unna o
inters ecf ie se mafoizatd
Semafoare
- ne avertizeazd cd suntem in
apropierea unui aeroport.
- putem fi surpringi de zborul
avioanelor la joasd indllime
(zgomot, etc)
Alte pericole
l3
- va unna o interseclie nedirijatd
(in care se aplicd prioritatea de
dreapta)
- in interseclia care va uffna se va
reduce viteza. (< 30 kmih in
localitili 9i 50 km/h in afara
lnterseclie de drumuri localitdlilor).
- in intersecf ia carevaurma se va
reduce viteza doar dacd virdm
stdnga sau dreapta (< 30 km/h in
localit[1i 9i 50 km/h in afara
localit6lilor).
lnterseclie cu un drum lnterseclie cu drumuri
fdri prioritate f616 prioritate, decalate
- a nu se confunda cu stalia de
tramvai
- ne anunli cI ne intersectdm cu
linii detramvai;
Trecere la nivel
cu linii de tramvai
I
o - se respecti semnalele agenlilor
de cale ferati;
- nu este obligatorie reducerea
vitezei.
't4
-la calea feratd care va unna se va
reduce iteza
-{a inai pulin de 50 m de calea
feratd sunt interzise toate
manevrele
Trecere la nivel cu o cale feratd
cu bariere sau semibariere (Pdzitd)
l5
Balizd directionald Balizd direclionald
care indicd ocolirea care indici ocolirea
-le intilnim de o6icei in cazul
obstacolului prin st6nga obstacolului prin dreapta lucrdrilor sau obstacolelor pe
drum
Balize bidirectionale
300 m
t 3,5 kmt
16
INDICATOARE DE INTERZICERE SAU RESTRICTIE
e tractoarelor, etc ;
-permite accesul motocicletelor fErd
atag, ciclomotoarelor, vehiculelor fErd
motor;
-acest indicator creeazd probleme multor
Accesul interzis autovehiculelor, cursanli la examen, (aceStia crezdnd cd
cu exceplia motocicletelor firi atag
acest indicator interzice numai accesul
autoturismelor).
17
-interzice accesul tuturor vehiculelor cu
motor (autovehiculelor)z autoturisme,
autocamioane, autobuze, tractoare,
motociclete.
't8
Accesul interzis Accesul interzis Accesul intezis Accesul intezis
tractoarelor gi maginilor vehiculelor cu litimea vehiculelor cu inellimea vehiculelor cu masa
agrimle mai mare de ... m mai mare de ... m mai mare de ... t
6,51
.l'
OE
Accesul interzis vehiculelor Accesul intezis Accesul intezis Accesul intezis
cu masa mai mare de ... t vehiculelor cu masa vehiculelor cu masa autovehiculelor
pe osia simplS pe osla duble pe osia tripli sau ansamblurilor
mai mare de ... t mai mare de ... t de vehicule avdnd
o lungime mai mare de ... m
{9
-conducdtorii de autocamioane nu au
voie si efectueze depdqiri;
-c onduc dtor ii
aut obuzel or, autotu-
rismelor motocicletelor au voie sd
depdseascd;
Sfargitul
intezicerii
de a depdgi
@) tr-nareedevitezi;
A
Sf6rgitul
tlbf -dePlqirea interzisl :
tuturor restricliilor
€ -"U*onatulinterzis.
20
-la vam[ se opre$te obligatoriu
-se respecti semnalele polifiqtilor de
frontier[.
ZONA ONA
Control Zond Sfdrgitul zonei
POLTTTE cu viteza limihta cu vileza limitati
la 30 km/h la 30 km/h
21
INDICATOARE DE OBLIGARE
lnainte 9i la dreapta
I I I
gi biciclete
23
INDICATOARE DE ORIENTARE
E ET
Presemnalizarea
direcliilor indicate
Presemnalizarea
traseului de urmat
Presemnalizarea
unui loc periculos,
HH Presemnalizarea
traseului de urmat
Tn cazul unei restriclii o interzicere in vederea efectuSrii
de circulatie sau o restriclie virajului la stdnga
pe un drum lateral
24
MT
EI tfl
Traseu de urmat
pentru anumite
categorii de vehicule
Selectarea circula!iei
pe direclii de mers
in apropierea intersecliei
rffitl
Selectarea circulaliei
pe directii de mers
in apropierea intersecliei
tw
Bande de;tinatd
circula!iei
vehiculelor lente
m
N
Terminarea benzii
de circulatie
din dreapta
pd(ii carosabile
n
Terminarea benzii
de circulalie
din stanga
pi(ii carosabile
fl
Viteza minimi
obligatorie pentru
o bandd de circulalie
EII
Bande de circulatie
rezervatd autovehiculelor
de transport public
de persoane
25
Drum deschis Direclia spre
trafi cului internalional drumul deschis traficului -pe drumurile nalionale europene este
intemalional indicat interzisd oprirea voluntari (deci gi
stalionarea).
Traseu de
tranzit european
( Tulcea+ Oradea
Directia Direclia de urmat Direclia de urmat
spre aeroport in cazul devierii in cazul devierii
temporare a circulaliei
tr
temporare a circulaliei
Alexandria a
lntrare legire
in localitate din localilate
Simbolul
numdrul autostrdzii
Limita de judel
26
INDICATOARE DE INF'ORMARE
nietoni
Treceri der--:1""""=r-
"'r""':""'
-rnterzrs6 depdgrrea pe trecereq
-lnterzlse: oprlrea, statlonarea,
intoarcerea la mai pufin de-25 m de
trecere:
-se reduce viteza (cdnd sunt nietoni
careror sa traverseze) (< 30 kin/h in
Trecere
pentru pietoni
Trecere
pentru pietoni
localitdti si 50 km/h in afara
localitdlilor).
-depasirea se zue pe s (ca 9i pe
celelalte drumuri)
-interzisi intoarcerea;
-permis mersul inapoi (cel mult 50 m);
-se poate opri sau sta,tiona gi pe stdnga;
-este permis virajul stdnga sau
dreapta;
E1{S U1{tC -pentru viraj stinga ne incadr[m
Sens unic lingi bordura din stflnga
POTITIA
-j[-
Polifia Post de prim-ajutor Pasareli Pasaj subteran
pentru pietoni pentru pietoni
27
Sta!ie Stalie Stalie Vulcanizare Telefon
de autobuz de tramvai de taximetre
m
Stalie de alimentare Statie de alimentare Stalie de alimentare Hotel sau motel
cu carburanti cu cirburanti. inclusiv cu carburanli, inclusiv
benzind fdlj olumb fera plumb
-'- "- .benzine
si gaz petrolier lichefiat
A
Restaurant Bufet sau Teren pentru camping Teren pentru Teren pentru
cofetdrie (tab6re turisticd) caravane camping
(taberd turistice) 9i caravane
imbarcare imbarcare
. vagoane
pe
platformd de cale ferate
pe ferry-boat
h 100,1 Mhz
909 Khz
Loc pentru popas Caban6 Toaletd publicd Service auto lnformalii rutiere
pentru turisti
28
f.''r
#
\al
T
inchirieri auto Zond de vanatoare
?'F
a l-
Centru viticol Zond industriald Loc de joacd
pentru copii
Complex de servicii
3e
INDICATOARE DE INFORMARE TURISTICA
&
Vestigii istorice
dI ffi
-r
EED
E
100 m
Distanta pand la locul Distanta dintre indicator Direcfia 9i distanla
la care se refere indicatorul 9i inceputul locului periculos p6nd la locul la care
de presemnalizare sau informare se referd indicatorul
rffi
Categoria de autovehicule Categoriile de autovehicule Trecere la nivel cu
la care se refera indicatorul care trebuie sd respecte calea feratd induskiald
semnificalia indicatorului complet6nd semnificalia
indicatorului "Alte pericole"
th .12h
zoo. goh th:1 RON
lntervalele de timp lntervalele de timp Parcare cu platii Parcare cu platd .
CU EXCEPTIA APROVIZIONAREA
tl,skmt TRAMVAEIOR
PERMISA
goo-1200 21oo-6oo
32
STOP
50m
-tl- I
SEMAFOARE
SINCRONIZATE
V 35 km/h
Viteza recomandate
drum
pe un sector de
trtr co
Sensul sau
de circulalie pentru care
cu semafoare sincronizate valabild semnificalia
luminoase ale
sensurile Trecere la nivel cu cale feratd
este prevazute cu instala{ie
semnalelor de semnalizare
semaforului luminoase automate
>- * llllillnillll
Ridicarea autovehiculelor Folosirea Polei, gheale, zepade
-
Ploaie, ceata, viscol
parcate neregulamentar luminilor de int6lnire
tffi rq g *
A
aat
aat
aat
aat
Vehicule Vehicule Vehicule Dug
care transporte care transporte care transportd
subtanle explozive mdrfuri periculoase substanle de nature
sau ugor inflamabile s6 polueze apele
Autostradd
INDICATORHECTOMETRIC
-se amplaseazlla fiecare 100 m
parcurgi
34
MIJLOACE DE SEMNALIZARB
A LUCRARILOR iN ZONA DRUMULUI
f U-Al
Abatere
temporare
w l/) m
Abatere
temporara
Terminarea
abaterii temporare
ingustare
temporard
SE APLICA MARCAJE
@@.o
Marcaje rutiere Semnalizarea Lucrdri de tratamente
. unui utilaj care se a suprafelei
deplaseaza lucrand p6(il carosabile
AA AA,
PERICOL DE ACCIDENTE PERICOL DE ACCIDENTE
DRUM iN LUCRU
36
2. MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE A LUCRARILOR
(c5-rre5|fl
rtrraaa
2N n
tt
!! ,t
NN
!!
!!
!u
Balizd direclionali
care indicd ocolirea
Balizi direcfionali
care indicd ocolirea
HH
Balize tip jalon
HBalizi
bidirecfionali
obstacolului prin st6nga obstacolului prin dreapta
a
H
Con de dirijare Balize cuplate Lampd cu lumind
cu ldmpi cu lumind galbeni interminente
galbend interminentd
MARCAJE RUTIERE
A) LONGITUDINALE
-I-l
38
Marcaj de separare a sensurilor de circulatie format dintr-o linie continui dubli.
ttlarcil de delimitare a benzilor de circulalie de acelagi sens cu linie discontinu5,
' Marcaj de delimitare a pd(ii carosabile cu linie discontinua.
--._;--
_
39
, 4F
rt--itIt
B) TRANSVERSALE
I
I
\_ ----------------
_/_
: ..,
-ta
iI atL
-l
I
:I
,
\r
),/
a't-t
/
-'
40
til[--
---)
I
l-
l-
----rE
r- l-
I-
/-
-
Marcaj de traversare pentru pietoni--
--
rCh- I
I
{- rf
-
Benzi rezonatoare
din marcaj rutier
(la cdlcarea acestor benzi
Marcaje inaintea
unor treceri de pietoni f rolile fac zgomot).
Cdlcarea marcajului ne
/ poate anunla cd am iegit de
pe drum (bandd).
C) DIVERSE
Marcaj de ghidare
la traversarea unei intersectii
Marcaj de ghidare
in intersectie (pentru viraj stAnga)
42
Marcaj la ingustarea drumului cu o bande pe sens
@INII tN zlG-ZAC sau linie gatbeni (Daci apare inscrisul TAXI este
pe bordura trotuarului) o statie de taximetre)
D) LATERALE
4
Marcaje la refugii pe partea carosabilS
,-:/mN
E) ALTE MARCAJE
Btl$ E 85
BRISOIJ SMP
Marcaje inscriplionate
Marcaj do lrducem a Ylt rel
lnaintea unor curbe
d€osebit de periorloase
46
Sigefi de revenire pe banda aferentd sensului de mers
public
Marcaje temporare pentru semnalizarea lucrarilor in zona drumului
Io
Acesta se monteazi :
: in dreaptajos
in stdnga jos
STAREA TEHNICA A VEHICULELOR
avertizare sonord
o Lumina galbend (girofarul) obligd participanlii la trafic sd circule cu atenlie.
o Se interzice definerea in
autovehicul a dispozitivelor antiradar sau a
sistemelor care perturbd dispozitivele de supraveghere a traficului .
o Se interzice delinerea mijloacelor speciale de avertizare sonord gi luminoasd
in alte autovehicule decAt cele prezentate mai sus.
SEMNALE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASA
$r/sAU soNoRA
pompieri, etc.)
c. Semnalizarea temporard care modificd regimul normal de desfbgurare a
circulafiei (de ex. in cazul unui accident)
d. Semnalele luminoase sau sonore
e. Indicatoarele
f. Marcajele
g. Regulile de circulatie
3
Atenlie oprire
50
Braful dleplorizontal - oprire:
tI
t
;
Reduceli viteza
51
r Balansarea cu braful, pe verticald, a
unui dispozitiv cu luminl roqie sau a
bastonului refl ectorizant noaptea
- oprire pentru cei spre care este
indreptat dispozitivul
lr
tr Rotirea vioaie a bra{ului - mdri}i viteza
Merili viteza
Reduceli viteza
52
Semnalele din magina de poli{ie
Mesajele afigate:
1. STOP POLTTTA
2. ATENTTE PERTCOL
3. CONCURS SPORTIV
4.M ORDINEA
ZONA
;'.'1! A'.': ^.
7. URMATI T
8. GABARIT
POLTTtA s. couonnA optcinlA
10. CONTROL POLITIA
11. REDUCETT VTTEZA
12. ATENTIE BLOCAJ
13. ATENTTE ACCTDENT
14. CIRCULATI
53
SEMNALELE ALTOR PERSOANE
Conducdtorii de vehicule sunt obligafi si opreasci gi la semnalele date de:
SEMNALELE LUMINOASE
n
lol
nn
lol lol
cl
Semafor
uu
Semafoare cu indicarea
direcliei de deplasare
Semafor combinat
cu dispozitiv de cronometrare
a timpului aferent culorii
. Semnalulvelde permite trecerea.
De obiceicdnd virdm dreapta. pietonii au si ei verde. deci re acorddm
prioritate.lsunt 9i excepfii in unete intersecfii)
Dacd semaforul intolnit este unul singur pentru toate directiite
(stdnga,inainte,dreaptal, atunci cand virem d
acorddm prioritate vehiculelor care vin din sens opus gi pietonilor (care trec
pe trecerea aflatd pe drumul din stdnga pe care intrim).
Semnalul de liberd trecere pentru tramvaie este dat de combinalia luminoasd a ldmpii
inferioare cu una dintre cele trei lSmpi situate la partea superioard pentru indicarea directiei.
Semnalul de interzicere a trecerii este dat de iluminarea concomitentd a celor trei lumini din
partea superioard.
trl
E]
Semafor pentru biciclete
Conducdtorul care
. (de exemplu indicatorul
"obligatoriu la dreapta" sau "interzis a vira la dreapta",etc.)
Autovehiculele poliliei, salvdrii, pompierilor (etc.), in misiune, pot
circula prin interseclii, chiar dacd semnalele luminoase ale semaforului sau
sem n ificalia indicatoarelor interzic trecerea.
,t ll ,rv
tilrllr \r\ tt til, T
r */lill\r \t {1 *xI \
n IT
f,l
Semafor pentru pietoni
Semafor pentru pietoni
combinat cu dispozitiv
de cronometrare
a timpului aferent culorii
ilu
a. Luminile de pozifie sau de sta\ionare, in timpul opririi sau staliondrii pe
carosabil, in afara localitdlii, de la lSsarea serii pAni
57
in zorii zilei gi ziua cAnd plou6 torenlial , ninge abundent, este ceatd
sau in alte condi{ii de vizibilitate redusi.
b. Luminile de intfllnire (faza scurtd) sau de drum (faza lungd), in
mers. in localitdli sau in afara lor, in funclie de gradul de iluminare a
drumului.
c. Luminile de intdlnire gi de ceald cdnd este cea!5 densd.
d. Luminile de intdlnire in tuneluri sau cdnd ploui torenlial, ninge
abundent sau in condilii de vizibilitate redusi.
Noaptea, la apropierea a doui vehicule care circuli din sensuri opuse,
conducitorii sunt obligali sd foloseasci luminile de intdlnire.
conco mi te nt cu re du c ere a v i t e z e i . de la c el pulin 200 m.
Noaptea, la apropierea de un autovehicul care circuld infayd (pe acelasi
lumirile defntdlnire de Ia celpultryt .l9g m.
sens) sefolosesc l
Dacd suntem orbili de cel din sens opus . mentinem faza scurti $i
reducem viteza sau chiar oprim.
drum.
Centura de siguranfi :
se foloseqte gi in localiteli $i in afara lor de cdtre toti cei care ocupi locuri
prevdzute cu centuri.
r' Copiii mai mici de 12 ani sau mai mici de 150 cm trebuie s[ poarte
centuri adaPtate .
59
Copiii mai rnici de 3 ani se transportd numai cu dispozitive de refinere
omologate.
Excepfii de la portul centurii de siguranfd :
o Conducdtorii de autoturisme atunci cdnd merg inapoi;
o Femeilecusarcindvizibild
o Conducdtorii de autoturisme folosite ca taxi cAnd transportd
pasagerl;
o Instructorul auto in timpul orelor de pregdtire (ti
examinatorul in timpul examenului).
o Persoanele cu certificat medical pentru o afecfiune care
contraindicd purtarea centuri i.
Conducf,torii trebuie sd-gi conducd vehiculele cAt mai spre marginea din
dreapta. CAnd imulte benzi ne sens. vehiculele vor
. Benzile se ocupl succesiv de
la dreapta spre stAnga, daci banda utilizati este ocupatl, cu obligafia de
a reveni pe banda din dreapta, cAnd este posibil (dacd prima bandd nu este
destinatd vehiculelor lente sau transp.public de pers.).
60
1 poate lrece pe celalalt sens
dar lui 2 nu ii este permis
Pe un drum cu cel pulin 3 benzi pe sens, cand conducdtorii a doud vehicule merg
in aceeaqi direcfie, pe benzi diferite, intre ei fiind o bandf, liber6, dacd cei doi vor
sd se inscrie pe banda dintre ei, cel din dreapta este qbligat sd-l lase pe cel din
stdnga sd ocupe acea band6.
s lt lt
lr
II: lr
I I
al a2
Exemplu (vezi figura): daci un drum are 3 benzi pe sens qi cele 2
autovehicule (notate cu al gi a2) vor sd treacd pe banda 2 dintre ele, autovehiculul
a2 trebuie si-l lase pe al si intre primul.
PRESELECTIA
PRESELECTIA (alegerea benzii corespunzdtoare direc{iei de mers,
inainte de intersecfie) se face cu cel putin 50 m inainte de interseclie (gi in
localitdti gi in afara lor ).
/ La intersectiile cu marcaje (de preselecfie) se respecti semnificatia
indicatoarelor qi marcaj elor.
r' La cele flri marcaie se ocupd urmdtoarele pozi{ii:
a) Rdndul din dreapta, cei care merg la dreapta.
b) Rdndul din stdnga, cei care merg la stAnga.
c) Oricare dintre r6nduri , cei care merg inainte.
61
,/ Daci intre qina tramvaiului trotuar nu este loc pentru circulafia pe 2 sau
qi
mai multe rAnduri, vehiculele vor circula pe un singur rAnd, ldsflnd liber
traseul tramvaiului.
ALTE REGULI
refugiu in stalie
(pentru pietoni)
o Amenajdrile rutiere gi
groape
I
Orice manevri efectuatd trebuie semnalizatd. Semnalizarea se menfine pe
toatd durata rnanevrei qi trebuie oprite imediat dupe terminarea ei.
La plecarea de pe loc, oprire, intoarcerei viraj, schimbarea benzii,
mersul inapoi conducitorul este obligat si se asigure ci manevrele
amintite nu pun in pericol pe ceilalfi participanfi la trafic.
Daci sunt De nzi speciale pentru viraj stAnga (de exemplu la unele semafoare),
manevra se fa ce prin stffnga centrului inmginar alintersecliei'
Dacd 2 vehicule vin din sensuri opuse. pe un drum in aliniament $i efectueazd
arnAndoui viraj stdnga. virajul se face firi intersectarea traiectoriilor.
oc ol indu- s e orin st dnga c entrul inte r s e c {i e i.
63
DEPA$IREA
e Este manevra prin care un vehicul trece inaintea altui vehicul sau pe lAngd un
obstacol, pt.rn schimbarea direcliei Si ieSirea de pe banda sau din girul de
vehicule tn care s-a aflat ini[ial.
Se face numai pe pa$gas[4n94, cu excepfia :
r' Vehiculului al cdrui conducitor a semnalizat qi s-a incadrat pentru
stAnga, in acest caz depdgirea acestuia fhcdndu-se pe p€dgA
viraj
dreaptd, daci existd spa{iu suhcient.
/ Tramvaielor, care de reguld se depS$esc pe partea dreaptd.
Tramvaiele in mers pot fi dep[gite gi pe stAnga, pe sens unic sau cdnd intre
Sina din dreapta Si marginea drmntilui nu existd spaliu.
Nu se considerd depi;ire circulafia mai rapidl a unui vehicul pe o bandi decAt
vehiculele de pe altd bandd.
OPRIREA $I STATIONAREA
65
In zona de acfiune a indicatorului "Oprirea int erzisd" .
La mai pulin de 50 m inainte gi dupd calea feratd.
Pe poduri, pe qi sub pasaje denivelate, pe viaducte qiin tuneluri (in
cazul imobilizdrii in tunel trebuie oprit rnotorul)
il curbe qi in alte locuri cu vizibiliiai" *Oura rub 50 m (de exemplu
vArfuriderampd).
{-a treceri dg pietoni gi la mai pufin de 25 m inainte gi dupd acestea.
In intersecfii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum giin zont
66
,/ La indicatoml "stalionare alternantd", in altd zi decdt cea permisd,
sau indicatorul "Zond de sta{ionare cu duratd limitatl" peste durata
stabilitd.
o Noaptea se aprind luminile de pozilie cdnd staliondm, dacd locul nu este
iluminat.
Autoritatea competentd poate permite oprirea sau stalionarea total sau parlial
pe trotuar (cu respectarea marcajului, iar in lipsa marcajului numai dacd
rdrndne un culoar de minim I m ldlirne pentru pietoni).
Stalionare alternanta
67
-interzice stalionarea in zilele pare ale lunii
(2,4,6 ...)
Sta!ionare alternanta
68
Confirmarea zonei de interzicere a
opririi (cind zona de oprire interzisl este
mai lungi). Se folose$te numai impreuni cu
celelalte (inceputul zonei $i sftr$itul zonei)
PARCAREA
69
Parcare subterand
sau in clidire
-inceputulzoneiin ;
th - {2h
'lh:'l RON
Parcare cu plate
iNrolncEREA
Pentru a intoarce prin manevre inainte - inapoi sau prin viraj trebuie sd
semnalizdmq'isdneasigwamcddinfald,spatesaulateralntcirculdnici
unvehicul.
Cazuri de interzicere a intoarcerii:
MERSUL INAPOI
7l
Autovelticulele cu remorci au, w!fure_letgltaJilpr. rintite cle vitezd ut
10 km/h mai mici decdt celeprezentate tn tabel.
a conducdtorii tncepiltori (si cei care tnvald sd conducd) au, in a.farq
localitdlitor. linite rle vitezd cu 20 km/h mai mici clecat cele
pre:entale in tabel
VITEZA N|AXIMA PENTRU AUTOVEIIICULE CU GABARIT
DEPA$IT SAU CARE TRANSPORTA PRODUSE PERICULOASE :
40 km/h in localitlfi gi 70 knr/h in afara tocalitititor
se interzice circulatia cu vitezd sub limita minimi admisd,
reducerea bruscd a vitezei ori oprirea neagteptatd, fdrd motiv.
conducatorul este obligat, in functie de viteza cu care circuld, sa
pdstreze distanld suficientd fafa de vehiculul aflat in fata sa,
.o
,.)entru evitarea coliziun ii.
(Se infelege cd, pentru a evita unele pericole, in aceste cazuri orice
conducitor poate reduce viteza, dar legea nu il obligi).
o ACVAPLANAREA
-apare lavitezdmare cind drumul este acoperit cu api;
-reprezinti pierderea contactului dintre anvelopl qi carosabil (din cauza peliculei
de apd dintre anvelopd qi carosabil pneurile nu mai pot evacua apa de sub ele).
Autovehiculul nu mai poate fi controlat.
la nevoie. sd opreascd pentru a-i ldsa sd treacl pe cei care circuld din sens opus.
Pe drumurile cu declivitdli sau inguste, unde trecerea unul pe l6ngd altul a
doud vehicule este imposibild sau dificild, conducitorul vehiculului care coboarl
este obligat sd opreasci pentru a permite trecerea celui care urc[.
Cdnd unul din vehicule trebuie sd execute o manevrd de mers inapoi,
ansamblul de vehicule trece inaintea oricdrui alt vehicul, vehiculul greu inaintea
celui ugor (cel ugor trebuie sd meargd inapoi), iar autobuzul inaintea autovehiculului
de transport mirfuri (cel care transportd mirfuri trebuie sd meargd inapoi).
La vehicule de aceeaqi categorie, obligafia de a merge inapoi revine celui care
urci, afari de cazul cAnd este mai ugor pentru cel care coboari si execute aceasti
manevrd (mai ales cdnd este ldngd un refugiu).
73
INTERSECTII $I OBLIGATIA DE A CEDATRECEREA
(c0nd conducdtorul
vehicril"luia respectat prevederile legale pe acel drum)'
75
-panourile adilionale indicd direclia drumului cu
prioritate.
-la cel cu drumul cu prioritate spre stffnga avem
prioritate gi la sthnga gi la dreapta Si tnainte.
Ja amdndoud dacd virdm stdnga nu acorddm
prioritate celor din sens opus (ei avdnd,,oprire" sau
,,cedeazd trecerea")
Cedeazd trecerea
76
-in acest caz acorddm prioritate tuturor vehiculelor
(celor care circuli pe drumul prioritar gi celor care vin
dindreapta);
EA
i.?'
max 20 km/h
ZONA
PIETONALA
Zond rezidenliald Sf6rgitul zonei rezidenliale ZonA pietonale Sfdrgitul zonei pietonale
CIRCULATIA PE AUTOSTRAZI
79
banda de banda de
urgen!a urgenta
mediand
Autovehiculele poliliei,
pompierilor, etc se pot
deplasa pe banda de urgenfi,
dacd pe celelalte benzi
. circulalia este blocati
Pe autostrizi se interzice:
a) circutalia gi imobitizareavoluntare (oprirea sau stalionarea) pe ban.dade
urgenla; pe banda de urgenld pot circula autovehiculele cu regim prioritar
in misiuni urgente.
afl ate
b) efectuarea mlnevrei de intoarcere sau mers inapoiori intrarea in zona
mediand (pe racordurile dintre cele2 pd(icarosapile);
c) stationarea ori parcarea Tn alte locuri decdt cele special amenajate'
80
9. Conducdtorii autovehiculelor cu masa maximd nrai mare de 3.5 tone
trebuie sd poarte echipament fluorescent-reflectorizant (veste reflectorizante) cdnd
executd interven{ii lavehiculul aflat pe carosabil.
10. Sd aplice pe parbiz qi pe lunet[ seninul distinct]v-sl4bill-p9lllu
incepitori (vechimeinconducere sub 1 an).
11. Defindtorul unui vehicul este obligat sd comunice polifiei identitatea
persoanei cdreia i-a incredinlat vehiculul.
sigurantd.
8. Si intre pe drumurile modemizate cu autovehiculul care are pe roli sau pe
caroserie noroi ori din care cad sau se scurg produse ce potpune inpericol siguranla
circulafiei.
9. Sd aplice pe geamuri afi$e. reclame. inscrisuri sau accesorii care restrdng
vizibilitatea din interior sau exterior.
10. SA aibd aplicate folii sau tratamente chimice pe geamuri. ce restrdng
vizibilitatea , cu exceplia celor omologate.
I l. Sa aib[ folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare (care
diminueazd eficacitatea lor) sau pe pldcutele cu nr. de inmatriculare (care impiedicd
citirea numdrului).
12. Sd lase liber in timpul mersului volanul. ghidonul sau maneta de
^i;*t^;.;;;^+^;ii .a" ..X .lo..rrnlpzc fronctnicio in rnerc
1 3. Sd foloseascd in mod abrtziv mij loacele de avertizare sonord.
81
autovehiculul cu masa totald maximd autorizatd mai mare de
14. Sd circule cu
3.5 tone pe drumurile acoperite cu zapad6. gheafb sau polei , lard a avea lanluri sau
alte echipamente antiderapante omologate pe drumurile stabilite prin ordin al
ministrului transporturilor.
I 5. Sd circule avAnd anyelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decdt cele
din certificatul de inmatriculare ori care au tdieturi sau rupturi ale cordului sau sunt
uzate peste limita admisd.
16. Se foloseascd un autovehicul care emand
cdrui zgomot depS$e$te pragul fonic prevdzut sau care
eJ,_a,"c,;Hers'i
17. SA circule avdnd pldcufele cu numerele de inmatriculare deteriorate ori
neconforme cu standardul.
18. SA sdvdrgeascd acte sau gesturi obscene, sd profereze injurii celorlalli
participanli la trafic.
19. SA circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data
producerii avariei.
20. SA foloseascd telefoane mobile in timpul mersului (cu exceplia celor cu
dispozitive tip "41dinilibele").
2r. (valabil pentru toate
persoanele care ocupd scaunele din fa!6).
22. Sd arunce din autovehicul obiecte. materiale. substanle.
23. Se interzice montarea sistemelor antifurt sonore care se declangeazd la
trecerea altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie sd fie mai mare de un minut, iar
intensitatea lui sd nu depdgeascd pragul fonic legal.
oBLTGATil
t
iN CAZUL UNUTACCTDENT (CU VTCTTME)
82
Orice persoand care este implicatd sau are cunogtinli despre un accident
cu victime, sau atunci cAnd este implicat un vehicul care transportd mdrfuri
periculoase, este obligatd sd anunle polilia apeldnd numirul unic pentru
urgente 112.
ACCIDENTE SOLDATE NUMAICU PAGUBE MATERIALE
Tiansportul inctrrctrturilor
a)sd opreascd pentru urcarea sau cobordrea pasagerilor numai in stalii. cu excepfia transportului public
-
de persoanein regim de taxi;
b) si deschidd ugile numai dupii ce autovehiculul a fbst oprit;
c) slinchiddugile numai dupi ce pasagerii au cobordt ori au urcat;
d) str repuntr in migcare vehiculul din statie dupa ce a semnalizat inten{ia gi s-a asigurat cl poate efectu4
in siguranfi, aceasta manevre.
REMORCAREA
85
Motocicletafird atag, precum gi bicicleta pottractao remorca u$oard avdnd o singurd ax[.
Cuplareaunuivehiculcu una sau doud remorci, se poate efectuanumai dac6:
a) elementele dispozitivului de cuplare sunt omologate Ei compatibile;
b) ansamblul de vehicule poate r ealizarazaminimd de virare a autovehiculului trlg6tor; a
c) dimensiunile ansamblului nu depfuesc limitele prevdzute de lege;
d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frdnare gi de iluminare sunt compatibile;
e) vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste deniveldri,la viraje sau la
schimbarea directiei.
86
Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doud rofi cu sau fbr6
ata$. a
autovehiculului al c6rui sistem de direclie nu funcfioneaz6 sau care nu este
inmatriculat sau c6nd drumul este acoperit cu polei. ghea!4 sauzdp-add'
Remorcarea unui autovehicul cu sistemul de direcfie defect se face prin
suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma -a. pa4ii din fald
a
PERMISUL DE CONDUCERE
. Cat.C:
r' autovehicul, altul decdt cel din categoria D, cu masa maximl mai
mare de 3500 kg.
/ autovehicul din categoria C cu o remorcd avdnd masa maximi mai
mic6 de 750 kg (REMORCA U$OARA)'
cat. cE : autovehicul din categoria c cu o remorcd avand masa maximi mai
mare de 750 kg.
cat. D : autovehicul pentru transport de persoane , avdnd mai
mult de 8 locuri
pe scaune (cu exceplia goferului). Acestui autovehicul i se poate ata$a o
remorcS (pentru bagaj e) avdnd masa maximi mai mic[ de 750 kg.
r Cat. DE: autovehicul din categoria D cu o remorcd a cdrei masd maximd
autorizatd, este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sd fie destinatd
transportului de per s oane ;
o Cat. Tr : tractor qi magind autopropulsatd pentru lucrdri;
r Cat. Tb : troleibuz;
r Cat. Tv :tramvai.
SUBCATEGORIA Al : motocicletd cu o capacitate care nu dep6ge$te 125 cm'9i o putere care
nu depSgegte 11 kW;
SUBCATEGORIA 81: autovehiculul cu trei sau patru roli avAnd masa proprie pesle 4OO kg,
dar nu.mai mare de 550 kg, 9i echipat cu un motor mai mare de 45 cm' ori cu viteza prin construclie m-i
mare de 50 km/h;
SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decAt cel din categoria D, a cdrui masd maximd
este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului i se poate ataga o remorc6 a
cdrei masd nu depSgegte 750 kg;
SUBCATEGORIA C'lE: autovehicul din subcategoria Cl 9i o remorci a cirei masd maximi
este mai mare de 750 kg, cu condilia ca masa maximd a ansamblului sd nu depdgeasci 12.000 kg, iar
masa maximd a remorcii si nu depdgeascd masa proprie a autovehiculului ;
SUBCATEGORIA D1:
1. autovehiculul destinat transportului de persoane avAnd cel pulin 9 locuri pe scaune, dar nu
mai multde 16, in afara locului conducStorului;
2. autovehiculdin subcategoria Dl gio remorcd a cirei masd maximd nu depdgegte 750 kg;
SUBCATEGORIA DIE: autovehicul din subcategoria Dl qi o remorci a cireimasd maximd
este mai mare de 750 kg, cu condilia ca masa maximd a ansamblului sd nu depdgeasci 12.000 kg, iar
masa remorcii si nu depe$easoi masa autovehiculului. Remorca nu trebuie sd fie destinati
transportului de persoane.
88
Persoana care soliciti examinarea in vederea oblinerii perrnisului de
conducere pentru categoriile BE, CE, DE, CIE sau D1E trebuie sd fi oblinut anterior
dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C, D sau C l, D I '
subcategoria pe care aieasta o include (exemplu : cu cat. C se poate conduce autov. din subcat. C1 )
P"rn"sul p"ntru categoriile CE sau DE este valabil 9i pentru categoria BE, dacd titularul
posedd categoria B.
' Peinisul pentru categoria CE este valabil si pentru categoria DE. daci titularUl.posedd
in titttpul ttrelor
de pregdtiie practicd revhre stdt instructorului cfrt si carssntului (iar la examen ii
curs an tul ui si polilis tului examtnator).
de conducere trebuie declaratd
pentru o
infracliune la regimul circulaliei pe drumurile publice sau de omoq lovire ori
vdtdmare cauzatoare de moarte, vdtdmare corporali gravd, tAlhdrie sau furtul unui
autovehicul poate fi admisd la examenul pentru oblinerea permisului de conducere
dacd:
,/ Au trecut 6 luni de la executarea pedepsei arnenzii penale sau a pedepsei cu
inchisoarea ori la locul de muncd.
./ I
A trecut an de la data rimdnerii definitive a hotdrdrii de suspendare
condilionati a executirii pedepsei sau de la data gralierii.
A intervenit amnistia.
Intcrzicerea dreptului de a exercita profesia de conducdtor a expirat sau a fost
revocat[.
90
inmatricularea vehiculelor este continul, de la admiterea in circula(ie pdnir
la scoaterea definitivd din circula{ie.
La schimbarea proprietarului vehiculul nu se radiazd (se transmite drepttrl
de proprietate cdtre altd persoand) - proprietarul trebuie sd cesrd transcriert'tr
dreptului de proprietate in cel mult 30 de zile de Ia cumpdrarea autovehicolului .
91
unui autovehicul cu numdr fals
de inmatriculare (se pedepsegte cu inchisoare) ($l ANULARE
PERMTS)
($TANULARE PERMTS)
re dre
92
o conducetorul vehiculului care, in lipsa altor mijloace de transport, e/
i ngu gi tran sporTa idnilii lacea mai apropiatd unitate san itard, dacd se
inapoiazd imediat la locul accidentului.
o conducdtorul, dacd ViCtima pdrisegte locul faptei (dacd anunli
imediat polilia cea mai apropiatd);
j) Fapta conducdtorului, instructorului sau examinatorului de a
consuma cu efecte similare, dupd
nuiaeeident soldat cu moartea sau vdtdmarea unor persoane,
pdnd la testarea alcooluluiin aerulexpirat sau recoltarea probelor biologice
(se pedepsegte cu inchisoare) ($lANUl-ARE PERMIS)
Nu constituie infrac,tiune consumul de medicamente, dupi accident, administrate de personal
medical, cAnd sunt impuse de starea de senetate a conducdtorului.
k) cu intentie, indicatoarelor, a
semafoarelor, amenajdrilor rutiere ori crearea de obstacole pe carosabil
r)
acestora, fird autorizalie, care induc in eroare participanlii la trafic (inchi-
p) linirea
AIte precizlri
Cind (in urma testdrii in trafic) conducitorul are
in aerul expirat obligatoriu se vor recolta probe biologice in vederea stabilirii
alcoolemici. (in institulii medicale
autorizate).
Cind concentra{ia de alcool este de cel mult 0.40 mg/l in aerul expirat este contraventie
(pernrisul se suspendd 90 dezile) 9i se di o dovadd IErE drept de circulatie. Cdnd conducltorul solicitd
recoltarea probelor biologice pentnt stabilirea alcoolemiei,dupi recoltare isevaeliberaodovaddat
drept de circulapie cel nult t 5 zile (valabilitatea incepe dupd 24 de ore de Ia recoltarea probelor).
ANULAREA PERMISULUI
- autov. neinmatriculat
- nr.fals
- conducere autovehicul cu pldcule fnmatriculare retrase;
- conducere autovehicul care nu are drept de circulalie fn Romdnia.
- conducere cupermis necorespunzdtor, retras, suspendat etc
- alcool peste limita leguld, stupefiante, medicamente similare
- cotxsunr alcool, stupefiante dupd accident cut'ictime
- sustragere de la recoltarea probelor biologice
- pdrdsirea locului accidentului cuvictime, Stergerea urmelor
- p arti c ip are a s au o rganiz are a de f n tre c er i n eaut o riz at e pe dntm.
o Sancliunilecontravenfionalepgtgipale sunt:
- Amenda contravenlionald sau avertismentul;
o Sanctiunilecontravenlionalecomplementaresunt:
- Aplicarea punctelor de penalizare;
- Suspendarea dreptului de a conduce;
- Confi scarea bunurilor;
- Imobilizarea vehiculului;
- Radierea din oficiu;
- Ridicarea vehiculelor stalionate neregulamentar.
o Pe l6ngd sancliunile contravenlionale existi gi urmitoarele misuri tehnico-
administrative:
- relinerea permisului; relinerea certificatului de inmatriculare;
- retragerea permisului (cAnd este inapt medical), certficatului sau
pldculelor de inmatriculare;
- anularea permisului.
95
SUSPENDAREA DREPTULUI DE A CONDUCE
o
o
o
vehiculului
o Neoprirea la
Nerespectarea regulilor la depdsire
o Nerespectarca semnalelor poli[istului rutier
o Neprezentarea la polilie in cel mult 24 de ore in cazul accidentului cu
avarii.
Neprezentarea la polilie (in 5 zile de la ingtiin{area scrisd) pentru a preda
permisul atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare.
de suspendare se
i iuspendat pentru
puncte) I) lntreDan $l sunt
prezintd la testare.
- r*Gste obligatorie testarea cAnd permizul a fost suspendat peirtm.trei.el:a pe ro$u,
nerespectarea regulilor de-prioritate; dep6gire sau conducerea sub influenla alcoolului (daci nu s-a
-N"
produs accident).
98
Cazuri in care se retrag (refin) plicufele de inmatriculare (recapitulare)
IMOBILIZAREA VEHICULULUI
99
CAPITOI.UI, il - RECAPITULARE
100
- nu sereduceviteza;
5. Drum ingustat - doar depdsirea permisd;
- interzise: oprirea (deci qi stalionarea, intoarcerea,
mersulinapoi)
6. Drum cu li{ime mar mrcd -doar stationarea interzisi;
de 6m -celelalte manewe permise;
-nu se reduce viteza.
7. Piefe aglomerate -toate manevrele permise;
t0l
- toate manevrele interzise (deptrsirea pe trecere. oprirea.
14. Treceri de pietoni lntoarcerea, mersul inapoi la niai pufin de 25m inainte gi
dupd).
- se reduce viteza (< 30 km/h in localitdti si 50 km/h in afara
localitifilor) dacl suntpietoni care vor si tiaverseze.
15. Statii de tramvai cu -doar depi$irea permisd;
refugiu -celelalte interzise la mai putin de 25m;
-se circuld cu atenfie.
-interzisi depigirea tramvaiului oprit (oprim
16. Stalii de tramvai fEri obligatoriu cAnd este in stafie);
refugiu -celelalte manewe interzise la mai pufin de 2Sm
inainte gi dupi;
-permisi depigirea altor vehicule cdnd tramvaiul
nu este in statie.
-permisi doar depisirea;
17. Statii pentru mijloace de -interzise celelalte la mai pufin de 25m inainte gi
transport public de persoane dupd stafie.
-se reduce viteza. (sau se opregte) la plecarea lor
din statiile cu alveole.
-toate manevrele interzisela maipufin de 50m.
18. Treceri la nivel cu calea -se reduce viteza (la cea piziti) sau se opreste (se
ferati opregte la calea feratd nepiziti sau cind
semnalele rogii sunt aprinse sau barierele
cobordte, tn curs de ridicare sau cobor6re).
l02
CAPITOLUL NI
o Pentrucat.B,C,D,Dlveliavea26deintrebiri;pentruatiadmistrebuiedateminim
22 rispunsuri corecte (in 30 de minute). Pentru cat. A sunt necesare minim 17 corecte (din 20
intrebdri), iarpt. cat. CE, DE minim 9 (din ll
intrebiri).
o Fiecare intrebare are 3 rispunsuri. Pot fi corecte: unul, doui sau toate trei (la examenul
pe calculator nu mai sunt intrebiri frrd nici un rdspuns corect).
EXAMENUL PE CALCULATOR
Incepdnd cu anul 2008, examenul teoretic se susline pe calculator. Mai jos aveli
schilat ecranul care apare la examen gi modul de lucru.
t4 E tr
INTREBAREA2: Cum se depdgesc, de reguld, tramvaiele in mers?
@
A) pe partea stdngi;
B) pe ambele pdrfi;
c)
tr
De Dartea dreaotd.
Rispund
tr Trimit
$terg
mai tirziu rispunsul rispunsul
;d;A"atiAeftui-pe ecran d
uriilGu mai-riiulte,y din cdsulele corespuniatoare
rispunsurilor corecte (A, B, C). Se poate aplsa apoi "gterg rdspunsul" sau "trim it rdspunsul":
Daci nu $tiF sA respundefi - mai bine aplsa{i "rispund mai tirziu", urmAntl ca intrehhrile
amdnate si revind la sfbrgit.
. Dacd ati apdsat "trimit rispunsul" nu mai puteti reveni la acea intrebarc
. La fiecare examen se pldtegte o taxd de examinare Cei respingi de I ori. incepdntl
cu a 4-a oard plItesc o taxd de 3 ori mai mare.
r Cei respingi pot da un nou examen dupi cel pufin l5 zile. $coata este valabild I an.
Cei admigi la proba teoreticd pot amdna proba practicd(darfdrd a depd,srvollhilitatea Sc'olii
de I an)
cRL,$L,L^ FREC\'EN'It
. Multi candidalr considerA examenul teoretic ugol'. crc/-alru e.r por. llvatil
legislagia rurieri in cAteva zils. In realitate trebuie invdtat temeinic. Promovarea
acestui examenarechivalacuobginereanotelor 9 sau l0 .
o De fapt rezultatele spun totul: mai rnult de jumdtate dur candidafi sunr
respingi in fiecare zi de examen la proba teoreticd qi. degi p&r€ grcrr ,lc crezut. unii
candidati nupotluaexamenul chiardupi8-Si'.rss"'' intr-ttn an)
Din experienfa ca instructor qi ca profesor de legisla{ie rutieri, am
constatat ci cele mai multe rispunsuri greqite apar din urmitoarele
c uze:
,/ Confuzia intre infracliuni qi contravenfii;
./ Confuzia intre cazurile de anulare gi cazurile de suspendare a
permisului;
/ incurcareacazurilorde interzicereamanevrelor;
/ Confiiziaintre cazurile in care se reduce viteza qi cazurile in care se
opreqte obligatoriu;
RECOMANDARI:
o Este bine si invefe foarte bine legislafia (pe capitole) gi numai dup[ aceea
se
candidatul sd se verifice, rezolvind intrebdri. Daci greqeqte la unele intrebdri
- sd citeascd din nou capitolul corespunzdtor din lege, pentru a nu mai gregi in
viitor la acele inhebiri.
o Nu este deloc recomandat (cum procedeazi mulli candidafi) sd se rezolve mii
de intrebdri, frrd a invdfa legislalia rutierd. Trebuie sd se lind cont gi de faptul
cdunele intrebdri din cdrli, din chestionare saa de pe internetpotfi greSite.
Atunci cAnd candidatul gtie foarte bine legea, nu numai cd va promova
examenul, dar va putea deveni gi un bun conducitor auto, dacd va aplica in
practici prevederile legislaliei rutiere.
Conducdtorul auto va conduce probabil mai prudent gi va fi mai responsabil,
put6ndu-se astfel evita multe accidente.
104
CAPITOLUL I V
Scoaterea victimelor
Primele mdsuri
Stopul respirator
-se constatd prin lipsa rnigcdrilor respiratorii sau lipsa aburirii oglinzii;
-se elibereazd cdile respiratorii:
-se face respirafie gurd la gurd (se poate fblosi tubul din trusa de prim ajutor);
-daci victima are gura inclegtatd se face respirafie prin ndrile victirnei.
105
Hemoragii la cap. trunchi
Hemoragii lamembre
-se opresc cu ajutorul garoului (un furtun de cauciuc cu care se strAnge mdna sau
piciorul, pundndu-se deasupra rdnii);
-garoul se menline maxim 2 ore, ldsindu-se un bilet cu ora si minutul aplic[rii lui.
Arsuri
Fracturi
Rani(phgi)
t08
CAPITOLUL V
PRINCIPALELE C ONTRAVENTII
(cu puncte de penalizare qi amenzi)
europene Ei expres;
107
-nesemnalizare schimbare direcf ie ;
-conducere cu cel pufin l0 km/h sub limita obligatorie;
-conducere vehicul avariat peste termenul de 30 zile;
0p
-neaplicare semn incepdtor;
-conducere cu defecfiuni tehnice (excepfie frAne
$l
direcfie) sau caroserie deterioratd.
108
-depdsireavitezei maxime ca 41- 50 km/h;
-neonrires Ia culeu ferotd neo5izitd (fdrd bariere ssu fdrd
Iaminirosii):
-refuzul ver ificdr i i tehnice s au imob ilizdrii vehiculului ;
CL.4SA -t, erespectsreo s e m n o I elo t sge
s IV-u 6p -nemontatd una dintre pldcu{ele de htmatriculare;
-circulalia sau stalionarea in zona mediand pe autostradd;
9-20 -stalionarea, parcarea, intoarcerea, mersul inapoi pe
pancte autostradd;
amendd -viruj slfrngala lirtiu conlinud;
-intrarea Ia semafor, dacd se blocheazd inlerseclia.
aproxl-
mativ
- inspecfie tehnicd expiratii;
540-1200
-antiradar;
lei
-mijloace speciale luminoase sau sonore (girofaruri, sirene);
0p -in cazul accidentului cu avarii neprezentare in 24 ore la polilie
(270lei
(ctr excepfia constatdrii amiabile de accident);
in 48 ore)
-injurii, gesturi obscene;
' -aruncare, Iisare de obiecte, materiale sau vehicule pe drum.
't09
AV
INTREBARI
Trebuie spus cd la examen chestionarele au, in general, 23 - 24 intrebiri cu un singur
rdspuns (din 26).
Am selectat pentru dvs. cdteva intrebiri din cele pe care le veli intdlni la examen (unele
ugoare, altele mai dificile). Pentru a da rdspunsul corect trebuie si citifi cu atentie gi s[ nu
rAspundeti prea repede.
110
9. Ce obligafii aveti la intalnirea
indicatorului ttcedeaza trecereat'?
a) reduce{i viteza gi acorda{i prioritate
tuturorvehiculelor;
b) reduce{i viteza gi, dacd pe drumul
prioritar circul[ in acel moment alte
vehicule, le acorda{i prioritate;
c) reducefi viteza gi acordali prioritate
vehiculelorcare vin dinpartea dreapta.
indicatc
111
17. Cine are prioritate?
a) autofurismul roqu;
b) autoturismul albastru, pentru cd este
pe un drum cu prioritate;
c) autoturismul albastru, pentru c[
merge inainte.
112
22. Care este ordinea de trecere?
a) cdrufa, autoturismul alb,
autoturi smul rogu, autocamionul;
b) autoturismul rogu, c5ru{a,
autocamionul, autoturismul alb ;
c) autoturismul rogu, cdruta,
autoturismul alb, autocamionul.
113
28.Tramvaiul se apropie de o stafie 29. Tramvaiul a oprit intr-o stafie
firi refugiu pentru pietoni. it putegi flri refugiu pentru p_ietoni. il puteli
depiqi? depiqi?
a) da, cu atenlie; a) da, cu atentle;
b) nu, fiind sta{ie {Ird refugiu; b) nu, fiind sta{ie fbrd refugiu;
c) da, numai pe sens unic. c) da, numai pe sens unic.
: ,.i
114
nASpUNSURI EXPLICATE
27. c) Nici unul din i:,.licatoirre nu interzice 38. c) Cdnd circuldm in interiorul unei
depigirea. Indicatorul I ,,prioritate pentru intersecfii cu sens giratoriu avem prioritate.
circulafia din sens inveis" se nronteazd cdnd 39. a), b) Depdgirea este una dintre cele mai
'lotugi. in unele situalii
este un drum ingustat. periculoase manevre., La pag. 64-65 se
din trafic, depSgirea este ris,:anti pe drum specificd foarte clar cd, dacd din sens opus
ingustat (dar legea nu o interzice).
circulS un vehicul, nu trebuie se trecem de a,tul
28. a) Tramvaiul inci nu a ajuns in stafie.
deci poate fi depSgit, dar cu multd aten{ie, gtiind clrumului. La orice depdgire nu trebuie sd
cd pietonii care traverseazd intre trotuar gi pLrnem in pericol circulafia din sens opus.
116
(nu mai sunt intrebdri fdrd nici un rdspuns corect).
Degi nu sunt de acord cu introducerea intrebirilor de mecanici am cornpletat cartea
cu explica{ii ale acestor noliuni; q$a cu,n v-ant obiSnuit am cdutat sd dau explica\ii cat mai
F,i,
Gamitru'i chiulnsi
Irt[.to]J.
P.hIr=..-- cle
cililrdru
bield
bl-o_q motor
ar,pg1;e cotii
( mon*eli)
:1 ) -b-aic
ulei
de
@)
\ry.( sutt cure( Lle ilrsn'rl.ttrtic
pi11ior1 clc 1le,tr'1rttl'i' lt c't'tl rt
(astfel in cilindri intrd prea mult combustibil). Trebuie schimbat filtrul de aer.
De obicei propor{ia intre combustibil qi aer este 1:15 (o parte combustibil la l5 pdrli aer).
1.":P"ll_":1-eloailaCdin combustibil la accelerdri brufte. la pornire larece,etc. iar lamerS.
i sol GELANTI\ este mai sdrac in combustibil.
119
La M.A.C. (motoare cu aprindere prin comprimare) molorina se autoaprinde (se aprinde
singurd), datoriti presiunii gi temperaturii mari din cilindru. Pentru uturqrea pornirii la
temperatttrif, mici (iarna) existd nigte bujii incandescente care incdlzesc aerul din cilindri
inainte de pornire.
15. Ce rol are bobina de ind
, i::i:. :-
Pdrfi componente: pompd de ulei cu sorb (de obicei acfionatd de arborele ct came),Jihru de
tlei, b ai e de ulei Si c onduc t e in motor ( g i manom etru).
17. Din ce cauze scade nresiunea uleiului?
lZi; Presiunea scade gi cdnd motorul este
foarte uzat.
18. Ce culoare are uleiul?
'121
36. Care este rolul alternatorului?
cu apl distilat6.:Cdnd bateria este incdrcatd prea rnult (dr] cauzet defectdrii releului
regulator) se consumi din electrolit. Unele baterii nu necesitd intretinere, avdnd consttm
redus de electrolit.
39. Din ce cauzd se sulfateazl bateria de acumulatori?
Dacd electrolitul scade mult bateria se sulfateazl gi uneori trebuie aruncatd chiar dacd nu
este vecl"re (nu se mai poate repara).
40. Cum vi da{i seama ci bateria este descircati?
122
Scheurl unui
:uubreinj mecanic
cu fi'ecare
\^
garniturilor de frecarg
dar cu acfionare
123
Dupi cum gtifi existi gi autovehicule frr[
pedald de ambreiaj, cu cutii de viteze automate 9i
ambreiaj autornat (fiind mult mai sirnplu de condus).
ciorului pe
mari sunt necesare moment mare la roatd qi tura{ie mic[; la vitezd mare sunt necesare
.9nt tie r1a 19 a ro-ti I or, g, ) ;
"ll- i9, la leta I i.tulf 9t
bicicleti cu viteze. De exemplu dacd in spate sunt 7 pinioane (7 "viteze") 9i la pedale sunt 2
foi de angrenare rezulte l4 trepte de vitez[. CAnd se urci o rampd mare se cu-pleazd cea mai
mici foaie cu cel mai mare pinion (se obfine turafie micd gi moment mare). Pentru vitezi
maximi se cupleazd.foaiaceamare cu cel mai mic pinion; se obline astfel tura{ie rnare.
51. Ce rol au arborii cardanici (longitudinali)?
Ei transmit miScarea de rotalie de la cutia de viteze (sau reductorul-distribuitor) la punlile
motoare.Au formd cilindricd (ca o {eavd). Arborii cardanici trebuie sd fie telescopici (si se
poati mdri sau micgora). Sunt construifi din mai multe bucdfi legate intre ele prin articula{iile
cardanice.
52. Cind se p rodtcvibro1iiputernice resimfitein autovehicul?
Dacd arborii nu sunt echilibra\i. Trepidaliile arborilor apar dacd sunt indoili, rdsucifi sau
cdnd se uzeazd mult furcile arborilor ori fusurile crucilor cardanice.
53. Care este rolul diferenlialului?
Intr-
un viraj, este ugor de in{eles cd roata din exterior trebuie si aibi o tura(ie mai mare decdt cea
din interiorul virajului. Astfel se asiguri o stabilitate gi un control bun al autovehiculului in
vlraJ.
La autovehicule existd cel pulin atdtea diferenfiale cdte punfi motoare existd. La
autoturismele cu tractiune fatd diferentialul se afli in cutia de viteze. La autocamioane,
autobuze (gi altele cu tracliune spate) diferenfialele se afli la mijlocul punfilor motoare.
Diferenfialul are ti dezavantaje: in cazul in care, de exemplu, roata motoare dreapta calci pe
124
zdpad6, iar cea din stAnga pe asfalt uscat, se inv6rtegte in gol cea de pe zdpadl (patineazi). Cu
cfit se accelereazdmai tare cu atdt se invirte mai tare roata care nu are aderen[A. De aceea
unele diferenliale se pot bloca (de gofer) sau autobloca. La unele automobile moderne existi
un dispozitiv de control al trac{iunii. prescurtat ASR sau TRC Lcontrolat de un calculator).
care nu perm ite rotilor motoare sd patineze.
54. Ce rol are suspensia?
Are rolul de a amortiza gocurile cauzate de neregularitdfile drumului, frcdnd cllitoria cdt mai
confortabili.
Suspensia po ate fi: dependentd (cum este la Logan pe puntea spate - adic6 rofile sunt legate
intre ele printr-o punte) sau independentd (cum au cele mai multe autoturisme la punte afal6'-
roata este prinsi direct de caroserie, iar roata din stdnga este complet independentd de roata
din dreapta).
De obicei suspensia este alcituitd din:
a)arcuri, care de obicei sunt elicoidale (ca cele de la pixuri); se folosesc qiarcuri cufoi(mai
ales la autocam ioane) q i f. des arcur i b ard d e t or s iun e (rdsuc ire) ;
b)amortizoare, de obicei ele sunt cu lichid (func{ioneazd pebaza faptului c[ lichidele sunt
incompresibile - nu se pot comprima); pot fi gi cu gaz.
c)stabilizatoare care au rolul de a reduce inclinarea autovehiculului in viraj; se folosesc de
obicei bare de torsiune (rdsucire).
La unele autovehicule se foloseqte suspensia pneumaticd (cu aer comprimat) - mai ales la
autobuze.
La altele se folosegte suspensie hidraulicd (exemplu Citroen C 5)' gtdndu:se-n-odifis4-Si
garda la sol sau "tdria" suspensiei. in functie de drum.
55. Din ce cauzi apar bitii in suspensie?
Apar din cauza defectirii amortizoarelor sau a arcurilor sldbite ori rupte.
56. Ce rol are sistemul de directie?
in pri."Lra"d el trebuie si asijure o stabilitate bund aautovehiculului atiit la drum drept
(rectiliniu), cdt gi in viraje. Trebuie si asigure o manevrare uSoard a autovehiculului gi un
efort mic din partea goferului.
Pentru a se putea lua corect un viraj roata din interiorul virajului trebuie si vireze mai mult
dec6t cea din e xterior (d e c i ro y il e nu s un t p ara I e le in v iraj).
Dacd rofile ar fi agezate perfect vertical gi paralele intre ele, atunci autovehiculul nu ar avea
stabilitate bund nici chiar lamersul rectiliniu (goferul artrebui sd migte volanul mereu stAnga
sau dreapta- deoarecerolile ar oscila, mai ales laviteze mari).
Pentru asigurarea stabilitdpii Si uSurinlei in conducere rolile (Si pivo\ii) sunt asezate tnclinat.
Astfel rofile au tendinfa de a-qi pdstra mersul rectiliniu.
Unghiurile de atezare ale rofilorti pivofilor
a) unghiul de cidere (al rotii) - n,[i€ia:iociil"ilin;fu|nienfii.roltij$i:nti]p0fBr"!9r,0jcilajia
mtii(este unghiul de inclinare arofii in planvertical);
b) unghiul de inclinare transversali a pivotului - 6 (este unghiul dilt.'e axul pivotului 9i
liniaverticali); el are rol stabilizatorpentru rofi;
\edere din fafl
I - rggtA;2 - fuzeta;
3-pivg"t_:4-punte
fa1i.
(de inclinare longitudinald a pivotului)
fugn - pF (c - crjutd la revenireq royilor in
dupdv:iraj.
p"i"rp!
d) unghiul de convergenfl este unghiul de inclinare in plan orizontal arofilor de direcfie (el
este necesar deoarece, din cauza unghiului de cddere, rofile au tendinfa sa ruleze divergent; in
acelagi timp, la viteze mari ro{ile ar avea tendin(a de a oscila).
Vedere de sus
126
SISTEMULDE FRANARE
l.FrAna de serviciu (de picior) are rotul de reducere a vitezei sau chiar de oprire a
autovehiculului;
2.Frdna de stationare (de mdnn s -imobilizarea la stafionarea in pantl sau pe
drum orizontal; de obicei aclioneazd pe rolile din spate '
- men{ine constantil vitezala
cobordrea unor pante lungi' Se utilizeazL mai mult la autovehicule
grele (unele
autocamioane gi autobuze)'
P drlile componenteale sistemului de frinare:
a) frAnele propriu-zise (de la ro[i);
bj mecanismul de ac{ionare (de la pedali pdnd la rofi)'
Frinele propriu-zise anate ta fiecare roatl se aseamani la toate autovehiculele
(autoturisme, autocamioane, autobuze,etc). Ele pot fi :
Ford
-frane cu tambur si sabofi texemplu: frenele la rolile din spate la Dacia 1300, Logan,
Focus, autocamioane, etc);
-frane cu disc (exemplu: franele la rofile dinfapd la.Dacia 1300, Logan qi majoritatea
sau q;pl rofile din spate laToyoti Avensis, Renault Meg ane, etc);frdnele
cu
""t"t*ir."l"t
disc se folosesc Si li
uneie biciclite Mouniqin Bike, fiind foarte u$or de observat, dacd
vizitali un magazine cu biciclete.
63. CL se poa'teintimpla daci nu se elibereazicomplel frila!,e;tafi9nle?
larniturili
de tambur; (cilindrul receptor se aseamlni cu o sering6).
frecare" Si
Actionarea frAnelor
a) La autoturisme se foloseqte f. des (cu lichid de frAnn)' Funcfi-
onu."u ," b"reaz6 pe faptul li"hid.l" nuse pot comprima (sunt incompresibile).
"i
Caniiof"tuf upu"ip"dolodefrdndaceastaimpingepistonul.pomp:id:ft?leliu::ltl!]19:pe
if.frfili^"" pilt*"i tpri receptori (vezi desen) qi astfel sabolii sunt apdsali
"iinari
i".u".ii rolilor (sau, la frdnele cu disc, pistonagele impreuna cu pliculele de fran6 apasi pe
disculro!ii).
;l Al6.tn b""" tt "!r,"bry se folose$e 9tt
Le ,|::t::{ffiI
Iffii.ffirului..Airylcomprimatirecesaralimentdriiinst.defr6nare
iii"'"Uth"i' cu ajutorui unui .gofnprelor de aer (acesta fiind acfionat de motorul
autovehiculului Prin curele).
127
64. Din ce cauzi rofile rImAn frAnate sau se incllzesc?
Din cauza arcurilorde readucere slabe sau rupte ori ptslatase|qgrpalg in cilindrii receptori.
65. Ce indicd efortul prea mare depus la actionarca frAnei?
Cd este posibil sd fie gripate (blocate) pistonagele in cilindrii receptori.
66. Care trebuie sd fie distan{a tlintre sabo{i gi tamburi?
Distanta dintre sabof i gi tarnburi trebuie sd fie mici (0,25-0,35 mm);
67. Din ce cauzi efectul de frAnare se ob{ine spre capltul cursei pedalei?
Dac[ este prea mare distanfa inh'e sabo{i gi tarnburi. La unele fiAne distan[a dintre saboli qi
tarnburi se regleazA autonrat (altfel ar cre$te cand se uzeazd f'erodourile).
68. Din ce cauzl pot rleveni frinele inelicace?
Dacd intrl aer in instalalia hiclraulicci frinele devin ineflcace; in acest caz.pedala se apasi
prea u$or p6nd la podea, ea int6mpinAnd o rezistenfd f. rnicd. Pentrn a fi'ana totuqi
autovehicululse apasd succesiv de mai multe ori fiAna.
69. Ce rol areABS-ul la autovehicule?
La o tidrrare brtrscd trebuie ca ro{ile sd nu se blocheze (incir sd se rostogoleasci" nu sd
alunece). Pentru aceasta nrajoritatea vehiculelor au acunr sisternul ABS (Anti - lock Braking
System: . Chiar dacd goferul apasd tare liAna,
sistemul ABS (printr-un calculator) transmjte la rofi forfe de frAnare Iimitate, optinre, astfel
incAt sd nu se blocheze rotile.
El se folosegte ilnpreund cu EBD (reparti[ia electronich a for{elor de frAnare la rogi), eventual
qi cu AFU -Asistenti la FrAnarea de Urgenfd (in unele fdri se numegte B.A. - Brake Assist),
care rniregte forfa de apdsare a pedaleidacd qoferul apasd pedala rapid (dar nu destul de tare)
- reduc6nd spa(iul de oprire.
Dach nu existd ABS atunci goferul lrebuie sd opese pedala la limita blocdrii rolilor; dacd se
blocheazd rotile pedala trebuie eliberatd gi apdsat[ din nou. CAnd rotile se blocheazd dist. de
oprire cregte mult, n.rai ales c6nd este aderen(d scdzutd (zdpadd., polei, etc). Cdnd nu existd
Este bine sd se frdneze avdnd transmisia $i ambreiajul cuplate. (se folosegte astfel gi frdna de
motor).
La autovehiculele actuale se folosegte des gi sistemul ESP - Program de control Electronic al
StabiliEtii (la Toyota se numegte VSC). Sistemul controleaza automat celelalte sisteme
(ABS, EBD, TRC sau ASR), cu ajutorul unui calculator. Astfel se impiedicd deraparea in
viraje, la bruscarea volanului, etc. (prin controlul frAnelor gi al tura{iei motorului). Totugi, /a
viteze mult prea mari Si conducere imprudentd sistemul nu poate garanta stabilitatea
perfectd.
SISTEMULDE RULARE (ROTILE).Ro{ile au mai multe roluri: de sustinere, de ghidare,
amortizeazdgocurile, iar rofile motoare au rolulde propulsie a autovehiculului.
O roati este compusd din pneu, janti gi butuc. La autocamioane gi autobuze se utilizeazl de
obiceijante demontabile (pentru u$urarea montdrii pneurilor).
128
Este birre ca la rofile din fa{n sd se monteze anvelope f. bune, neuzate (nu se recomandd cele
second-hand fufa1d) deoarece in cazul unei explozii la un pneu fald se poate pierde controlul
autoveh icu lulu i.
71. Din ce cauzl se poate produce blocarea unei rofiin mers?
Una din cauze poate fi griparea rnlmen{ilor ro{ii.
72. Care esteinlltimea minimi a profilului anvelopei?
In cazul in care indllimea profilului anvelopei scade sub 1,5 mm trebuie sd o schimbim. Se
recomandd sd fie anvelope de acelagi fel pe o punte.
Rofile trebuie echilibrote periodic gi,in plus, efectuatdpermutarea rolilot (la aprox.l0.000 -
20.000km) (se mutd rofile din spate in fali gi invers);
73. CAnd este bine sI se verifice presiunea in pneuri?
Presiunea se verificl atunci cAnd pneul este rece. Periodic se verilicd obligatoriu presiunca
in p n e uri (celpu{in lunar).
7 4. Cind este bine si se verifice vizual starea anvelopelor?
in fiecare zi, inainte de plecare.
75. CAnd se uzeazi pneul pe creasta (mijlocul) benzii de rulare?
Dacd presrunea esteprea marc pneul se uzeazFt pgggsggbenzii de rulare;
76. Ce seintAmpli daci se utilizeazi o presiune prea miciin anvelopi?
Dacd @ se uzeazd pe margini (in exterior) sau ?n zona
tnlonului,,seincdlzeite. se pot desface firele de cord; uneori pneuldevine inutilizabil.
77. CAnd se prodtce uzura locsld sau neuniformd aunuipneru?
Se produce la supraincircarea autovehiculului sau cdnd tamburul de frdni se ovalizeazi ori
ro{ile sunt neechil ibrate;
78. CAnd se prorJuce uzuru pe una din margini a pneului?
Are loc din cauzadereglSrii geometriei rofilor.
7 9. Cind se in c dlzesc exces iv pneurile?
129
CONDUITA PREVENTIVA (CONDUCEREA PR-EVENTIVA)
ffiumitiagresivitate9i..r6utate',inionducere,seclaxoneaz6f.
repede c6nd altul gregeqte, nu se sti ordonat la rdnd in cazul blocajelor,-se fac multe depdgiri
imprudente din AJrin-1a ae aB.;unge c0t mai repede la destina{ie 9i, mai ales, din dorin{a de a fi
primul. Exista mulli vitezohani, indiferent ca merg cu o Dacia de 30 de ani sau un BMW
ultimul tip sau ci unii au permis doar de o lun6.
Va tribui ca 6i noi id devenim la fet de civilizali ca Si conducdtorii din celelalte
ydri
europene, care rispectd legile, nu claxoneazd inutil, nu aruncd obiecte pe geam' Trebuie
sd
ne resnectdm mai mult, sdavem mai mult bun siml si, mai ales, sdne apdrdmviala.
in chestionare apar gi citeva intrebiri de conducere preventivi. Rispunsul la o astfel de
intrebare este destul de ugor de gdsit. Exemple :
l. Cum proceda{i,in spiritul conduitei preventive, cind vedefi o minge pe carosabil?
iegislalia nu prevede nici o obliga{ie in aiest caz, dar este logic cd, pre_ventiv, vom circula cu
atinpie mare,ieducdndviteza Sifiindpregdtipidacd apare un copil pe drum.
2. La cAt timp este recomandat si face{i o pauzi pentru odihni?
Aproximativ la2 ore de conducere.
3. Cand apare un pericol mai mare: la inceputul ploii sau in timpul ei?
La incepuiul ploii se poate fo rmamdzgd(praf cu api), drumul fiind f. alunecos.
4. Cind aveli un biciclistin fafi,la cevi pute{i agtepta?
Este previzibil cd biciclistul ar putea schimba brusc direc{ia frri s6 semnalizeze.
5. Ce trebuie si avefi in vedeie cind trecefi pe lAngI autobuze opritein sta{ii?
c6nd sunt autobuze oprite in stafii este pi"vi"iuit ci ar putea traversa cilatori prin fafa
autobuzului gi de aceealrebuie sd fim mai aten{i, eventual si reducem viteza.
i.'c"^ p.o""dezi cind cobori o panti accentuatii avind atagatr o remorci frri frini
proprie?
Este bine sd folosim o treaptd inferioard de vitezd (pentru a avea 9i frdnd de motor) 9i
eventual
sd frdndm. De obicei se folosegte aceeaqi treapti de vitezd cu care am fi
urcat rampa' La
coborArea pantelor nu se scoate din vitezd 9i nu se apasi ambreiajul (nu am mai avea
frdnd de
motor). in nici un caz nu se opreqte motorul.
-localitate),
7 .La ce tepo{i aqtepta (inti-o cind in fali ai un vehicul din alt judef sau din
strlinltate?
N. putem aqtepta si frdneze in mod nealteptat pentru a cere infonnafii privind drumul.
8. ium procedezi daci autovehiculul derapeazl cu partea din spate citre dreapta?
mai
Trebuie sd nu accelerim gi sd virdm ugor spre dreapta (daci virdm stAnga atunci cu atdt
mult spatele s-arduce spre dreapta gi autovehiculul s-arputeaintoarce).
'130
9.Cum procedezi dacivirezi stAnga sau dreapta giintAlnegti o pisti pentru biciclete?
Trebuie si fim foarte aten{i deoarece bicicligtii au prioritate; ei nu sunt chiar ugor de observat
deoarece potcircula cu vitezl (existd piste pentru biciclete in multe orage).
10. Cum vei proceda cAnd conduci pe zipadi sau polei?
Nu trebuie bruscate comenzile (direcfia, frdna, accelerafia). Reducem viteza.
11. Ce trebuie si ai in vedere dacl egti remorcat, avind motorul defect (iar
autovehiculul tiu are servodirecfie)?
Motorul fiind oprit volanul se va acliona mult mai greu (la fel $i frAna !!) . Acest lucru se
poate intiimpla chiar daci nu esti remorcat. de exemplu daci ti se opreste motorul in mers.
La intrebirile care nu sunt de conduiti preventivi trebuie si rispundefi numai din
punct de vedere al legislafiei rutiere.
CONDUCEREA ECOLOGICA
132
CUPRINS
t35
ri r"
Pentru a-i ajuta gi pe cei care au invd{at legislafia veche, schimbdrile aduse de
noua lege sunt scrise in iarte cu fond gri.
AUTORUL