Sunteți pe pagina 1din 134

H SFA IT, AI (l GARTE SI]l|P[A, CARE TE AJUII S[ i

20J

1:.-#*s
lng. MARIUS STANCULESCU - Tet . 0745. 087.773
profesor de legisla{ie rutiera - COLEGIUL TEHNIC BUZAU

COD RI.]TIER
INTELESUL TUTUROR
PE ,
PENTRU oBTTNEREA pERMtSULUt DE CONDUCERE
LA ORICE CATEGORIE
coNTrNE St NoTtuNt Dr urcnHlcA

Comenzi carte la tel.:


0745.097.773

Tdticora
CAPITOLUL I

NOUL COD RUTTFfi_ - pE tNTELES(IL TUTaROR

NoTruNr lNrAr,Nrrn iN r-,ncrsr,ATrA RurrnnA


1. DRUM PUBLIC -orice cale de comunicalie terestrd, destinati traficului
rutier sau pietonal dacd este deschisd circula{iei publice.
2. ZONA nnzrnnNlIALA - zonddintr-o io"ulitut" unde se aplicd reguli
speciale de circulalie ( detglii lapag.79).
3. PARTE CAROSABILA - porliune din drum destinatd circulaliei
vehiculelor ( vezi desenul de la pag. 6 ).
4. ACOSTAMENT - ffiqia laterali dintre partea carosabild gi marginea
platformei drumurilor ( vezi desenul de la pag. 6 ); in orage, in general nu
existd acostament, existAnd trotuare.
5. BANDA DE CIRCULATIE - subdiviziune longitudinald, a pd(;li
car<isabile, materializatd prin marcaj (sau altfel). dacd are o ldlime
corespunzdtoare pentru circulalia cu u$urinld a unui sir de vehicule. citele
decdt ceJe care se deplaseazdpe doud roli. ( vezi desenulrde la pag. 6 ).
6. BANDA PENTRU STATIONAR-EADE URGENTA - (pe autostrdzi) -
bandi situati la extremitatea din dreapta a autostrizii, destinati numai
pentru staf io nar eain cazttri de for!6 maj ord ( desen la pag. 80 ).
7. AUTOSTRADA - drum de mare capacitate gi vitezl, rezewat exclusiv
pentru autovehicule, care nu seryegte proprietdli aldturate qi care:
o Are pentru cele doud sensuri pdr,ti carosabile distincte, separate
printr-un spaliu nedestinat circulaliei.
o Are cel pulin2benzipe fiecare sens (qi bandd de urgen{d).
. Nu intersecteazi la acelagi nivel alte drumuri, cdi ferate, linii de
tramvai.
g. iMP.F;,fu1|(CICLOMOTOR) - vehicul cu doud, trei sau patru roli,prevdztt
cu motor cu aprindere prin scdnteie, cu capacitate de cel mult 50 cm' (sau cu
alt motor - poate fi qi electric - cu putere de cel mult 4 kW) 9i a cdrui vitezd
maximd nu depigeqte 45 km/h.
9. VEHICUL - sistemul mecanic, cu sau fird motor (propulsie), utilizat
frecvent pentru transportul de persoane sau bunuri ori pentru efectuarea unor
lucriri (adicd atdt cele fird motor; biciclete, cdrufe, vehicule trase sau
impinse cu mdna cdt si cele cu motor: mopede, autoturisme, autobuze,
auto0amioane,etc.) . ,',
10. AUTOVEHICUL - un vehicul prevdzut cu motor (un dispozitiv m'ecanic de
propulsie).Troleibuzele gi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule.
r Tramvaiele gi mopedele (ciclomotoarele) nu sunt considerate autovehicule.
r Tractoarele din exploat[rile agricole 9i forestiere gi vehiculele pentru lucrdri,
care se deplaseazdocazional pe drum nu sunt considerate autovehicule.
11. MASATOTALA MAXIMAAUTORIZATA - masa totaldmaximd admis[
(in urma omologdrii) a unui autovehicul incircat (MASA PROPRIE +
iNcAncAruRAMAXrMA).
12. VEHICUL CU MASE $I/SAU GABARIT DEPA$IT vehicul care, datorita
dimensiunilor ori a m5rfurilor transportate depdgeqte limitele maxime in lungime,
lilime sau indllime ori masele maxime admise.
13. COLOAIIA OnfCfAI,4 autovehiculul sau grupul de autovehicule insofit de
cel pulin un autovehicul al poliliei cu mijloace speciale sonore qi luminoase de
culoare rogie.

NOTIUNI DESPRE DRUM

sens de
circulatie

PARTE CAROSABILA

Orice drum public are doui sensuri (dus qi intors) sau un singur sens (sens
unic). Fiecare sens poate avea una sau maimulte benzi.

r AXULDRUMULUI
- este o linie imaginard sau un marcai care desparte cele doui sensuri de
circulalie; marcajul poate fi discontinuu, continuu sau mixt.
- uneori axul drumului coincide cu mijlocul drumului (cu axa de simetrie),
alteori nu coincide.

EXEMPLE:

AXUL DRUMULUI
(in acest caz coincide cu axa
de simetrie a drumului)

AXUL DRUMULUI
(nu coincide cu axa de
simetrie a drumului) rlr
I

. DRUM CU DECLIV|TAT - drum care urcd sau coboard


(inclinat)

RAMPA:URCARE
PANTA _COBORARE

PALIER

o DRUM iN PaUBR - drumcare nu urci gi nu coboar[

a DRUM hlerrNnuENT - drumul care nu are curbe


Curbd

SEMNALIZAREA RUTIERA

Semnalizarea rutierd se compune din :


l. Indicatoare
2. Marcaje
3. Semnaleluminoase:
r Semnale latrecerile la nivel cu calea feratd
o Semafoare
o Semnal galben intermitcnt
4. Semnalele speciale de avertizare sonord gi luminoasd
5. Semnalelepolilistului
6. Semnalele agenfilor de cale ferati
7. Semnalele conducdtorilor de vehicule
8. Semnalele lucritorilor la drumuri
9. Semnalele indrumdtorilor de circulaliei ai armatei
10. Semnalele patrulelor gcolare, la trecerile de pietoni din apropierea gcolilor
I l. Semnalele nevdzdtorilor(cubastonul alb)

INDICATOARELE SUNT
a. De avertizare
b. De reglementare

c. De orientare gide informare


d. Mijloace de semnalizare a lucrerilor
Mod de montare :
r de obicei pe dreapta. Pot fi puse uneori gi pe stdnga sau 9i pe stanga gi
pe dreapta (repetate), dacd se considerd cd nu potfl observate bine.
o Potfi montate gi deasupra sau de cealaltd parte a intersecliei.
-
Semnificalia unui indicator pe intreaga ldlime a parlii carosabile
deschisd circulaliei conducdtorilor cdrora li se adreseazd. ,

Cdnd este instalat deasupra benzii semnificalia lui este valabilS numai pentru
banda respectivd.
lndicatoarele au forme gi culori deosebite pentru a le putea distinge
dinainte, pentru a gti semnificalia lor (daci sunt de avertizare -
triunghiulare, de interzicere - rotunde (cu rogu), de prioritate - forme
deosebite de toate celelalte, etc).

INDICATOARE DE AVERTIZARE

Semnificalia lor incepe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care il
semnalizeazd gi de obicei inceteazd imediat dupd acesta.
Au, in general, formi triunghiulari, cu virful in sus, cu marginea rosie
(sunt gi exceplii, dupd cum veti vedea in paginile urmdtoare).
Se instaleazd inaintea locului periculos astfel :
a) Lacelmult50minlocalitdfi;
b) Intre 100 9i 250 min afara localitdlilor;
c) intre 500 qi 1000 mpe autostrdzi gi drumuri expres.

Curbd la stinga Gurbi la dreapta


permisi depdqirea in curbele
- este
cuvizibilitate.

Curbd dubld Curbi dublS


sau o succesiune sau o succesiune
de mai mult de doud curbe, de mai mult de doud curbe,
prima la dreapta prima la stanga

9
- este obligatorie reducerea
vitezei: < 30 km/h in localitili
qi 50 km/h tn afara localitdlilor.
- toate manewele sunt interzise
Curbe Panouri succesive (oprirea, stafionarea, depdqirea,
periculoase pentru curbe
deosebit de
intoarcerea, mersul inapoi)
deosebit de Periculoase

Cobordrea se nume$te Panti, iar


urcarearampi.
-interzisd doar: stalionm;
-permise: oprirea, intoarcerea,
depigirea;
-nu este obligatorie reducerea
vitezei;
-se recomandd (nu se obligd)
cobordrea cu aceeagi treaptd de
vitezd cu care s-a urcat (sau s-ar
urca)rampa.
Vdrf de rampd ;i mai pulin de
Cobor6re periculoase Urcare cu inclinare mare
50 m de oparte si de alta:
-toate manewele interzise
-legea nu obligd la reducerea
vitezei (se poate reduce vitezadin
punct de vedere al conducerii
preventive).

Drumingustat:
Drum ingustat Drum ingustat - nu este obligatorie reducerea
pe ambele pa4i pe partea dreapte vitezei
- interzise: oprirea (deci 9i
stalionarea gi intoarcerea)
- permisi depbqirea

Drum ingustat
pe partea stanga

10
- cdnd acostamentul este
periculos este interzisi
intoarcerea (fiind interzisd in
toate cazurile in care soliditatea
drumului nupermite).

- toate manevrele interzise


(exceplie: depdqirea vehiculelor
ftrA motor, motocicletelor frrd
atag gi ciclomotoarelor cAnd
segmentul de vizibilitate este de
Tunel Pod mobil
cel pulin 20 m, iar ldlimea
drumului cel pufin 7 m)

Drum alunecos: se reduce viteza


numai cdnd drumul este umed.
Drumalunecos Presemnalizareaunei
amenajei rutiere care ofere
9i posibilitatea intoarcerii

- la indicatorul "drumaglomerat'o
trebuie pdstratd o distan!6
corespunzdtoare intre vehicule
pentru a evita accidentele in lant.

Drum aglomerat Accident


km/h in afara

- la indicatorul "Drum cu
denivel6ri" este obligatorie
reducerea vitezei (< 30 km/h in
localitdli 9i 50 kmlh in afara
Drum cu deniveleri Denivelare pentru localit[1ilor).
, limitarea vitezei

11 --
- "Lucriri" este un indicator
temporar, avdnd fondul galben

- la primul indicator trebuie


pdstrat[ distanla intre vehicule
pentru evitarea spargerii
parbrizelor;

- la al doilea sunt posibile cideri


improgcare cu pietrig Cdderi de pietre
de pietre de pe versanti.

- se monteazd inaintea unei treceri


de pietoni care nu poate fi vdnfid
dintimp;
- a nu se confunda cu indicatorul
alb as tru " trec ere de pietoni " ;
- legea nu ne obligd sd reducem
Presemnalizare
trecere de pietoni viteza (se reduce la trecerea de
pietoni careurmeazi)

-se intdlneqte in zonele


frecventate de copii (gcoli, tere-
nuri dejoacd).

-este obligatorie reducerea


vitezei ,< 30 km/h in localitel $i
50 km/h in afara localitililor, (de
la intdlnirea acestui indicator
pdni la celdlalt ind_iqqlgr pg11ta!
in zona indicatoarelor 'copii" este marcaj cu
oe sens oous)
linie continue pentru separarea sensurilor '
H{'nili

fiind o zond
unde se pot intilni animale pe
drum.

Animale Animale

12
A Bicicligti
- nu este obligatorie reducerea
vitezei;
(se circul[ cu atenlie)

- ne avertizeazd cd va unna o
inters ecf ie se mafoizatd

Semafoare

- ne avertizeazd cd suntem in
apropierea unui aeroport.
- putem fi surpringi de zborul
avioanelor la joasd indllime
(zgomot, etc)

- se monteazi in zone in care


vdntul bate puternic;
- trebuie si conducem cu atenfie,
mai ales atunci cdnd trec pe ldngi
noi autovehicule de mare tonaj.
Vant lateral

- ne arati sfhrsitul unui drum cu


sens unic.
- se respectd regulile pentru
circulalia pe drumuri obiqnuite
(cu circulalia in ambele sensuri).
Circulalia in ambele sensuri

- pot fi alte pericole pe drumul


public

Alte pericole

l3
- va unna o interseclie nedirijatd
(in care se aplicd prioritatea de
dreapta)
- in interseclia care va uffna se va
reduce viteza. (< 30 kmih in
localitili 9i 50 km/h in afara
lnterseclie de drumuri localitdlilor).

- au prioritate cei care intdlnesc


aceste indicatoare (sunt
interseclii dirijate)
lnterseclie cu un drum lntersectie cu un drum
fere prioritate fere prioritate - se intdlnesc in afara localitdtilor

- in intersecf ia carevaurma se va
reduce viteza doar dacd virdm
stdnga sau dreapta (< 30 km/h in
localit[1i 9i 50 km/h in afara
localit6lilor).
lnterseclie cu un drum lnterseclie cu drumuri
fdri prioritate f616 prioritate, decalate

- se monteazd" cu cdteva zeci de


metri inaintea unui sens giratoriu.
- a nu se confunda cu "sens
giratoriu " (de culoare albastrd).
Presemnalizare interseclie
cu sens giratoriu

- a nu se confunda cu stalia de
tramvai
- ne anunli cI ne intersectdm cu
linii detramvai;
Trecere la nivel
cu linii de tramvai

I
o - se respecti semnalele agenlilor
de cale ferati;
- nu este obligatorie reducerea
vitezei.
't4
-la calea feratd care va unna se va
reduce iteza
-{a inai pulin de 50 m de calea
feratd sunt interzise toate
manevrele
Trecere la nivel cu o cale feratd
cu bariere sau semibariere (Pdzitd)

- se monteaz[ inainte de o cale feratii


fErd bariere (de obicei la 150 de m)
-dupi intAlnirea lui vom opri la calea
ferat[ care va urina;
-la mai pulin de 50 m de calea ferati
Trecere la nivel cu o cale feratd sunt interzise toate manevrele.
ferd bariere (Nepezite)

Trecere la nivel Trecere la nivel


cu o cale feratd cu o cale ferata
simpl6 f6rE bariere dubla ferd bariere

-la calea ferati frrd bariere


oprirea se face inainte de
indicatorul in cruce.
-dacd existi semnale luminoase
(stinse) Si este aprinsi lumina
alb6 putem trece fbrd sd oprim.
Trecere la nivel Trecere la nivel
cu o cale feratd cu o cale ferate
simpld fdrd bariere dubld fere bariere

-sunt Qezate la : 150 m, la 100 m


gi la 50 m.dE'caleaferate;
-de la ultimulpanou intdlnit (cel
cu o linie)'sunt interzise toate
manewele (la mai pulin de 50 m)
Panouri suplimentare
pentru trecerea la nivel cu calea feratd

l5
Balizd directionald Balizd direclionald
care indicd ocolirea care indici ocolirea
-le intilnim de o6icei in cazul
obstacolului prin st6nga obstacolului prin dreapta lucrdrilor sau obstacolelor pe
drum

Balize bidirectionale

-ne aratd distanla pdnd Ia o


ieSire de pe autostradd
-fiecare linie albi inseamnd
100 m.

Panouri suplimentare la nodurile rutiere pe autostrdzi

-urcare cu inclinare mare, la o


distanfl de 300 m, de la
intdlnirea indicatorului.

300 m

-in acest caz,\rrrrreazi o urcare cu


inclinare mare, pi_e_lu4gilnc de
3,5 km.

t 3,5 kmt
16
INDICATOARE DE INTERZICERE SAU RESTRICTIE

Au formi rotundi. cu marginea de culoare rosie.

a Semnificatia lor Tncepe din dreptul acestor indicatoare.


a in lipsa unei semnalizdri care sd precizeze lungimea sectorului pe
care se aplicd reglementarea semnificalia acestor indicatoare

Cdnd indicatoarele de interzicere sau restriclie sunt instalate


impreund cu indicatorul de localitate, semnificalia lor este valabild
p6nd la iegirea din localitate, cu exceplia locurilor unde alte
indicatoare dispun altfel.

-se instaleazd in celilalt cap[t al drumului


cusensunic:
-interzice accesul tuturor vehiculelor
(nu au voie nici mdcar bicicletele sau
vehiculele cu tracliune animali)
Accesul intezis

-interzice accesul fufuror vehiculelor, in


ambele sensuri; (eventualele excepfii
sunt inscrise pe panouri adilionale - se
poate permite accesul riveranilor -
persoane care locuiesc in zond).
Circulalia interzisd
in ambele sensuri

-interzice accesul : autoturismelor.


autocamioanelor. autobuzelor.

e tractoarelor, etc ;
-permite accesul motocicletelor fErd
atag, ciclomotoarelor, vehiculelor fErd
motor;
-acest indicator creeazd probleme multor
Accesul interzis autovehiculelor, cursanli la examen, (aceStia crezdnd cd
cu exceplia motocicletelor firi atag
acest indicator interzice numai accesul
autoturismelor).

17
-interzice accesul tuturor vehiculelor cu
motor (autovehiculelor)z autoturisme,
autocamioane, autobuze, tractoare,
motociclete.

-si acest indicator creeazd probleme la


examen, unii cursanli crezdnd cd
Accesul intezis
autovehiculelor interzice accesul doar autoturismelor qi
motocicletelor (gi cb nu ar interzice
accesul autocamioanelor gi autobuzelor)

-permite accesul doar bicicletelor gi


vehiculelor trase sau impinse cu mdna.

Accesul interzis autovehicutelor


gi vehiculelor cu tracliune animali

-trebuie linutd minte precizarea:


cu exceplia celor cu semiremorcd sau cu
remorcd cu o osie.
Accesul inlerzis autovehiculelor cu remorcS,
eu-cxscBtla celor cu semiremorci
sau cu remorci cu o osie

Accesul interzis Accesul interzis Accesul interzis Accesul intezis


pietonilor vehiculelor cu vehiculelor impinse autobuzelor
tracliune animale sau trase cu mana

Accesul interzis Accesul interzis Accesulinterzis Accesulinterzisvehiculelor


motocicletelor bicicletelor mopedelor (ciclomotoarelor) destinate transportului
de mirfuri

't8
Accesul interzis Accesul interzis Accesul intezis Accesul intezis
tractoarelor gi maginilor vehiculelor cu litimea vehiculelor cu inellimea vehiculelor cu masa
agrimle mai mare de ... m mai mare de ... m mai mare de ... t

6,51
.l'
OE
Accesul interzis vehiculelor Accesul intezis Accesul intezis Accesul intezis
cu masa mai mare de ... t vehiculelor cu masa vehiculelor cu masa autovehiculelor
pe osia simplS pe osla duble pe osia tripli sau ansamblurilor
mai mare de ... t mai mare de ... t de vehicule avdnd
o lungime mai mare de ... m

lnterzis autovehiculelor lntezis lntezis lntoarcerea


de a circula fere a menfine a vira la stAnga a vira la dreapta interzisi
int.e ele un interval (intezisi gi intoarcerea)
de cel pufin ,,, m

-permite depigirea motocicletelor fere


ata$ $i a vehiculelor frrd motor.

oprirea (deci qi stalionarea qi intoarcerea)


Depegirea autovehlculelor,
cu exceplia motociclet€lor (daci am opri i-am obliga pe ceilalli sA
fira atag, interzisd ne depe$eascd intr-o zone unde este
interzisi depigirea)

{9
-conducdtorii de autocamioane nu au
voie si efectueze depdqiri;

-c onduc dtor ii
aut obuzel or, autotu-
rismelor motocicletelor au voie sd
depdseascd;

Depdgirea interzisd -in zona sa de acfiune este interzisd


autovehiculelor destinate oprirea (deci gi sta{ionarea gi
transportului de mdrfuri
intoarcerea).

-semnificd sfarSitul zonei de acliune a


ambelor indicatoare prezentate tnainte.

Sfargitul
intezicerii
de a depdgi

-se poate claxona pentru evitarea unui


pericol iminent (chiar cAnd claxonatul
este interzis);
-dacd este instalat tmpreund cu
indicatorul de localitqte, este interzis
Claxonarea claxonatul pdnd la ieSirea din localitate'
interzis;

-degi are aceasti denumire, la intAlnirea


lui se sfArsesc doar3 restricfii :

@) tr-nareedevitezi;
A
Sf6rgitul
tlbf -dePlqirea interzisl :

tuturor restricliilor
€ -"U*onatulinterzis.

20
-la vam[ se opre$te obligatoriu
-se respecti semnalele polifiqtilor de
frontier[.

-se opre$te pentru plata taxei de trecere


(exemplu: poduri peste Dunire, unele
autostrdzi, etc).
Taxa
de trecere

Limitare de Sfdrgitul Limitare de viteze


vitezd limiErii de vitezd diferentiate pe categorii
de autovehiculc

Accesul interzis vehiculelor Accesul interzis vehiculelor Accesul intezis


care transporta care transportA substante vehiculelor care transporte
mirfurl periculoase de naturi si polueze apele substanle explozive
sau usor inflamabile

ZONA ONA
Control Zond Sfdrgitul zonei
POLTTTE cu viteza limihta cu vileza limitati
la 30 km/h la 30 km/h

21
INDICATOARE DE OBLIGARE

Au formi rotundi, fondul este albastru.

-trebuie respectat numai in prima


intersectie intdlnitd;
-nu putem vira stAnga sau dreapta la
intdlnirea lui;
-a nu se confunda cu "sens unic" (la
care avem voie sd virdm stdnga sau
dreapta);
,nu se poate intoarce Ia intdlnirea lui.

- la primul virdm dreapta nin[ la


intdlnirea lui, iar la al doilea dupi ce il
intdlnim;
- se reduce iteza (efectudnd un virai)
(?30Tm7E-m-1oc-aiitati ti 50 krn/h in
La dreapta La dreapta afara localitSlilor).

-se poate circula numai inainte sau la


dreapta in prima intersecfie.

lnainte 9i la dreapta

-mergem tot inainte (efectudm o


ocolire, nu un viraj);
-se intdlnesc la capetele refugiiloq
spafiilor de separare a sensurilor, etc.

-se circuld in sensul indicat de sdge,ti,


ocolind insula (cu exceplia cazului in
care virdm pe prima strad6la
dreapta);
-au prioritate cei care circuld tn
interiorul intersecliei fald de cei care
pdtrund in interseclie;
-sunt interzise : oprirea qi stalionarea;
lnterseclie
cu sens giratoriu -permisi depdqirea (fiind interseclie
dirijatd) ;
-se poate intoarce numai prin
lirea insulei (interzisd intoarcerea
prin manevre inainte-inapoi).
22
Pisti
pentru biciclete
Drum obligatoriu
pentru categoria
Drum
pentru pietoni
€D
Delimitarea pistelor
pentru pietoni
de vehicule gi biciclete

Piste comund Vitezd minimd Sfdrgitul vitezei Lanturi


pentru pietoni obligatorie minime obligatorii pentru zapada

I I I
gi biciclete

Direqia obligatorie Direclia obligatorie Direcfia obligatorie


pentru vehiculele pentru vehiculele pentru vehiculele
car,e transporte care transporta care transporte
mdrfuri periculoase merfuri periculoase marfuri periculoase

23
INDICATOARE DE ORIENTARE

De obicei au formi dreptunghiulari (sau pdtratd) qi fondul albastru (sau verde).

Presemnalizarea directiilor Presemnalizarea direcliilor Presemnalizarea Drum inchis


la o interseclie de drumuri la o intersectie tras€ului de evitare sau deschis
Oin afara localitatilor alenivelata de drumurl a localltalii

Confirmarea direcfiei de mers


Presemnalizarea directiilor Presemnalizarea pe autostrada spre localitd{i
intho inte'secile pe autostradE mai impoftante gi distantete
cu sens giratoriu pentru spafiu de servicij pane b acestea

E ET

Presemnalizarea
direcliilor indicate
Presemnalizarea
traseului de urmat
Presemnalizarea
unui loc periculos,
HH Presemnalizarea
traseului de urmat
Tn cazul unei restriclii o interzicere in vederea efectuSrii
de circulatie sau o restriclie virajului la stdnga
pe un drum lateral

Presemnalizarea Bandd rezervatd circulaliei


II
Drum fdr6 iegire Traseu de urmat
pe autostradd mUloacelor de transport pentru anumite
pentru parcare public de persoane categorii de vehicule

24
MT
EI tfl
Traseu de urmat
pentru anumite
categorii de vehicule
Selectarea circula!iei
pe direclii de mers
in apropierea intersecliei
rffitl
Selectarea circulaliei
pe directii de mers
in apropierea intersecliei
tw
Bande de;tinatd
circula!iei
vehiculelor lente

m
N
Terminarea benzii
de circulatie
din dreapta
pd(ii carosabile
n
Terminarea benzii
de circulalie
din stanga
pi(ii carosabile
fl
Viteza minimi
obligatorie pentru
o bandd de circulalie
EII
Bande de circulatie
rezervatd autovehiculelor
de transport public
de persoane

-la panoul din partea stAngi,


indicatoarele albastre sunt de
obligare: pe benzile respective viteza
inscrisi este viteza minimd (se circuld
cu cel pufin viteza mentionate);
-la panoul din dreapta indicatoarele
Viteza minimd Limite de vitezd ro$ii sunt pentru limitare de vitezd (se
obligatorie pentru pentru diferite
diferite benzi de circulatie benzi de circulajie circuli cu cel mult viteza datd).

-drumuri nafionale (indicatorul din


figurd sau cind bornele kilometrice
sunt cu ro$u);
Drum Drum Drum -drumuri judelene (borne ct albastru)
comunal judelean na$onal sau comunale (bome w galben).

25
Drum deschis Direclia spre
trafi cului internalional drumul deschis traficului -pe drumurile nalionale europene este
intemalional indicat interzisd oprirea voluntari (deci gi
stalionarea).

Traseu de
tranzit european

Direclia spre Direclia spre


localitatea indicata localitatea indicate
Directia spre
localitetile indicate

Directia de urmat pentru Directia spre Directia spre


autovehiculele destinate obiectivul turistic obiective locale
transportului de marfuri

( Tulcea+ Oradea
Directia Direclia de urmat Direclia de urmat
spre aeroport in cazul devierii in cazul devierii
temporare a circulaliei

tr
temporare a circulaliei

Alexandria a
lntrare legire
in localitate din localilate
Simbolul
numdrul autostrdzii

Confirmarea direcliei de mers


Curs de apd, spre o localitate gi distanla
tunel sau viaduct pana la aceasta

Limita de judel

Organizarea traficului Telefon de urgenld


pe benzi de circula{ie (Polilie, Ambulan!6,
Pompieri, Departamente)

26
INDICATOARE DE INF'ORMARE

fh obicei au form[ drepfunghiulard (sau pitratd) 9i fondul albastru (sau verde).

nietoni
Treceri der--:1""""=r-
"'r""':""'
-rnterzrs6 depdgrrea pe trecereq
-lnterzlse: oprlrea, statlonarea,
intoarcerea la mai pufin de-25 m de
trecere:
-se reduce viteza (cdnd sunt nietoni
careror sa traverseze) (< 30 kin/h in
Trecere
pentru pietoni
Trecere
pentru pietoni
localitdti si 50 km/h in afara
localitdlilor).
-depasirea se zue pe s (ca 9i pe
celelalte drumuri)
-interzisi intoarcerea;
-permis mersul inapoi (cel mult 50 m);
-se poate opri sau sta,tiona gi pe stdnga;
-este permis virajul stdnga sau
dreapta;
E1{S U1{tC -pentru viraj stinga ne incadr[m
Sens unic lingi bordura din stflnga

Limite generale Limite maxime de vitezd Autostradd Sfdrgit


de vitezd pe autostrada ln fun4ie de autostradd
de conditliile meteorologice

POTITIA

-j[-
Polifia Post de prim-ajutor Pasareli Pasaj subteran
pentru pietoni pentru pietoni

27
Sta!ie Stalie Stalie Vulcanizare Telefon
de autobuz de tramvai de taximetre

m
Stalie de alimentare Statie de alimentare Stalie de alimentare Hotel sau motel
cu carburanti cu cirburanti. inclusiv cu carburanli, inclusiv
benzind fdlj olumb fera plumb
-'- "- .benzine
si gaz petrolier lichefiat

A
Restaurant Bufet sau Teren pentru camping Teren pentru Teren pentru
cofetdrie (tab6re turisticd) caravane camping
(taberd turistice) 9i caravane

imbarcare imbarcare
. vagoane
pe
platformd de cale ferate
pe ferry-boat

h 100,1 Mhz
909 Khz

Loc pentru popas Caban6 Toaletd publicd Service auto lnformalii rutiere
pentru turisti

28
f.''r
#
\al
T
inchirieri auto Zond de vanatoare

?'F
a l-
Centru viticol Zond industriald Loc de joacd
pentru copii

C6ntar pentru Punct de


autovehicule informare turisticd

-la primul indicator viteza menlionatd


este viteza recomandati
ZONA ONA (nu este viteza minimi sau maximi)
Zond cuviteza Sfargitul zonei
recomandatd 30km/h cu vitezd
recomandata 30 km/h
Tuneluri
-obligatoriu se aprind luminile de
intdlnire
-toate manewele interzise
(excep{ie: depiqirea vehiculelor firi
motor, motocicletelor fdrd atag gi
3Km mopedelor, cdnd lungimea
segmentului de vizibilitate este cel
Tunel Sfargit de tunel
putin 20m, iar ldlimea drumului cel
pulin 7m).

-La indicatorul "sfhrgitul drumului


pentru autovehicule" au voie sd
circule atdt vehicule frrd motor
(cdrule, biciclete etc) cflt Si vehicule
cu motor (ag[svQh:igq!e). El ne
informeazd de faptul ci s-a sfhrgit
Drum pentru Sfdrgitul drumului
drumul in care aveau acces numai
autovehicule pentru autovehicule autovehicule.

-la indicatorul aldturat viteza


menlionatS este viteza recomandati,
nu este viteza minimd (deci se poate
merge gi cu viteze mai mari sau mai
mici de 60 lanlh sau chiar cu 60
km/h)
Viteza recomandatd

Str. Dragog Vodd Str. Dragog Vode )


Denumirea strazii lntrarea pe strada indicatii
Numarul imobilului

Complex de servicii

3e
INDICATOARE DE INFORMARE TURISTICA

&
Vestigii istorice

dI ffi
-r
EED
E

Telecabini Pensiune agroturistica


,.r","r.r"'"-",t,nolJil?".Hffi:oT.'.?.)-fl",'*ere(panourne)adi-
fionaleprecizeaz[.complet aulirniteazdsemnificatiaindicatoarelor.

100 m
Distanta pand la locul Distanta dintre indicator Direcfia 9i distanla
la care se refere indicatorul 9i inceputul locului periculos p6nd la locul la care
de presemnalizare sau informare se referd indicatorul

rffi
Categoria de autovehicule Categoriile de autovehicule Trecere la nivel cu
la care se refera indicatorul care trebuie sd respecte calea feratd induskiald
semnificalia indicatorului complet6nd semnificalia
indicatorului "Alte pericole"

th .12h
zoo. goh th:1 RON
lntervalele de timp lntervalele de timp Parcare cu platii Parcare cu platd .

in care aclioneazi ln care aclioneazd


indicatorul indicatorul

lnceputul 9i lungimea lnceputul Confirmarea Sfergitul


zonei de actiune zonei de acliune zonei de acliune zonei de acliune
a indicatorului a indicatorului a indicatorului a indicatorului

CU EXCEPTIA APROVIZIONAREA
tl,skmt TRAMVAEIOR
PERMISA
goo-1200 21oo-6oo

Lungimea sectorului Exceptarea unor categorii lntervalele de timp


periculos la care de vehicule de la cand este permisi stationarea
se referd indicatorul semnificalia indicatorul vehiculelor ce efectueazd
Persoane
cu handicap aprovizionarea

32
STOP
50m
-tl- I

Distanla pAnd Direclia Direclia


la indicatorul ,,oprire" prioritate
drumului cu drumului cu prioritate

SEMAFOARE
SINCRONIZATE

V 35 km/h
Viteza recomandate
drum
pe un sector de
trtr co
Sensul sau
de circulalie pentru care
cu semafoare sincronizate valabild semnificalia
luminoase ale
sensurile Trecere la nivel cu cale feratd
este prevazute cu instala{ie
semnalelor de semnalizare
semaforului luminoase automate

>- * llllillnillll
Ridicarea autovehiculelor Folosirea Polei, gheale, zepade
-
Ploaie, ceata, viscol
parcate neregulamentar luminilor de int6lnire

tffi rq g *
A
aat
aat
aat
aat
Vehicule Vehicule Vehicule Dug
care transporte care transporte care transportd
subtanle explozive mdrfuri periculoase substanle de nature
sau ugor inflamabile s6 polueze apele

$ Modalitdli in care se executd parcarea


INDICATOARE KILOMETRICE

-pe autostrdzi suntinterzrse :


oprirea $i stationarea voluntard,
intoarcerea, mersul inapoi.

Autostradd

-pe drumuri nafionale (cdnd bornele


kilometrice sunt cu ro$u) este
permisfl sta{ionarea pe carosabil
(tn afara localitdyilqr oprirea Si
stalionarea sefac tn afara pdrlii
carosabile).
Drum nafional

-pe drumuri judefene (borne cu


albastru) sau comunale (borne cu
galben) este permisd stafionarea pe
partea carosabild (fn afara
localitd\ilor oprirea Si stalionarea se
Drum judelean Drum comunal
fac fn afara pdrlii carosabile).

INDICATORHECTOMETRIC
-se amplaseazlla fiecare 100 m
parcurgi

34
MIJLOACE DE SEMNALIZARB
A LUCRARILOR iN ZONA DRUMULUI

I . INDICATOARE TEMPORARE (au fondul galben)

Drum ingustat Drum ingustat Drum ingustat Acostament


pe ambele p6(i pe partea dreapte pe partea stanga periculos

Drum lmprogcare Lucriri


cu deniveliri cu pietrig

Circula!ie Semafoare Alte pericole Depdsirea autovehiculelor,


in ambele sensuri cu exceplia motocicletelor
fdre atag, interzisd

Limitare Sfdrgitul Sfdrgitu I interzicerii


de vitezi tuturor restricliilor de a depdgi

Buziu e Buziu ) Ocolire


Deviere temporard Deviere temporard Deviere temporard Deviere temporard
Denivelare
fa!5 de banda
alaturatd
n N N
ingustare
temporard
ingustare
temporard
Abatere
temporard

f U-Al
Abatere
temporare
w l/) m
Abatere
temporara
Terminarea
abaterii temporare
ingustare
temporard

ingustare Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizarea


temporare rutei ocolitoare rutei ocolitoare rutei ocolitoare

SE APLICA MARCAJE

@@.o
Marcaje rutiere Semnalizarea Lucrdri de tratamente
. unui utilaj care se a suprafelei
deplaseaza lucrand p6(il carosabile

AA AA,
PERICOL DE ACCIDENTE PERICOL DE ACCIDENTE
DRUM iN LUCRU

A@A 4OO m 4OO m

Succesiune Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizare


de puncte de lucru unui sector unui sector lucrdri pe strdzi
cu circulalie alternanta cu circulalie alternant6

36
2. MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE A LUCRARILOR

(c5-rre5|fl
rtrraaa

Ghirlandd polietilend sau lanl Semafor mobil


??
Palete de semnalizare

2N n
tt
!! ,t
NN
!!
!!
!u
Balizd direclionali
care indicd ocolirea
Balizi direcfionali
care indicd ocolirea
HH
Balize tip jalon
HBalizi
bidirecfionali
obstacolului prin st6nga obstacolului prin dreapta

a
H
Con de dirijare Balize cuplate Lampd cu lumind
cu ldmpi cu lumind galbeni interminente
galbend interminentd

T"T Barierd normald


ffi Barierd direc{ionald Fanion
de semnalizare
I

MARCAJE RUTIERE

Au, de obicei, culoarea albd . Cele temporare sunt galbene.

A) LONGITUDINALE

Marcaj de separare a sensurilor de-circulalie formardintr-o simpli. Marcaj de delimitare a pirfii


carosabile cu linie discontinui.
(vezi liniile
desenrte rlituri)'

-I-l

Marcaj de separare a sensurilor de circulalie format dintr-o linie continui


- simpli.
Marcaj de delimitare a pd(ii carosabile cu linie discontinue'

38
Marcaj de separare a sensurilor de circulatie format dintr-o linie continui dubli.
ttlarcil de delimitare a benzilor de circulalie de acelagi sens cu linie discontinu5,
' Marcaj de delimitare a pd(ii carosabile cu linie discontinua.

Marcaj de separare a sensurilor de circulalie


format dintr-o linie continui dublate cu una discontinua.
Marcaj de delimitare a pe(ii carosabile cu linie continui.

--._;--
_

Marcaj pentru benzi cu circulalia reversibilS


(LINII DISCONTINUE DUBLE)

Marcaj pe drumuri cu zona verde separatoare


(cea din miiloc)

39
, 4F

Marcaj la apropierea de o interse4ie

--) ..+ "+


a a aa
Marcajul pe o bandi de decel€rare (incetinire)

Marcajul pe o bande de accelerare

rt--itIt

Marcajul benzil suplimentare pentru vehicule lsnte

Marcajul benzii de stocaj pentru vir4ul la stllnga

B) TRANSVERSALE

I
I

\_ ----------------
_/_
: ..,
-ta
iI atL

-l
I
:I

,
\r
),/
a't-t
/
-'

Marcaj de traversare pentru biciclete

40
til[--
---)
I

Marcaj de oprire Marcaj de cedare a trecerii

Se opregte a depdgi linia transversali.


fEri
Linia transversal5 se poate intdlni gi la
treceri de pietoni, semafoare, etc.

l-
l-
----rE
r- l-
I-
/-
-
Marcaj de traversare pentru pietoni--
--

rCh- I
I

{- rf
-

Benzi rezonatoare
din marcaj rutier
(la cdlcarea acestor benzi
Marcaje inaintea
unor treceri de pietoni f rolile fac zgomot).

Cdlcarea marcajului ne
/ poate anunla cd am iegit de
pe drum (bandd).
C) DIVERSE

Marcaj de ghidare
la traversarea unei intersectii

Marcaj de ghidare
in intersectie (pentru viraj stAnga)

Marcaj pentru spalii inguste

Marcaj pentru drum cu 3 benzi pentru alocarea altemative


a doud benzi pentru unul sau celdlalt sens

42
Marcaj la ingustarea drumului cu o bande pe sens

Marcajul benzii rezervate mijloacelor de transport in comun

NU ESTE PERMIS{ CIRCULATIA gi OPNREA C-ELORLALTE AATOVEHICULE PE


ACEABANDA
Fot circula pe ea ti autovehiculele cu regim prioritar aflate in misiune.

Marcaj de intenicere a stafionirii Statie de autobuz sau troleibuz

@INII tN zlG-ZAC sau linie gatbeni (Daci apare inscrisul TAXI este
pe bordura trotuarului) o statie de taximetre)

La marcajul pentru statie nu


Se poate trece peste ambele marcaje.
putem opri. La cel de interzicere a stafionirii se poate opri.

Spafii interzise circulaliei


Locuri de parcare

D) LATERALE

Marcaje pe ziduri de sprijin Si pe infrastructurile pasajelor inferioare

Marcaje la pasaje Marcaje


care nu au asigurat gabaritul de ine[ime pe coronamentele podelelor

4
Marcaje la refugii pe partea carosabilS

,-:/mN
E) ALTE MARCAJE

Btl$ E 85

BRISOIJ SMP
Marcaje inscriplionate
Marcaj do lrducem a Ylt rel
lnaintea unor curbe
d€osebit de periorloase

46
Sigefi de revenire pe banda aferentd sensului de mers

Segef de schimbare a benzii

public
Marcaje temporare pentru semnalizarea lucrarilor in zona drumului

SEMN DISTINCTIV PENTRA CONDAC4TORII DE AUTOVEHICALE


CU
VECHIMEA 1ITI COIVOUCNNN MAI MIC{ DE UN AN

Io
Acesta se monteazi :
: in dreaptajos
in stdnga jos
STAREA TEHNICA A VEHICULELOR

Autovehiculele se inspecteazd tehnic pguodic, in funclie de tipul si de


destinalia lor. (la cel mult 2 ani autoturismele, motocicletele ; la cel mult I an
autovehiculele cumasdmai mare de 3500 kg gi la cel mult 6luni microbuzele,
autobuzele, autovehiculele de gcoald qi taximetrele.)
Se inspecteazd tehnic autovehiculele care au fost reparate in urma unor
evenimente care au produs avarii grave la direcfie, frine sau la structura de
rezistenfd.
o Este interzis[ circulafia cu inspeclia tehnicd expiratd.
e Este interzisdcirculaliafbriasigurareaobligatorie (asigurareade rdspundere
civil6).
r Este obligatorie dotarea autovehiculelor cu: trus[ medicald. doud triunghiuri
reflectorizante $i sting[tor de incendiu (omologate).
. in fa,td nu se pot monta lumini rogii. in spate nu se pot monta lumini albe (cu
exceplia celor de mers inapoi).
o Se interzice montarea luminilor de alti culoare sau intensitate, a altor lumini
qi dispozitive de avertizare neomologate, precum si circula{ia atunci c6nd
acestea sunt defecte sau lipsesc.

Prezintmaijos luminile speciale carepot fi folosite de anumite autovehicule:

a) Lumina ROSIE - polilia Sipompierii.


b) Lumina ALBASTRA - poate fi folositd doar de: polilie, ambulan1d
(salvare), jandarmerie, SRI, SPE Ministerul Justiliei, Ministerul Apdrdrii
Nalionale, proteclia civild, procurorii criminali;ti, Parchetul Anticoruplie,
p o lili a d e fronti er d, etc., cdnd sunt in misiune.
c) Lumina galbenl - autovehiculele cu gabarit depdqit, cele care transportd
substanle periculoase, cele destinate intrefinerii, repardrii drumurilor,
curdfeniei strdzilor, tractdrii autovehiculelor in pand sau de tractoare gi utilaje
agricole.

avertizare sonord
o Lumina galbend (girofarul) obligd participanlii la trafic sd circule cu atenlie.
o Se interzice definerea in
autovehicul a dispozitivelor antiradar sau a
sistemelor care perturbd dispozitivele de supraveghere a traficului .
o Se interzice delinerea mijloacelor speciale de avertizare sonord gi luminoasd
in alte autovehicule decAt cele prezentate mai sus.
SEMNALE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASA
$r/sAU soNoRA

. Sunt semnalele date de autovehiculele poliliei, SRI, jandarmeriei,


rmbulanfei, pompierilor (etc), aflate in misiuni urgente.
Ordinea de prioritate (ordinea in care se respectl) intre diferite tipuri de

pompieri, etc.)
c. Semnalizarea temporard care modificd regimul normal de desfbgurare a
circulafiei (de ex. in cazul unui accident)
d. Semnalele luminoase sau sonore
e. Indicatoarele
f. Marcajele
g. Regulile de circulatie

Girofarurile qi sirenele pot fi folosite Ei separat gi impreund. Dacd sunt folosite


numai sernnalele luminoase (girofarurile.). Jdrd cele sonore (sirene.l autovehiculul
nu are regimprioritsr.
Se interzice utilizarea numai a semnalelor sonore (sirene), fhrd girofaruri.

Conducdtorii autovehiculelor cu regim prioritar (in misiune) pot incilca


regimul de vitezd sau alte reguli, cu exceplia regulilor referitoare la calea ferat6.

a. CAnd se apropie autovehicule av6nd semnale luminoase (girofaruri) rosii


(pompieri. polifie) gi semnale sonore, suntem obligafi s[ oprim in afara
pirlii carosabile sau cdt mai aproape de bordurd, iar in interseclii sI le
rddmprioritate.

b. Cand se apropie autovehicule avAnd girofaruri slbastre qi semnale sonore


(poli1ie, ambulanti (salvare), jandarmerie, SRI, SPP, etc), suntem obliga{i
sd reducemviteza. sd eliberdm banda sau sd circuldm cdt mai pe dreapta,

Este interzisi intprcalarea sau atasarea de o coloani cu regim prioritar.


Se poate depdgi coloana dacd se semnalizeazAacestlucru de cdtre conducitorul
coloanei.
49
SEMNALELE POLITISTULUI

Poate face semnal: cu braful, fluierul; bastonul reflectorizant, dispozitiv cu


lumindrogie sau depemotocicletd ori dinmaqinadepolilie.
Semnalele polifistului primeazi fa16 de mijloacele de semnalizare si fatd de
regulile de circulatie.
. Bra{ul ridicat vertical - oprire pentru totiparticipan{ii la trafic (vehicule,
pietoni), cu exceplia celor care nu mai pot opri in siguranfi.
Dacd polilistul este intr-o intersecfie, vehiculele deja angajate in traversarea
intersecliei nu trebuie sd opreascd.

3
Atenlie oprire

. Brafulsau brafeleintinse orizontal oprire pentrutoficei care circuli din


direcfia (direcfiile) intersectate de braful (brafele) intinse - vezi desenele qi
explica{iile de mai jos :
. Brafele intinse orizontal - oprire pentru cei din fala sau spatele polifistului,
indiferent de sensul lor de mers.
- Dupd ce a dat acest semnal poate cobori bralele, aceasta insemn6nd, la fel,
oprire pentru cei din fald sau din spate.

50
Braful dleplorizontal - oprire:

Dacd se afl6 in intersectie. opresc


vehiculele care vin din;p olgk-lut. P ot
trece cei din fali qi din tateral.

o Bratul stffng intins orizontal - oprire


pentru cei care vin dinifala polilistului'
'
i'ot trece cei din spate 9i din lateral'

tI
t
;

Reduceli viteza

51
r Balansarea cu braful, pe verticald, a
unui dispozitiv cu luminl roqie sau a
bastonului refl ectorizant noaptea
- oprire pentru cei spre care este
indreptat dispozitivul

lr
tr Rotirea vioaie a bra{ului - mdri}i viteza

Merili viteza

. in afara celor prezentate, ppliliJillul ppgllcface ;i


alte semnnle: ca vehiculul si
avanseze, si treaci prin fa{a sau prin spatele siu, etc.

Semnalele de pe motocicleta de polifie

Reduceli viteza

52
Semnalele din magina de poli{ie

Balansarea bastonului reflectorizant sau a


brafulr.ri (cAnd polilistul se afld in
autovehicul): OPRIRE.

Se respectd semnalul de oprire :

- dacd semnalul este dat pe partea dreaptd


a vehiculului poliliei opresc cei care
circul6 in spatele autovehiculului poliliei;
- dacd este dat pe partea stdngil a
vehiculului poligiei opresc cei care circuld
pe banda din stAnga sau din sens opus.

Mesaje variabile trimise cu dispozitive luminoase instalate pe


autovehiculele de polifie.

Mesajele afigate:

1. STOP POLTTTA
2. ATENTTE PERTCOL
3. CONCURS SPORTIV
4.M ORDINEA
ZONA
;'.'1! A'.': ^.

7. URMATI T
8. GABARIT
POLTTtA s. couonnA optcinlA
10. CONTROL POLITIA
11. REDUCETT VTTEZA
12. ATENTIE BLOCAJ
13. ATENTTE ACCTDENT
14. CIRCULATI

Oprirea la semnalul polilistului se face, de reguld, in afara pdr,tii carosabile, pe


acostament sau l6ngd borduri ori in spafiile de parcare iar noaptea, cu precddere, in
locuri iluminate.
Se interzice imobilizarea vehiculului pe partea carosabild ca urmare a semnalului
de oprire efectuat de cdtre polilist in locurile in care vizibilitatea este redusi sub 50 m.
Conduciforul vehiculului oprit la semnalul al polilistului rutier este obligat sd
rdmdnd tn vehicul, cu mdinile pe volan, iar ceilalli pasageri si nu deschid[ portierele,
respectdnd indicafiile polifistului.

53
SEMNALELE ALTOR PERSOANE
Conducdtorii de vehicule sunt obligafi si opreasci gi la semnalele date de:

a. Agenlii de cale feratd


b. Polili$tii de frontieri
c. Indrum[torii de circulalie ai Ministerului Apdririi
d. Lucrdtorii de drumuri, inzona lucririlorpe drumuri
e. Membrii patrulelor gcolare, la trecerile de pietoni din apropierea qcolilor
f. Nevdzdtori, prin ridicarea bastonului alb, cdnd acegtia traverse azlstrada.

Persoanele prcvdztte la lit. a) - d) pot efectua gi urmdtoarele semnale:

SEMNALELE LUMINOASE

Dupd numerul corpurilorde iluminat, semafoarele sunt:


a) cu un corp de iluminat, cu lumine (galbend) intermitentd de avertizare;
b) cu doud corpuride iluminat, pentru pietoni gi bicicligti;
c) cu treicorpuride iluminat, pentru vehicule;
d)cu patru sau mai multe corpuride iluminat, pentru tramvaie.
Semafoare pentru vehicule
Semnificalia semnalelor luminoase este valabild pe intreaga lafime a pa(ii
carosabile. Pe drumurile cu mai multe benzipe sens, pentru direclii diferite
semafoarele se pot instala deasupra unora dintre benzi, caz in care
semnificalia lor se limiteazd la benzile astfel semnalizate.
Cdnd culorile sunt in formd de sdgeli sau cand sunt panouri aditionale cu
sdgeli (sub semafoare) se respectd semaforul care corespunde direcliei in
care mergem.

n
lol
nn
lol lol
cl
Semafor
uu
Semafoare cu indicarea
direcliei de deplasare
Semafor combinat
cu dispozitiv de cronometrare
a timpului aferent culorii
. Semnalulvelde permite trecerea.
De obiceicdnd virdm dreapta. pietonii au si ei verde. deci re acorddm
prioritate.lsunt 9i excepfii in unete intersecfii)
Dacd semaforul intolnit este unul singur pentru toate directiite
(stdnga,inainte,dreaptal, atunci cand virem d
acorddm prioritate vehiculelor care vin din sens opus gi pietonilor (care trec
pe trecerea aflatd pe drumul din stdnga pe care intrim).

Este interzisd intrareatntr-o interseclie, chiar ducd semaforul sau indicatorul


permite, dacd din csuza aglomerayiei, conducdtorul riscd sd rdmhnd imobilipt,
stdnjenindtraftcul.

Cdnd semaforul este insotit de o lumind


intermitentd sub forma unei'segeti verzi
cdtre dreapta. permite tfecerea numai in
ro
semnalul semaforului.
conducdtorii sunf obligali sd
ln
acorde
prioritate pietonilor gi vehiculelor cu care
acest caz
UE
se intersecteazd(care au verde).
r Semnalul rogu interz ice trecerea .
Locurile de oprire la semnalul ro$u:
a) inaintea marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor;
b) in lipsa marcajului de la punctul a) oprirea se face in dreptul
semaforului;
c) dacd semaforuleste deasupra sau de cealaltd parte a intersectiei, in
lipsa marcajului prevdzut la litera a) oprirea se face inainte de
. margineaparliicarosabile.
o La semnalul GALBEN alsemaforuluiOPR|M .
. Cdnd semnalul galben apare dupd verde. iar conducdtorii se afld
afdf de aproape de locurile de oprire prezentate mai sus, incdt nu
ar putea opri in sigurantd, acegtia pof frece.
Atunci cilnd semnalul rogu functioneazd concomitent cu cel
galben OPRIM (acesta anuntd aparilia semnalului verde). Se poate pleca
numai la aparilia semnalului verde.

Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu reducerea vitezei


gi respectarea indicatoarelor gi a regulilor de circulalie aplicabile Tn acel
loc. (este un semnal de avertizare) nu de obligare)
Semafor de avertizare

Semnalul de liberd trecere pentru tramvaie este dat de combinalia luminoasd a ldmpii
inferioare cu una dintre cele trei lSmpi situate la partea superioard pentru indicarea directiei.
Semnalul de interzicere a trecerii este dat de iluminarea concomitentd a celor trei lumini din
partea superioard.

Semafor special pentru tramvaie

trl
E]
Semafor pentru biciclete

Conducdtorul care
. (de exemplu indicatorul
"obligatoriu la dreapta" sau "interzis a vira la dreapta",etc.)
Autovehiculele poliliei, salvdrii, pompierilor (etc.), in misiune, pot
circula prin interseclii, chiar dacd semnalele luminoase ale semaforului sau
sem n ificalia indicatoarelor interzic trecerea.

C6nd deasupra benzilor sunt instalate dispozitive cu semnale rogii gi


verzi, acestea sunt destinate semnalizerii benzilor cu circulatie reversibild.
Semnalul rogu, avdnd forma a doud bare inclinate gi incrucigate, interzice
accesul pe bandd, iar
permite intrarea pe acea bandi (vezifigura).
Semnalul care anuntd schimbarea semnalului verde, are forma unei
sdgeli (galbend ori albd) in diagonald in jos, spre dreapta sau st6nga. Acesta
anunt6 cd banda este pe punctulde a fiinchisd giconducdtoriisuntobligafisd
se deplasezepebenzile indicate de sage!i.
56
Benzile din mijloc se pot folosi 9i la dus gi la intors, in funclie de culoarea
semafoarelor de deasupra benzilor.
D MPLU'. vinerea,fiind trafic mai mare intr-un sens,se folosesc 4 benzi la
Cus (conducdtorii pleacd din localitate). Duminica va fi invers: trafic mai mare
re celdlalt sens (conducdtorii se intorc), folosindu-se in acest caz 4 benzi
centru intors .

,t ll ,rv
tilrllr \r\ tt til, T

r */lill\r \t {1 *xI \

tt {[+ ll+ \r \\ lr {[+ ll+ \t \\


Dispozitive luminoase penhu dirijarea circulaliei pe benzi reversibile

Semnalele luminoase pentru pietoni

n IT
f,l
Semafor pentru pietoni
Semafor pentru pietoni
combinat cu dispozitiv
de cronometrare
a timpului aferent culorii

Pe sectoarele de drum unde valo rile de trafic permit se pot amplasa


pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comandd manuald a
cererii de verde, care se poate face direct de cdtre pietoni.

SEMNALELE CONDUCATORILOR DE VEHICULE

Se pot face cu mijloace de avertizare sonor6, luminoasd sau cu braful.


Semrnlizarea se face inaintea efectudii tnei manevre sat pentru evitarea unui
pericol imediat.
Mijloacele de avertizare sonord se folosesc de la cel pufin 25 m falI de cei
c[rora li se adreseazS.

ilu
a. Luminile de pozifie sau de sta\ionare, in timpul opririi sau staliondrii pe
carosabil, in afara localitdlii, de la lSsarea serii pAni
57
in zorii zilei gi ziua cAnd plou6 torenlial , ninge abundent, este ceatd
sau in alte condi{ii de vizibilitate redusi.
b. Luminile de intfllnire (faza scurtd) sau de drum (faza lungd), in
mers. in localitdli sau in afara lor, in funclie de gradul de iluminare a
drumului.
c. Luminile de intdlnire gi de ceald cdnd este cea!5 densd.
d. Luminile de intdlnire in tuneluri sau cdnd ploui torenlial, ninge
abundent sau in condilii de vizibilitate redusi.
Noaptea, la apropierea a doui vehicule care circuli din sensuri opuse,
conducitorii sunt obligali sd foloseasci luminile de intdlnire.
conco mi te nt cu re du c ere a v i t e z e i . de la c el pulin 200 m.
Noaptea, la apropierea de un autovehicul care circuld infayd (pe acelasi
lumirile defntdlnire de Ia celpultryt .l9g m.
sens) sefolosesc l

Dacd suntem orbili de cel din sens opus . mentinem faza scurti $i
reducem viteza sau chiar oprim.

dirijate prin semnale luminoase sau de polili;ti.. se sefiinalizeazd,prin

drum.

semnalizare nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul noplii sau in


condilii de vizibilitate redus6, frri sd aibi in funcfiune, obligatoriu pe
partea stdnga, infald. o lumind de intdlnire si. in spate, una de pozilie.
. Luminile de avarie se folosesc :
,/ Cdnd vehiculul a rimas in pand, a fost avariat sau nu poate fi
deplasat in afara pdrlii carosabile
,/ CAnd vehiculul se deplas eazdfoarteincet, avdnd defecliuni
,/ Cdnd autovehiculul este remorcat
,/ Cdnd sensul de mers este blocat gi va fi nevoie de oprire.

o Este obligatorie semnalizarea schimbdrii direcfiei, depiqirii, opririi sau


plecdrii de pe loc. Intenfia de a depdqi, opri sau schimba direclia se
semnalizeazi cu lumina intermitenti a semnalizatoarelor, cu cel putin 50 m
inainte in localitdti $i cel putin 100 m in
afara localitdfilor.

-- cei cel pulin 50 (100) m inseamnd drstanla


de la locul in care tncepem sd semnalizdm
(vezi
figura alSturatd pentru o depSgire in afara
localitdlii).
Conducdtorii vehiculelor cu 2 rofi, vehiculelor cu tracfiune animali, trase
sau impinse cu mAna semnalizeazd cu braful intins orizontal schimbarea
direcliei sau depA$irea(cu cel pulin 25 m inainte de efectuarea manevrei).
Oprirea vehiculelor de mai sus se semnalizeazd prin balansarea

r sunt obligali s6 folos easc6, zius permonent luminile de intfrlnire z

n exDres sII De aurosrrazl


euroDene.
h.
b. contlucdtorii motocicletelor Si mopedelor (ciclomotoarelor)
c. conducdtorii vehiculelor care insolesc cortegii, coloane militare
d. cele care tracteazii alte vehicule sau transportd produse periculoase
ori grupuri organizate de persoane

r Reducerea vitezei sau oprirea autovehiculelor pe partea carosabild se


semnalizeazd cu lumina rogie din spale (la aclionarea.frdnei de serviciu).

Un vehicul poate fi oprit sau stalionat cu toate luminile stinse :


a) pe un drum iluminat, vehiculul fiindvizibil de lacel pulin 50 m;
b) in afaraplrlii carosabile, pe un acostament consolidat;
c) in localitlli, la marginea pdrf ii carosabile, in cazul motocicletelor cu doul roli.
frrl ataq qi a mopedelor, care nu sunt prevdzute cu sursd de energie.

REGULI GENERALE DE CIRCULATIE

Vehiculele circull pe partea dreapti. Pietonii trebuie si se deplaseze numal


pe trotuar sau acostament. C6nd acostamentul lipseqte trebuie sd meargd cAt
mai aproape demarginea dinstdnga adrumului.
Persoana care a creat un obstacol pe drum este obligat[ si il inldture qi dacd nu
este posibil sd anunle imediat administratorul drumului sau cea mai apropiati
unitate de pblilie qi s[ semnalizeze obstacolul.
Participanfii la trafic trebuie sl anunfe administratorul drumului sau polilia
cAnd sunt obstacole sau alte situalii periculoase pe drumul public.

Centura de siguranfi :

se foloseqte gi in localiteli $i in afara lor de cdtre toti cei care ocupi locuri
prevdzute cu centuri.
r' Copiii mai mici de 12 ani sau mai mici de 150 cm trebuie s[ poarte
centuri adaPtate .

59
Copiii mai rnici de 3 ani se transportd numai cu dispozitive de refinere
omologate.
Excepfii de la portul centurii de siguranfd :
o Conducdtorii de autoturisme atunci cdnd merg inapoi;
o Femeilecusarcindvizibild
o Conducdtorii de autoturisme folosite ca taxi cAnd transportd
pasagerl;
o Instructorul auto in timpul orelor de pregdtire (ti
examinatorul in timpul examenului).
o Persoanele cu certificat medical pentru o afecfiune care
contraindicd purtarea centuri i.

o Conducdtorii qi pasagerii motocicletelor gi rnopedelor (ciclomotoarelor)


trebuie sd poarte cdsti de proteclie omologate. Se interzice transportul de
obiecte voluminoase pe vehiculele de mai sus.
. Copiii mai mici de 7 ani linuli in brafe qi cei mai rnici de 14 ani se transportd
numai in atagul motocicletelor.

UTILIZARBA PARTII CAROSABILE

Conducf,torii trebuie sd-gi conducd vehiculele cAt mai spre marginea din
dreapta. CAnd imulte benzi ne sens. vehiculele vor
. Benzile se ocupl succesiv de
la dreapta spre stAnga, daci banda utilizati este ocupatl, cu obligafia de
a reveni pe banda din dreapta, cAnd este posibil (dacd prima bandd nu este
destinatd vehiculelor lente sau transp.public de pers.).

o Pe drumurile cu 1 sau 2 benzi pe sens (gi cu alta bandd pe care circuld


trarnvaiul) se poate folosi $i banda tramvaiului. dar trebuie eliberatd la
apropierea acestuia (precum qi inainte de intersecfie).

POZITII IN TIMPUL MERSULUI


o Este interzisi trecerea peste linia continui qi peste marcajul pentru
spafii interzise.

hi banda- directia sau la ansaiarea in de


CAnd sensurile sunt separate de o linie conlinud Si una discontinuit
(intrerupta) se respecti linia cea mai apropiatl de vehicul.

60
1 poate lrece pe celalalt sens
dar lui 2 nu ii este permis

Pe un drum cu cel pulin 3 benzi pe sens, cand conducdtorii a doud vehicule merg
in aceeaqi direcfie, pe benzi diferite, intre ei fiind o bandf, liber6, dacd cei doi vor
sd se inscrie pe banda dintre ei, cel din dreapta este qbligat sd-l lase pe cel din
stdnga sd ocupe acea band6.

s lt lt
lr

II: lr
I I

al a2
Exemplu (vezi figura): daci un drum are 3 benzi pe sens qi cele 2
autovehicule (notate cu al gi a2) vor sd treacd pe banda 2 dintre ele, autovehiculul
a2 trebuie si-l lase pe al si intre primul.

PRESELECTIA
PRESELECTIA (alegerea benzii corespunzdtoare direc{iei de mers,
inainte de intersecfie) se face cu cel putin 50 m inainte de interseclie (gi in
localitdti gi in afara lor ).
/ La intersectiile cu marcaje (de preselecfie) se respecti semnificatia
indicatoarelor qi marcaj elor.
r' La cele flri marcaie se ocupd urmdtoarele pozi{ii:
a) Rdndul din dreapta, cei care merg la dreapta.
b) Rdndul din stdnga, cei care merg la stAnga.
c) Oricare dintre r6nduri , cei care merg inainte.

61
,/ Daci intre qina tramvaiului trotuar nu este loc pentru circulafia pe 2 sau
qi
mai multe rAnduri, vehiculele vor circula pe un singur rAnd, ldsflnd liber
traseul tramvaiului.

ALTE REGULI

Cdnd tramvaiul este oprit in sta{ie flri refugiu , vehiculele trebuie sI


opreascl in spatele lui. Pot pleca numai dupa ce ugile tramvaiului au fost
inchise. Pietonii aflapi pe carosabil care urcd sau coboard din tramvaiul
oprit in slaliafird refugiu au prioritile.
In stafiile cu re.fugitt nu se opre$te (se poate dep[gi tramvaiul).

refugiu in stalie
(pentru pietoni)

Dacd un autobuz sau troleibuz a semnalizat intenfia de a ieEi dintr-o stafie cu


alveoli, conducdtorii care circuld pe banda de lAngd bordurd sunt obligali sd
reducd viteza sau chiar si opreascd pentru a-i pennite reintrarea in trafic.

o Amenajdrile rutiere gi
groape

br Obstacolele din zona de mijloc a drumului


(zona medianl) se ocolesc prin dreapta

I
Orice manevri efectuatd trebuie semnalizatd. Semnalizarea se menfine pe
toatd durata rnanevrei qi trebuie oprite imediat dupe terminarea ei.
La plecarea de pe loc, oprire, intoarcerei viraj, schimbarea benzii,
mersul inapoi conducitorul este obligat si se asigure ci manevrele
amintite nu pun in pericol pe ceilalfi participanfi la trafic.

Daci sunt De nzi speciale pentru viraj stAnga (de exemplu la unele semafoare),
manevra se fa ce prin stffnga centrului inmginar alintersecliei'
Dacd 2 vehicule vin din sensuri opuse. pe un drum in aliniament $i efectueazd
arnAndoui viraj stdnga. virajul se face firi intersectarea traiectoriilor.
oc ol indu- s e orin st dnga c entrul inte r s e c {i e i.

Este interzisi intrarea intr-o intersecfie, (chiar dacd semaforul sou


indicatorul permite), daci din c^ttz aglomerafiei, conducitorul riscl sI
rim inl imobilizat, s tfini en ind traJic ul.

63
DEPA$IREA

e Este manevra prin care un vehicul trece inaintea altui vehicul sau pe lAngd un
obstacol, pt.rn schimbarea direcliei Si ieSirea de pe banda sau din girul de
vehicule tn care s-a aflat ini[ial.
Se face numai pe pa$gas[4n94, cu excepfia :
r' Vehiculului al cdrui conducitor a semnalizat qi s-a incadrat pentru
stAnga, in acest caz depdgirea acestuia fhcdndu-se pe p€dgA
viraj
dreaptd, daci existd spa{iu suhcient.
/ Tramvaielor, care de reguld se depS$esc pe partea dreaptd.
Tramvaiele in mers pot fi dep[gite gi pe stAnga, pe sens unic sau cdnd intre
Sina din dreapta Si marginea drmntilui nu existd spaliu.
Nu se considerd depi;ire circulafia mai rapidl a unui vehicul pe o bandi decAt
vehiculele de pe altd bandd.

r Obligafiile celui care deni$e$te :

r' Sb se asigure cd cel care il urmeazd. sau il precede nu a semnalizat


intenfia de a depdgi .
Sd nu pund in pericol circulafia din sens opus (dacd la depdqire se
trece peste axul drumuleri si se asigure cd din sens opus nu se apropie
unvehicul).
Sdsemnalizeze intenfia de a depisi (cu celpufin 50 (100) minainte).
SdpSstreze o distanld laterald suficientd fafd de cel depdgit.
Sd reintre pe banda iniliala , dupd ce a semnalizat Si s-a asigurat cd
poate efectua aceastd manevrd in siguranld pentru vehiculul dephgit qi
ceilalli participanli la trafi c.

Obligafiile celui depisit:


,/ sdnumdreascl,viteza
' r' sdcirculec6tmaipedreapta

Cazurile de interzicere a depisirii:

r' in interseclii nedirijate (in cele dirijate depdqirea este permisd).


'// Inapropiereavdrfurilor derampd,cAnd vizibilitatea e sub 50 m.
{ In curbe qi in orice alte locuri cu vizibilitate sub 50 m.
r' Pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri Si tn tuneluri. Prin excepfie
pot fi depigite vehicule cu tracfiune animal6, motociclete, mopede gi
biciclete, daci lungimea segmentului de vizibilitate este mai mare de 20
m, iar ldfimea drumului mai mare de 7 m.
Pe treceri pentru pietoni.
Pe treceri ia nivel cu calea feratd gi la mai pufin de 50 m inainte de acestea.
instalii de tramvai,cdnd acesta este oprit in s/aliiJdrd refugiu'
in zona de acliune a indicatoarelor "Depdqirea interzis[".
CAnd la depagire se trece peste marcajul continuu cate desparte sensurile,
iar autoveliiculul circuli, chiar gi pa4ial, pe sens opus (ori se incalci
marcajul care delimiteazd spaliul de interzicere).

/ in loiul unde s-a forntat o coloand de vehicule in asteptare , dacd se intra


pe sensul opus .

Cffnd la depigire se trece peste axul drumului conducitorii trebuie si se


asigure ci din sens opus nu se apropie un vehicul gi c[ au spa{iu suficient pentru
reintrarea pe banda ini{iali.

OPRIREA $I STATIONAREA

Polifia poate dispune ridicarea gi depozitarea in spalii speciale a vehiculelor


stalionate neregulamentar.
Oprirea qi stalionarea se fac pgdrgaplA drumului, c6t mai aproape de bordurd,
paralel cu trotuarul, pe un singur rand (motocicletele f[rd ataq, mopedele,
bicicletele pot fi agezate cdte doud).
Pe sens unic oprirea Si stalionarea se pot .face Si pe stanga, dacd r[mdne
liberd cel pulin o banda.
in afara localitdlilor oprirea gi stalionarea se.fac' in afara pdrlii cnrosubile
sau cdt mai aproape de marginea din dreapta a dmmului.
F Nu se considerd oprire : .' i:'

fi'u imbarcarea seu cobordrea unor

Lnta autorBam pana

Cazuri in care oprirea este interzisi: (

65
In zona de acfiune a indicatorului "Oprirea int erzisd" .
La mai pulin de 50 m inainte gi dupd calea feratd.
Pe poduri, pe qi sub pasaje denivelate, pe viaducte qiin tuneluri (in
cazul imobilizdrii in tunel trebuie oprit rnotorul)
il curbe qi in alte locuri cu vizibiliiai" *Oura rub 50 m (de exemplu
vArfuriderampd).
{-a treceri dg pietoni gi la mai pufin de 25 m inainte gi dupd acestea.
In intersecfii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum giin zont

mai pufin 5 m inainie gi dupa indicatorul statiei pentru


prjloacele de transport public.
{ In dreptul altui vehicul oprit , dac6, se stdnjenege circulafia a doud
vehicule venind din sensuri opuse.
'/ in dreptul marcajului continiu dacd ceilal$ conducdtori ar fi obligali
sd treacd peste acest marcaj.
r' In bcurile unde este inlerzisd depdsirea.
r' in dreptul unui indicator sau semnal, dacd se impiedicd observarea
lor.
Pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele :" Drum
iI!€UlgA[", "Prioritate pentru circulalia din sens invers,'gi ,,prioritate
fald de circulatia din sens invers".
Pe pistele obligatorii pentru pietoni Si/sau biciclisti, ori pe benzile
rezervate unor categorii de vehicule. semnalizate caatare.
Pe platforma cdii ferate industriale sau de tramvai ori la mai pulin de
50 m, daci se stdnjeneqte circulafia vehiculelorpe gine.
Pe autssfAzl, pe drumurile expres gi pe cele nationale europene (E)
Q)Lttem opri in afarapdrlii carosabile).
r' Pe trotuar, daci nu se asigurd spafiu de cel pulin I m pentru circulafia
pietonilor.

Cazuri de interzicere a STATIONAnU:


r' in toate caz.urile in care esfe inferzi,
,/ in zona de acliune a indicatorului "stalionarea interzisd,, gi a
marcajului de interzicere a stafiondrii (marcajul in ZIG- ZAG).
(Marcajul de interzicere a stafiondrii poate fi 9i o linie continui galbeni pe
borduratrotuarului).
r' Pe drumuri publice cu llfime mai micd de 6 m.
{ in dt.ptut a" 6."r .-. d. .ruesc proprietitile aldturate
"aitot
_ drumurilorpublice (intreprinderi, firme, gcoli, curfi, etc).
{ Inpante giinrampe.

66
,/ La indicatoml "stalionare alternantd", in altd zi decdt cea permisd,
sau indicatorul "Zond de sta{ionare cu duratd limitatl" peste durata
stabilitd.
o Noaptea se aprind luminile de pozilie cdnd staliondm, dacd locul nu este
iluminat.

Autoritatea competentd poate permite oprirea sau stalionarea total sau parlial
pe trotuar (cu respectarea marcajului, iar in lipsa marcajului numai dacd
rdrndne un culoar de minim I m ldlirne pentru pietoni).

La stationare trebuie oprit motorul, introdusi maneta intr-o treapti


inferioari de vitezi qi acfionati frina de ajutor (de min[).
Conducitorul autovehiculului care este imobilizat involuntar in pantd sau
rampi trebuie sd bracheze rotile spre trotuar sau spre un obstacol de la
marginea drutnului.

-interzice oprirea din dreptul lui pf,ni la


prima intersecfie: (dacd nu este insolit de
sel'rlne adilionale).
-inzonalui de actiune ESTE INTERZISA
INTOARCEREA;
- fiind interzisd oprirea este interzisd qi
Oprirea interzisd sta{ionarea.

-interzice stafionarea din dreptul lui pffnI


la prima intersectie: (dacd nu este insofit
de semne adilionale).
- in zona lui de acfiune putem opri
($5 minute);
- INTOARCEREA ESTE PERMISA.
Sta!ionarea interzisd

-interzice stafionarea in zilele impare ale


lunii (1,3,5...)

Stalionare alternanta

67
-interzice stalionarea in zilele pare ale lunii
(2,4,6 ...)

Sta!ionare alternanta

-se poate staliona pe durata limitatd

Zond de stalionare Sfargitul zonei


cu durata limitatd de stalionare
cu durate limitata

-interzice oprirea 30 m incepdnd din dreptul


indicatorului.

Inceputulzonei de interzicere a opririi


-interzice oprirea din dreptul indicatorului
(inceputul zonei) pdni la acelagi indicator cu
sigeata in jos (sfhrgitul zonei)

-semnele adilionale (de exemplu s[gelile)


pot fi si in interiorul indicatorului

Sfflrsitul zonei de interzicere a opririi

-semnele adilionale (sagelildlat fi Sutr


interiorul indicatorului

68
Confirmarea zonei de interzicere a
opririi (cind zona de oprire interzisl este
mai lungi). Se folose$te numai impreuni cu
celelalte (inceputul zonei $i sftr$itul zonei)

-semnele aditionale (sigefile) pot fi si in


interiorul indicatorului

-interzice stalionarea intre orele 7 Si9;


permite stafionarea in afara orelor
menfionate.

PARCAREA

o Reprezint[ stalionarea in locuri special destinate, semnalizate cu


indicatoare sau cu marcaje.
o Vehiculelevortrebui agezateunul l6ngi altul (paralele intre ele).

-in acest caz este permisi parcarea numai


dacd se facepa.r@lpe trotuar;

-in cazul in care silueta autovehiculului este


pe trotuar. este permisd parcarea numai
dacd se face in totalitate pe trotuar;

69
Parcare subterand
sau in clidire

-inceputulzoneiin ;

-avem voie sd parcim din dreptul acestui indicator


pdnd la intdlnirea aceluiaqi indicator cu semnul
adilional cu sigeata in jos (sfArsitul zonei). Cdnd
zonain care parcarea este permisd este mai lungd
putem intdlni acelaqi indicator cu sdgeatd gi in sus $l
in jos (confirmarea zonei).

-sunt panouri adilionale care se pot int6lni in locurile de


Persoane cu handicap parcare.
-mai putem intdlni indicatoarele de parcare impreund
cu sdgeli (vezi explicalia de mai sus).
Parcare cu plate

th - {2h
'lh:'l RON
Parcare cu plate

iNrolncEREA
Pentru a intoarce prin manevre inainte - inapoi sau prin viraj trebuie sd
semnalizdmq'isdneasigwamcddinfald,spatesaulateralntcirculdnici
unvehicul.
Cazuri de interzicere a intoarcerii:

(vezi interzicerea opririi). Este permisi


intoarcerea in intersecfii numai dintr-o singurd miqcare, (dacd nu
se interzice din alte motive: treceri de pietoni, marcaj continuu,
gtc,)

Unde este indicatorul " intoarcerea interzisd ".


in locuri unde soliditatea drumului nu permite.
Pe drumurile cu sens unic.

MERSUL INAPOI

o Se interzice in toate cazurile de interzicere a intoarcerii, cu excepfia


drumurilor cu sens unic (deci este interzis mersul inapoi qi in aproape
toate cazurile de interzicere a opririi ).
. Se interzice pe o distanld mai mare de 50 m.
r Se interzice la ieqirea din garaje, cur{i sau alte proprietdli aldturate.
o iAnd vizibilitatea in spate este impiedicati trebuie si fim dirijafi de
persoane din afara vehiculului.
. Mersul inapoi trebuie semnalizat cu luminile din dotare (albe) - acestea
se aprind singure cdnd maneta de viteze este in marqarier.

v lTEz A $I REDUCEREA VITEZET

hteza trebuie adaptatd in funcfie de condiliile de drum astfel incdt sd se poatd


efectua orice manevrd in siguranli.
1) Limitamaximdde vitezdin localitlti este
r Pentru unele sectoare de drum administratorul drumului, impreund cu
polilia pot stabili pentru autoturisme $i motociclete, limite de psgiJo
801<mth tn locslitdll
r Administratorul drumului, cu acordul poliliei, poate stabili qi limite de
' vitezdmaimici,darnumaipufinde30km/h(l0km/hpentrutramvaie).
2) Limitele maxime de vitezd in afara localitililor sunt prezentate in tabel :

Categoriile . Pe drumuri Pe drumuri exDres Pe auto-


nationale- strizi
autovehiculelor judefeng, sau nalionale
comunale europeDe
A,B 90 100 130
C.D.Dl 80 90 110
A1, 81, Cl 70 80 90
Tractoare, mopede 45 45

7l
Autovelticulele cu remorci au, w!fure_letgltaJilpr. rintite cle vitezd ut
10 km/h mai mici decdt celeprezentate tn tabel.
a conducdtorii tncepiltori (si cei care tnvald sd conducd) au, in a.farq
localitdlitor. linite rle vitezd cu 20 km/h mai mici clecat cele
pre:entale in tabel
VITEZA N|AXIMA PENTRU AUTOVEIIICULE CU GABARIT
DEPA$IT SAU CARE TRANSPORTA PRODUSE PERICULOASE :
40 km/h in localitlfi gi 70 knr/h in afara tocalitititor
se interzice circulatia cu vitezd sub limita minimi admisd,
reducerea bruscd a vitezei ori oprirea neagteptatd, fdrd motiv.
conducatorul este obligat, in functie de viteza cu care circuld, sa
pdstreze distanld suficientd fafa de vehiculul aflat in fata sa,
.o
,.)entru evitarea coliziun ii.

REDUCEITEA VITEZBI - conducdrorul esre obligat sd circule cu o


viLezd de cel mult 30 km/h in localitdti sau 50 km/h in afara localitdtilor:
,/ in intcrseclii nedirijctte.

'/ La trecerea pe langd grupuri organizate, coloane militarc.


cortegii, indiferent daci se afld in mers sau stationeazd pe partea
carosabilS a drumurilor cu o singurd banclzi pe sens,
,/ La trecereape ldngd anirnale conduse pe clrum.
./ La indicatorul "Copii", intre orele 7 * 22 gi la indicatorul
"Accident"
Pe timp de ceatd, ploaic torcn[iali, ni'soarc ab'ndcntd. cAncl
vizibilitatea este sub I 00 rn.
Pe ,lrtrmuri cu deniveldri, polei, gheafd. zdparJdbatdtoriti, mizgir.
piatra cLrbicd umedi.
La trecerile pentru pietoni fird se'rafoare, pe drumurire cu ccl
mt, lt o band[ pe sens, iar pietonii intentioneazd sd traverseze.
La ch im b(trea direc! ie i p r i n v i ruj e.
.:

c Avdnd in vedere gi alte precizdri ale legii, IITEZATREBUIE RED


(fErd a se sirecifica la cdli km/h trebuie redusd) gi in unndtoarele cazuri:
/ Noaptea, la intdlnireaunui vehicul din sens opus.
r' Lu culea feratd pdzitd (cu bariere sau semnale rogii cdnd -
banerele suntridicate gi semnalele rogii sau acustice stinse).
,/ La semnalul poliyisnlui prin balansarea bralului.
,/ La apropierea autovehiculelor cu girofaruri albastre.
/ La ctpr:opierea de o interseclie, clacd trebtrie sd acorddnt
prioritate.
/ Lasemaforul (semnalul) galben intermittent.
,/ CAnd autobuzul sau troleibuzul semnalizeazd plecarea dinstayia
cu alveold reducem viteza sau chiar oprim.
o Codul rutier nu obligl la reducerea vitezei :
-+

(Se infelege cd, pentru a evita unele pericole, in aceste cazuri orice
conducitor poate reduce viteza, dar legea nu il obligi).

o ACVAPLANAREA
-apare lavitezdmare cind drumul este acoperit cu api;
-reprezinti pierderea contactului dintre anvelopl qi carosabil (din cauza peliculei
de apd dintre anvelopd qi carosabil pneurile nu mai pot evacua apa de sub ele).
Autovehiculul nu mai poate fi controlat.

TRECEREA PE LANGA VEHICULELE CARE CIRCULA DIN SENS


OPUS
La intdlnirea a 2 vehicule din sensuri opuse, acestea trebuie conduse cAt mai
pe dreapta.
Dacd mersul inainte este impiedicat de un obstacol sau de alli participanfi la

la nevoie. sd opreascd pentru a-i ldsa sd treacl pe cei care circuld din sens opus.
Pe drumurile cu declivitdli sau inguste, unde trecerea unul pe l6ngd altul a
doud vehicule este imposibild sau dificild, conducitorul vehiculului care coboarl
este obligat sd opreasci pentru a permite trecerea celui care urc[.
Cdnd unul din vehicule trebuie sd execute o manevrd de mers inapoi,
ansamblul de vehicule trece inaintea oricdrui alt vehicul, vehiculul greu inaintea
celui ugor (cel ugor trebuie sd meargd inapoi), iar autobuzul inaintea autovehiculului
de transport mirfuri (cel care transportd mirfuri trebuie sd meargd inapoi).
La vehicule de aceeaqi categorie, obligafia de a merge inapoi revine celui care
urci, afari de cazul cAnd este mai ugor pentru cel care coboari si execute aceasti
manevrd (mai ales cdnd este ldngd un refugiu).

73
INTERSECTII $I OBLIGATIA DE A CEDATRECEREA

(cdnd v ir eazd stAnga p ierd


prioritatea fafi de vehiculele din sens opus).
Au prioritate qi cei care intalnesc indicatoarele: "Drum cu prioritate" ori
"Prioritate fafi de circulaia din sens invers" sau "Interseclie cu un drum frrd
priqrilale".
Au prioritate de trecere autovehiculele poliliei, ambulanlei, pompierilor,
SRI , etc., in misiune.

a) cAnd efectue azd un viraj qi se intersecte


azd. cu un biciclist care circuld pe o p_lslA
pentru biciclete.
b) cand coboard o pantd fafi de vehiculele care urcd ( dac6 cele care urc6 au un
obstacol imobil pe sensul lor de mers);
c) cand se-pungin mi$sare sau cdnd iese din garaje. curti. ganguri sau alte proprietdJi
al[turate. fagd de orice vehicul, indiferent de direclia de mers. Fac excepfie
autovehiculele din serviciile regulate de transport public care pleacd din staiiile
cualveole.
d) cdnd vireazi la st6nga fald de vehiculele din sens opus Qtrioritate de dreapta) (qi
tramvaiele care vireazd stdnga pierd prioritatea).
e) cdnd vine de pe rrn ral
cAnd intrd pe un drum nafional venind de pe unul judefean, comunal
sau local :
cdnd intrd pe un drumjudelean venind de pe unul comunal sau local ;
74
o cdnd intrd pe un drum comunal venind de pe unul local ;
a) cdnd urmeazi si intre intr-o interseclie cu sens giratoriu fald de vehiculele care
circuld in interiorul acesteia.
b) tuturor vehiculelor cu cafe se intersecteazl, cdnd iese din zonateziden\iald sau
pietonal6.
c) cdnd iese de pe un drum inchis circulaliei publice.
d) ietonilor care traverseazi pe trecere sau la culoarea verde,

o Pietonii au prioritate numai pe trecerile de pietoni ( care au marcal sau


indicator).
Ei pot trece gi pe la colEul strdzilor ( regulamentar !), dar in acest caz nu au
prioritate.

(c0nd conducdtorul
vehicril"luia respectat prevederile legale pe acel drum)'

o intre 2 vehicule cu regim prioritar, care ajung simultan intr-o interseclie se


aplicd prioritate de dreapta.
Cand in interseclie un polifist dirlieazi '
intre vehiculele care pot
trece la semnalul lui se aplicdBdgritale-dc-drcapta.
cflnd un vehicul intalneqte indicatorul ,,oprire" 9i altul ,,cedeazd trecerea"
trece primul cel care vine din dreapta.

INDICATOARE LA CARE AVEM PRIORITATE :

Drum cu prioritate lntersectie cu un drum fdrd prioritate

-au prioritate cei care intdlnesc acest indicator.

-se intdlnegte la drum ingustat (inseamnd c6la acest


indicator este interzisi oprirea, deci 9i stalionarea qi
Prioritate faF intoarcerea).
de circulalia
din sens invers

75
-panourile adilionale indicd direclia drumului cu
prioritate.
-la cel cu drumul cu prioritate spre stffnga avem
prioritate gi la sthnga gi la dreapta Si tnainte.
Ja amdndoud dacd virdm stdnga nu acorddm
prioritate celor din sens opus (ei avdnd,,oprire" sau
,,cedeazd trecerea")

INDICATOARE LA CARE NU AVEM PRIORITATE:

-se intri in interseclie cu vitezdredusd;

-daci pe drumul cu prioritate circuld vehicule cu care


'ne intersectdm, le acorddm prioritate.

Cedeazd trecerea

-obligi la oprire la intersecfie, in locul in care


avem vizibilitate, de obicei pdni in dreptul collului
strizii;
-dacd existd un marcaj de oprire. trebuie sd oprim
inainte de marcaj.
-aace un venicut mtalne
vehicul ".cedeazdtrecerea" trece primul cel care vine
din dreapta.

-acordim prioritate vehiculelor care circuli pe drumul


prioritar (celor care,vin din sens opus gi celor din
dreapta);

-hecem inaintea celor din stinga, acestea acord6ndu-


ne prioritate (de dreapta).

76
-in acest caz acorddm prioritate tuturor vehiculelor
(celor care circuli pe drumul prioritar gi celor care vin
dindreapta);

-auprioritate cei carevindin sens opus;

-se intdlnegte la drum ingustat (inseamn6 cd la acest


indicator este interzis[ oprirea, deci 9i stalionarea 9i
intoarcerea).
Prioritate pentru
circulalia din -sens invers

-in acest caz numai conducdtorii autocamioanelor qi


autobuzelor trebuie sd respecte indicatorul (s6 acorde
prioritate vehiculelor din sens invers);
:autoturismete (sl
motocicletele) pot trece chiar dac[ din sens opus vin
alte autovehicule.

Conducdtonil care se apropie de o trecere la nivel cu calea feratii curenti


va
,
reduCe viteza. La caleaferata neplziti (ftrl bariere sau frri
semnale luminoase) este
de
ofrGltoii"-oprir.u. Lo c;leofeAd iriiustriatfi se respectd semnalele'itgenlilor
ffi;iffi"rat6
--' -'Ca"a industriald nu este cale feratl curenti (este folositl rar).
circulafia este dirijati de agenli de cale ferati trebuie respectate
- ----
semnalele lor.
Conduc6torul poate traversa calea ferati cu bariere in cazul in care barierele
sunt ridicate gi semnalul alb intermitent este in functiune (cf,nd semnalul
cu lumini
iogii stins, obligatoriu se aprinde un semnal cu luminl intermitenti albi, cu
caden{l".t.lentl, care permite trecerea).
Conducdtorul este obligat si opreasci atunci cAnd:
a) barierele sau semibarierele sunt cobordte, in curs de cobordre sau ridicare;
b) semnalul cu lumini rogii gilsau semnalul sonor sunt in funcliune;
c) intdlnegte indicatorul "Trecere la nivel cu calea feratd, fErd bariere"(simpld sau
dubl6) sau"Oprire";
d) agentul de cale ferati adreseazi semnal de oprire.
Vehiculele vor opite tnaintea marcaiului pentru oprire, iar in lipsa
fi
acestuia, tn drepnl indicatorului in cruce "Trecerea la
nivel cu calea ferati frrd bariere", al indicatorului
" Oprire " ori tnaintea bari erei, dupd caz-
- incazulimobiliziriiunuivehicul,conducitorul
este obligat s d scoatd imediat din vehicul cdldtorii Si
sd degajeze platfurma cdii ferate, iar in caz de
imposibilitate, si semnalizeze ptezenla vehiculului cu
oricemijloc adecvat.
Conducitorului ii este interzis sd treacd sau sd
ocoleascd poarta de gabarit, instalati inainte de calea
ferat6, dac[ inilfimea vehiculului depdgeqte sau ar
partea superioar[ a porfii.
^ atinge
putea
Participanfii la trafic aflafi in apropiere de locul
unde a rimas imobilizat un vehicul pe calea ferat[, sunt
obligafi si acorde sprijin pentru scoaterea sau, in caz
de imposibilitate, pentnr semnalizarea sa.

Trecere la nivel Trecere la nivel Trecere la nivel


cu o cale feratd simPlS, cu o cale feratd dubl6, cu o cale ferate simPla,
fera bariere, f6rd bariere, cu semibarierd,
prevezute cu semnale prevazuta cu semnale prevdzutii cu semnale
' luminoase de avertizare
luminoase de avertizare luminoase de avertizare
a apropierii trenului a apropierii trenului a apropierii trenului
ZONA REZIDENTIALA $I PIETONALA

inzonareziden+ialdpietonii pot folosi toatd partea carosabild, iar jocul copiilor


estepermis.
Conducdtorii sunt obligali sd circule cu maxim 20 km/h, si nu stalioneze sau sd
parchezein afara spafiilor prevdzute , si nu stAnjeneasc6 circulalia pietonilor chiar
dac6, in acest scop, trebuie sd opreasci'
Zona pietonall : una sau mai multe strdzirezewate pietonilor, unde accesul
vehiculelor este supus unor reguli speciale.
in zona pietonald conducdtorul poate intra numai dacl locuieqte in zond sau
presteazi servicii publice "din poartd in poart6" gi nu are altd posibilitate de acces.
Acesta este obligat sd circule cu cel mult 5 km/h, si nu stAnjeneasci circula{ia
pietonilor chiar dac6, in acest scop, trebuie sd opreasci.
La ieSirea din zonele rezidenliale Si pietonale, conducdtorii sunt obliga\i sd
acorde prioritate de trecere luturor vehiculelor cu care se intersecteazd.

EA
i.?'
max 20 km/h
ZONA
PIETONALA
Zond rezidenliald Sf6rgitul zonei rezidenliale ZonA pietonale Sfdrgitul zonei pietonale

CIRCULATIA PE AUTOSTRAZI

Se interzice circulalia pietonilor, autovehiculelor cu gabarite depdgite, a


vehiculelor cu trac,tiune animala, vehiculelor trase sau impinse cu mana,
bicicletelor, mopedelor (ciclomotoarelor), tractoarelor 9i maSinilor
autopropulsate, precum 9i a vehiculelor care nu pot depdgi viteza de
50 km/h.
Sunt interzise gi: invdlarea conducerii unui vehicul, incercdrile
prototipurilor, manifestaliile, defildrile, caravanele publicitare,
antrenamentele 9i competiliile sportive, precum 9i cortegiile.
Autovehiculele de transport public de persoane sau de mdrfuri vor
circula numai pe banda din partea dreapta a autostrezii.

79
banda de banda de
urgen!a urgenta

mediand

Autovehiculele poliliei,
pompierilor, etc se pot
deplasa pe banda de urgenfi,
dacd pe celelalte benzi
. circulalia este blocati

Pe autostrizi se interzice:
a) circutalia gi imobitizareavoluntare (oprirea sau stalionarea) pe ban.dade
urgenla; pe banda de urgenld pot circula autovehiculele cu regim prioritar
in misiuni urgente.
afl ate
b) efectuarea mlnevrei de intoarcere sau mers inapoiori intrarea in zona
mediand (pe racordurile dintre cele2 pd(icarosapile);
c) stationarea ori parcarea Tn alte locuri decdt cele special amenajate'

OBLIGATIILE CONDUCATORII,OR DE AUTOVEHICULE


Conducdtorul de autovehicul sautramvai este obligat:
l. Sd aibd asupra sa gi si inmdneze. la cererea politistului rutier actul de iden-
titate, permisul, certificatul de inmatriculare, atestatul professional, documentele
referitoare la bunurile transportate, precum gi alte documente prevdzute de lege.
2. SI respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate sau la
dimensiunile maxime admise pentru autovehicule.
3. Si verifice funcfionarea sistemului de lumini, a instalaliei de climatizare,
sd menfind curate geamurile , precum gi pldcufele cu numdrul de inmatriculare'
4. Sd aib[ trusa medicald de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante si
stingdtor de incendiu omologate.
5. Si se prezinte la unitatea de polilie care l-a invitat, pentru solulionarea
oricdrei probleme legate de calitateade conducitor sau de defindtor de vehicul'
6. Sdpermitd controlul stdrii tehnice , precum si al bunurilor transportate.
7. Sdbpreascd motorul gi sI semnalizeze autovehiculul imobilizat in pasaje
subterane sau tuneluri.

80
9. Conducdtorii autovehiculelor cu masa maximd nrai mare de 3.5 tone
trebuie sd poarte echipament fluorescent-reflectorizant (veste reflectorizante) cdnd
executd interven{ii lavehiculul aflat pe carosabil.
10. Sd aplice pe parbiz qi pe lunet[ seninul distinct]v-sl4bill-p9lllu
incepitori (vechimeinconducere sub 1 an).
11. Defindtorul unui vehicul este obligat sd comunice polifiei identitatea
persoanei cdreia i-a incredinlat vehiculul.

INTERZICERI PENTRU CONDUCATORII DE AUTOVEHICULE

Se interzice conducdtorului de autovehicul sautramvai:


'numdrul de locuri stabilite in
1. Sd transporte mai multe persoane decAt
certifi catul de inmatriculare.
2. Sd transporte persoanein stare de ebrietate pe motocicletd sau in cabina
ori in caroseria autocamionului.
3. Sd transporte Dersoane in caroseria autobasculantei, pe autocisternS. pe
platformd. deasupra incdrcdturii. pe parfile laterale ale caroseriei. sau persoane care

special amenaj ate pentru transportul persoanelor.


4. Sd transporte copii in varsta de pAnd la 12 ani pe scaunul din fafd, chiar
dacd sunt linufi in brafe.
5. Sd transporte in sau pe autoturism obiecte a cdror lungime sau lifime
dendseste dimensiunile acestuia.
6. Si deschidd u$ile in timpul mersului, sd porneascd de pe loc cu u$ile
deschise. La oprire conducdtorul gi pasagerii pot deschide uqile sau cobori dacd nu
creeazb un pericol.
7. Sn aibd preocupdri care-i distrag periculos atentia ori sd foloseascd

sigurantd.
8. Si intre pe drumurile modemizate cu autovehiculul care are pe roli sau pe
caroserie noroi ori din care cad sau se scurg produse ce potpune inpericol siguranla
circulafiei.
9. Sd aplice pe geamuri afi$e. reclame. inscrisuri sau accesorii care restrdng
vizibilitatea din interior sau exterior.
10. SA aibd aplicate folii sau tratamente chimice pe geamuri. ce restrdng
vizibilitatea , cu exceplia celor omologate.
I l. Sa aib[ folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare (care
diminueazd eficacitatea lor) sau pe pldcutele cu nr. de inmatriculare (care impiedicd
citirea numdrului).
12. Sd lase liber in timpul mersului volanul. ghidonul sau maneta de
^i;*t^;.;;;^+^;ii .a" ..X .lo..rrnlpzc fronctnicio in rnerc
1 3. Sd foloseascd in mod abrtziv mij loacele de avertizare sonord.

81
autovehiculul cu masa totald maximd autorizatd mai mare de
14. Sd circule cu
3.5 tone pe drumurile acoperite cu zapad6. gheafb sau polei , lard a avea lanluri sau
alte echipamente antiderapante omologate pe drumurile stabilite prin ordin al
ministrului transporturilor.
I 5. Sd circule avAnd anyelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decdt cele
din certificatul de inmatriculare ori care au tdieturi sau rupturi ale cordului sau sunt
uzate peste limita admisd.
16. Se foloseascd un autovehicul care emand
cdrui zgomot depS$e$te pragul fonic prevdzut sau care
eJ,_a,"c,;Hers'i
17. SA circule avdnd pldcufele cu numerele de inmatriculare deteriorate ori
neconforme cu standardul.
18. SA sdvdrgeascd acte sau gesturi obscene, sd profereze injurii celorlalli
participanli la trafic.
19. SA circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data
producerii avariei.
20. SA foloseascd telefoane mobile in timpul mersului (cu exceplia celor cu
dispozitive tip "41dinilibele").
2r. (valabil pentru toate
persoanele care ocupd scaunele din fa!6).
22. Sd arunce din autovehicul obiecte. materiale. substanle.
23. Se interzice montarea sistemelor antifurt sonore care se declangeazd la
trecerea altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie sd fie mai mare de un minut, iar
intensitatea lui sd nu depdgeascd pragul fonic legal.

oBLTGATil
t
iN CAZUL UNUTACCTDENT (CU VTCTTME)

Conducdtorul implicat intr-un accident soldat cu moartea


sau
vdtdmarea unei persoane sau daci accidentuls-a produs ca urmare a unei
infracliuni ESTE OBLIGAT z

a) sd opreasce, sd anunle imediat poli(ia, sd nu modifice urmele gi se


n u pdreseascd locul faptei ;
b) sd nu consume alcool, stupefiante sau medicamente cu efecte
similare, dupd accident, pdnd la testarea concentraliei alcoolului sau
reco lta re a p rob e I o r b i ol og i ce.
Conducdtorilor implicali in accidente li se recolteazd obligatoriu
probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei sau consumu lui de stupefiante
sau med icamente similare.

82
Orice persoand care este implicatd sau are cunogtinli despre un accident
cu victime, sau atunci cAnd este implicat un vehicul care transportd mdrfuri
periculoase, este obligatd sd anunle polilia apeldnd numirul unic pentru
urgente 112.
ACCIDENTE SOLDATE NUMAICU PAGUBE MATERIALE

Conducdtorul, instructorul auto (Tn timpul orelor de pregdtire) 9i


examinatorul (in timpul examenului) nu au voie sd consume alcool,
stupefiante sau medicamente cu efecte similare, pdnd la
testarea concentraliei alcoolului sau recoltarea probelor biologice (altfel se
considerd cd rezultatele testului reflectd starea acestora in timpul conducerii).

CAnd accidentul se soldeazd doar cu avarii (pagube materiale)


conducdtorii sunt obligali:
a) ori, dacd nu este
posibil 9i nici nu pot sd igi continue circulalia, sd le deplaseze cAt mai aproape
de bordurd, semnalizAndu-le prezenla;
b) conducitorii se vor prezenta in cel mult 24 ore la unitatea de politie pe
pentru intocmirea documentelor 9i

un copac peste vehicul, etc).


Autorizalia de reparalie se obline in acest caz de la societatea de asigurdri.

in caz de accident cu avarii se poate incheia o €-SlN$tAtaRE:AiliiiX"EillR,Dj AGCIDENT inhe


conducitori (firi a mai fi nevoie de anunlarea poliliei; se merge direct la societatea de
asiguiiri), c6nd sunt indeplinite condiliile:
1) s-auprodus pagube care se despdgubescprin asigurarea obligatorie;
2) accidentul nu presupune suspendarea sau anularea permisului (iar conducdtorii posedd
permis);
3) cel pulin un conduc6tor gi-a recunoscut vinovdlia gi are asigurare obligatorie;
4) conducitorii au completat f6rd obiecliuni formularul de constatare amiabilS de accident.
Societ6!ile de asigurdri verifici intocmirea formularului gi atestd validitatea sau nulitatea constatdrii
amiabile de accident.

Transportul de mlrfuri qi persoane


Vdrsta miniml a conducitorului angajat ln transportul de mirfuri este :
a) 18 ani, pentruvehicule pAnd la 7,5 tone;
b) 2l de ani pentru altevehicule .
Conducdtorul angajat ln transportul public de persoane trebuie sdaibd cel pufin 2l de ani.
Conducdtorul vehiculului care efectueazd transport de mirfuri sau public de persoane trebuie sl respecte
timpii de conducere. de repaus qi de odihnl stabiliti prin reglementirile inteme gi intemafionale.
Atestatul profesional

Se elibereaztr de cdtreAutoritateaRutierlRomdn6(A.R.R.) conducltorutui care efectueazd:


-transport de substanJe periculoase;
-transport public de persoane;
-transport cu autovehicule cu mase gi/sau gabarite depdsite;
-transport demdrfuri (vehicule cu masamaximi autorizatd peste 3,5 tone).
Titularul oermisului de conducere nu poate efectua transoort public de mdrfuri sau oersoane frrA a avea
atestat.

Tiansportul inctrrctrturilor

incllrcltura trebuie sl fie agezatd gi fixatdinc6t:


a) s[ nu pundin pericol persoane ori sd nu cauzeze daune proprietdfii publice sau private;
b) str nu stAnjeneascd vizibilitatea sau sd pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului;
c) sinu fie tdrAt6, sd nu se scurgtr ori s6nu cadl;
d) sd nu mascheze dispozitivele de semnalizare gi pldcufele de inmatriculare, iar in cazul vehiculelor
fdri motor,semnalele fdcute de conducltorul acestora;
e) s6nu provoace zgomot care sdjeneze conducdtorul, participanfii latrafic ori si sperie animalele gisl
,
nu producI prafsau mirosuri pestilenfiale.
Incdrcdtura care se poate imprlgtia in mers trebuie acoperitd cu o prelat5. Cdnd lncdrcdtura constd in
obiecte mari ori grele, aceastatrebuie fixatipentru a nu se deplasa q1a nu depdSi gabaritul vehiculului.

Obligaliile conducltorului autovehiculului si tramvaiului care efectueaztr transport nublic de nersoane:

a)sd opreascd pentru urcarea sau cobordrea pasagerilor numai in stalii. cu excepfia transportului public
-
de persoanein regim de taxi;
b) si deschidd ugile numai dupii ce autovehiculul a fbst oprit;
c) slinchiddugile numai dupi ce pasagerii au cobordt ori au urcat;
d) str repuntr in migcare vehiculul din statie dupa ce a semnalizat inten{ia gi s-a asigurat cl poate efectu4
in siguranfi, aceasta manevre.

Noti : capitolelescrise cu litere mici trebuie tnvdlote de cei core sas:rin


exflmen pentru categoriile C, D , CE , DE.

Circulalia autovehiculelor cu mase 9i/sau gabarite depigite

ConducStorul unui vehicul de acest feltrebuie se aiba.<j6liiitrliiil2itUBCril*


Autovehiculul sau ansamblul de vehicule care are mai muti ije SO tone s;u lungimea de peste
40 m ori lifimeasau indllimea de 5 m poate circula pe drumul public numaiin baza autorizaliei sp6ciaie
emise de administratorul acestuia,cu avizul poliliei.
Aulovehiculul cu mase gi/sau gabarite depigite trebuie echipat cu urmdtoarele dispozitive
suplimentare:
a) o pliculA de identificarereflectorizanl6, cu fondul alb si chenarul rosu, in slanga fale;
b) marcaje reflectorizante in spate, c6t mai aproape de marginile lateral'e,iiEEizGlt,ernante
albe 9iro9ii, descendente cetre exlerior, dac6 l6!imea autovehiculului-depdgegte 2,s m;
c) unul sau mai multe dispozitive speciale luminoase galbenej iricat iumina emisi si fie
vizibili din lald, din spate 9i din pdrlile laterale, precum 9i dispozitiie refleitorizante galbene pe parlile
laterale la distanla de 1,5 m intre ei;
pe ptrlile laterale ale incdrciturii ori vehiculului care depdgegte ldlimea de 2,S m,
. , d) lumini
care sd tuncfioneze concomitent cu luminile de pozilie, precum gi un dispozitiv rbflLaoriizant.
Pe autostrlzi autovehiculul care depigegte ldlimea de 3,2 m trebuie urmat de un autovehicul
de.insolire. Pe celelalle drumuri autovehicutut cu t5timel intre 3,2 m si4,5 m sau o lungime de pestJ z5
m trebuie insoJit in falt de.un.autovehicul, iar cel cu iSlimea mai mare de 4,5 m sau lunlime oe -0
'altul ieste
m, de dou6 autovehicule, unul in fali gi in spate. Autovehicui-ul de 'inso1re
trebuie echipat cu un dispozitiv special de avertizare gi si aib6 montald in fald sau in spate, pldcula de
identificare previzutd la lit. a).
Conducdtorul autovehiculului cu masa gi/sau gabaritul depdgite, precum gi conducStorii
autovehiculelor de insolire sunt obligati sd aprindi semnalele speciale (GIROFARURI) cu lumina
galbenS.
Este interzisi circulatia autovehiculelor cu mase gi/sau gabarite depisite:
a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie;
b) c6nd vizibilitatea este redusi sau partea carosabild este acoperiti cu polei, gheali
sau zipadi.
Transportul mdrfurilor sau oroduselor periculoase

Conducitorul trebuie sd aibi


Autovehiculul care transporti trebuie sd indeplineasca condi!iile
tehnice stabilite prin european referitor la transportul internalional al mirfurilor periculoase(A.D.R.)
iar conducitorul si aibi certificat A.D.R..
Transportul mdrfurilor periculoase se efectueazi numai pe traseele stabilite gi se comunici
polilieidin localitalile pe raza cdrora se deruleazd transportul.
Mdrfurile periculoase se transporta numai cu autovehicule special amenajate, puftdnd
semne distinctive de identificare. Autovehiculele trebuie si aibd in funcliune semnalul special de
culoare galbend (girofar).
Mdrfurile periculoase pot fi insolite de persoane care si le cunoasci bine caracteristicile, iar
conducitorul trebuie sd aibd documentele prevdzute de lege si si cunoasci normele referitoare la
transportul si la manioularea incircdturii.
Dacd din diferite cauze produsul periculos se imp16stie pe drum. conducitorul este obligat s6
ooreasc6. sd-i avertizeze pe ceilalti conducitori $i pe oersoanele din iur. si semnalizeze pericolul si sd
anunle administratoruldrumului sau cea mai apropiati unitate de ooli!ie.

SE INTEFIZIGE conducdtorului deautovehicul care transporti mirfuri periculoase:


a) sd provoace gocuriautovehicululuiin mers;
b) si fumeze in timpul mersului ori sd aprindd foc la oprire sau stalionare, la o distanli mai
micd de 50 m de autovehicul;
c) sd lase autovehiculul 9i inc6rcdtura f6rd supravegherea sa, a insolitorului ori a unei alte
persoane calificate;
d) si remorcheze un vehicul rimas in pani;
e) sd urmeze alte trasee sau sd stalioneze in alte locuri dec6t cele stabilite, precum gi pe
oartea carosabili pe timp de noapte;
f) si transporte alte incdrcdturi care ar putea determina o sporire a pericolului;
g) si permitd orezenta in autovehicul a altor persoane, cu exceplia celuilalt conducitor, a
insolitorilor sau a celor care incarci ori descarcd mdrfurile;
. h) sd intre pe sectoarele de drum pe care ii este intezis accesul;
i)si pistreze in autovehicul rezerve de combustibil in ambalaje care nu sunt soecial
confectionate in acest scoo.

REMORCAREA

Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singuri remorci.


(precum gi autovehiculele amenajate
pentru fbrmarea unui autotren de transport persoane in localitalile turistice, cu condilia ca acesta sd nu tie mai
Iung de 25 m gi s[ nu circule cu vitezd mai mare de 25 kmA).

REMORCA U$Oene : remorcd cu masa totall maximd autorizatdcare


nudep6$e$te 750 kg .

85
Motocicletafird atag, precum gi bicicleta pottractao remorca u$oard avdnd o singurd ax[.
Cuplareaunuivehiculcu una sau doud remorci, se poate efectuanumai dac6:
a) elementele dispozitivului de cuplare sunt omologate Ei compatibile;
b) ansamblul de vehicule poate r ealizarazaminimd de virare a autovehiculului trlg6tor; a
c) dimensiunile ansamblului nu depfuesc limitele prevdzute de lege;
d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frdnare gi de iluminare sunt compatibile;
e) vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste deniveldri,la viraje sau la
schimbarea directiei.

incazul rdmAnerii in pan[ a autovehiculelor ori remorcilor, conducetorii


trebuie sd le scoatd imediat in afara pdrlii carosabile sau, dace nu este posibil, cAt mai
pe dreapta, luand misuri pentru remedierea defectiunilor sau, dupi caz, de
remorcare.
Autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare qi
semnalizare nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopfii sau in conditii de
vizibilitate redusd, ftrd si aibd in funcfiune, obligatoriu pe parLea stdnga. infalt o

Dacd autovehiculele imobilizate pe partea carosabild nu pot fi deplasate,


conducbtorii sunt obligafi sd pund in funcfiune luminile de avarie gi sd instaleze
triunghiurile refl ectorizante.

la cel pufin 30 m de acesta. localitdyi, atunci cAnd circulafia este intensd,


triunghiul de presemnalizare se poate aqeza Ia o distanld mai micd sau chiar pe
vehicul.
Dacd luminile de avarie sunt defecte sau nu sunt in dotare se poate folosi
noaptea o lampdportativicu lumini galbeni intermitentdin spatele vehiCulului.

REMORCAREA UNUI AUTOVEHICUL se face cu respectarea


urmitoarelorreguli:
a) conducdtorii autovehiculelor trdgitor qi, respectiv, remorcat, trebuie si
posede permise de conducere valabile pentru autovehiculele respective;
b) autovehiculul tr[gitor s[ nu remorcheze un autovehicul mai greu decAt
masa lui, cu excepfia cazului cdnd remorcarea se efectueazd de cdtre un autovehicul
destinat special depandrii;
c) remorcarea sercalizezdcn o bard metalicd in lungime de cel mult 4 m.
Autoturismul al cdrui echipament de -frdnare nu este de.fect poate fi remorcat cu o
I e g dtur d fl e x i b i I d o mo I o g at d. inlungime de 3 - 5 m ;
d) conducitorul autovehiculului remorcat este obligat semnalizeze si
corespun-zitor semnalelor efectuate de conducStorul autovehiculului trdgdtor.

interzisi remorcarea noaptea $i in condilii de vizibilitate redusd, iar ziua poate fi


remorcat dacd in spate are inscriplia "Fird semnalizare" gi indicatorul "Alte
peligole,"

86
Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doud rofi cu sau fbr6
ata$. a
autovehiculului al c6rui sistem de direclie nu funcfioneaz6 sau care nu este
inmatriculat sau c6nd drumul este acoperit cu polei. ghea!4 sauzdp-add'
Remorcarea unui autovehicul cu sistemul de direcfie defect se face prin
suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma -a. pa4ii din fald
a

autovehiculului remorcat (atunci inacesta nu trebuie sd se afle nici o persoani)'

alor trase sau tmptnse cu mana on a uutal eror aBrtsute'


@ingesautracta,cupropriulautovehicul,insitua1ii
in funcliune
deosebite, pe distanfe scurte, un ali automobil penhu a-i pune motorul
sau pentru a efectua scurte manevre.

PERMISUL DE CONDUCERE

Au drept de a conduce un autovehicul sau tramvai (pe drumurile publice)


1

numai cei care aupermis corespunzdtor sau


(cAnd permisul a fost retinut).

r cat. A : motociclete (autovehicul cu 2 ro\i, motorul mai mare de 50 cmc


qi/sau vitezd maximd mai mare de 45 km/h) cu sau fhri atag'
r Cat.B:
y' autovehicule cu mas6 maxim[ auto rizat6, ce nu depaqegte 3500 kg
gi numdr maxim de locuri 8 (cu exceplia goferului)'
./ autovehicule din categoria B cu o remorcd av6nd masa maxima
mai mic6 de 750 kg lnnnnoRcA u$oARA) (exemplu: autov.
. de 3500 kg fi remorcd de 700 kg)
r' autovehicui din cat.B cu remorcd, impreund avAnd masamaxim6
sub 3500 kg, iar masa maximd a remorcii sd fie mai 11ci $ecaf
-u.u propie a autovehicului (exemplu: autov' de 2000 kg li
remorcdde 1000kg).
cat. BE : autovehicul din categoria B cu o remorca av6nd masa maxima mai
avdnd masa maximd mai mare de 3500 kg
ke, impreund avdnd
mare de 750 kg,

. Cat.C:
r' autovehicul, altul decdt cel din categoria D, cu masa maximl mai
mare de 3500 kg.
/ autovehicul din categoria C cu o remorcd avdnd masa maximi mai
mic6 de 750 kg (REMORCA U$OARA)'
cat. cE : autovehicul din categoria c cu o remorcd avand masa maximi mai
mare de 750 kg.
cat. D : autovehicul pentru transport de persoane , avdnd mai
mult de 8 locuri
pe scaune (cu exceplia goferului). Acestui autovehicul i se poate ata$a o
remorcS (pentru bagaj e) avdnd masa maximi mai mic[ de 750 kg.
r Cat. DE: autovehicul din categoria D cu o remorcd a cdrei masd maximd
autorizatd, este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sd fie destinatd
transportului de per s oane ;
o Cat. Tr : tractor qi magind autopropulsatd pentru lucrdri;
r Cat. Tb : troleibuz;
r Cat. Tv :tramvai.
SUBCATEGORIA Al : motocicletd cu o capacitate care nu dep6ge$te 125 cm'9i o putere care
nu depSgegte 11 kW;
SUBCATEGORIA 81: autovehiculul cu trei sau patru roli avAnd masa proprie pesle 4OO kg,
dar nu.mai mare de 550 kg, 9i echipat cu un motor mai mare de 45 cm' ori cu viteza prin construclie m-i
mare de 50 km/h;
SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decAt cel din categoria D, a cdrui masd maximd
este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului i se poate ataga o remorc6 a
cdrei masd nu depSgegte 750 kg;
SUBCATEGORIA C'lE: autovehicul din subcategoria Cl 9i o remorci a cirei masd maximi
este mai mare de 750 kg, cu condilia ca masa maximd a ansamblului sd nu depdgeasci 12.000 kg, iar
masa maximd a remorcii si nu depdgeascd masa proprie a autovehiculului ;
SUBCATEGORIA D1:
1. autovehiculul destinat transportului de persoane avAnd cel pulin 9 locuri pe scaune, dar nu
mai multde 16, in afara locului conducStorului;
2. autovehiculdin subcategoria Dl gio remorcd a cirei masd maximd nu depdgegte 750 kg;
SUBCATEGORIA DIE: autovehicul din subcategoria Dl qi o remorci a cireimasd maximd
este mai mare de 750 kg, cu condilia ca masa maximd a ansamblului sd nu depdgeasci 12.000 kg, iar
masa remorcii si nu depe$easoi masa autovehiculului. Remorca nu trebuie sd fie destinati
transportului de persoane.

varsta persoanei care solicitii examinarea in vederea oblinerii permisului de

cele cumasemai mare de 7,5 tonepotfi conduse lacel pufin2l de ani.

Persoana care soliciti examinarea in vederea obtinerii permisului de


conducere pentru categoriile C, D sau subcategoriile C1, D1, trebuie sd fac6 dovada
c[posedipermis cat. B sau sdfie declaratd "admis" laexamenulpentru categoriaB.

88
Persoana care soliciti examinarea in vederea oblinerii perrnisului de
conducere pentru categoriile BE, CE, DE, CIE sau D1E trebuie sd fi oblinut anterior
dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C, D sau C l, D I '

Cei cu permis pentru una dincaleg. B . C sau CE pot conduce 9i autovehicule


din cat.Tr (tractor) .
Posesorii de permis cat. D, DE pot conduce gi troleibuze (cat.Tb)'
posesorul unui permis valabil numai pentru categoria Tr-tractcir- are dreptul sd conducd 9i un
tractor cu una sau doud remorci.

subcategoria pe care aieasta o include (exemplu : cu cat. C se poate conduce autov. din subcat. C1 )
P"rn"sul p"ntru categoriile CE sau DE este valabil 9i pentru categoria BE, dacd titularul
posedd categoria B.
' Peinisul pentru categoria CE este valabil si pentru categoria DE. daci titularUl.posedd

a C1.E este valabilgi pentru subcategoria


F enl
Permisul pentru D'1 sau D1E este valabilgi pentru Cl , respectiv C1E.
Posesorul permisului pentru cat. Aare dreptul si conduc6 o motocicleta cu o putere de peste
25 kW sau un raport putere/greutate peste 0,16 kWkg dacd are o experienld de minimum 2 ani pe o
motocicletd cu specificalii tehnice inferioare sau dac6 are 21 de ani 9i promoveazd un test de
cunogtinle gi comportament.
' 'Persoana
care solicitd prezentarea la examen trebuie sd fie aptd din punct de vedere medical
ei sd facddovada Pregitjriiteoretice si
practise
lnaintee de a fi lnscris la o gboald '1y!i9q.$?:i1,11"
de goferi solicitantul trebuie sd facd dovada cd este apt din

P'egdtirea candidalilor pentru categoriile sau subcategoriile A, A1 , B, Bl si BE poate fi


efectuatd gi de cdtre instructori care au incheiat un contract cu unitatea in care solicitantul a efectuat
pregdtirea teoreticS.
. Examenul pentru obtinerea permisuluide conducere constd in:
a) proba teoreticit,de cunoagtere a legislaliei rutiere, primului ajutor 9i a noliunilor eiementare
de mecanicS,
b) proba de con ducere in fraseu, cu excepfia cat.Agi subcat.Al pentru care se verificd numai
indem6narea in conducere in poligon.
persoana cu franOicip frzic poate susline examenul pentru cat. ASi/sau B dacd autovehiculul
utilizat la examinare este adaptat infirmitalii.
Rezultatul examiniiii se consemneazd prin calificativul "admis" sau "resptns".

persoana care, degi admisd la proba teoreticd, nu se prezint6 in termen de un an de la data


absolvirii cursurilor - pentru !us!inerea probei practice este declaratd "respins" (9i efectueaze un nou
curs de pregdtire).
' pErsoana declaratd "respins" poate susline un nou examen dupd cel pulin1 Sztle-dat-nanpi

in titttpul ttrelor
de pregdtiie practicd revhre stdt instructorului cfrt si carssntului (iar la examen ii
curs an tul ui si polilis tului examtnator).
de conducere trebuie declaratd

berarea unui nou permis),


Permisul este valabil l0 ani. Dupd 10 ani se preschimbd (frrd examen).

pentru o
infracliune la regimul circulaliei pe drumurile publice sau de omoq lovire ori
vdtdmare cauzatoare de moarte, vdtdmare corporali gravd, tAlhdrie sau furtul unui
autovehicul poate fi admisd la examenul pentru oblinerea permisului de conducere
dacd:
,/ Au trecut 6 luni de la executarea pedepsei arnenzii penale sau a pedepsei cu
inchisoarea ori la locul de muncd.
./ I
A trecut an de la data rimdnerii definitive a hotdrdrii de suspendare
condilionati a executirii pedepsei sau de la data gralierii.
A intervenit amnistia.
Intcrzicerea dreptului de a exercita profesia de conducdtor a expirat sau a fost
revocat[.

CONDUCATORII iNCnpAfoRI (vechime mai mici de I an)


Au obligafia de a aplica semnul distinctiv (disc de culoare galbeni, cu diametrul de
100 mm, care are in centru semnul exclamdrii, de culoare neagrd. cu lungimea de 60 mm gi diametrul
dupd cum urmeazd:
puncrului de l0 mm),
a) la motocicleti, in partea din spate l6ngd numdrul de inmatriculare;
b) la autovehicul,
c) la autovehiculul frri lunetd, peparbriz in dreapta jos qi pe caroserie, in
stdnga sus;
d) la tramvai, pe parbriz in dreapta jos gi pe luneta ultimului vagon, in stdnga
SUS;
c) la autovehiculul cu remorce, pe parbrizul autovehiculului in dreapta jos gi
pe caroseria remorcii, in stdnga sus.
Conducitorului de vehicul cu vechime sub 1 an ii este interzis:
a) sd conducd autovehicule care transp ortd produse periculoase;
b) sd conduci vehicule destinate testerii sau cele pentruprobe;
c) sd conduci vehicule destinate transportului public de persoane , inclusiv in
regimdetaxi.

90
inmatricularea vehiculelor este continul, de la admiterea in circula(ie pdnir
la scoaterea definitivd din circula{ie.
La schimbarea proprietarului vehiculul nu se radiazd (se transmite drepttrl
de proprietate cdtre altd persoand) - proprietarul trebuie sd cesrd transcriert'tr
dreptului de proprietate in cel mult 30 de zile de Ia cumpdrarea autovehicolului .

Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele gi remorcile trcbuie


supuse inmatriculdrii gi si poarte plicile cu numerele de inmatriculare. Vehiculelc cu
tracliune animald, utilajele autopropulsate pentru lucrdri, tramvaiele gi
autovehiculele armatei se inregistreazi gi au pldcufe cu numere de inregistrare.
Este interzisd circulalia unui vehicul inmatriculat.fdrd montarea pldculclor
cunumdrul deinmatriculare sau dacd acesteantt sunt conforme custandardele.
Este interzisi circulalia cdnd certificatul de inmatriculare este re!inut. iar
dovada inlocuitoare este expirat[ sau fErd drept de circulafie.
Titularul certificatului de inmatriculare este obligat:
-sd declare autoritafii emitente pierderea. furtul sau distrugerea certillcatului,
in cel mult 48 de ore de la constatare (gi sd ceard eliberarea unui document nou in cel
mult30dezile).

RADIEREA DIN CIRCULATIE A VEHICULELOR

Radierea (gtergerea din evidenle) se face in cazul scoaterii definitive din


circulalie, la cererea proprietarului, in urmdtoarele cazuri:
a) proprietarul doregte retragerea definitiv6 din circulafie a vehiculului qi face
dovada depozitirii intr-un spatiu adecvat;
b) la scoaterea definitivi din Romdnia a vehiculului;
c) proprietarul face dovada dezmembririi, casirii sau preddrii vehiculului la
unitdli specializate;
d) in cazul furtului.
Se radiazi din oficiu vehiculul abandonat sau frrd stdpdn (in 30 de zile de la
dispozilia primdriei).
Este interzisd circulaliape drumuri publice avehiculelor radiate'

INFRACTIUNI $I PEDEPSE. ANULAREA PERMISULUI

lnfractiunile suntfapte foarte grave gi se pedepsesc cu inchisoare sau


cu amende penale.ln cazul unora, se anuleazd gi permisul. lnfracliunile sunt:
a) unui autovehicul
neinmatriculat ( se pedepsegte cu inchisoare) (9IANULARE PERMIS)

91
unui autovehicul cu numdr fals
de inmatriculare (se pedepsegte cu inchisoare) ($l ANULARE
PERMTS)

($TANULARE PERMTS)
re dre

inmatriculare au fost retrase (se pedepsegte cu inchisoare) ($l


ANULARE PERMIS)
d) Conducerea fdrd pe rmis de conducere (se pedepsegte cu
inchisoare);
e) Conducerea cu permis necorespunzitor categoriei ori cu permisul
retras. anulat ori suspendat (j ($l
ANULARE PERMIS)
lncredintarea unui autovehicul unei persoane fdri permis, cu permis
necorespunzitor ori retras, anulat ori suspendat sau care suferd de o
boald psihicd ori se afld sub unor stupefiante sau a
med icamentelor cu efecte similare ( i
g) Conducerea av6nd o e pesfe_ILEQ
16€nge sau sub influenta unor sau med icamente similare
(se pedepsegte cu inchisoare) ($IANULARE PERMIS)
lnfracfiuned este valabili gi pentru instructorul auto, in timpul orelor
de pregdtire gi pentru examinator (in timpulexamenului);
h) Refuzul sau sustra unui conducdtor, instructor sau examinator
de a se supune in vederea stabilirii
alcoolemiei, consu mului de stupefiante, medicamentelor similare sau
testdrii aerului expirat (se pedepsegte cu inchisoare) ($IANULARE
PERMTS)
i) Pdrdsirea locului accidentului fdrd incuviintarea poliliei, de cdtre
cond ucdtorul, in structorul sau exami n atorul angajat intr-un accident
oridaci accidentul
s-a produs ca urmare a unei infracliuni (se pedepsesc cu inchisoare)
($TANULARE PERMTS)

'/ Pot pdrdsi loculaccidentului :

conducdtorul autovehiculului apa(in6nd poliliei, serviciului de


ambulanld, pompierilor etc., care se afli in misiune, daci anunld
imediat polilia; (dupd misiune trebuie si se prezinte la poli!ie);

92
o conducetorul vehiculului care, in lipsa altor mijloace de transport, e/
i ngu gi tran sporTa idnilii lacea mai apropiatd unitate san itard, dacd se
inapoiazd imediat la locul accidentului.
o conducdtorul, dacd ViCtima pdrisegte locul faptei (dacd anunli
imediat polilia cea mai apropiatd);
j) Fapta conducdtorului, instructorului sau examinatorului de a
consuma cu efecte similare, dupd
nuiaeeident soldat cu moartea sau vdtdmarea unor persoane,
pdnd la testarea alcooluluiin aerulexpirat sau recoltarea probelor biologice
(se pedepsegte cu inchisoare) ($lANUl-ARE PERMIS)
Nu constituie infrac,tiune consumul de medicamente, dupi accident, administrate de personal
medical, cAnd sunt impuse de starea de senetate a conducdtorului.
k) cu intentie, indicatoarelor, a
semafoarelor, amenajdrilor rutiere ori crearea de obstacole pe carosabil

r)
acestora, fird autorizalie, care induc in eroare participanlii la trafic (inchi-

care otganveaza participd la intreceri


neautorizate pe
drumul public inchisoare ($l
ANUI.ARE PERMIS)
n) in pericol siguranla
, dacd se pune
circulaliei ori se incalci dreptul la liberd circulalie (inchisoare sau amendi
penald);
o) reghere pe carosabil a unui vehicul care
transportd (se pedepsegte cu inchisoare) ;

p) linirea

(exceplie: repararea in cazulvaliditdlii constatdii amiabile de


accident).

AIte precizlri
Cind (in urma testdrii in trafic) conducitorul are
in aerul expirat obligatoriu se vor recolta probe biologice in vederea stabilirii
alcoolemici. (in institulii medicale
autorizate).
Cind concentra{ia de alcool este de cel mult 0.40 mg/l in aerul expirat este contraventie
(pernrisul se suspendd 90 dezile) 9i se di o dovadd IErE drept de circulatie. Cdnd conducltorul solicitd
recoltarea probelor biologice pentnt stabilirea alcoolemiei,dupi recoltare isevaeliberaodovaddat
drept de circulapie cel nult t 5 zile (valabilitatea incepe dupd 24 de ore de Ia recoltarea probelor).
ANULAREA PERMISULUI

Anularea permisului se dispune cdnd titularul a fost condamnat definitiv :

,/ Pentru infracliuni care au avut ca urrnare moartea sauvdtdmarea grava


a unor p ersoane, cartrmare a nerespectdri i regulil or de c i rcul alie ;
,/ Pentru infracliunile previzute la literele a),b),c),e),g),h),i)i),m) (vezi
capitolulinfracliuni$ipedepse);orezentatepescuft :

- autov. neinmatriculat
- nr.fals
- conducere autovehicul cu pldcule fnmatriculare retrase;
- conducere autovehicul care nu are drept de circulalie fn Romdnia.
- conducere cupermis necorespunzdtor, retras, suspendat etc
- alcool peste limita leguld, stupefiante, medicamente similare
- cotxsunr alcool, stupefiante dupd accident cut'ictime
- sustragere de la recoltarea probelor biologice
- pdrdsirea locului accidentului cuvictime, Stergerea urmelor
- p arti c ip are a s au o rganiz are a de f n tre c er i n eaut o riz at e pe dntm.

La interzicerea exercit[rii profesiei de conducdtor de vehicule.


Anularea permisului se dispune gi cdnd s-a hotardt o astfel de misurd de
cdtre o autoritate striinS, pentru o fapti siv6rsitd pe teritoriul altui stat.
CAnd titularul permisului a decedat.
Permisul a fost oblinut cu incdlcarea normelor legale.

OBTINEREA UNUI NOU PERMIS DE CONDUCERE


(dupi anulare)

Persoana al cdrei perntis a.fost anulat se poate prezenta la examen pentru


obyinerea unui noupermis, pentru toate categoriile avute anterior, dac6:
/ Autrecut 6 luni de la executarea pedepsei amenzii penale sau a pedepsei cu
inchisoarea ori la locul de muncd.
./ I
A trccut an de la data rdminerii definitive a hot[rArii de suspendare
conclilionatd a executirii pedepsei sau de la data gralierii.
'/ Aintervenitamnistia.
,/ Interzicerea dreptului de a exercita profesia de conducdtor a expirat sau a fost
revocatd.
'/ Este apti din punbt de vedere medical'
SANCTIUNI CONTRAVENTIONALE

o Sancliunilecontravenfionalepgtgipale sunt:
- Amenda contravenlionald sau avertismentul;
o Sanctiunilecontravenlionalecomplementaresunt:
- Aplicarea punctelor de penalizare;
- Suspendarea dreptului de a conduce;
- Confi scarea bunurilor;
- Imobilizarea vehiculului;
- Radierea din oficiu;
- Ridicarea vehiculelor stalionate neregulamentar.
o Pe l6ngd sancliunile contravenlionale existi gi urmitoarele misuri tehnico-
administrative:
- relinerea permisului; relinerea certificatului de inmatriculare;
- retragerea permisului (cAnd este inapt medical), certficatului sau
pldculelor de inmatriculare;
- anularea permisului.

RETINEREA PERMISULUI DE CONDUCERE

Permisul de conducere se refine :

a) cdnd se acumule azd. 15 puncte de penalizare sau in cazul anumitor


contravenfii - se reline in vederea suspendirii (vezi capitolul suspendarea dreptului
de a conduce);
b) in vederea 4nulirii (se anuleazd,in cazul unor infracfiuni);
c) in vederea retragerii (c6nd titularul a' fost declarat inapt pentru a
conduce, de cdtre o institufie medicald);
motivului pentru care a fost retras;
d) cdnd perioada de valabilitate a expirat;
e) existd neconcordanle intre actul de identitate gi permis (nume);
fi cand prezintd modificdri. stersdturi, este deteriorat ori se afld. in mod
neiustifi cat asupra altei persoane.

in unele canxise elibereazd o dovadi inlocuitoare cu drept de circula{ie, in


alte cazuri f[ri drept de circulalie. Conducdtorul are dreptul si conduci pe perioada
de valabilitate a dovezii inlocuitoare.

95
SUSPENDAREA DREPTULUI DE A CONDUCE

Perioada de suspendare nu poate fi mai micd de 30 de zile.


De obicei permisul se retine de cdtre agentul constatator, urmdnd ca apoi
drcptul de a conduce sd fie suspendat. In unele cazuri posesorul este chemat pentru a
preda permisul la polilie.

Suspendarea dreptului de a conduce se dispune pentru o perioadd de :

30 de zile, in urm[toarele cazuri :

o
o
o

vehiculului
o Neoprirea la
Nerespectarea regulilor la depdsire
o Nerespectarca semnalelor poli[istului rutier
o Neprezentarea la polilie in cel mult 24 de ore in cazul accidentului cu
avarii.
Neprezentarea la polilie (in 5 zile de la ingtiin{area scrisd) pentru a preda
permisul atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare.

ori atagarea la coloan6.


o circulalia pe sens opus, cu exceplia efectudrii regulamentare a depdgirii.

Neprezentarea la polilie in 5 zile de la ingtiinlarea scrisi atrage majorarea cu


30 dc zile a duratei de suspendare.

/ 90 dezilq inurmdtoarele cazuri:

b) conducerea vehiculului cu defeqiuni grave la frdne sau la dircctic ;


c) depdsirea cu mai mult de 50 km/h avitezei maxime admise pe acerdrum;
d) neoprirea la calea ferati cdnd barierele sunt cobordte, in curs de cobordre
sau cdnd luminile rogii sau semnalul sonor sunt in funcliune );
e) daci fapta conducdtorului a fost urmdriti ca infrac{iune sau, in cazul
accidentului cu victime, dacd instan(a a dispus neinceperea urrndririi penale (iar fapta
se incadreazd in cazurile de suspendare a permisului)

de suspendare se

i iuspendat pentru
puncte) I) lntreDan $l sunt

prezintd la testare.
- r*Gste obligatorie testarea cAnd permizul a fost suspendat peirtm.trei.el:a pe ro$u,
nerespectarea regulilor de-prioritate; dep6gire sau conducerea sub influenla alcoolului (daci nu s-a
-N"
produs accident).

. CAnd s-a hotarAt suspendarea dreptului de a conduce, de cdtre o autoritate


str[ind Inspectoratului General al Polifiei aprobd suspendarea. Suspendarea
se fbce numai daci pentru fapta sivArqita in altd fard legislalia romdneascd
prevede acest lucru.

a) a fost admis la testul de legislalie;


b) a ob{inut permis cu cel pu{in I an inainte de sdvdrgirea faptei;
c) in ultimii 3 ani nu a beneficiat de o reducere a perioadei de suspendare;
d) in ultimii 2 ani nu a mai avut suspendat dreptul de a conduce.

a) perioada de suspendare a fost majoratd;


b) a cumulat din nbu l5 p. de penalizare in l2 luni de la expirarea ultimei suspenddri;
cj a condus sub influenli alcoolului fi ind implicat intr-un accident cu pagube materiale.
dj suspendarea a fost din cauza neopririi la calea feratd c6nd barierele erau cobordte, in curs
de cobordre sau luminile rogii 9i/sau sonore in func!iune'

RETINEREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE SAU


iiwncrsrRARE
Certificatul de inmatriculare sau de inregistrare al autovehiculelor 9i
tramvaielor se refine in urmdtoarele situalii:
a) inspectia tehnicd periodicd a expirat;
b) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produsel
c) avariile existente nu au fost reparate in cel mult 3 0 de zile'
97
d) defecliuni majore la dispozitivele de iluminare-semnalizare sau cdnd
existd dispozitive neomologate;
e) sistemul de frAnare de serviciu glrdna de picior) sau de ajutor (frdna de
mdnd) este defect;
f) mecanismul de direcfie prezintluzuri peste limitd;
g) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decdt cele prevdzute in
cartea de identitate, prezintd tdieturi sau rupturi ori sunt uzate peste limita admisd;
h) zgomotul in mers sau stafionare depd$e$te limita admisd;
i) motorul emite noxe poluante peste limitele admise ;
j) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintd uzuri
p1anul1lalg ori nu sunt compatibile, fiind de naturd sd provoace desprinderea remorcii
sau dezechilibrarea ansamblului;
k) are in fala sau spate aftSe, reclut,rc cdre diminueazh eficacitatea
dispozitivelor de iluminare sau citirea numarului de inmatriculare,
l) are folii neomologate sau accesorii. afi$e. reclame pe geamuri. care
restrdng sau estompeazi vizibilitatea in mers;
m) prezinti scurgeri seminificative de carburant sau lubrifiant;
n) pliculele de inmatriculare sau inregistrare nu sunt confbrme cu standardul
sau au aplicate dispozitive de iluminare neomologate;
o) datele din certificatul de inmatriculare nu concordd cu caracteristicile
tehnice ale vehiculului gi cu datele din buletin;
p) vehiculul nu afostradiat (vezi capitolul RADIEREA). cazin care se retrag
gi pldculele cu numerele de inmatriculare.
r) nu se face dovada incheierii asigurirrr obligatorii (se retrag gi placulele de
inmatriculare - se dd dovadd fbrd drept de circulalie; dacd nu se face asigurare in 30
de zile polili a r adiazd,v ehiculul) ;
s) defindtorul nu a preschimbat certificatul de inmatriculare, conform legii;
t) vehiculul circulb noaptea frrd dispozitivele de iluminare si semnalizare sau
mijloacele reflectorizante prevdzute de lege;
u) nu are montatd una din pldculele de inrnatriculare sau are fipsAelgrng4Ig_alg
caroseriei ori aceasta este foarte degradati.
v) lipsa dotirilor obligatorii pe autovehrculele de "qcoald".
In unele cantri se elibereazd o dovadi inlocuitoare cu drept de circulagie. iar
in cazurile mai grave - fdri drept de circulafie.
In cazurile b), n), o), p), r) se aplicd gi misura retragerii pllculelor cu
numerele de inmatriculare, pAnd la incetarea motivului pentru care certificatul a
fost refinut.

98
Cazuri in care se retrag (refin) plicufele de inmatriculare (recapitulare)

- neresp. regulilorreferitoare latransp. prod.periculoase;


- pl[cutele de inmatriculare nu sunt conforme cu standardul (sau au dispozitive
de iluminare neomologate);
- datele din certificatul de inmatriculare nu concordl cu caracteristicile tehnice
alevehiculului;
- vehiculul nu a fost radiat in cazurile previzute (vezi capitolul RADIEREA);
- nu se face dovada incheierii asiguririi obligatorii; (daci nu se face asigurare in
30 de zile - polilia radiazd vehiculul).

CONF'I SCAREA BTINURILOR


Sunt supuse confiscdrii :
a) mijloacEle speciale de avertizare luminoasd si sonord definute ilegal:
b) dispozitivele antiradar:
c) plicufele de inmatriculare care nucorespund standardelor:
d) vehiculele cu tracfiune animali cAndcirculdpe drumuri unde le este interzis.

IMOBILIZAREA VEHICULULUI

Imobilizarea unui vehicul consti in scoaterea in afara pirfii carosabile, pe


acostament sau c6t mai aproape de marginea drumului gipunerea fn imposibilitate de
miscare de cdtre persoane autorizate,prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte
mij loace. Se dispune c6nd:
/ Vehiculul nu este inmatriculat sau are numdr fals (sau nu are montate
pldcutele de inmatriculare).
/ Starea tehnici pune in pericol grav siguranta circulafiei, deterioreazd grav
drumulsaumediul.
r' Se incalcfl regulile de transport al m5rfi:rilor periculoase sau cu gabarite
dep6gite.
Vehiculul face obiectul unei infracfiuni.
Conducitorul refuz[ si se legitimeze.
Conducdtorul se afli sub influenfa alcoolului, stupefiantelor sau medica-
mentelor cu efect similar (iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurati de
altlpersoand).
Nu respectd timpii de conducere $ odihne @.
Cdnd conducdtorul sau pasagerii sunt urmirili pentru o infracliune.
Imobilizarea este interzisf, in toate locurile unde oprirea sau stafionarea este
interzisd.

99
CAPITOI.UI, il - RECAPITULARE

o in toate cazurile in care este interzisi oprirea este interzisd qi stalionarea.


o Mersul inapoi gi intoarcerea sunt interzise in aproape toate cazurile in
care este interzisd oprirea.
(Se poate spune, deci, cd in aproape toate cazurile de interzicere a opririi
sunt interzise gi: stalionarea, intoarcerea, mersul inapoi).
t Cdnd este interzisd depdsirea se interzice Ei oprirea (deci toate
manevrele) - deoarece dacd oprim ii obligim pe ceilalli si ne depdgeascd.
(Dacd un vehicul este oprit sau stalionat intr-un loc in care este interzisd
dgpdqirea, alte vehicule au voie sd-l depdqeascd).

-permisi depi$irea in curbe cu vizibilitate;


f. in curbe -se reduce vitezain cele fEri vizibilitate.

2. Curbe periculoase sau firi - interzise toate manevrele;


vizibilitate - obligatoriu se reduce viteza (< 30 km/h in
localitili qi 50 km/h in afara localitnfilor).
- interzisd depdgirea;
- se reduce viteza (< 30 km/h in localit[fi qi 50
km& in afara localitdlilor);
3. Intersectii nedirijate - interzise: op{pa, stationarea, mersul inapoi la
mai putin de 25m inainte gi dupi intersecfie;
- permisi intoarcerea dintr-o miqcare (dacd nu este
interzisl din alte cauze: treceri de pietoni,
indicator sau marcaj de interzicere, etc.).

<30 km/h in localitili


qi50 localitililor).
- se reduce viteza dacd atunci c6nd mergem
4. Intersecfii dirijate inainte trebuie s[ acordim prioritate;
(cete cu sens eiratod - permisl depdsirea;
considerate dirijate) - interzise: oori onarea, mersul

-permisi intoarcerea dintr-o migcare (dac6 nu


este interuisd din alte cavze: treceri de pietoni,
indicator sau marcaj de interzicere).

100
- nu sereduceviteza;
5. Drum ingustat - doar depdsirea permisd;
- interzise: oprirea (deci qi stalionarea, intoarcerea,
mersulinapoi)
6. Drum cu li{ime mar mrcd -doar stationarea interzisi;
de 6m -celelalte manewe permise;
-nu se reduce viteza.
7. Piefe aglomerate -toate manevrele permise;

8. in dreptul clilor de acces


care deservesc propriet[]i -interzisi doar stationarea;
aliturate drumului (cu4i, -permise celelalte;
frme, gcoli, etc) -nu se reduce viteza

- doar intoarcerea interzisi;


9. Sens unic -mersul inapoipermis
-permise oprirea, stationarea gi pe st6nga;
- permisd depdsirea, aceasta Jdcdndu-se (ca pe
orice drum)pe stdnga,cu exceptiile gtiute.
-se Doate depisi orice vehicul. daci nu o cdlcim:
-intoarcerea interzis i ;
10. Linie continui -interzise oprirea gi stafionarea (daci celelalte
vehicule ar fi nevoite si treaci peste linia
continui).
11. -Drumcudeniveliri,
poJei,- zipadd, mdzgd, piafrl
cuDlcaumeca; - se reduce viteza (< 30 km/h in locafiteli $ 50
-Indicatoarele "copii",
"accidenf'; km/h in afara localitifilor) ;
-Trecere pe l6ngi grupuri
organizate gi coloane - toate manewele permise
militare, cortegii;
-Trecere pe ldngd animale
condusepedrum
-nu se reduce viteza;'
12.Pantd sau rampi -doar stafionarea inte ;
-celelalte permise.

13. Mai pufin de 50m de -toate manevrele interzise;


vdrf de rampi -in lege nu se prevede reducerea vitezei.

t0l
- toate manevrele interzise (deptrsirea pe trecere. oprirea.
14. Treceri de pietoni lntoarcerea, mersul inapoi la niai pufin de 25m inainte gi
dupd).
- se reduce viteza (< 30 km/h in localitdti si 50 km/h in afara
localitifilor) dacl suntpietoni care vor si tiaverseze.
15. Statii de tramvai cu -doar depi$irea permisd;
refugiu -celelalte interzise la mai putin de 25m;
-se circuld cu atenfie.
-interzisi depigirea tramvaiului oprit (oprim
16. Stalii de tramvai fEri obligatoriu cAnd este in stafie);
refugiu -celelalte manewe interzise la mai pufin de 2Sm
inainte gi dupi;
-permisi depigirea altor vehicule cdnd tramvaiul
nu este in statie.
-permisi doar depisirea;
17. Statii pentru mijloace de -interzise celelalte la mai pufin de 25m inainte gi
transport public de persoane dupd stafie.
-se reduce viteza. (sau se opregte) la plecarea lor
din statiile cu alveole.
-toate manevrele interzisela maipufin de 50m.
18. Treceri la nivel cu calea -se reduce viteza (la cea piziti) sau se opreste (se
ferati opregte la calea feratd nepiziti sau cind
semnalele rogii sunt aprinse sau barierele
cobordte, tn curs de ridicare sau cobor6re).

-toate manevrele interzise; (se pot depigi


19. Poduri, sub poduri, tune- vehicule fEri motor, motociclete firi ataq dacd
luri, pasaje denivelate segmentul de vizibilitate este mai mare de 20m
gi lifimea drumului peste 7m);

20. Autostrdzi -oprirea, stafionarea, intoarcerea, mersul inapoi


interzise

21. Drumuri europene -interzisi oprirea (deci qi stafionarea)

22. Drumuri nafionale -permise toate


23. Drumuri comunale qi ju- -permise toate
defene
24. Cea[6 densi, ploi toren- -se reduce viteza (vizibilitate sub 100 m) (< 30 km/h in
'
Iocalitifi 9i 50 km/li in afara localitatilor). '
fiale, ninsori abundente toate manevrele; la oprire'sau 3tafionare se aprind
;pelmlie
lumlnlle de poztIle

l02
CAPITOLUL NI

o Pentrucat.B,C,D,Dlveliavea26deintrebiri;pentruatiadmistrebuiedateminim
22 rispunsuri corecte (in 30 de minute). Pentru cat. A sunt necesare minim 17 corecte (din 20
intrebdri), iarpt. cat. CE, DE minim 9 (din ll
intrebiri).
o Fiecare intrebare are 3 rispunsuri. Pot fi corecte: unul, doui sau toate trei (la examenul
pe calculator nu mai sunt intrebiri frrd nici un rdspuns corect).

EXAMENUL PE CALCULATOR
Incepdnd cu anul 2008, examenul teoretic se susline pe calculator. Mai jos aveli
schilat ecranul care apare la examen gi modul de lucru.

trebiri rimase Rdsounsuri corecte Rdspunsuri gregite Timoul rimas

t4 E tr
INTREBAREA2: Cum se depdgesc, de reguld, tramvaiele in mers?
@
A) pe partea stdngi;
B) pe ambele pdrfi;
c)

tr
De Dartea dreaotd.

Rispund
tr Trimit
$terg
mai tirziu rispunsul rispunsul
;d;A"atiAeftui-pe ecran d
uriilGu mai-riiulte,y din cdsulele corespuniatoare
rispunsurilor corecte (A, B, C). Se poate aplsa apoi "gterg rdspunsul" sau "trim it rdspunsul":
Daci nu $tiF sA respundefi - mai bine aplsa{i "rispund mai tirziu", urmAntl ca intrehhrile
amdnate si revind la sfbrgit.
. Dacd ati apdsat "trimit rispunsul" nu mai puteti reveni la acea intrebarc
. La fiecare examen se pldtegte o taxd de examinare Cei respingi de I ori. incepdntl
cu a 4-a oard plItesc o taxd de 3 ori mai mare.
r Cei respingi pot da un nou examen dupi cel pufin l5 zile. $coata este valabild I an.
Cei admigi la proba teoreticd pot amdna proba practicd(darfdrd a depd,srvollhilitatea Sc'olii
de I an)

cRL,$L,L^ FREC\'EN'It
. Multi candidalr considerA examenul teoretic ugol'. crc/-alru e.r por. llvatil
legislagia rurieri in cAteva zils. In realitate trebuie invdtat temeinic. Promovarea
acestui examenarechivalacuobginereanotelor 9 sau l0 .

o De fapt rezultatele spun totul: mai rnult de jumdtate dur candidafi sunr
respingi in fiecare zi de examen la proba teoreticd qi. degi p&r€ grcrr ,lc crezut. unii
candidati nupotluaexamenul chiardupi8-Si'.rss"'' intr-ttn an)
Din experienfa ca instructor qi ca profesor de legisla{ie rutieri, am
constatat ci cele mai multe rispunsuri greqite apar din urmitoarele
c uze:
,/ Confuzia intre infracliuni qi contravenfii;
./ Confuzia intre cazurile de anulare gi cazurile de suspendare a
permisului;
/ incurcareacazurilorde interzicereamanevrelor;
/ Confiiziaintre cazurile in care se reduce viteza qi cazurile in care se
opreqte obligatoriu;

./ Confuzia intre cazurile in care se suspendd permisul gi cazurile in care


se ddnumai amendd contravenlional6 (qi puncte de penalizare);
/ intelegerea gregitd a intrebirilor din cauza neatenliei.
EXEMPLU:
-Se intreabd cine trece al doilea, iar candidatul rdspunde
cine trece primul;
-Se intreabi ce este permis intr-un anumit loc, iar candidatul rispunde
ce este interzis.
De aceea trebuie sd se citeascd foarte atent intrebarea gi apoi toate
rdspunsurile (am intAlnit elevi care, dacd rdspunsul a. era corect, nu le mai citeau
pe b. 9i c.).

RECOMANDARI:
o Este bine si invefe foarte bine legislafia (pe capitole) gi numai dup[ aceea
se
candidatul sd se verifice, rezolvind intrebdri. Daci greqeqte la unele intrebdri
- sd citeascd din nou capitolul corespunzdtor din lege, pentru a nu mai gregi in
viitor la acele inhebiri.
o Nu este deloc recomandat (cum procedeazi mulli candidafi) sd se rezolve mii
de intrebdri, frrd a invdfa legislalia rutierd. Trebuie sd se lind cont gi de faptul
cdunele intrebdri din cdrli, din chestionare saa de pe internetpotfi greSite.
Atunci cAnd candidatul gtie foarte bine legea, nu numai cd va promova
examenul, dar va putea deveni gi un bun conducitor auto, dacd va aplica in
practici prevederile legislaliei rutiere.
Conducdtorul auto va conduce probabil mai prudent gi va fi mai responsabil,
put6ndu-se astfel evita multe accidente.

104
CAPITOLUL I V

Acordarea primuhti ajutor este o indatorire legold Si cetd(eneascd.

Scoaterea victimelor

-se face prin ridicare ;


-dacd victima este sub magini se scoate prin tragere.

Primele mdsuri

inainte de transportul victimei la spital se asigur6:


-degaj area cdilor respiratorii;
-asigurarea fu ncf iilor respiratorie gi circulatorie ;
-oprirea hemoragiilor;
-imobilizarea fracturilor;
-curifarea qi dezinfectarea pldgilor (rinilor) ;

-victima inconqtienti-cu capul intr-o parte;


-victima cu fracturi la coloani - nu trebuie miqcatd (dacd totuqi dorim s[ o ducem la
spital trebuie pusd pe o platformd rigidd. iar capul, g6tul gi trunchiul trebuie
menfinute in acelagi plan).
-victima care a pierdut mult sdnge - cu picioarele mai sus decdt corpul.
-victima cu rdni latorace sau abdomen-in pozifie ghemuitd.
-accident cu victirne blocate (imobilizate) in autovehicul (caroseria fiind mult
deformatd) - se suni irnediat la 112 qi se aqteaptd venirea echipelor de descarcerare
ale pompierilor.

-se constatd prin lipsa pulsului;


-se face masaj cardiac.

Stopul respirator

-se constatd prin lipsa rnigcdrilor respiratorii sau lipsa aburirii oglinzii;
-se elibereazd cdile respiratorii:
-se face respirafie gurd la gurd (se poate fblosi tubul din trusa de prim ajutor);
-daci victima are gura inclegtatd se face respirafie prin ndrile victirnei.
105
Hemoragii la cap. trunchi

-gravitatea hemoragiei - in funclie de cantitatea sdngelui pierdut (sau viteza de


curgere a sdngelui)
-se opresc prin aplicarea unui pansax094-ea!0pl9tiv.

Hemoragii lamembre

-se opresc cu ajutorul garoului (un furtun de cauciuc cu care se strAnge mdna sau
piciorul, pundndu-se deasupra rdnii);
-garoul se menline maxim 2 ore, ldsindu-se un bilet cu ora si minutul aplic[rii lui.

Arsuri

-victimele nu se dezbracd de haine; se transportirapid la spital.

Fracturi

-se imobilizeazim6na sau piciorul fracturat folosind atele;


-atelele- sd fie rigide qi u$oare (lemn sau plastic);
-ele trebuie sd fie destul de lungi - sd cuprindd Si articulalia superioard Si cea
inferioard(Si cea de deasupra fracturii gi cea de dedesubt).
-pentru imobilizarea membrelor superioare se pot folosi $i etarfe (sau trunghiuri de
pdr:r;dt).
-fractura labei piciorului se imobilizeazd cu atele sau cu bandaj gros (de la degete
pdnd la genunchi).

Rani(phgi)

-se dezinfecteazi cu substante antiseptice;


-se aplicd o compresi din tifon steril;
-compresa sterild previne infectarea rdnii:
-se pot folosi: iod, apd oxigenatd, chiar alcool medicinal.
-corpii sftIini nu se exfrag din pl4gi (pot ap1rea complicatii).

t08
CAPITOLUL V

PRINCIPALELE C ONTRAVENTII
(cu puncte de penalizare qi amenzi)

Cuantumul amenzilor 9i numdrul punctelor de penalizare nu se cer la examenul


pentru oblinerea permisului de conducere. Toturi elevii trebuie si $tie care
contraventii se sanctioneazl numai cu amendi si pentru care contraventii se
dau ti puncte de penalizare $i amendi .
@zagiconduc5torilorcaredorescsdaflenoileamenzi9i
mai des.
punctele de penalizare pentru cAteva contravenlii intalnite

in noutcod rutierapardoue no$uni :


l) Puncte de penalizare: (2, 3, 4 sau 6) -. care duc la suspendarea
permisului (cdnd se acumuleaziun anumitnumdr de puncte)
Z) Pu ncte - amen dd - un punct amendd este l[Vo din s alariul minim brut
(aproximativ 60 leinoi in 2009)
Clasele de sancliuni sunt:
a)clasa I - 2sau3Puncte-amendi;
-
b)clasaall a 4sau5puncte-amendd;
-
c)clasaallla intre 6qi Spuncte-amend[;
-
d)clasaalVa intre 9qi 20puncte-amendd;
ej cl as a a V a - intre 2 I S i i 0 0 pinc t e - amendd (numai p entr u p er s o ane i ur idic e).

Puncte Puncte Contraventia


amendi penalizare

-nepur t are a c entur ii de si gur an [d ;


CLASA I -folosirea incorectd a luminilor de drum la intdlnirea cu
2 sou 3 alt vehicul (sau care circuld infasd) ;
puncte -oprire a nere gul ament ard ;
amendi - dep dS ire a v i t e ze i maxime cu 10-20 kmlh ;

aproxi- 2pl -fol o,s ire a t elefo nului mobil in mer s ;


mativ -intrareape un drum unde accesul este interzis;
120 -180 -nerespectarea regulilor la mers inapoi, tntoarcere,
lei
(60 lei in schimbare bandd sau direclie;
48 ore) -nefulosirea fazei scurte ziua Pe autostrdzi, drumuri
:

europene Ei expres;

107
-nesemnalizare schimbare direcf ie ;
-conducere cu cel pufin l0 km/h sub limita obligatorie;
-conducere vehicul avariat peste termenul de 30 zile;
0p
-neaplicare semn incepdtor;
-conducere cu defecfiuni tehnice (excepfie frAne
$l
direcfie) sau caroserie deterioratd.

-depdsireavitezei maxime cu 21-30 km/h;


-oprire (6i circula;ie) pe banda de urgenld pe autostradd,
oprire pe carosabil (pe drutn eu"opean sau expres);
CLASA -nerespectarea regulilor la mers inapoi, inloarcere, schimbare
o II-a bandd sau direclie, dacd s-a produs accident cu avarii;
-s I alion a re a n e re gu I a m e n ta rd ;
3p -accident din cauza nepdstr"drii distanyeiJitld de vehicrtlul care
4stu5 il precede;
purrcte -nerespectarea ind. "ocolirc " la reJugiul sta{iei de tramvai;
omendd -pdtrundere in interseclie crind circulalia este blocatd;
-folosirea htntinilor de ceald cdnd nu este ceald.

-nerespectare reguli util izare claxon;


aproxl-
-nerespectare indicatoare 9i marcaje de obligare;
mativ
-anvelope cu alte dimensiuni sau uzate peste limitd;
240-300
0p -poluare fonici sau noxe peste lirniti;
lei
-nu existd trusd medicald, stingitor, triunghiuri reflectori-
(l20lei zante:
-nerepectare trasee la examen sau la pregit. practic[.
in 48 de
ore)
0p
-in cazurile in care se suspendi permisul 30 d" ,ild*
excepfia suspenddrii pentru cumul de puncte)

-depdsireavitezei maxime ca 3l-40 km/h,.


-circulalia pe tinry de ceald, ninsoare abundentd, ploaie
CLASA torenlialdfdrd lumini sau semnalizare corespmrzdtoare j
4p -conducere cu dovada inloc.a certific.expiratd saufdrd drept
o III-a de circulali;
-refuzul prezentdrii actelor lu cererea polilistului.
6-8
puncte -nerespectarea indicatoarelor sau marcajelor de interzicere (de
. umendd exemplu oprire la indicatorul "oprirea interzis[,,);
aproxi- -nereducerea vitezei in cazurile previzute;
mativ -montarea altor lumini sau disp.de avertizare (sau accesorii)
360-480
0p
sau defecfiuni la lurnini, claxon;
lei -nerespectarea regulilor pt. transportul persoanelor gi
obiectelorin sau pe autovehicule;
(180 lei -pornirea cu ugile deschise.
in 48 ore)
-in cazurile-in care se suspendi permisul 60 de zile (cu excep[ia
0p
suspendirii pentru cumul de puncte)

108
-depdsireavitezei maxime ca 41- 50 km/h;
-neonrires Ia culeu ferotd neo5izitd (fdrd bariere ssu fdrd
Iaminirosii):
-refuzul ver ificdr i i tehnice s au imob ilizdrii vehiculului ;
CL.4SA -t, erespectsreo s e m n o I elo t sge
s IV-u 6p -nemontatd una dintre pldcu{ele de htmatriculare;
-circulalia sau stalionarea in zona mediand pe autostradd;
9-20 -stalionarea, parcarea, intoarcerea, mersul inapoi pe
pancte autostradd;
amendd -viruj slfrngala lirtiu conlinud;
-intrarea Ia semafor, dacd se blocheazd inlerseclia.

aproxl-
mativ
- inspecfie tehnicd expiratii;
540-1200
-antiradar;
lei
-mijloace speciale luminoase sau sonore (girofaruri, sirene);
0p -in cazul accidentului cu avarii neprezentare in 24 ore la polilie
(270lei
(ctr excepfia constatdrii amiabile de accident);
in 48 ore)
-injurii, gesturi obscene;
' -aruncare, Iisare de obiecte, materiale sau vehicule pe drum.

0p -in cazurile in care se suspendd permisul 90 de zile

Punctele de penalizare se anuleazd la 6 luni de la data contavenfiei.


La suspendarea dreptului de a conduce toate punctele se $terg din evidentd.
Constatarea contraven{iilor se poate face $i fbrd oprirea contravenientului.
precum qi in lipsa lui, dacd sdv6rgirea contravenliilor este probatl cu un mijloc tehnic
certificat, potrivit legii, din dotareapoliliei.
Contravenientul poate achita pe loc sau in
cel mult 48 de ore de la data
incheierii procesului-verbal ori, dupdcaz, de la data comunicarii acestuia,iurydlg1e
dinminimul amenzilor.

NOTA: in tabel nu sunt prezentate toate contravenfiile prevdzute in lege, ci


doar cele considerate mai importante.

't09
AV
INTREBARI
Trebuie spus cd la examen chestionarele au, in general, 23 - 24 intrebiri cu un singur
rdspuns (din 26).
Am selectat pentru dvs. cdteva intrebiri din cele pe care le veli intdlni la examen (unele
ugoare, altele mai dificile). Pentru a da rdspunsul corect trebuie si citifi cu atentie gi s[ nu
rAspundeti prea repede.

1.Pentru a intoarce vehiculul sunte{i 2. Daci polifistut care se afli in


obligat: autovehiculul politiei balanseazi
a) sd semnalizafi, si oprili gi sd vi bastonul de circulafie sau braful, acest
asigurafi cd din fald qi din spate nu circuld semnilinseamni:
vehicule; a) sd opriti cdt mai aproape de marginea
b) si oprili gi si vd asiguragi c6 din fa.t6, din dreapta a drurnului ori in afara plrfii
din spate gi din lateral nu circuldvehicule;, carosabile;
c) si semnaliza{i gi sd vi asigurali cd din b) sd reducefi viteza;
fafd, din spate gi din lateral nu circuld c) s[ nu mirili viteza 9i si circulafi cAt
vehicule. mai pe dreapta.

3. Poate fi parcat un autovehicul pe 4. Poate fi parcat un autovehicul pe


trotuar? trotuar?
a) nu; a) nu;
b) da, dacd rimAne liber I m pentru b) da, dacd rimdne liber I m pentru
pietoni; pietoni;
c) da, daci nu este un indicator care c) da, dacl in zona apare una din
interzice sta{ionarea. variantele indicatorului "parcare"

5. Poate fi oprit un autovehicul pe 6. Ce obligafii avefi cind intilnifi un


trotuar? autovehicul cu inscripfia 6,$COALAT?
a) nu; a) nici una;
b) da, dacl rdmdne liber Im pentru b) sd claxonafi si sd pdstrafi distanfd
pietoni; mare fafd de el;
c) da, dacd nu este un indicator care si c) sd evitalidepdgirea lui.
interzicd sta{ionarea.

7. Care este rolul catalizatorului? liberi a pedalei de frAni, mai


8. Cursa
a) asigurd depoluarea atmosfericd, prin mici decit ar trebui, indici:
arderea complet6, a gazelor de evacuare;
b) asiguri arderea amestecului a) blocarea pedalei;
carburant in cilindrii; b) pierderide lichid;
c) filtreazi carburantul inainte de c) un joc prea mic intre sabofi gi tamburi.
pitrunderea lui in motor.

110
9. Ce obligafii aveti la intalnirea
indicatorului ttcedeaza trecereat'?
a) reduce{i viteza gi acorda{i prioritate
tuturorvehiculelor;
b) reduce{i viteza gi, dacd pe drumul
prioritar circul[ in acel moment alte
vehicule, le acorda{i prioritate;
c) reducefi viteza gi acordali prioritate
vehiculelorcare vin dinpartea dreapta.

11. Ce semnificafie are indicatorul?


a) drum cu circulafie redusd;
b) distanla de siguran{5 intre a) accesul interzis
vehicule, la viteze mai mari de tuturor vehiculelor;
60kmlh; b) circulatia interzisd
c) marcaj cu linie in ambele sensuri;
discontinud. c) accesul interzis
tufuror autovehiculelor.

13. Care dintre indicatoare interzice


accesul autocamioanelor cu masa
maximi autorizzti mai mare de 7 tone?
a) indicatorul2;
b) ambele indica- multebenzi;
toare; c) bandd
c) indicatorul l. lente.

15. Conducitorul autoturisqului


poate depiqt c[rufa?
a)da;
b) nu, poate depdqi numai motociclete

indicatc

111
17. Cine are prioritate?
a) autofurismul roqu;
b) autoturismul albastru, pentru cd este
pe un drum cu prioritate;
c) autoturismul albastru, pentru c[
merge inainte.

18. Care este ordinea de trecere?


a) tramvaiul, autoturismul,
autocamionul;
b) autoturismul, tramvaiul,
autocamionul;
c) autoturismul, autocamionul,
tramvaiul.

19. Cine are prioritate?


a)2si4;
b)lei4;
c)2qi3.

20. ln ce.ordine vor trece


.F-
-J autoturismele?
€pY\ a) 3, 2, 4, l;
b) 2,4,3,1;
c) 4,2,3,l.

21. Cine are prioritate?


a) autoturismul alb gi cel rogu,1 , r
b) autoturismul albastru gi cel rogu;
c) autoturismul alb gi motocicleta.

112
22. Care este ordinea de trecere?
a) cdrufa, autoturismul alb,
autoturi smul rogu, autocamionul;
b) autoturismul rogu, c5ru{a,
autocamionul, autoturismul alb ;
c) autoturismul rogu, cdruta,
autoturismul alb, autocamionul.

23. Conducefi autoturismul prin


parbrizul ciruia se vede imaginea
intersecfiei gi mergefi inainte. Al c0telea
trecefi?
a) primul;
b) al doilea;
c) al treilea.

24. Indicatorul interzice accesul: 25. Conducefi un autoturism. Ce


a) autoturismelor, motocicletelor gi manevre vi sunt interzise la intAlnirea
vehiculelor cu tracliune indicatorului?
animald; a) oprirea;
b) autovehiculelor qi b) stafionarea;
vehiculelor cu tracf iune c) intoarcerea.
animald;
c) motocicletelor frrd
ataE, autoturismelor gi
vehiculelor cu tracfiune animald.

26. Conducefi un autoturism. La care dintre cele doui


27 .
Ce obligafii ave{i la intfllnirea indicatoare este interzisl depiqirea?
indicatorului, insofit de panoul a) la indicatorul2;
adifional? b) la indicatorul l;
a) sd acorda{i prioritate c) la niciunul.
autocamioanelor qi autobuzelor care vin
din sens opus;
b) puteli continua
deplasarea, chiar dacd
din sens opus circul[ alte
autovehicule;
c) sd acordafi
prioritate tuhuor vehicu-
lelor care vin din sens {tffi
opus.

113
28.Tramvaiul se apropie de o stafie 29. Tramvaiul a oprit intr-o stafie
firi refugiu pentru pietoni. it putegi flri refugiu pentru p_ietoni. il puteli
depiqi? depiqi?
a) da, cu atenlie; a) da, cu atentle;
b) nu, fiind sta{ie {Ird refugiu; b) nu, fiind sta{ie fbrd refugiu;
c) da, numai pe sens unic. c) da, numai pe sens unic.
: ,.i

30. De Ia cAfi metri de o intersecfie 31. Se interzice circulatia.'i


din afara localitifii trebuie si vi autovehiculelor daci:
incadrafi pentru efectuarea virajului
stAnga?
a) de la cel putin 50 m de intersecfie;
b) de la cel putin 100 m de intersecfie;
c) de la cel putin 25 m de intersecfie.

32. Care dintre urmltoarele fapte se


pedepsesc cu amendi gi puncte de
33. Conducerea sub influenta
' . :

stupefiantelor se pedepseqte: 'i


penalizare:
a) folosirea telefonului mobil in timpul
a) cu amendd qo4travgn{i,qqdlH"Oi' .'
anularea permisului;
mersului;
b) folosirea incorectd a luminilor de drum
b) cu amendi contravenfionald gi
la intdlnirea cu alt vehicul noaptea; suspen-darea dreptului de a conduce;
c) trecerea la culoarea rogie a semaforului. c) penal gi cu anularea permisului.

34. Permisul se retrage: 35. Neoprirea la calea ferati firi


a) pentru neacordarea prioritdfii bariere sau nerespectarea semnalelor
pietonilor afla1i pe trecere; agenfilor de cale ferati se pedepsegte cu:
b) atunci cdnd conducitorul este declarat a) amendd gi puncte de penalizare;
inapt pentru a conduce autovehicule; b) amendd gi suspendarea dreptului de a
c) pentru conducerea unui autovehicul cu conduce;
numar fals de inmatriculare.
c) amendd gi anularea permisului.

36. Un tractor stafioneazi pe o trecere 37. in intersecfiile cu sens giratoriu au


de pietoni. Il putefi depipi in acest caz? prioritate:
a) da; a) vehiculele care circuld din partea
b) nu, este interzisi depdgirea pe trecerea stdngi fald de cele care vin din dreapta;
de pietoni; b) vehiculele care urmeazd sd iasd din
c) da, dacd nu este marcaj continuu pe intersec{ie f'afd de cele care intrS;
axul drumului. c) vehiculele care circuli din partea
dreaptd fafd de cele care vin din stdnga.
38. Cui trebuie si acordafi prioritate 39. Puteti depisi daci din sens opus
cAnd vi aflafi in interiorul unei intersecfii se apropie alt vehicul?
cu sens giratoriu? a) da, dacd drumul este suficient de lat
a) tuturor vehiculelor care circuld prin
gi nu treceli de axul drumului;
intersec{ie venind din stdnga;
b) tuturor vehiculelor care circuld prin
b) da, dacd nu stdnjenili in nici un fel
intersecfie; circulalia vehiculului din sens opus;
c) nici unui vehicul. c) nu.

114
nASpUNSURI EXPLICATE

l. c) Pentru aintoarce legea nu ne obligd sd trase sau irnpinse cu nrdna.


oprim. Bineinleles cd putent opri dacd dorim (la 16. a) Trebuie sd reducd viteza, efectudnd
examen este mult mai ugor cu oprire) vezi - viraj. Chiar dacd eventual opreite, nu le acordd
pag. 70 in aceastd carte. prioritate pietonilor (pentru cd nu au), ci
2. a) Nu trebuie sd confundafi acest semnal opregte ca si nu-i loveasci. Pietonii traverseaza
cu semnalul de balansare a bra{ului atunci cdnd reoulamentar pe la collul strazii. dar nu atr
polilistul se afld in intersectie - atunci prioritate (ei erau obligali sd se asigure ci pot
insemn6nd reducerea vitezei. traversa in siguranfd).
3. a) Se poate parca pe trotuar nunrai in 17. a) lnterseclia este nedirijatd - se aplici
locuri special antenajate - v ezi pag. 69. prioritate de dreapta. Cel rogu vine din dreapta
4. c) Se poate parca pe trotuar numai in celui albastrr.r. Nu conteazd direcfia in care
locuri special amenajate. nrelge autoturisnrul rogu, ci faptul cd vine din
5. b) Putem oori satl stationa o scurtd dreapta.
perioadd pe trotuar, dacd rdmane un spaliu de 18. b) Intersecfia este nedirijata. Tentafia ar
I m pt. pietoni. fl sd se rf,spundd cI trece primul trantvaiul, dar
6. a) Chiar dac6 probabil va trebui sd fim conforrn noulr.ri cod rtttier, tratnvaiul, cdnd
mai atenti legea nu impune nici o obligalie. vireazd stdnga, acordd prioritate celor din sens
7. a) Catalizatorul se folosegte la toate opus. Tramvaiul are insd prioritate fald de
motoarele actuale pentru reducerea poludrii autocamion.
(ajuta la arderea completi a gazelor de Ordinea de trecere este: autoturisnrul,
egapament); se afld pe tubulatura de evacuare. tramvaiul, autocantionul.
8. c) Cdnd distanla intre sabofi 9i tamburi 19.b)in figurdsunt doudintersecfii. intre
este prea nricd atunci cursa pedalei este prea I gi 2 se de dreapta (intersecfie
aplici pioritate
mici (rolile ar putea rdmdne fidnate chiar {drd nedirijatd), iar 3 are "cedeazd trecerea" (4 este
sdac!iorrinr fiAna). pe drumul cu prioritate).
9. b) $i la aceasti intrebare foarte mulli I
20. b) Intersec[ia este dirijatd. gi 3 au
gre$esc crez6nd ci ar trebui sd acorde prioritate ,,oprire", iar 2 gi 4 se afld pe drurnul ctt
tuturor vehiculelor. prioritate. 4 vireazi stAnga giii acorda prioritate
10. a) Dacd remorca are sub 750 kg lui 2. Dup[cetrec 2 gi 4, urrneazd3 apoi l.
ansamblul se conduce cu categ. B. Numai daci 21. a) Au prioritate cei care intAlnesc
remorca are peste 750 kg atunci impreund cu indicatoarele ,,drum cu prioritate''. Nu este sens
autovehiculul nu trebuie sd depSgeasci 3500 kg giratoriu fiind doar o insuld in intersecfie.
(altfel s-ar conduce cu cat. BE) -vezi pag. 87. 22. b) Intersecfia este dirijatd. Cel roqu vine
11. b) Vezi indicatoarele de orientare qi de din dreaptacilufei (anr6ndoudau ,.drutrr ctt
infonnare (pa g. 24 - 3 1 in carte). prioritate"). Autocarnionul are indicatorul
12. b) Gisiti acest indicator la pag. I 7. "oprire", iar autoturismi"rl alb "cedeaz[
13. b) Dacd am pune aceasta intrebare la trecerea"; intre ei se aplic[ prioritate de
1000 de conducdtori auto probabil 990 ar dreapta.
rdspunde c). De fapt 9i al doilea indicator 23. a) Cei cate atl infeles prioritatea de
interzice accesul oricdrui autocamion, trecere gtiu cd este de ajuns sd vedem un singur
indiferent de masa sa maximl autorizate. indicator, inrpreund cu panoul adifional, pentru
14. c) Vezi indicatoarele de orientare 9i de a cunoa$te toate celelalte indicatoare din
informare (pa g. 24 - 31 in carte). irrtersecfie, chiardaci ele nu ar fi desenate.
15. a) Se pot depiSi cirufe, biciclete Drumul cu prioritate fiind la
stdnga,
motociclete frrd ata;, ciclomotoare, vehictrle irrscanrnh cd al doilea indicator ,,dntm cu
115
prioritate" este in stanga. in dreapta este tramvai au prioritate.
,,cedeazd trecerea" sau ,,oprire", la fel gi pe 29. b) Tramvaiul oprit in sta{ia ftrd refugiu
sensul opus.
nu poate fi depdgit (nici pe sens unic). Se poate
Trecem inaintea autoturismului rosu.
pentru cd venim din dreapta lui. Dupd cel rogu, pleca dupd ce acesta a inchis ugile.
al treilea trece autoturismul verde, care vine din 30. a) Alegerea gi incadrarea pe banda
dreapta celui albastru. corespunzdtoare direcliei de mers se face cu cel
In timpul mersului conducdtorii pot pulin 50 m inainte de intersecfie (indiferent
recunoagte celelalte indicatoare aflate in dacd este localitate sau nu) pag. 6 I .
intersecfie, dupi formi (vizindu-le din -
spate):
31. c) Nu este permisd folosirea
- ,rcedeazd trecereatt este singurul dispozitivelor sau accesoriilor neomologate.
indicator sub formi de triunghi cu virful in Rdspunsul b) nu este corect deoarece noxele
jss; limita legald", nu o depdsesc (vezi pag.
- ,roprirett este singurul indicator de ,,ating
e7)
formi octogonall (cu 8laturi).
- ,,drum cu prioritatet' este singurul 32. a), b) La c) dreptul de a conduce se
indicator agezat sub formi de romb. suspendd 3 0 de zile (v ezi pag. 107).
24. b) Este o altdintrebare capcand. Cititorii 33. c) Este infracliune; nu pot fi asociate
care au invdfat prima parte a c64ii au gdsit deja cuvintele "contravenfie" cu "anulare permis" gi
explicafiile date la capitolul ,,indicatoare de
,,penal" cu,,suspendare".
interzicere" - vezi pag.l 8.
Indicatorul interzice accesul tuturor 34. b) CuvAntul retras (retragerea
vehiculelor cu motor (autovehiculelor) gi permisului) poate fi asociat numai cu expresia
accesul vehiculelor cu trac!iune animalS. Dacd inapt din punct de vedeie medical. La a)
s-ar da rispunsul a) ar insemna cd ar fi prrrnis permisul se suspendd 30 de zile, iar la c) se
accesul autocamioanelor gi autobuzelor, . eea anul eazd (infracIi une).
ce este complet gregit.
35. a) Permisul se suspendd doar dacd nu
25. a), b), c) Dacd oprim i-am determina pe
conducitorii de vehicule care transportd oprim cdnd semnalele rogii (sau sonore) sunt in
mdrfuri sd ne depdSeascd, intr-o zond in care lor funcfiune sau barierele cobordte.
li se interzice depdSirea. Fiind int,:rzisd oprirea. 36. a) Chiar daci depdgirea pe trecere este
sunt interzise $i stationarea $ij11Q.ggelg4 interzisd, in acest caz suntem obligafi sd facem
26. b) Este o intrebare calr.rand la care
depdqirea din cauza conducdtorului tractorului,
gregesc trei sferturi din candidali. Indicatorul
aratd cd este un sector de drum inglistat. Panoul tractorul fiind sta{ionat pe trecerea de pietoni,
adi{ional aratd cd numai cdnd conducefi un pundnd in pericol gi traversarea pietonilor.
autocamion sau un autobuz trebuie sd acordafi 37. b) Vehiculele care urmeazl s[ iasi din
prioritate celor din sens opus. Cand conduceli intesectii cu sens giratoriu au prioritate fald de
un autoturism putefi trece chiar dacd din sens
cele care intrdin intersecfie.
opus vin alte autovehicul .

27. c) Nici unul din i:,.licatoirre nu interzice 38. c) Cdnd circuldm in interiorul unei
depigirea. Indicatorul I ,,prioritate pentru intersecfii cu sens giratoriu avem prioritate.
circulafia din sens inveis" se nronteazd cdnd 39. a), b) Depdgirea este una dintre cele mai
'lotugi. in unele situalii
este un drum ingustat. periculoase manevre., La pag. 64-65 se
din trafic, depSgirea este ris,:anti pe drum specificd foarte clar cd, dacd din sens opus
ingustat (dar legea nu o interzice).
circulS un vehicul, nu trebuie se trecem de a,tul
28. a) Tramvaiul inci nu a ajuns in stafie.
deci poate fi depSgit, dar cu multd aten{ie, gtiind clrumului. La orice depdgire nu trebuie sd
cd pietonii care traverseazd intre trotuar gi pLrnem in pericol circulafia din sens opus.
116
(nu mai sunt intrebdri fdrd nici un rdspuns corect).
Degi nu sunt de acord cu introducerea intrebirilor de mecanici am cornpletat cartea
cu explica{ii ale acestor noliuni; q$a cu,n v-ant obiSnuit am cdutat sd dau explica\ii cat mai

1. Care sunt pir{ile componente ale unui autovehicul?


Motor, gasiu, caroserie.
2. Care sunt pirfile componente ale motorului?
Mecanismul motor gi instalaliiie auxiliare (sistemul de distribulie, instalaliile de
aprindere, de ungere, de rdcire, de alimentare qi de pornire).
3. Care sunt plrfile componente ale mecanismului motor?

F,i,
Gamitru'i chiulnsi
Irt[.to]J.
P.hIr=..-- cle

cililrdru

bield
bl-o_q motor
ar,pg1;e cotii
( mon*eli)
:1 ) -b-aic
ulei
de

De obicei arborele cotit se invdrte in sensul acelor de ceas.


P.M.I. =punstubqertj4lg4ig!(punctul cel mai de sus unde ajunge pistonul);
P.M.E. = pUns$bqart-gxlcliq (punctu I cel mai de j os unde ajunge pistonul).
S.A.=SUPAPADEADMISIE
S.E. : SUPAPA OB SVRCUNRE
Migcareapistonului in cilindru se aseamindcu migcareapistonului intr-o seringi.
Distanfaparcurslde pistonintre P.M.I. gi P.M.E. reprezintiicursa pistonului.
Volumul dinte P.M.I. 9i P.M.E. reprezinti cilindreea unui cilindru. Volumul total al
motorului (cilindreea total6) = cilindreea unui cilindru x numlrul de cilindri. Cilindreea
totali este exprimatii in cm3 (centimetri cubi) sau I (litri); 1000 cm' = I litru = I dm'; de
exemplu la Logan motoarele au 1,4 sau 1,6 litri (cele pe benzintr) sau 1,5 litri = 1500 cm3(pe
motorine); Dacia 1300 are 1300 cm' = 1,3 litri, Matiz 800 crn' = 0,8 litri,"Roman"(Raba) -
10.000 cm'= l0 litri.
Volurnul dintre P.M.l. 9i chiulas[ = Volurnul carnerei de ardere:
4. Ce reprezinti raportul de compresie (comprimare)?
Raporti de compresie este raportul dintre volurnnl total al cilindrului (dintre P.M.E. Pi
chiulasd) 9i volunrul camereide ardere(dintre P.M.I. qichiulas[).
5. Care este cea mai frecventl cauzl a arderii garniturii de chiulasl?
Estestrdngerea ihsufic:ientd achiulasei.Garnitura se afl6intre chiulasd giblocul motor.
O altl,cauzdpoate fi defectarea instala{iei de rbcire a motorului'
6. CAte rotafii face arborele cotit la un motorin 4 timpi intr-un ciclu de.func{ionare?
in Cei 4 timpi arborete cotit faie doiii rotafii complete. (3 60u+ 3 60" - 720")'
Un timp: o rnigcare (o cursd) a pistonului de sus in jos sau invers (de la P'M'1. laP.M.E.).
Tr"builtpur cd totul are toc extraordinar de rapid. La o ttrrafie a motorului de 3000 rot/min
(deci 50 rot/secund[!!) rezultd 100 curse/secuntli ale pistonului; (d,eci practic unul din cei 4
iirnpi are loc intr-o salr' me de secundd ! !)', ta un motor de Formuls I luralia matintd poalefi
t 8.'000 rot/min (300 rot/secunttd) adicd pistonul .face 600 curse/secundd, deci urtul dirr cei 4
tinrpi in nni pulin de 2 miimi de secundd! !
7. Ce rol are mecanismul de distributie?
La M.A.,C. (motoaie cu aprindere prin comprirnare) are rolul de a alimenta cilindriicu aer 9i
de aevacuagazele arse. Li m.e.S-lrnotoare cu aprindere prin scAnteie) in tirnpul adrnisiei in
cil indri poate intra ae r sau anxestec aer + conthust ibil .
p6rti componente: arbore (sau arbori) cu cctme, lan{ satl curea distribufie, pinioane-
ortUutoti, (uneori tacheli gi tije impingdtoate), supape (valve). Aerul de afard inlrdin rnotor
prin galeiia de admisie Si supapele de admisie. Gazele arse ies din cilindru prin supapele de
evacuare Si prin galeria de evacuare.
8. Cum se invArte arborele cu came fa{I de arborele cotit?
Arborele cu carne ie.invArte de 2 ori maiincet decdt arborele cotit (deoarece este acf ionat de
un pinion cu diamglq1klublu fa{6 de cel de pe arborele cotit).

p^r-1detf--g!g pe tu'hot'ele crr


c'r'lrlle (are dianretnrl dubltr ti se

@)
\ry.( sutt cure( Lle ilrsn'rl.ttrtic
pi11ior1 clc 1le,tr'1rttl'i' lt c't'tl rt

9, Din cauzl apar rateuri la admisie sau evacuare?


ce
Aoar din cauz a iocului preanic sau inexislcn / intre supape 9i ctrlbutori.
iirr" supapete"incltis:i Si culbutori cxistd o distan(ii, numitd ipqEImil. Jocul este necesar
deoarece supapele r" iiluta. Dacd.iocul esle mai mic sau inexistent supapele nu se inchid
complel Ei apar rsteuri in galeria de admisie sou la e$apanrcnt (pot,iesiflacdri.la esapament
dacd supapele de evacuara nu se inc'hid).
tvtotout"te moderne au 4 saw cltiar 5 supape pe fiecare cilindrtt (Si 2 arbo.ri cu came)i astfel
cilindrul se umple mai bine cu aer * cornbustibil, evaouarea este mai rapid6, putetea -orett9,
putdnd sA scad'd consumut (de ex. I,ogan 1,6 !6 V are 105 CP cu 16 sup4pe (valve) (4
'
supape/cilindru), fa{i de L,e bv
"ur"
urJgO C-p 2 supape/biiindru):
"u
,
't 18
10. Ce rol are instala{ia de alimentare?
Rol: alimenteazd cilindrii cu combustibil gi evacueazi in atmosferl gazele arse, amortizdnd
gi zgomotul la evacuare.
Zgornotul este atnortizat cu ajutorul a doud tobe de esapament (amortizoare de zgomot), una
la m ij locul vehiculului (d e d e t en t d) 9i alta in spate (l o b a fi n ald).
11. Ceinseamni Eurol, Euro2, Euro3, Euro4, Euro5?
(introduse in U.E. pentru scdderea emisiilor
poluante). Un autovehicul cu norma de poluare Euro5 are emisiide noxe mult mai mici decdt
un autovehicul cu Euro I (iar taxa de poluare la Euro5 este zero la noi in {ard).
Pentru sciderea poludrii atmosferei autovehiculele sunt acum dotate obligatoriu cu
micaorand cantitatea de monoxid de carbon - co gi dioxid de car6'on cor (gi
alte substanfe) eliberate in atmosferd. Este posibil ca gi in Romdnia sd fie scoase din circula{ie
autovehiculele noneuro. Incep6nd cu 2007 toate autovehiculele noi au cel pu[in norma Euro4
in RomAnia.
Instalafia de alimentare la M.A.S. poate fi: a) cu carburator sau b) cu injectie de
cornbustibil; toate autoturisrnele noi au acum injeclie de cornbustibil (controlatl electronic
prin calculator); existi gi rnotoare turbo (cu turbinI de supraalirnentare).
Instalafia de alimentare la M.A.C. poate fi:
a) clasicd: cu pompi de injeclie (exemplu: la "Aro";"Roman',, Mercedes model '85,etc.);
b) cu pompi-injector (Volkswagen sau Audi TDI - motoare cu turbini de supraalimen-tare;
turbina este pusl in miqcare de gazele de evacuare Ei ea comprimd aerul care intrd in cilindri
in timpul admisiei; astfel putereamotoruluicre$te ($i vitezade demaraj);
c) cotntnonrail + 1u16r (CDI, DCD - la Logan, Renault, Mercedes, Toyota, etc.; prin aceaste
tehnologie se reduce mult zgomotul.
Motoarele M.A.c. consum[ mai pu{in decat M.A.s., av6nd turafii mai mici. De aceea
aproape toate autocamioanele si autobuzele au motoare cu motorin6.
Totugi, M.A.c. costd mai muk, intrelinerea qi repararea lor este mai scumpd sifac zgomot
nwimare.
12. Din ce cauzi a fum negru la evacuare?
Fumtittiegillepq iarntius:tib:tt tdin cauza unei defecfiuni
la alimentare). O e din combustibil nu este ars com olet.
(pdtrunde
motorin6. prea multd in cilindri).
13. Din ce cauzi consumul de combustibil?

(astfel in cilindri intrd prea mult combustibil). Trebuie schimbat filtrul de aer.
De obicei propor{ia intre combustibil qi aer este 1:15 (o parte combustibil la l5 pdrli aer).
1.":P"ll_":1-eloailaCdin combustibil la accelerdri brufte. la pornire larece,etc. iar lamerS.
i sol GELANTI\ este mai sdrac in combustibil.

14. Ce rol are instala{ia de aprindere?


Asigurd scAnteia necesard la bujii pentru aprindereaamestecului
aer* cornbustibil.
se intdlneste /a M.A.S. - motoare cu aprindere prin scdnteie -cu benzini ,G.p.L.(gaz
lichefiat),etc.

119
La M.A.C. (motoare cu aprindere prin comprimare) molorina se autoaprinde (se aprinde
singurd), datoriti presiunii gi temperaturii mari din cilindru. Pentru uturqrea pornirii la
temperatttrif, mici (iarna) existd nigte bujii incandescente care incdlzesc aerul din cilindri
inainte de pornire.
15. Ce rol are bobina de ind
, i::i:. :-

l:V)i Acest curent de inaltd tensiune ajunge la bujii frcAnd posibiln


aprinderea combustibilului.
La autovehiculele actuale se folosesc sls teme complet electronice de aprindere,controlate de
un calculator.
16. Ce rol are instala{ia de ungere?

Pdrfi componente: pompd de ulei cu sorb (de obicei acfionatd de arborele ct came),Jihru de
tlei, b ai e de ulei Si c onduc t e in motor ( g i manom etru).
17. Din ce cauze scade nresiunea uleiului?
lZi; Presiunea scade gi cdnd motorul este
foarte uzat.
18. Ce culoare are uleiul?

19. Ce caliti{i principale are uleiul?


l/isco,zitatea (rezisten{a la curgere) gi re (temperatura la care uleiul nu
mai curge).
20. CAnd se schimbi uleiul?
Uleiul se schimbd cdnd motor (pentru a se scurge ugor).
Schirnbul de ulei se face mai ales in funcfie de calitatea uleiului. Cele mai bune uleiuri sunt
cele sintetice. De exemplu la Logan (gi majoritatea autovehiculelor) uleiul se schimbi la
1 5.000 km; uleiurile superioare se pot schimba chiar la 30.000 km.

21. CAnd gi cum verificafi nivelul uleiului in motor?


Nivelul se verificd dupd cdteva zeci.de minute de la oprirea motorului (pentru a se scurge
uleiul in baia de ulei). Verificareanivelului se faCe cuJOJA(o tije de metalsau plastic care se
gdsegte la orice motor). Nivelul uleiului trebuie sdfie intre nivelul minim Si cel maxim. Cdnd
nivelul scade se completeazd cu ulei.

rea nivelului de ulei in baia de ungere?


ibiluiui in baiade ulei, :

24. Ce cantitate maximi de ulei tiebuie si consume un motor?


Orice motor consumi pufin ulei; consumul cregte c6nd motorul este uzat sau cAnd se conduce
prea sportiv, cu viteze gi turafii exagerate. Consumul maxim admis este de 500 1000 ml la-
1000 km parcurgi.
25. Din ce cauzi la evacuare a

26.Cerolare instalafia de rlcire?


bloca (gripa).
27. Ce lichid de ricire se utilizeazl la motoare?
Ca lichid de ricire se utilizeazS. un amestec de ap[ distilatd cu antigel (dac6 s-ar utiliza doar
apd aceasta ar inghefa iarna gi s-ar putea fisura motorul din cauzd cd, ghea\a are volunt mai
tiare decdt apa lichidd). De obicei proporfia lichidului este l:1 (50% apd distilatd 9i 50%
antigel, rezist6nd p6n[ la aprox. - 35" C).
Pirli componente ale inst. de rlcire: radiator, pompd de lichid, tennostat, conducte
l" motor, calorifer incdlzire cabind, vas de expansiune, ventilator.
Ventilatorul"""d".1"
"11t".tt.6; poate fi pus in migcare de arborele colit (printr-o curea- la Dacia 1300) sau
poatefi electric (Solenza, Logan, Ford, etc).
28. Ce misurilulm la utilizarea soluliei antigel?
Se va ev ita contactul cu solufia antigel, fi ind toxicd'

31. Care este rolul termostatului?


Termostatularerolul deamenlineotei:mperaturdoptimdamotorului(85-950C),inchizdnd
saa deschizdndcircuitul spre radiator la anumite temperaturi'
Cind motorul este rece termostatul este"tnchis", iar lichidul circuld numai in motor (nu 9i
spre radiator).
Astfel motorul se inciilzeSle repede, iar cdnd se ajunge la o anumitd temperaturd (de
exenrplu 90"C) termostatul se deschirle gi lichidul este trimis spre radiator, unde este ricit de
curentul de aer din afar6.
32. Din ce cauze motorul se supraincilzeEte?
- blocarea termostatului in pozitia "inch is"(defectarea tennostatulu i);
- cireatra de ventilator: prei slabi iau ruptd (iau defectarea ventitatorului electric);
- este foarte pu{in ulei in motor;
- pierderi de ap5 (fisuri in motor sau prin conductele de apd, sl6birea unor coliere, etc.)
33. Din ce cauze motorul se incilzegte greu, uzindu-se astfel prematur?
t'deschiS?': Lichidul circuld tot timpul prin
Cauza principal6: blocarea termostatului in pozilia
radiator gi motorul se incllzegte f. greu i"rfi *rrn^tinilul pdtrunde sub formd lichiddin
nrotor gi acesta se uzeazd mai repede (combllstibilul spald uleiul de pe cilindru,ungerea este
maiproastd). Consumul de combustibil cregte.
34. Ce rol are electromotorul?

El pornegte la invArtirea cheii in contact sau la apdsarea unui


tuton la bord ori chiar de la telecomandd. La eliberarea cheii se decupleazd imediat. Pentru a
nu se defecta electromotorul Si a nu se descdrca bateria nu trebuie menfinut contactul mai
mult de citeva secunde. Daci motorul nu porne$te dupd 3-4 incerc[ri nu este bine sd se mai
incerce decAt dupl verificbrile care se impun.
35. DacI intrerupem contactul. gi motorul continui sI func{ioneze, fenomenul se

de obicei cdnd motorul este supraincilzit (combustibilul


se aprinde de la unele puncte f.fierbinfi din camera de ardere).

'121
36. Care este rolul alternatorului?

De obicei el primegte migcarea de rota{ie de la motor printr-o curea (cureaua alternatorului).


Et produce curent ahernaliv, care este transformat in cttrent continuu printr-o punte de
redresare (cu diode).
Releul regulator de tensiune rnen{ine o tensiune constantd, indiferent de turafia motorului
(altfel s-ar puteaarde becurile autoveh. sau defecta bateria, in cazul unui curent prea mare).
37. Ce rol are bateria de acumulatoare?
Bateria tle acumulatoare (acumulatorul) are rolul de a alimenta conswnatorii electrici in
fiotclii de nicesitdli. La pornire alimenteazd electromotorul (demarorul). Cdnd rnotorul este
oprit bateria poate alimenta instala{ia de ilurninare, claxonul, radio-CD-ul, inst. de
dezaburire etc. De obicei se utilizeazd baterii cu plumb sau alcaline.
Electrolitul este o solutie de acid sulfuric (f. periculos!) cu api distilati. Densitalea
electrolituluitrebuie sd fie 1,28 g/cm'(baterie cornplet incdrcatd).
38. Care trebuie sd fie nivelul electrolitului in baterie?

cu apl distilat6.:Cdnd bateria este incdrcatd prea rnult (dr] cauzet defectdrii releului
regulator) se consumi din electrolit. Unele baterii nu necesitd intretinere, avdnd consttm
redus de electrolit.
39. Din ce cauzd se sulfateazl bateria de acumulatori?
Dacd electrolitul scade mult bateria se sulfateazl gi uneori trebuie aruncatd chiar dacd nu
este vecl"re (nu se mai poate repara).
40. Cum vi da{i seama ci bateria este descircati?

41. Ce rol are transmisia?

42. Care sunt pirfile componente ale transmisiei?

43. Ce rol are ambreiajul?

El transmite migcarea de rota{ie de la motor la cutia de viteze. Migcarea se poate


transmite: a) 100V" - cdnd pedala de anftreiaj este liberd (neapdsald),b) 07o c6nd pedala
este apdsatd complel sau c) parrEa! (patinatf cdnd pedala este in jurul poziliei de miiloc.
Astfel, se poate pleca lin de pe loc sau se poate merge f.incet pentru a efectua parcdri,
intoarceri etc.

122
Scheurl unui
:uubreinj mecanic
cu fi'ecare

I-volant motor; 6-disc ambreiaj (di9c de frecare) cu garnituri o, n Jt


(ferodou); 2-disc (prac6)
presiune.;
.3-arcuri presiune; 4- pdrghii de debreiere
fte decuplare); jl"*.ura ambreiaj; z_arbore
ambreiaj (h'ansmite ntiscarea la antia de viteze);8-rulment presiun.;
S-frr..a p.ntru debreiere; l0-tijd
; I l-arc; l2-pedaltrdeambreiaj.

POZITIACUPLAT: arcuriledepresiune3 apasdpediscul depresiune2, iaracestapediscul


G invdrte. impreuna cu discur z 9i discur e, .ii""i""
*_l:::1",!; astfel.volantularborele
::1T*it?'*:r:ITj 9:qlt"_la amureia.lutui 1ei ta cutia de vitezej.
I,uLt t t4 p_E 6Rr.IAI (.DECUPLNI) : goferul apasi pedala de ambreiai, iaj, tija
tiia l0 se miscd
migcd in
creapta,rarturca9apasd pgrulmgntuldepresiuneggiacestaapasdpepArghiile
dedebreiere
4;Astfeldiscul
-" rJrrv, \rrJvur de pr ssru .r 2
us presiune z se
ss migcd spre oreapta giNu
rnriica spredreapta gt N u rr,rnr Apasa'p"?ir""r
MAI ApASA ;;;;;;:
pe discul de frecare 6,
iar migcarea de rotafie nu se mai transmite de la volant la arborele amLreiajului,
p".ri1ani
schirnbarea ugoarii a vitezelor.
necesard la plecarea de pe loc, parcdri,
intoarceri,la
.unele
viraje,elc..' goferul fine pedala in jurul poziliei de ,niltociia;tf.l
presiune 2 9i discul de frecare 6 apasi doar putrin p" uotunq deci
f;;;;i;;
do"aio parte din turafia
motorului se transmite la rofi.

''Q* biii3dllibEfi a pedalei estg distan(a tlintre perlala


al'lati yrs lneapiwtd) 6i poziliu peclllei o.incl
ittccpc dcu4tltu'en (debt.eierea) - in punctul I

\^

garniturilor de frecarg

dar cu acfionare

123
Dupi cum gtifi existi gi autovehicule frr[
pedald de ambreiaj, cu cutii de viteze automate 9i
ambreiaj autornat (fiind mult mai sirnplu de condus).

ciorului pe

48. Care sunt rolurile cutiei de viteze?

mari sunt necesare moment mare la roatd qi tura{ie mic[; la vitezd mare sunt necesare
.9nt tie r1a 19 a ro-ti I or, g, ) ;
"ll- i9, la leta I i.tulf 9t

,dmb.rdi1j., - atunci cAnd


maneta de viteze este la punctul mort ("pe liber").
49. Din care cauzl apare decuplarea spontand din vitezl?
Se produce din cauza uzurii dispozitivului de Jixare a treptelor sau din cauza uzurii mari a
danturii de cuplare apinioanelor.
50. Ce rol are reductorul - distribuitor la unele autoturisme de teren?
Se intAlnegte la autovehiculele cu mai multe punfi motoare (4 x 4 care au? punli motoare, 6 x
4 sau 6 x 6 cu 2 sau 3 punfi motoare,etc.).
Constructiv el se aseamdnd cu o cutie de viteze avdnd arbori Si roti dintate. De obicei are 2

rotile motoSie, dubldtd-nqmarul de Viteib (la folosirea treptei


-idreSte momentultsansiis,laarotil!m
,edui, turafia scade gi momentul la rofi cregte; este necesard pt. timp scurt in condilii grele:
urcdri abrupte, iegire din gropi mari, pe drumuri f. proaste,etc)'

bicicleti cu viteze. De exemplu dacd in spate sunt 7 pinioane (7 "viteze") 9i la pedale sunt 2
foi de angrenare rezulte l4 trepte de vitez[. CAnd se urci o rampd mare se cu-pleazd cea mai
mici foaie cu cel mai mare pinion (se obfine turafie micd gi moment mare). Pentru vitezi
maximi se cupleazd.foaiaceamare cu cel mai mic pinion; se obline astfel tura{ie rnare.
51. Ce rol au arborii cardanici (longitudinali)?
Ei transmit miScarea de rotalie de la cutia de viteze (sau reductorul-distribuitor) la punlile
motoare.Au formd cilindricd (ca o {eavd). Arborii cardanici trebuie sd fie telescopici (si se
poati mdri sau micgora). Sunt construifi din mai multe bucdfi legate intre ele prin articula{iile
cardanice.
52. Cind se p rodtcvibro1iiputernice resimfitein autovehicul?
Dacd arborii nu sunt echilibra\i. Trepidaliile arborilor apar dacd sunt indoili, rdsucifi sau
cdnd se uzeazd mult furcile arborilor ori fusurile crucilor cardanice.
53. Care este rolul diferenlialului?
Intr-
un viraj, este ugor de in{eles cd roata din exterior trebuie si aibi o tura(ie mai mare decdt cea
din interiorul virajului. Astfel se asiguri o stabilitate gi un control bun al autovehiculului in
vlraJ.
La autovehicule existd cel pulin atdtea diferenfiale cdte punfi motoare existd. La
autoturismele cu tractiune fatd diferentialul se afli in cutia de viteze. La autocamioane,
autobuze (gi altele cu tracliune spate) diferenfialele se afli la mijlocul punfilor motoare.
Diferenfialul are ti dezavantaje: in cazul in care, de exemplu, roata motoare dreapta calci pe
124
zdpad6, iar cea din stAnga pe asfalt uscat, se inv6rtegte in gol cea de pe zdpadl (patineazi). Cu
cfit se accelereazdmai tare cu atdt se invirte mai tare roata care nu are aderen[A. De aceea
unele diferenliale se pot bloca (de gofer) sau autobloca. La unele automobile moderne existi
un dispozitiv de control al trac{iunii. prescurtat ASR sau TRC Lcontrolat de un calculator).
care nu perm ite rotilor motoare sd patineze.
54. Ce rol are suspensia?
Are rolul de a amortiza gocurile cauzate de neregularitdfile drumului, frcdnd cllitoria cdt mai
confortabili.
Suspensia po ate fi: dependentd (cum este la Logan pe puntea spate - adic6 rofile sunt legate
intre ele printr-o punte) sau independentd (cum au cele mai multe autoturisme la punte afal6'-
roata este prinsi direct de caroserie, iar roata din stdnga este complet independentd de roata
din dreapta).
De obicei suspensia este alcituitd din:
a)arcuri, care de obicei sunt elicoidale (ca cele de la pixuri); se folosesc qiarcuri cufoi(mai
ales la autocam ioane) q i f. des arcur i b ard d e t or s iun e (rdsuc ire) ;
b)amortizoare, de obicei ele sunt cu lichid (func{ioneazd pebaza faptului c[ lichidele sunt
incompresibile - nu se pot comprima); pot fi gi cu gaz.
c)stabilizatoare care au rolul de a reduce inclinarea autovehiculului in viraj; se folosesc de
obicei bare de torsiune (rdsucire).
La unele autovehicule se foloseqte suspensia pneumaticd (cu aer comprimat) - mai ales la
autobuze.
La altele se folosegte suspensie hidraulicd (exemplu Citroen C 5)' gtdndu:se-n-odifis4-Si
garda la sol sau "tdria" suspensiei. in functie de drum.
55. Din ce cauzi apar bitii in suspensie?
Apar din cauza defectirii amortizoarelor sau a arcurilor sldbite ori rupte.
56. Ce rol are sistemul de directie?
in pri."Lra"d el trebuie si asijure o stabilitate bund aautovehiculului atiit la drum drept
(rectiliniu), cdt gi in viraje. Trebuie si asigure o manevrare uSoard a autovehiculului gi un
efort mic din partea goferului.
Pentru a se putea lua corect un viraj roata din interiorul virajului trebuie si vireze mai mult
dec6t cea din e xterior (d e c i ro y il e nu s un t p ara I e le in v iraj).
Dacd rofile ar fi agezate perfect vertical gi paralele intre ele, atunci autovehiculul nu ar avea
stabilitate bund nici chiar lamersul rectiliniu (goferul artrebui sd migte volanul mereu stAnga
sau dreapta- deoarecerolile ar oscila, mai ales laviteze mari).
Pentru asigurarea stabilitdpii Si uSurinlei in conducere rolile (Si pivo\ii) sunt asezate tnclinat.
Astfel rofile au tendinfa de a-qi pdstra mersul rectiliniu.
Unghiurile de atezare ale rofilorti pivofilor
a) unghiul de cidere (al rotii) - n,[i€ia:iociil"ilin;fu|nienfii.roltij$i:nti]p0fBr"!9r,0jcilajia
mtii(este unghiul de inclinare arofii in planvertical);
b) unghiul de inclinare transversali a pivotului - 6 (este unghiul dilt.'e axul pivotului 9i
liniaverticali); el are rol stabilizatorpentru rofi;
\edere din fafl

I - rggtA;2 - fuzeta;
3-pivg"t_:4-punte
fa1i.
(de inclinare longitudinald a pivotului)
fugn - pF (c - crjutd la revenireq royilor in
dupdv:iraj.
p"i"rp!

Vedere din later:rl (unghiul de


fuga)

d) unghiul de convergenfl este unghiul de inclinare in plan orizontal arofilor de direcfie (el
este necesar deoarece, din cauza unghiului de cddere, rofile au tendinfa sa ruleze divergent; in
acelagi timp, la viteze mari ro{ile ar avea tendin(a de a oscila).

Vedere de sus

De obicei se calculeazd astfel C - A - B, A $i B fiind distan(ele intre ro(i in spatele, respectir


fa{a rofilor.
La autovehiculele cu lracliune spare ro[ile de direcfie sunt convergente sauparalele (A B). ]
Laautovehiculelecu tracliunefaldrolilededirec[iesuntdivergentesauparalele(A<B).
Notd: in desene unghiurile sunt mai mari decdt in realitate, pentru a fi vizibile.
La autocamioane, autobuze gi unele autoturisme direcfia este cu aclionare hidraulicd,pentru
ugurarea efortului goferului (poate fi gi ac{ionare e/ectricd sau electrohidraulicd).
57. Din ce cauze volanul se manevreazi greu?
a) defectarea pompei servodirecliei; b) pompa nu debiteazi suficient ulei;
c) griparea (blocarea) pivo[ilor fuzetelor.
58. Din ce cauze apar lovituri puternice la volan?
- aer in instalafia hidraul ici a servodirecf iei.

59. Din ce cauze pompa servodirec{iei face zgomot ?


dacd este prea pufin ulei in instalafie.
60. Care trebuie si fie jocul maxim lavolan?
Jocul lavolan nu trebuie s[dep[geasci 150.
61. Din ce cauze

62.Ce cauza transmiterea unor lavolan?

126
SISTEMULDE FRANARE

l.FrAna de serviciu (de picior) are rotul de reducere a vitezei sau chiar de oprire a

autovehiculului;
2.Frdna de stationare (de mdnn s -imobilizarea la stafionarea in pantl sau pe
drum orizontal; de obicei aclioneazd pe rolile din spate '
- men{ine constantil vitezala
cobordrea unor pante lungi' Se utilizeazL mai mult la autovehicule
grele (unele
autocamioane gi autobuze)'
P drlile componenteale sistemului de frinare:
a) frAnele propriu-zise (de la ro[i);
bj mecanismul de ac{ionare (de la pedali pdnd la rofi)'
Frinele propriu-zise anate ta fiecare roatl se aseamani la toate autovehiculele
(autoturisme, autocamioane, autobuze,etc). Ele pot fi :
Ford
-frane cu tambur si sabofi texemplu: frenele la rolile din spate la Dacia 1300, Logan,
Focus, autocamioane, etc);
-frane cu disc (exemplu: franele la rofile dinfapd la.Dacia 1300, Logan qi majoritatea
sau q;pl rofile din spate laToyoti Avensis, Renault Meg ane, etc);frdnele
cu
""t"t*ir."l"t
disc se folosesc Si li
uneie biciclite Mouniqin Bike, fiind foarte u$or de observat, dacd
vizitali un magazine cu biciclete.
63. CL se poa'teintimpla daci nu se elibereazicomplel frila!,e;tafi9nle?

l- tambur (se invdrte in acelaqi


timp cu roata); 2- saboli; J-
de frecare (ferodouri)l {-
; 5- arc de
readucere a sabolilor.

CAnd eoferul apasd frdna pistonaeele ain:3iliildliiilifientAi'$i3lh.9jib"tii? 1!l:


tu*Uu.ut f , obsindndu-se ftdnarei tambur;iii;l (ii astfel a ro1'ii) datoritd frecdrii
dintre

larniturili
de tambur; (cilindrul receptor se aseamlni cu o sering6).
frecare" Si
Actionarea frAnelor
a) La autoturisme se foloseqte f. des (cu lichid de frAnn)' Funcfi-
onu."u ," b"reaz6 pe faptul li"hid.l" nuse pot comprima (sunt incompresibile).
"i
Caniiof"tuf upu"ip"dolodefrdndaceastaimpingepistonul.pomp:id:ft?leliu::ltl!]19:pe
if.frfili^"" pilt*"i tpri receptori (vezi desen) qi astfel sabolii sunt apdsali
"iinari
i".u".ii rolilor (sau, la frdnele cu disc, pistonagele impreuna cu pliculele de fran6 apasi pe
disculro!ii).
;l Al6.tn b""" tt "!r,"bry se folose$e 9tt
Le ,|::t::{ffiI
Iffii.ffirului..Airylcomprimatirecesaralimentdriiinst.defr6nare
iii"'"Uth"i' cu ajutorui unui .gofnprelor de aer (acesta fiind acfionat de motorul
autovehiculului Prin curele).

127
64. Din ce cauzi rofile rImAn frAnate sau se incllzesc?
Din cauza arcurilorde readucere slabe sau rupte ori ptslatase|qgrpalg in cilindrii receptori.
65. Ce indicd efortul prea mare depus la actionarca frAnei?
Cd este posibil sd fie gripate (blocate) pistonagele in cilindrii receptori.
66. Care trebuie sd fie distan{a tlintre sabo{i gi tamburi?
Distanta dintre sabof i gi tarnburi trebuie sd fie mici (0,25-0,35 mm);
67. Din ce cauzi efectul de frAnare se ob{ine spre capltul cursei pedalei?
Dac[ este prea mare distanfa inh'e sabo{i gi tarnburi. La unele fiAne distan[a dintre saboli qi
tarnburi se regleazA autonrat (altfel ar cre$te cand se uzeazd f'erodourile).
68. Din ce cauzl pot rleveni frinele inelicace?
Dacd intrl aer in instalalia hiclraulicci frinele devin ineflcace; in acest caz.pedala se apasi
prea u$or p6nd la podea, ea int6mpinAnd o rezistenfd f. rnicd. Pentrn a fi'ana totuqi
autovehicululse apasd succesiv de mai multe ori fiAna.
69. Ce rol areABS-ul la autovehicule?
La o tidrrare brtrscd trebuie ca ro{ile sd nu se blocheze (incir sd se rostogoleasci" nu sd
alunece). Pentru aceasta nrajoritatea vehiculelor au acunr sisternul ABS (Anti - lock Braking
System: . Chiar dacd goferul apasd tare liAna,
sistemul ABS (printr-un calculator) transmjte la rofi forfe de frAnare Iimitate, optinre, astfel
incAt sd nu se blocheze rotile.
El se folosegte ilnpreund cu EBD (reparti[ia electronich a for{elor de frAnare la rogi), eventual
qi cu AFU -Asistenti la FrAnarea de Urgenfd (in unele fdri se numegte B.A. - Brake Assist),
care rniregte forfa de apdsare a pedaleidacd qoferul apasd pedala rapid (dar nu destul de tare)
- reduc6nd spa(iul de oprire.
Dach nu existd ABS atunci goferul lrebuie sd opese pedala la limita blocdrii rolilor; dacd se
blocheazd rotile pedala trebuie eliberatd gi apdsat[ din nou. CAnd rotile se blocheazd dist. de
oprire cregte mult, n.rai ales c6nd este aderen(d scdzutd (zdpadd., polei, etc). Cdnd nu existd

Este bine sd se frdneze avdnd transmisia $i ambreiajul cuplate. (se folosegte astfel gi frdna de
motor).
La autovehiculele actuale se folosegte des gi sistemul ESP - Program de control Electronic al
StabiliEtii (la Toyota se numegte VSC). Sistemul controleaza automat celelalte sisteme
(ABS, EBD, TRC sau ASR), cu ajutorul unui calculator. Astfel se impiedicd deraparea in
viraje, la bruscarea volanului, etc. (prin controlul frAnelor gi al tura{iei motorului). Totugi, /a
viteze mult prea mari Si conducere imprudentd sistemul nu poate garanta stabilitatea
perfectd.
SISTEMULDE RULARE (ROTILE).Ro{ile au mai multe roluri: de sustinere, de ghidare,
amortizeazdgocurile, iar rofile motoare au rolulde propulsie a autovehiculului.
O roati este compusd din pneu, janti gi butuc. La autocamioane gi autobuze se utilizeazl de
obiceijante demontabile (pentru u$urarea montdrii pneurilor).

Pneurile pot fi: de inaltd presiune (3 - 7 atmosfere) pentru autobuze gi autocamioane gi de


j oasd pres iune (1,4 -3 atm) pentru autoturisme.
70. Din ce se compune un pneu?
Un pneu compune din: anvelopl, camere de aeq (eventual gi o bandd de proteclie intre
camera

128
Este birre ca la rofile din fa{n sd se monteze anvelope f. bune, neuzate (nu se recomandd cele
second-hand fufa1d) deoarece in cazul unei explozii la un pneu fald se poate pierde controlul
autoveh icu lulu i.
71. Din ce cauzl se poate produce blocarea unei rofiin mers?
Una din cauze poate fi griparea rnlmen{ilor ro{ii.
72. Care esteinlltimea minimi a profilului anvelopei?
In cazul in care indllimea profilului anvelopei scade sub 1,5 mm trebuie sd o schimbim. Se
recomandd sd fie anvelope de acelagi fel pe o punte.
Rofile trebuie echilibrote periodic gi,in plus, efectuatdpermutarea rolilot (la aprox.l0.000 -
20.000km) (se mutd rofile din spate in fali gi invers);
73. CAnd este bine sI se verifice presiunea in pneuri?
Presiunea se verificl atunci cAnd pneul este rece. Periodic se verilicd obligatoriu presiunca
in p n e uri (celpu{in lunar).
7 4. Cind este bine si se verifice vizual starea anvelopelor?
in fiecare zi, inainte de plecare.
75. CAnd se uzeazi pneul pe creasta (mijlocul) benzii de rulare?
Dacd presrunea esteprea marc pneul se uzeazFt pgggsggbenzii de rulare;
76. Ce seintAmpli daci se utilizeazi o presiune prea miciin anvelopi?
Dacd @ se uzeazd pe margini (in exterior) sau ?n zona
tnlonului,,seincdlzeite. se pot desface firele de cord; uneori pneuldevine inutilizabil.
77. CAnd se prodtce uzura locsld sau neuniformd aunuipneru?
Se produce la supraincircarea autovehiculului sau cdnd tamburul de frdni se ovalizeazi ori
ro{ile sunt neechil ibrate;
78. CAnd se prorJuce uzuru pe una din margini a pneului?
Are loc din cauzadereglSrii geometriei rofilor.
7 9. Cind se in c dlzesc exces iv pneurile?

La presiuni f. micisau lasuprasarcini.


80. Din ce cauzi autovehiculul trage dreapta?
Presiunea dintr-un pneu dreapta este mici sau o roatd din dreapta este frAnatd.
81. Ce combustibil folosesc motoarele cu injecfie de benzini gi catalizator?
Obligatoriu se folosegte benzind -fdrd plumb (culoarea verde a pompei de alimentare la
PECO); unele motoare folosesc GPL- gaz petrolier lichefiat.
82. Care este criteriul de alegere a benzinei pentru motoare?
Se alege {in6nd cond de cifra octanicl (CO). Cu cdt CO e mai mare cu atdt benzina este mai
bun[. Deobicei benzinacomercializatdareCO 95, 99 sau 100.
83. Cum putem preveni fenomenul de acvaplanare?
Acvaplanarea apare la viteze mari pe un carosabil umed. Reprezintd pierderea contactului
iltre pneg gi..{rum ri). .Pentru a Rrevpni,fenpmentil trebuie utilizale
pneqri !un-e (neuzal edc.,

129
CONDUITA PREVENTIVA (CONDUCEREA PR-EVENTIVA)

Reprezint6 comportamentul conducdtorului astfel incat sd evite producerea unui


accideit prevziDil (posibil chiar din vina altui conducdtor), iar c6nd accidentul este iminent
sdac{ioneze astfel incdt consecinlele lui sdfie cdt maireduse.
Trebuie ca to{i participan{ii la trafic sd acfioneze in spiritul conduitei preventive, avAnd in
vedere miile de actidenti produse pe qosele. Anual peste 5 000 de oameni igi pierd via{a in
accidente (in Romdnia), alte cdteva mii fiind rdnili grav. Practic, es9 91 9i cum o comund
mare de 5 d00 de oameni dispare in fiecare an. Din pdcate, cel mai mult igi pierd viap oameni
foarte tineri (intre l5 9i 30 de ani).
Cauzele-cele -oi d"t, ale accidentelor sunt: viteza excesivd sau neadaptat[ conditiilor

ffiumitiagresivitate9i..r6utate',inionducere,seclaxoneaz6f.
repede c6nd altul gregeqte, nu se sti ordonat la rdnd in cazul blocajelor,-se fac multe depdgiri
imprudente din AJrin-1a ae aB.;unge c0t mai repede la destina{ie 9i, mai ales, din dorin{a de a fi
primul. Exista mulli vitezohani, indiferent ca merg cu o Dacia de 30 de ani sau un BMW
ultimul tip sau ci unii au permis doar de o lun6.
Va tribui ca 6i noi id devenim la fet de civilizali ca Si conducdtorii din celelalte
ydri
europene, care rispectd legile, nu claxoneazd inutil, nu aruncd obiecte pe geam' Trebuie
sd
ne resnectdm mai mult, sdavem mai mult bun siml si, mai ales, sdne apdrdmviala.
in chestionare apar gi citeva intrebiri de conducere preventivi. Rispunsul la o astfel de
intrebare este destul de ugor de gdsit. Exemple :
l. Cum proceda{i,in spiritul conduitei preventive, cind vedefi o minge pe carosabil?
iegislalia nu prevede nici o obliga{ie in aiest caz, dar este logic cd, pre_ventiv, vom circula cu
atinpie mare,ieducdndviteza Sifiindpregdtipidacd apare un copil pe drum.
2. La cAt timp este recomandat si face{i o pauzi pentru odihni?
Aproximativ la2 ore de conducere.
3. Cand apare un pericol mai mare: la inceputul ploii sau in timpul ei?
La incepuiul ploii se poate fo rmamdzgd(praf cu api), drumul fiind f. alunecos.
4. Cind aveli un biciclistin fafi,la cevi pute{i agtepta?
Este previzibil cd biciclistul ar putea schimba brusc direc{ia frri s6 semnalizeze.
5. Ce trebuie si avefi in vedeie cind trecefi pe lAngI autobuze opritein sta{ii?
c6nd sunt autobuze oprite in stafii este pi"vi"iuit ci ar putea traversa cilatori prin fafa
autobuzului gi de aceealrebuie sd fim mai aten{i, eventual si reducem viteza.
i.'c"^ p.o""dezi cind cobori o panti accentuatii avind atagatr o remorci frri frini
proprie?
Este bine sd folosim o treaptd inferioard de vitezd (pentru a avea 9i frdnd de motor) 9i
eventual
sd frdndm. De obicei se folosegte aceeaqi treapti de vitezd cu care am fi
urcat rampa' La
coborArea pantelor nu se scoate din vitezd 9i nu se apasi ambreiajul (nu am mai avea
frdnd de
motor). in nici un caz nu se opreqte motorul.
-localitate),
7 .La ce tepo{i aqtepta (inti-o cind in fali ai un vehicul din alt judef sau din
strlinltate?
N. putem aqtepta si frdneze in mod nealteptat pentru a cere infonnafii privind drumul.
8. ium procedezi daci autovehiculul derapeazl cu partea din spate citre dreapta?
mai
Trebuie sd nu accelerim gi sd virdm ugor spre dreapta (daci virdm stAnga atunci cu atdt
mult spatele s-arduce spre dreapta gi autovehiculul s-arputeaintoarce).
'130
9.Cum procedezi dacivirezi stAnga sau dreapta giintAlnegti o pisti pentru biciclete?
Trebuie si fim foarte aten{i deoarece bicicligtii au prioritate; ei nu sunt chiar ugor de observat
deoarece potcircula cu vitezl (existd piste pentru biciclete in multe orage).
10. Cum vei proceda cAnd conduci pe zipadi sau polei?
Nu trebuie bruscate comenzile (direcfia, frdna, accelerafia). Reducem viteza.
11. Ce trebuie si ai in vedere dacl egti remorcat, avind motorul defect (iar
autovehiculul tiu are servodirecfie)?
Motorul fiind oprit volanul se va acliona mult mai greu (la fel $i frAna !!) . Acest lucru se
poate intiimpla chiar daci nu esti remorcat. de exemplu daci ti se opreste motorul in mers.
La intrebirile care nu sunt de conduiti preventivi trebuie si rispundefi numai din
punct de vedere al legislafiei rutiere.

CONDUCEREA ECOLOGICA

1. Cein{elegefi prin "conducere ecologici"?


Inseamni sd conducem astfel incdt sd consumdm cdt mai pulin combustibil qi sd se elimine in
atmosferi cdt mai puline noxe. Nu trebuie sd acceleram sau si frdndm brusc. autovehiculul s6
fie ln stare tehnicd foarte buni, anvelopele umflate la valoarea prevdzuti, combustibilul de
calitate f. bune . Trebuie sdne alegem itinerariul optim.
Trebuie sd evitdm zonelef, aglomerate saucuteren accidentat.
2. Ce efect poate avea utilizarea limitatorului devitezi pe autostradi?
Reducerea consumului de combustibil.
3. La plecareain cursl cum procedezi pentru reducerea polutrrii?
Pomim motorul (fIr6 a accelera) gi plecdm imediat de pe loc. La autovehiculele modeme nu se
recomandd incdlzirea motorului pe loc, ci in mers, flri a accelera brusc.
4. Cum trebuie si procedezi cu pneurile autovehiculului?
Se recomandi veri/icarea presiunii o datd pe lund gi schimbarea rolilor tntre ele (din fa{6 in
spate pi invers)laaprox.10 000 km(satcel pufin la20000km).
5. Cum procedezi pentru a reduce consumul?
a) Schimbnm repede vitezele pAnS la treapta de vitezd optim5; b) folosim ultima treaptii de
vitezi pe cAt posibil 9i in localitdli.
(cu cdt turalia motorului este mai micd, cu at6t scade consumul; in treptele inferioare l, 2 ,3
consumul este mare). Demarajele foarte putemice m6resc consumul (de aceea trebuie sd
schimblm treptele la turafia optimd recomandate de constructor). Stilul de conducere are o
mare influenldasupraconsumului.Conducerea agresivd gi bruscarea comenzilorpoate duce la
un consum cu I -2 litri mai mult la 100 km gi la uzura rapidd a autovehiculului Qtlus pericol de
accident).
6. CAnd se recomandl str opreqti motorul?
Este bine s6-l oprim la calea feratd glla semafor, dacS oprirea dureazi mult (de exemplu la
semafoarele care ne arate secundele rdmase pdni la aparifia culorii verzi). Putem opri motorul
gi in cazul blocajelorin trafic.
7. CAnd se mlre$te consumul de carburant?
a) cAnd fumul la evacuare este negru; b) cdnd motorul are intreruperi; c) dac6 motorul nu atinge
temperatura normal6; d) dactr se foloseste orice aparat electric alimentat la autovehicul in
mers.
8. Se recomandS:
a) si nu transporti obiecte inutile in autovehicul; b) si nu ai montat in permanenfd portbagajul
(cregte consumul de carburant).
9. Cum sporegti confortul termic in habitaclul autovehiculului (vara)' cind conduci
ifi
intr-un orag cu un trafic intens, pentru a proteja mediul ?
Deschizi geamurile laterale.Mai ales in cazul deplasdrilor pe distanfe scurte, instalafia de aer
condifionat nu are timp si rdceasci aerul din habitaclu (iar consumul ar creqte f. mult).
10. Cum i{i sporegti confortul termic in habitaclul autovehiculului (vara), cind conduci
in afara localita{ilor, pentru a proteja mediul ?
Porn?qti aerul condifionat,Daclmergi cu unul saumai multe geamuri deschise consumul de
combustibil cregte mult(mai ales laviteze mari).
11. Cum procedezi pe-tru a conduce ecologic un autovehicul ?
Reduci viteza, folosind frdna de motor. Daci iei piciorul de pe accelerafie consumul scade
spre 0 (la motoarele moderne cu injecfie). Nu se recomandi sd apegi ambreiajul la orice
frdnare (gi sd nu scoti din vitezi la cobordrea pantelor).
12. Pentru a conduce ecologic un autovehicul, se recomandi:
Menlinerea unei viteze constante. de preferinld medie, Daci se circull cu viteza legali
(aprox. 100 km/h) un autovehicul cu motor de capacitate medie consumi aprox. 5 6 -
litri/100 km. Cdnd se circuli, sd spunem, cu l'50 km/h atunci consumul cregte la 7 -9 Vl00
km (benzind)
13. Unele din cauzele care determini poluarea mediului sunt:
Arderea incompletd sau defectuasS a combustibilului.
14. Comportamentul ecologic presupune:
Efectuarea la timp a reviziilor tehnice, inlocuirea filtrelor (de aer, de combustibil, de
polen, etc), schimbarea uleiului (conform recomandlrilor constructorului), repararea
pieselor sau subansamblelor defecte (ori inlocuirea lor).
Este necesar sii se foloseasci un combustibil de bund calitate; in nici un caz nu se folosegte
.combustibil neverificat (de la goferi sau alte persoane care fac comerf cu combustibil; mai
ales motorina poate fi de proastii calitate sau nefiltrat.ii gi poate defecta motorul Diesel,
reparaliile cosldnd mult mai mult decdt eventualele economii).
15.Arderea incompleti a carburantului determini:
a) poluare suplimentar[; b) uzurd suplimentarl a motorului; c) consum suplimentar de
combustibil.

132
CUPRINS

cAP.I- NOUL COD RUTIER - peinfelesul tuturor


Noliuni int6lnite in legislafia rutierd. Noliuni despre drum .......'.... ............'.. 5
Semnalizarea rutieri ........... .......'......'..."....'.... 8
lndicatoare '..'.......9
Marcaje ........'...'. 38
Stareatehnicdavehiculelor.................... .......48
Semnalele speciale de avertizare luminoasd gi/sau sonori ....'.........'...'..... 49
Semnalele polifistului ........'.'.....50
Semnalele luminoase ....'.........' 54
Semnalele conducitorilor de vehicule ...."...'.. 57
Regulide circula[ie .......-........... 59
DepSgirea ..."......64
Oprirea 9i stalionarea .-..........'.. 65
Parcarea ...."'..'.' 69
lntoarcerea gi mersulinapoi .................. '..'....... 70
Viteza 9i reducerea vitezei ................ ........-.....71
Trecerea pe lSngd vehiculele care circulS din sens opus ............... ............... 73
Prioritatea detrecere ........74
Trecerea la nivel cu calea feratd ......................77
Zona rezidenliali 9i pietonale .................. .......79
Circulalia pe autostrizi ....."'..". 79
Obligaliigiinteziceri pentru conducitoriide autovehicule ....--..-....-.....'....'. 80
Obligaliiin caz de accident.................. -------......82
Transportul de mirfuri 9i persoane ...........'."... 83
Transportul mirfurilorsau produselorpericuloase ............'... 85
Remorcarea .......85
Permisul de conducere ......'...". 87
lnmatricularea .................. '....'..91
Radierea ....'.....'. 91
lnfracliunigipedepse ................ 91
Anularea permisului ..................94
Sancliu ni contraven[ionale:
- refinerea permisului ...........' 95
- suspendarea dreptului de a conduce ....... 96
- refinerea certificatului de inmatriculare ............'..." ........ 97
-confiscarea bunurilor .'..'....98
- imobilizarea vehiculului.... ........................ 99
cAP. il - REDUCEREAVITEZEIgI INTERZICEREA MANEVRELOR.....................'......100
cAP. lll - DESPRE EXAMENULTEORETIC ...'.'...'.............103
cAP.lv-NoTluNl DE PRIMAJUTOR.................. .......".....105
cAP.V-PRINCIPALELECONTMVENTII(cupunctedepenalizaregiamenzi).............107
lNrneaAnt .......110
RASPUNSURIEXPLICATE ....' 115
Nofiuni de mecanici gi conducere preventivd ...'.."........ .'....'117
133
BIBLIOGRAFIE .

Ordonanta de urgenfi nr.19512002 privind circulalia pe drumurile


publice, aprobati prin legea 4912006, republicat[ 9i actualizat[ prin
Ordonanta de urgenti a Guvernului nr. 63 106.09.2006, publicatii ln Monitorul
Oficial nr. 792120 .09 .2006 (se aplicd de la 1 dec. 2006)
Regulamentul de apliqare a ordonanfei de urgentd w.1952002 privind
circulalia pe drumurile publice.

t35
ri r"

AUI0uoBn" ctuBut n0ltAl (A.G.R.) vi oferi:

$coali de $ofericu autoturisme noi(lrlatiz, logan)'reduceri pentru tinefi


. Testiri psihologice, cursuri de legislatie rutieri
Asistenti rutieti non stop
Goncursuriauto

Gentrala de alarrnt $ infomatii:


021.222.2222, 0 7 4 5. 3 B 2.115, 0 7 2 2. 3 I 2.715
DeEi pe piafd existd citeva carli gi seturi de chestionare rezultatele la examen
sunt sub agteptdri. Mai mult de jum5tate dih numirul de candida{i pentru oblinerea
permisului " picd " in fiecare zi la proba teoreticd.
AvAnd in vedere ci lucrez exact in donreniul pregdtirii elevilor, atatprqcticq
sunt instnrctor pentru categoriile B qi C, cat $i teoreticd - predau elevilor de liceu
-
legisla{ie rutierd qi cunoa$terea automobilului, arn scris aceastd cafte care constituie o
alternativd utild, fiind mai sitnpld si nni concisd. Am selectat din lege pentru
dumneavoastrd toate prevedprile codultri nttier cure se cer In examin (cu
explicafii).
Recomand tuturor candida{ilor la examen si inve(e foarte bine legislafia
rutieri. Rezolvarea a sute sau mii de intrebdri din chestionare, fird a cunoagte
legislafia rutierd ducc mai mult ca sigur la picarea examenului. Tr.ebuie linut cont de
faptul cci mtrlte fntrebdri din chestionere sau de pe interhet sunt greSite (mai ales
acum, c6nd de la I decembrie2006,s-a schimbat legisla{ia).

,date, in Practic, prin modul de redacrarc (ingrogdri, sublinieri) qi prin expricaliile


cititorii
carte pot gdsi
rdspunsuri la foarte multe intrebrri. De exemplu, prin
invdfarea a doar trei pagini - din. capitolul II ("Reducerea vitezei gi interzicirea
manevrelor") - veli putea rdspunde corect la sute de intrebdri din chestionarele de la
examcl'1.
Lucrarea se adreseazd qi celor care au perrnis de conducere, pentru
reimprospitarea cunogtinlelor. Din pdcate, existd foarte mulli conducatori care nu
cunosc toate schimbirile legislaliei rutiere, degi legislalia a fost rnodificatd de mai
multe ori in ultirnii ani.

Pentru a-i ajuta gi pe cei care au invd{at legislafia veche, schimbdrile aduse de
noua lege sunt scrise in iarte cu fond gri.

VA DORESC MUUT SUCCES LA EXAMEN $I, MAI ALES, SUTE DE


MII DE KILOMETRI PARCUR$I FARA PRO BLEME DEOSEBITE .

AUTORUL