Carte Toata.

SISTEMUL CIRCULATIEI RUTIERE
1. PREZENTARE GENERALA
Circulatia rutiera este activitatea de folosire a drumului deschis circulatiei publice de catre
participantii la trafic pentru deplasare, transport de personae sau bunuri, efectuarea de lucrari, precum
si raporturile juridice aparute in urma folosirii drumului public. Aceasta activitate se constituie intr-un
sistem propriu, bine definit si delimitat de alte activitati.
Sistemul, in general, este un ansamblu ordonat de elemente, caracterizat prin interactiune si
interconexiune, capabil sa realizeze, sub actiunea a diversi stimuli, obiective cu anumite performante.
Sistemul circulatiei rutiere este compus din urmatorii factori (elemente):
- Factorul uman OMUL in toate ipostazele sale de participant la trafic: conducator auto,
pieton, calator, insotitor de animale, copil
Omul este conducatorul sistemului circulatiei rutiere. El trebuie sa fie constient de rolul sau si de
complexitatea interactiunii intre participantii la trafic
-
Factorul tehnic VEHICULUL, de la cel mai simplu, tras sau impins, pana la cel mai complex
autovehicul care se deplaseaza in mod obisnuit pe drumul public
Factorul rutier DRUMUL,ce este o cale terestra destinata si deschisa circulatiei publice,
vehiculelor si pietonilor (cu exceptia cailor ferate), cu semnalizare pe orizontala si vertical, cu
elemente geometrice, locuri periculoase, etc.
2. DRUMUL
Din drum fac parte : partea carosabila; acostamentele; trotuarele; locuri de oprire, stationare si
parcare; poduri, viaducte, tuneluri; precum si alte constructii, amenajari sau instalatii destinate
apararii ori exploatarii drumurilor
A. ELEMENTELE COMPONENTE ALE DRUMULUI:

Partea carosabila este parte a drumului public destinata circulatiei vehiculelor
Acostament / Trotuar desemneaza fasia lateral cuprinsa intre limita partii carosabile si
marginea platformei drumului, servind pentru oprirea stationarea vehiculelor, circulatia
pietonilor.
Santul / Rigola sapatura de-a lungul drumului, marginile santului se numesc taluzuri
Curba este poriunea care unete dou aliniamente (poriuni n linie dreapt) consecutive.
- Impune sporirea atentiei si abordarea lor cu o viteza corespunzatoare unghiului,
- nu se semnalizeaza
se evita taierea curbei
- In curbele cu vizibilitate redusa (sub 50m) sunt interzise toate manevrele
Panta - este poriunea de coborre a unui drum.
- Se coboara obligatoriu cu FRANA DE MOTOR
Rampa este poriunea de urcare a unui drum.
In PANTA si RAMPA singura manevra interzisa este stationarea
- Conducatorul autovehiculului care urca are prioritate de trecere fata de cel care coboara la
intalnirea unui obstacol pe sensul sau de mers
- In cazul imobilizarii involuntare a autovehiculului in panta sau rampa, rotile vor fi bracate
(orientate spre bordure)
Poduri impun sporirea atentiei si preventive reducerea vitezei, conducatorii auto
conformandu-se semnificatiei indicatoarelor existente
- Pe poduri si sub poduri sunt interzise toate manevrele, fiind posibila doar depasire
motocicletelor fara atas, mopedelor, bicicletelor si vehiculelor cu tractiune animal, daca
vizibilitatea asupra drumului este asigurata pe o distant de 20m , iar latimea drumului este de
cel putin 7m
Tuneluri - conducatorii auto trebuie sa circule cu atentie sporita, cu luminile de intalnire
aprinse si sa respecte semnificatia indicatoarelor amplasate la intrarea in tunel
- In tuneluri si pasaje rutiere sunt interzise toate manevrele, fiind posibila doar depasirea in
aceleasi conditii ca si pe poduri
- In cazul imobilizarii involuntare a autovehiculelor in pasaje subterane sau tuneluri, conducatorul
este obligat sa opreasca motorul si sa semnalizeze prin punerea in functiune a luminilor de avarii
si instalarea triunghiurilor reflectorizante in fata si in spatele autovehiculului
Trecerile de pietoni impun sporirea atentiei, reducerea vitezei si acordarea prioritatii de
trecere pietonilor angajati in traversare pe sensul de mers al conducatorului auto
B. CARACTERISTICILE DRUMULUI
In plan longitudinal:
- Drum in aliniament (in linie dreapta- urca, coboara, dar nu are curbe)
- Drum cu declivitati ( cu RAMPA=urcare , PANTA=cobarare)
- Drum in palier (are curbe, dar nu urca si nu coboara)
- Drum cu denivelari
In plan transversal:
- Drum in rambleu ( parte carosabila mai sus decat decorul)
- Drum in debleu ( partea carosabila mai jos decat decorul)
- Drum mixt ( ex: rambleu pe stanga- debleu pe dreapta)
C. CLASIFICAREA DRUMURILOR
Drumurile pot fi clasificate astfel:
Dupa destinatie
Drumuri de utilitate publica ( destinata traficului pietonal sau rutier)
Drumuri de utilitate private (avertizate cu indicatoare de drum inchis circulatiei
publice sau acces interzis)administrate de personae fizice sau juridice ce le au in
proprietate
Dupa semnalizare rutiera

Deschise circulatiei publice
Inchise circulatiei publice
Din punct de vedere functional si administrative-teritorial
Drumuri de interes national, judetean sau local:
AUTOSTRAZI drum national rezervat exclusiv circulatiei autovehiculelor
cu sau fara remorci, care nu serveste proprietati riverane prevazut cu doua
cai unidirectional separate printr-o zona mediana( garduri,scuare, marcaje
sau spatii interzise) avand cel putin 2 benzi de circulatie pe sens si banda
de urgent si care nu se intersecteaza la acelasi nivel cu alte drumuri, cai
ferate, etc.( intersectii denivelate, noduri rutiere) viteza maxim este de 130
km/h
OPRIREA, STATIONAREA, INTOARCEREA SI MERSUL INAPOI interzise
EXPRES drumuri destinate circulatiei automobilelor; sunt semnalizate
prin indicatorul DRUM PENTRU AUTOMOBILE. Are conditii de circulatie
apropiate de cle de pe autostrada. Viteza maxim este de 100 km/h.
EUROPENE fac legatura intre daua sau mai multe state. Directia sagetii
indica directia drumului. Viteza maxim admis este 100 km/h
Drum european de transit regional.

NATIONALE fac legatura intre capital si municipii, resedinte de judet.
Sunt semnalizate si prin culoarea rosie a calotei sferice a bornei kilometrice.
Viteza maxim este de 90 km/h.
JUDETENE semnalizate prin indicatorul Simbolul si numarul drumului
judetean si prin culoarea albastra a calotei bornei kilometrice. Viteza
maxim este de 90 km/h.
COMUNALE- semnalizate prin indicatorul Simbolul si numarul drumului

communal sau prin culoarea galben a calotei sferice a bornei kilometrice.
Viteza maxim este de 90 km/h.
STRAZILE - sunt drumurile din localiti. Acestea sunt egale ntre ele
indiferent de denumirile lor (bulevard, osea, splaii, chei, alee, strad, uli,
etc.) Viteza maxim admis este 50 km/h.
Recunoaterea drumurilor este foarte importanta deoarece ne indic viteza maxim admis, manevrele
permise i interzise dar i prioritatea de trecere.
D. DRUMUL CA ELEMENT AL CIRCULATIEI RUTIERE

Stare partii carosabile carosabil acoperit cu gheata, polei, zapada, mizga, piatra cubica
umeda influenteaza viteza de deplasare respective distant dintre autovehicule
Sensul de deplasare reprezinta partea drumului public, pe care toate vehiculele circula
in aceeasi directive
De regula drumul public are doua sensuri de mers, despartite intre ele prin axa drumului
Axa drumului linia imaginara sau materializata (marcata) care desparte cele doua
sensuri de mers( pe drum cu sens unic nu exista axa drumului)
Din punct de vedere al marcajului in sine, acesta poate fi:
- Discontinuu
- Continuu
- Mixt ( se va respecta semnificatia liniei cele mai apropiate)
Exista si drumuri pe care circulatia se desfasoara intr-un singur sens, numite drumuri cu
sens unic, semnalizate la intrare cu indicatorul SENS UNIC iar la terminare cu indicatorul
CIRCULATIE IN AMBELE SENSURI. La capatul opus al drumului cu sens unic este instalat
indicatorul ACCES INTERZIS
Oprirea si stationarea vehiculelor se poate face si pe partea stinga, daca ramane cel
putin o banda libera pe sens
Pozitionarea in vederea efectuarii virajului la stinga se face langa bordura din stinga
Depasirea tramvaielor in mers se poate face si pe parte stinga
SINGURA MANEVRA INTERZISA PE DRUMURILE CU SENS UNIC ESTE INTOARCEREA
Banda de circulatie reprezinta oricare din subdiviziunile longitudinal ale partii
carosabile, delimitate prin marcaje sau nu, cu conditia sa aiba o latime suficienta care sa
permita deplasarea in siguranta a unui sir de vehicule
Numerotarea benzilor se face de la dreapta la stanga pe sensul de mers( de la bordura
spre axa drumului). In lipsa marcajelor circulatia se face pe maxim 2 randuri
CLASIFICAREA BENZILOR
Banda destinata anumitor categorii de vehicule toate manevrele
interzise, se interzice circulatia altor categorii de vehicule decat cele
mentionate pe marcaj sau indicator
Banda destinata vehiculelor care nu se pot deplasa cu viteza
inscrisa pe indicator ( banda destinata vehiculelor lente) vor circula
toate vehiculele care din anumite motive nu se pot deplasa cu viteza
traficului
Banda de accelerare create suplimentar pentru virajul la stanga in

vederea patrunderii in intersectie si faciliteaza intrarea in trafic cu
viteza marita
Banda de decelerare create suplimentar pentru virajul la dreapta si
permite parasirea intersectiei prin reducerea treptata a vitezei fara
a-l incomoda pe cel din urma sa.
Ambele benzi se intalnesc la intrarile respective iesirile de pe autostrada(si in alte intersectii)

Banda de stocare permite oprirea mai multor vehicule in vederea
acordarii prioritatii circulatiei din sens opus la efectuarea virajului la
stanga
Benzi de circulatie reversibila semaforizate, delimitate cu marcaj
cu linie dubla discontinua, destinate circulatiei fie intr-un sens ,fie in
sens opus in functie de intensitatea traficului. Ele sunt dispuse langa
axul drumului si sunt materializate prin linii duble discontinue.
Banda de urgent banda din dreapta de pe autostrada, destinata

stationarii autovehiculelor in cazuri justificate, precum si circulatiei
autovehiculelor cu regim prioritar aflate in misiuni de 5pecia.
MIJLOACE DE SEMNALIZARE RUTIERA

1. MARCAJELE
MARCAJELE servesc la organizarea circulatiei, avertizarea sau indrumarea participantilor la trafic.
Acestea pot fi folosite singure sau impreuna cu alte mijloace de semnalizare rutiera pe care le
completeaza sau le precizeaza semnificatia.
Marcajele se aplica pe suprafata partii carosabile a drumurilor modernizate, pe bordure, pe lucrari de
arta, pe accesorii ale drumurilor, precum si pe alte elemente si constructii din zona drumurilor si sunt
executate din materiale reflectorizante.
Marcajele sunt clasificate :
A. Longitudinale:
Cu LINIE CONTINUA simpla sau dubla INTERZICE INCALCAREA ACESTEIA (nu
interzice nici o manevra, daca nu se oblige la incalcarea ei cu exceptia intoarcerii)
Cu LINIE MIXTA obliga la respectarea liniei celei mai apropiate in sensul de mers
Marcajul format dintr-o linie continua aplicat pe bordura troruarului sau pe banda
de consolidare a acostamentului, interzice STATIONAREA pe acea parte a drumului
Cu LINIE DISCONTINUA simpla sau dubla, permite trecerea peste acesta daca
manevra sau reglementarile instituite impun acest lucru
Pe autostrazi, drumuri expres si pe drumuri nationale europene, la extremitatile partii carosabile se

aplica marcaje rezonatoare, pentru avertizarea conducatorilor la iesirea de pe partea carosabila.
Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie discontinu simpl.

Marcaj de delimitare a prii carosabile cu linie discontinu
Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie continu simpl.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continu simpl sau dubl interzice trecerea
cu vehiculul peste el. Dac o asemenea linie separ sensurile de circulaie, se interzice
trecerea pe partea opus sensului de mers.
Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie continu dubl. Se
aplic pe drumurile cu cel puin dou benzi de circulaie pe sensul de deplasare.
Marcaj de delimitare a benzilor de circulaie de acelai sens cu linie discontinu.
Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie continu, dublat
cu una discontinu.
Marcaj de delimitare a prii carosabile cu linie continu
n cazul marcajului mixt de separare a sensurilor de circulaie, o linie continu dublat
de una discontinu, se va respecta semnificaia liniei celei mai apropiate de vehicul n
sensul de deplasare.Delimitarea extremitii prii carosabile prin linie continu are
rolul de interzicere a nclcrii ei
Marcaj pentru benzi cu circulaia reversibil
Benzile cu circulaie reversibil sunt dispuse lng axul drumului i sunt materializate
prin linii duble discontinue. Sunt nsoite permanent de semnale luminoase care
precizeaz modul de folosire a acestora.
Marcaj pe drumuri cu zon verde de separare a sensurilor de circulaie
Marcaj la apropierea de o intersecie

Marcaj pe o band de decelerare
Banda de decelerare se folosete pentru executarea virajului la dreapta de pe un
drum prioritar sau de pe o autostrad. La executarea virajului la dreapta, conductorii
de vehicule fiind obligai s circule cu o vitez care s nu depeasc 30km/h n
localiti sau 50 km/h n afara acestora, ar stnjeni circulaia celorlalte vehicule.
Marcaj pe o band de accelerare

Aceast band creeaz posibilitatea conductorilor de vehicule s poat efectua
schimbarea benzii de circulaie, fr a stnjeni n deplasare vehiculele care circul pe
banda respectiv. nainte de a intra pe banda prioritar, situat lng acostament,
conductorii de vehicule trebuie s semnalizeze i s se asigure c intrarea se face
fr pericol pentru vehiculele care circul pe acea band, innd cont de poziia i
viteza de deplasare a acestora.
Marcajul benzii suplimentare pentru vehicule lente
Avertizarea conductorilor de vehicule despre apropierea de o band destinat
vehiculelor lente se realizeaz prin indicatorul cu aceeai semnificaie, uneori fiind
precedat de o tbli adiional care indic i distana pn la band.
Marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stnga
Banda de stocare se materializeaz n zona de preselecie pentru executarea virajului
la stnga, n scopul creerii posibilitii vehiculelor care vireaz la stnga s opreasc i
s acorde prioritate vehiculelor care circul din sens opus.
B. Transversale:
OPRIRE o linie transversal continua, precedata de inscriptia ,,STOP obliga la OPRIREA
FARA A DEPASI MARCAJUL
CEDAREA TRECERII o linie transversal discontinua insotita de simbolul de ,,CEDEAZA
TRECEREAinscriptionat pe carosabil
TRAVERSARE PENTRU PIETONI obliga la reducerea vitezei si acordarea prioritatii
pietonilor angajati ipe sensul de mers
TRAVERSARE PENTRU BICICLISTI nu creaza obligatii pt conducatorii auto
Marcaj de oprire naintea marcajului ce nsoete indicatorul Oprire se poate aplica

pe partea carosabil inscripia STOP.
Se oprete fr a depi linia transversala.
Marcaj de cedare a trecerii. naintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea
carosabila un marcaj sub form de triunghi, avnd o latur paralel cu linia
discontinu, iar vrful ndreptat spre vehiculul care se apropie.
Benzi rezonante din marcaj rutier
Pe autostrazi, pe drumurile expres i pe drumuri naionale deschise traficului
internaional I, la extremitile prii carosabile, se aplic marcaje rezonatoare (la
clcarea acestor benzi roile fac zgomot), pentru avertizarea conductorilor de
autovehicule la ieirea de pe partea carosabil.
Marcaj de traversare pentru pietoni
Marcajul transversal constnd din linii paralele cu axul drumului indic locul pe unde
pietonii trebuie s traverseze drumul. Aceste linii au limea mai mare dect a
oricror alte marcaje.
Marcaj de traversare pentru biciclete
Marcajul transversal constnd din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular
sau oblic fa de axul drumului, indic locul destinat traversrii prii carosabile de
ctre biciclisti. Este nsoit de indicatorul Atenie bicicliti.
C. Diverse:
Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie s o urmeze n
traversarea unei intersecii ori pentru efectuarea virajului la stnga, fiind obligatoriu a se realiza n cazul
n care axul central ori liniile de separare a benzii de circulaie nu sunt coliniare.
Marcaj de ghidare la traversarea unei intersecii

Marcaj de ghidare n intersecie
Marcaj pentru spaii nguste
Marcaj la ngustarea drumului cu o band pe sens
Marcaj pe drum cu trei benzi pentru alocarea alternativ a dou benzi pentru unul
sau celalalt sens de circulaie
Spaii interzise circulaiei

Marcajul aplicat n afara benzilor, format din linii paralele, nconjurate sau nu cu o
linie de contur, delimiteaz spaiul interzis circulaiei.
Interzicerea staionrii
Marcajul prin linie continu galben aplicat pe bordura trotuarului sau pe banda de
consolidare a acostamentului, dublnd marcajul de delimitare a prii carosabile spre
exteriorul platformei drumului interzice staionarea vehiculelor pe acea parte a
drumului. Cnd o asemenea linie nsoete un indicator de interzicere a staionarii,
aceasta precizeaz lungimea sectorului de drum pe care este valabil interzicerea.
ESTE INTERZISA STATIONAREA, NU SI OPRIREA
Marcajul benzii rezervate circulaiei autovehiculelor de transport personae
Banda delimitat printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este
aplicat i un marcaj simboliznd o anumit categorie sau anumite categorii de
vehicule, marcajul benzii rezervate mijloacelor de transport persoane delimiteaz
banda rezervat circulaiei acelei sau acelor categorii de vehicule.
Staie autovehicule de transport personae

Linia n zigzag completat cu nscrisul BUS sau TAXI poate fi folosit pentru
semnalizarea staiilor de autobuze i troleibuze, respective taximetre
INTERZISE STATIONAREA SI OPRIREA celorlalte vehicule
Locuri de parcare
D.
Temporare pentru semnalizarea lucrrilor n zona drumului public
E. Laterale:
Marcaj pe ziduri de sprijin i pe infrastructurile pasajelor inferioare
Marcaje la pasaje care nu au asigurat gabaritul de nlime
Marcaje pe parapete
Marcaje pe coronamentele podeelor
Marcaje la refugii pe partea carosabil
Marcaje pe borduri
Marcaj de interzicere a depirii n unele curbe deosebit de periculoase
Marcaj de reducere a vitezei naintea unor curbe deosebit de periculoase
Sgei de revenire la banda aferent sensului de mers

Sgeata de repliere care este oblic fa de axul drumului, aplicat pe o band sau
intercalat ntr-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizeaz
obligaia ca vehiculul care nu se afl pe banda sensului indicat de sgeat s fie
condus pe acea band.
Sgei de schimbare a benzii de circulaie
Marcajul sub forma unei sau unor sgei, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate
prin linii continue, oblig la urmarea direciei sau direciilor astfel indicate.
Marcaje nscripionate pe partea carosabil
Marcajul sub forma unei sau unor sgei, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate
prin linii continue, oblig la urmarea direciei sau direciilor astfel indicate.
2. SEMNALE LUMINOASE
A. SEMNALELE SEMAFORULUI ELECTRIC

Semafoarele electrice se instaleaz naintea interseciilor astfel nct s fie vizibile de la o distanta de 50
m. Pot fi repetate n mijlocul, deasupra sau de cealalt parte a interseciei. Pe drumurile cu dou sau mai
multe benzi pe sens, pentru direcii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele pot fi
instalate deasupra fiecrei benzi, sau pe lmpile acestora pot fi aplicate sgeti sau pot fi nsoite de
panouri adiionale cu sgei care indic direciile de deplasare corespunztoare.
ROSU OPRIRE
Rosu, galben si rosu concomitant cu galben obliga la OPRIRE, fara a depasi semaforul, marcajul
de oprire, trecerea de pietoni sau coltul intersectiei daca semaforul este suspendat
GALBEN ATENTIE OPRIRE
GALBEN INTERMITENT obliga la :
- Reducerea vitezei
- Se vor respecta celelalte mijloace de semnalizare existente

VERDE LIBERA TRECERE
Permite intrarea in intersectie pentru oricare din directia de mers dorite daca prin alte mijloace
de semnalizare nu se dispune altfel:
- Se interzice intrarea la semnalul verde, daca din cauza aglomerarii exista riscul sa
ramana imobilizat blocand astfel traficul
- La semnalul galben care urmeaza dupa verde isi pot continua deplasarea cei dare nu pot
opri in siguranta sau cei surprinsi in intersectie
VERDE INTERMITENT cu sageata pe fond negru atasat unui semafor obliga la:
- Reducerea vitezei
- Deplasarea numai pe directia respective cu acordarea prioritatii celor in drept
Se pot instala semafoare mobile pe zone de drum ingustat unde se efectueaza lucrari, dar care vor fi
presemnalizate cu cel putin 150m (semafoare temporare)
Pe lmpile de culoare roie sau verde ale semafoarelor pot fi aplicate sagei de culoare neagr care
indic direciile de deplasare corespunzatoare acestora. n acest caz, interdicia sau permisiunea de
trecere impus de semnalul luminos este limitat la direcia sau direciile indicate prin aceste sgei.
Aceeai semnificaie o au i sageile aplicate pe panourile adiionale ce nsoesc, la partea inferioar,
semafoarele. Sgeata pentru mersul nainte are vrful n sus.
Dac semaforul ntlnit este unul singur pentru toate direciile (stnga, nainte, dreapta), atunci cnd
virm la stnga, trebuie s acordm prioritate vehiculelor care vin din sens opus i pietonilor care trec pe
trecerea de pietoni aflat pe drumul din stnga pe care intrm.
LUMINA ALBA INTERMITENTA obliga la reducerea vitezei, permitand traversarea caii ferate
LUMINA ROSIE ALTERNATIV INTERMITENTA de la treceri la nivel cu calea ferat oblig la
OPRIRE pe toat durata emiterii semnalelor.
B. SEMAFOARELE PENTRU PIETONI

Semnalul ROSU=interzice traversarea
Semnalul VERDE= permite trecerea. Verde intermitent la pietoni anunta schimbarea culorii
semaforului, pietonul fiind obligat sa grabeasca trecerea iar daca drumul este prevazut cu
refugiu sa astepte schimbarea culorii semaforului
C. SEMAFOARELE PENTRU TRAMVAI
Au forma de caset, cu trei lumini la partea superioar i una sub cea din mijloc, toate
de culoare alb
Combinaia luminoas a lmpii inferioare cu una dintre cele trei lampi situate la partea superioar
pentru indicarea direciei permite trecerea tramvaiului.
Iluminarea concomitent a celor trei lumini de la partea superioar interzice trecerea tramvaiului.
D. SEMAFOARELE CU BENZI REVERSIBILE
Cnd deasupra benzilor sunt instalate cu dispozitive cu semnale roii i verzi, acestea sunt destinate
semnalizrii benzilor cu circulaie reversibil.
semnalul rou avnd forma a dou bare incrucisate interzice accesul pe banda deasupra creia se
gsete.
semnalul verde cu sgeata n jos permite intrarea i circulaia pe banda respectiv.
semnalul galben cu sgeata n diagonala anun schimbarea culorii. Acest semnal anun c
banda deasupra creia se afl va fi nchis circulaiei i eti obligat s te deplasezi pe banda sau
benzile indicate de sgei.
Benzile din mijloc se pot folosi n ambele sensuri, n funcie de culoarea semafoarelor de deasupra
benzilor.
3. INDICATOARE RUTIERE
INDICATOARELE sunt semene ce se instaleaza pe lateralele drumului public ori suspendate deasupra
partii carosabile
Indicatoarele se instaleaza, de regula pe parte dreapta a sensului de mers. Daca observarea lor este
impiedicata, acestea pot fi instalate ori repetate pe partea stainga, in zona mediana, pe refugiu ori
spatiu interzis, deasupra partii carosabile sau pe cealalta parte a intersectiei.
Pentru a fi vizibile i noaptea, indicatoarele rutiere sunt reflectorizante, luminoase sau sonore
Indicatoarele pot fi insotite si de panouri cu semene aditionale continand inscriptii sau simboluri
care sa le precizeze, completeze ori delimiteze semnificatia
A. CLASIFICAREA INDICATOARELOR
a) De avertizare:
forma triunghiular cu vrful n sus. Contur rosu , fond alb.
De obicei sunt instalate la o distan ntre 100 i 250 metri de nceputul locului la
care se refer, ns poate fi amplasat i la 50 de metri.
La ntlnirea unui indicator de avertizare, conductorii de vehicule trebuie s
mreasc atenia i n anumite situaii sunt obligai s reduc viteza
Curba la stanga.
Este amplasat la cel mult 200 m de o curba la stanga. Canducatorul trebuie sa
circule cu viteza redusa in curbe, iar daca vizibilitatea este redusa, toate
manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) sunt
interzise.
Curba la dreapta.
Este amplasate la cel mult 200 m de o curba la dreapta. Canducatorul trebuie sa
interzise.
Curba dubla sau o succesiune de mai multe curbe, prima la stanga.
Indicatorul din imagine se instaleaza atunci cand urmeaza o succesiune de curbe,
daca distanta dintre acestea e mai mica de 250 m. Se amplaseaza la 100-200 m
inaintea primei curbe. Aceste indicatoare pot fi insotite si de panouri aditionale,
pe care este specificata distanta pana la terminarea sectorului de drum
periculos, daca lungimea acestuia depaseste 1000 m. Canducatorul trebuie sa
manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) interzise.
Curba dubla sau o succesiune de mai multe curbe, prima la dreapta.
Indicatorul din imagine se instaleaza atunci cand urmeaza o succesiune de curbe,
daca distanta dintre acestea e mai mica de 250 m. Se amplaseaza la 100-200 m
inaintea primei curbe. Aceste indicatoare pot fi insotite si de panouri aditionale,
pe care este specificata distanta pana la terminarea sectorului de drum
periculos, daca lungimea acestuia depaseste 1000 m. Canducatorul trebuie sa
interzise.
Curba deosebit de periculoasa.
Acest indicator se monteaza in curbe cu raze mai mici de 100 m, sensul sagetilor
indicand sensul virajului. Canducatorul trebuie sa circule cu viteza redusa in
curba. Toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi,
intoarcerea) fiind interzise.
Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase.
Se instaleaza cate 5 astfel de panouri in curbe cu raze mai mici de 100 m sau in
curbe periculoase precedate de aliniamente mai lungi de 1000 m. Sunt
amplasate in zona exterioara a curbelor, varful sagetilor indicand sensul virajului.
Toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea)
fiind interzise.
Coborare periculoasa.
Indicatorul alaturat se amplaseaza la 100-200 m de inceputul sectorului de drum,
cand panta depaseste 7%. Conducatorul auto nu este obligat sa reduca viteza,
dar nu are voie sa stationeze pe toata lungimea pantei. Daca, in varful pantei,
vizibilitatea este redusa sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. Daca drumul
nu este suficient de lat pentru a permite trecerea a doua vehicule unul pe langa
celalalt, are prioritate cel care urca fata de cel care coboara.
Urcare cu inclinare mare.
Se instaleaza la 100-200 m de inceputul sectorului de drum, cand panta
depaseste 7%. Conducatorul auto nu este obligat sa reduca viteza, dar toate
manevrele sunt interzise.
Daca drumul nu este suficient de lat pentru a permite trecerea a doua vehicule
unul pe langa celalalt, avand prioritate cel care urca fata de cel care coboara.
Drum ingustat pe ambele parti.

Indicatoarele din imaginile alaturate se amplaseaza la 100-200 m de locul in care
sectorul de drum incepe sa se ingusteze pe ambele parti cu cel putin jumatate de
metru. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca
viteza, iar manevrele de oprire, stationare, mersul inapoi si intoarcerea sunt
interzise.
Indicatorul poate fi insotit si de indicatoare pentru reglementarea prioritatii de
drum ingustat. In acest caz toate manevrele sunt interzise (inclusive depasirea) .
Drum ingustat pe partea dreapta.
sectorul de drum incepe sa se ingusteze pe partea dreapta cu cel putin jumatate
de metru. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa
reduca viteza, iar manevrele de oprire, stationare, mersul inapoi si intoarcerea
sunt interzise.
Drum ingustat pe partea stanga.
sectorul de drum incepe sa se ingusteze pe partea stanga cu cel putin jumatate
de metru.
Acostament periculos
Intoarcerea interzisa
Drum aglomerat.
La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa pastreza o
distanta de siguranta fata de vehiculul care se deplaseaza in fata sa. Se
amplaseaza pe drumurile publice pe care traficul este intens.
Tunel.
Indicatorul din imagine se gaseste la 50-200 m de intrarea in tunel. In tunel,
conducatorul auto este obligat se reduca viteza si toate manevrele (depasirea,
oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) sunt interzise.
Pod mobil.
Se amplaseaza la 100-200 m de podul mobil. Daca podul este ridicat, oprirea este
obligatorie. Pe pod, conducatorul auto este obligat se reduca viteza si sunt
interzise toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi,
intoarcerea).
Iesire spre un chei sau mal abrupt.
Se amplaseaza la 100-200 m de chei sau mal abrupt pentru a atentiona
conducatorul auto ca, pe directia inainte, drumul se termina deasupra cheiului
sau malului abrupt
Drum cu denivelari.
Acest panou se amplaseaza la 50-200 m de locul periculos. Daca lungimea
sectorului de drum depaseste 0,3 km, indicatorul este insotit de un panou
aditional pe care este specificata lungimea sectorului de drum cu denivelari. La
intalnirea acestui indicator conducatorii auto sunt obligati sa reduca viteza.
Denivelare pentru limitarea vitezei
Drum lunecos.
Se afla montat la 100-200 m de sectorul periculos. Conducatorul auto este
obligat sa reduca viteza, sa circule cu atentie sporita, sa nu bruscheze volanul si
comenzile autovehiculului, si sa evite folosirea franelor
Improscare cu pietris.
Se amplaseaza la 100-200 m de sectorul de drum periculos. Poate fi insotit de
indicatorul Interzis autovehiculelor de a circula fara a mentine intre ele un
interval mari deoarece exista riscul ca pietrisul de pe partea carosabila sa fie
aruncata de rotile vehiculului catre ceilalti participanti la trafic. La intalnirea
acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa pastreze
o distanta fata de vehiculul care circula in fata sa.
Caderi de pietre.
Este instalat la 100-200 m de locul periculos. Poate fi insotit de un panou
aditional pe care este inscriptionata lungimea sectorului de drum periculos, daca
acesta depaseste 300 m. Conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa
circule cu atentie sporita.
Presemnalizare trecere pietoni.
Se instaleaza la 50-200 m de o trecere de pietoni, pe drumurile intens circulate,
pe sectoarele de drum unde vizibilitatea este redusa sau in afara localitatilor.
Conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita.
Acest indicator nu se instaleaza cand locul amplasarii sale coincide cu locul
amplasarii indicatorului Copii
Copii.
Conducatorii auto intalnesc acest indicator pe sectoarele de drum frecvent
circulate de copii (aflate in imediata apropiere a gradinitelor, scolilor si a locurilor
de joaca). Conducatorul este obligat sa reduca viteza sub 30 km/h in intervalul
7-22 si sa circule cu atentie sporita.
Biciclisti.
Se amplaseaza la 100-200 m de locul in care drumul public se intersecteaza cu o
pista pentru biciclisti. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este
obligat sa reduca viteza.
Animale.
Acest indicator se monteaza la 100-200 m de sectorul de drum periculos, unde
exista riscul ca animalele sa traverseze sau sa circule pe drumul public. La
intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa
Animale.
Acest indicator se monteaza la 100-200 m de sectorul de drum periculos, unde
exista riscul ca animalele sa traverseze sau sa circule pe drumul public. La
Lucrari.
Indicatorul triunghiular din imagine se instaleaza la 20-200 m de sectorul de
drum pe care se executa lucrari. Fondul de culoare galbena semnifica caracterul
temporar al lucrarii. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este
obligat sa reduca viteza.
Semafoare.
Indicatorul se instaleaza la 30-200 m de locul in care se afla semaforul, daca se
considera ca prezenta semaforului ar putea surprinde conducatorii auto.
Aeroport.
Se amplaseaza pe drumurile publice ce trec pe sub culoarele aeriene din
apropierea aeroporturilor, pentru a atentiona conducatorul auto de zgomotul
puternic sau de zborurile la joasa inaltime a avioanelor.
Vant lateral.
Acest indicator este amplaseaza in locurile unde exista frecvent curenti puternici
de aer care pot afecta circulatia rutiera. Conducatorii auto trebuie sa fie atenti la
trecerea pe langa un autovehicul cu gabarit mare deoarece se poate forma
fenomenul de absorbtie.
Circulatie in ambele sensuri.
Indicatorul din imagine este intalnit la iesirea de pe un drum public cu sens
unic. Are rolul de a atentiona conducatorul auto ca pe sectorul de drum urmator
se va circula in ambele sensuri.
Alte pericole.
Se amplaseaza cu 50-200 m inaintea locului periculos, in orice situatie
periculoasa care nu este prevazuta cu un indicator de avertizare specific. La
circule cu atentie sporita
Accident
Intersectie de drumuri.
Este amplasat numai in afara localitatilor, la 50-200 m inaintea unei intersectii
nedirijate de drumuri din aceeasi categorie. Toate manevrele sunt interzise
Intersectie cu un drum fara prioritate.
Se instaleaza in afara localitatilor, pe drumurile cu prioritate, la 100-200 m de
intersectia cu un drum fara prioritate si are rolul de a confirma prioritatea celui
care intalneste acest indicator.

Se instaleaza in afara localitatilor, pe drumurile cu prioritate, la 100-200 m de
intersectia cu un drum fara prioritate si are rolul de a confirma prioritatea celui
care intalneste acest indicator.
Confirma prioritatea celui care intalneste acest indicator.
Intersectie cu drumuri fara prioritate, decalate.

Confirma prioritatea celui care intalneste acest indicator
Presemnalizare intersectie cu sens giratoriu.

Se amplaseaza cu 50-200 m inaintea intersectiilor cu sens giratoriu. La intalnirea
acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza.
Trecere la nivel cu o cale ferata cu bariere sau semibariere.
Se amplaseaza la 50 m (in oras)/ 150 m (in afara localitatilor) inainte de trecerea
la nivel cu o cale ferata cu bariere sau semibariere. Conducatorul auto este
obligat sa reduca viteza la intalnirea acestui indicator. In oras, amplasarea
indicatorului se va face pe acelasi stalp cu panoul suplimentar cu o dunga rosie
oblica, iar in afara orasului pe panoul suplimentar cu trei dungi rosii oblice
Trecere la nivel cu o cale ferata fara bariere.
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza la 50 m (in oras) / 150 m (in
afara localitatilor) inainte de trecerea la nivel cu o cale ferata fara bariere. La
intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa opreasca, inainte
de a traversa calea ferata, pentru a se asigura.
Trecere la nivel cu linii de tramvai.
Se amplaseaza cu 50-200 m inaintea intersectiilor in care tramvaiele urmeaza sa
vireze la dreapta ori la stanga. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto
este obligat sa reduca viteza si sa acorde prioritate tramvaiului
Zona cu risc ridicat de accidente
Punctul negru reprezinta un sector de drum cu lungimea de maximum 1

kilometru, unde, intr-o perioada de 5 ani consecutivi, au avut loc minim 10
accidente grave de circulatie, soldate cu cel putin 10 persoane decedate sau
ranite grav.
Baliza care indica ocolirea obstacolului prin stanga.
Indicatorul alaturat avertiza conducatorul de vehicul ca obstacolul intalnit se va
ocoli pe partea stanga.
Baliza care indica ocolirea obstacolului prin dreapta.
Indicatorul alaturat avertiza conducatorul de vehicul ca obstacolul intalnit se va
ocoli pe partea dreapta.
Baliza bidirectionala.
Avertizeaza conducatorul de vehicul ca va intalni obstacole pe drumul public,
atat pe partea drapta, cat si pe partea stanga, iar circulatia se va face prin mijloc.
Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu o cale ferata.
Este montat inaintea trecerii la nivel cu calea ferata. Primul panou (cel cu trei
dungi) se monteaza la 150 m de calea ferata, al doilea (cel cu doua benzi) la
100 m, iar ultimul (cel cu o singura banda) la 50 m de calea ferata. La intalnirea
indicatorului cu trei benzi, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza. La
intalnirea ultimului indicator, cel cu o singura banda, conducatorul auto nu mai
are voie sa execute nicio manevra (depasirea, oprirea, stationarea, mersul
inapoi, intoarcerea).
Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostrazi.
Panourile din imagine se monteaza la 300 m (primul panou), 200 m (al doilea
panou) si la 100 m (al treilea panou) de urmatoarea bifurcatie de pe o
autostrada.
Trecere la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere.
Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere
indicatoarele obliga conducatorul de vehicul sa opreasca in locul cu vizibilitate
maxima, dar fara a depasi acest indicator, pentru a se asigura ca nu se apropie
niciun tren
Trecere la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere.
Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere
niciun tren
Trecere la nivel cu o cale ferata simpla fara bariere.
Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere
niciun tren.
Trecere la nivel cu o cale ferata dubla fara bariere.
Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere
indicatoarele oblige conducatorul de vehicul sa opreasca in locul cu vizibilitate
maxima,dar fara a depasi acest indicator, pentru a se asigura ca nu se apropie
niciun tren
Presemnalizarea unei amenajari rutiere care ofera si posibilitatea intoarcerii
vehiculelor.
Se amplaseaza pe drumurile publice ce ofera posibilitatea conducatorilor auto de
a executa manevra de intoarcere. La intalnirea acestui indicator, conducatorul
auto este obligat sa reduca viteza.
Masini si utilaje agricole.
Este amplasat pentru a atentiona conducatorul de vehicul care il intalneste, ca
drumul poate fi traversat de masini si utilaje agricole. La intalnirea acestui
indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie
sporita
b) De reglementare
Indicatoare de prioritate : :forme diferite , rolul de dirijare
Reglementeaza ordinea de trecere in intersectii sip e sectoarele de drum ingustat
precum si in alte situatii, cum ar fi trecerile la nivel cu cale ferata
Cedeaza trecerea.
Se amplaseaza pe drumul public fara prioritate, la intersectia acestuia cu un
drum public prioritar. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este
obligat sa reduca viteza si sa se asigure ca pe drumul prioritar nu circula
autovehicule, si abia apoi poate sa patrunda in intersectie. Daca pe drumul
prioritar circula alte autovehicule, conducatorul auto este obligat sa opreasca
pentru a le acorda prioritate.
Oprire.
Indicatorul Oprire este instalat pe drumul public fara prioritate, la intersectia
acestuia cu un drum public prioritar, cand vizibilitatea este redusa. Conducatorul
de vehicul care intalneste acest indicator este obligat sa opreasca in locul cu
vizibilitate maxima, fara a depasi coltul intersectiei, si sa acorde prioritate
tuturor vehiculelor care circula pe drumul prioritar.
Drum cu prioritate.
Indicatorul acesta se instaleaza la inceputul drumului cu prioritate sau inaintea
intersectiilor cu un drum fara prioritate. Are rolul de a anunta conducatorul auto
ca are prioritate in intersectiile in care va patrunde. Drumurile care intersecteaza
drumul cu prioritate vor avea instalate unul dintre indicatoarele Oprire sau
Cedeaza trecerea. Cand este amplasat inaintea unei intersectii, acest indicator
poate fi insotit si de un panou aditional care va preciza directia drumului cu
prioritate
Sfarsitul drumului cu prioritate.
Indicatorul Sfarsitul drumului cu prioritate se amplaseaza la 50-200 m de locul
unde inceteaza prioritatea indicatorului Drum cu prioritate, avand rolul de a
informa conducatorul auto ca in urmatoarea intersectie in care va patrunde,
toate drumurile vor fi de aceeasi categorie si se va aplica regula prioritatii de
dreapta
Prioritate pentru circulatia din sens invers.
Se monteaza pe sectoarele de drum ingustat unde nu au loc sa circule doua
vehicule unul pe langa celalalt, fiind precedat de indicatorul Drum ingustat. La
intalnirea acestui indicator, conducatorul autovehiculului pierde prioritatea fata
de toate autovehiculele care circula din sens opus. Acest indicator poate fi
insotit si de un panou aditional pe care sunt precizate categoriile de autovehicule
carora li se adreseaza acest indicator
Prioritate fata de circulatia din sens invers.
Montat pe sectoarele de drum ingustat unde nu au loc sa circule doua vehicule
unul pe langa celalalt indicatorul din imagine este precedat de indicatorul Drum
ingustat. La intalnirea acestui indicator, conducatorul autovehiculului are
prioritatea fata de toate autovehiculele care circula din sens opus.
Indicatoare de interzicere sau restrictie: forma rotunda,contur rosu pe fond alb

Interzic fie accesul pe un sector de drum, fie executarea unei manevre; semnificatia
acestora incepe sau se aplica din dreptul lor si inceteaza in prima intersectie, daca
alte semnalizari nu precizeaza lungimea sectorului pe care se aplica ori alte
indicatoare nu anunta sfarsitul zonei.
Daca se insrtaleaza la inceputul unei localitati, semnificatia lor este valabila pana la
sfarsitul localitatii, daca nu se dispune altfel
Accesul interzis.
In general, se amplaseaza pe drumurile cu sens unic, pe sensul pe care nu este
permisa circulatia. Acest indicator poate fi insotit si de un panou aditional pe
care sunt precizate categoriile de autovehicule care au voie sa intre pe sectorul
de drum respectiv, carora nu li se adreseaza deci restrictia de fata
Circulatia interzisa in ambele sensuri.
Se amplaseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor este
interzis. Acest indicator poate fi insotit si de un panou aditional pe care sunt
precizate categoriile de autovehicule exceptate.
Accesul interzis autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fara atas.
Este amplasat la intrarea pe drumurile publice pe care accesul tuturor
autovehiculelor, cu exceptia motocicletelor fara atas si a mopedelor, este
interzis.
Accesul interzis motocicletelor.
Indicatorul acesta se amplaseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul
motocicletelor este interzis.
Accesul interzis bicicletelor.
Se intalneste la intrarea pe drumurile publice pe care accesul bicicletelor este
interzis
Accesul interzis ciclometrelor.
Se amplaseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul mopedelor este
interzis
Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de marfuri.
Se instaleaza la inceputul drumurilor publice pe care accesul vehiculelor
destinate transportului de marfuri este interzis. Acest indicator poate fi insotit si
de un panou aditional pe care este inscrisa masa maxima autorizata. Vehiculele
destinate transportului de marfuri care nu depasesc aceasta masa au voie sa
circule pe sectorul de drum respectiv.
Accesul interzis autovehiculelor cu remorca, cu exceptia celor cu semiremorca
sau cu remorca cu o osie.
Indicatorul se instaleaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul
autovehiculelor cu remorca, cu exceptia celor cu semiremorca sau cu remorca cu
o osie, este interzis.
Accesul interzis autobuzelor.

Indicatorul din imagine se monteaza la intrarea pe drumurile publice pe care
accesul autobuzelor este interzis
Accesul interzis pietonilor.
Acest indicator intezice accesul pietonilor pe sectorul de drum public pe care
este amplasat. Daca indicatorul se afla numai pe una dintre partile drumului,
atunci circulatia pietonilor este interzisa numai pe acea parte. Pentru a se
interzice accesul pietonilor pe ambele sensuri, se vor instala doua indicatoare,
cate unul pe fiecare parte.
Accesul interzis vehiculelor cu tractiune animala.
Se monteaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor cu
tractiune animala este interzis.
Accesul interzis vehiculelor impinse sau trase cu mana.
Indicatorul se aseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor
impinse sau trase cu mana este interzis
Accesul interzis tractoarelor si masinilor autopropulsate pentru lucrari.
Poate fi intalnit in localitatile rurale, pe drumurile publice pe care accesul
tractoarelor si masinilor autopropulsate pentru lucrari este interzis
Accesul interzis autovehiculelor.
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza la intrarea pe drumurile publice
pe care accesul vehiculelor cu motor este interzis.
Accesul interzis autovehiculelor si vehiculelor cu tractioune animala.
Se instaleaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor cu
motor si a vehiculelor cu tractiune animala este interzis
Accesul interzis vehiculelor cu latimea mai mare de 2,30m.
Se amplaseaza pe sectoarele de drum cu latime redusa, precum si in intersectiile
care preced aceste sectoare de drum. In cel de-al doilea caz, indicatorul este
insotit de un panou aditional pe care este precizata distanta pana la locul
periculos. Latimea inscrisa pe indicator este cu 0,8 m mai mica decat latimea
libera de trecere asigurata pe sectorul de drum respectiv
Accesul interzis vehiculelor cu inaltimea mai mare de 3,50m.
Indicatorul alaturat se monteaza pe sectorul de drum cu inaltime mai mica de
5,10 m (capetele podurilor, pasaje inferioare, etc.), precum si in intersectia care il
precede. In cel de-al doilea caz, indicatorul este insotit de un panou aditional pe
care este precizata dustanta pana la locul periculos. Inaltimea inscrisa pe
indicator este cu 5 cm mai mica decat inaltimea de libera de trecere asigurata pe
sectorul de drum respectiv.
Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de 7t.
Poate fi intalnit pe sectorul de drum pe care este interzis accesul vehiculelor cu o
masa mai mare decat cea inscriptionata pe panou, precum si in intersectia care il
precede. In cel de-al doilea caz, indicatorul este insotit de un panou aditional pe
care este precizata distanta pana la locul periculos.
Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de 6,5t.

Are rolul de a preciza inceputul sectorului de drum pe care este interzis accesul
vehiculelor cu o masa pe osie simpla mai mare decat cea inscriptionata pe panou
Accesul interzis vehiculelor cu masa pe osie dubla mai mare de 6,5t.
Se instaleaza pe sectorul de drum pe care este interzis accesul vehiculelor cu o
masa pe osie dubla mai mare decat cea inscriptionata pe panou
Accesul interzis vehiculelor cu masa pe osie tripla mai mare de 22t.
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza pe sectorul de drum pe care
este interzis accesul vehiculelor cu o masa pe osie tripla mai mare decat cea
inscriptionata pe panou.
Accesul interzis autovehiculelor sau ansamblurilor de vehicule cu lungimea mai
mare de 10m.
Acest indicator se amplaseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul
autovehiculelor sau ansamblurilor de vehicule, cu lungimea mai mare decat cea
inscriptionata pe panou, este interzis.
Interzis autovehiculelor de a circula fara a mentine intre ele un interval de cel
putin 70m.
Se instaleaza pe sectorul de drum unde trebuie pastrata o distanta minima intre
autovehicule. Poate fi insotit de un panou aditional pe care este inscrisa
lungimea sectorului de drum pe care se impune restrictia. Raza de actiune a
indicatorului se termina la intalnirea indicatorului Sfarsitul tuturor restrictiilor
Interzis a vira la stanga.
Se afla instalat inaintea intersectiei in care se interzice virajul la stanga, deoarece
pe drumul respectiv circulatia se desfasoara intr-un singur sens sau intrucat
executarea virajului ar pune in pericol ceilalti participanti la trafic. Zona de
actiune a indicatorului se termina dupa prima intersectie
Interzis a vira la dreapta.
Se afla instalat inaintea intersectiei in care se interzice virajul la dreapta,
deoarece pe drumul respective circulatia se desfasoara intr-un singur sens sau
intrucat executarea virajului ar pune in pericol ceilalti participanti la trafic. Zona
de actiune a indicatorului se termina dupa prima intersectie.
Intoarcerea interzisa.
Are rolul de a interzice intoarcerea in zona respectiva, deoarece daca s-ar
executa aceasta manevra ceilalti participanti la trafic ar putea fi pusi in pericol
Depasirea autovehiculelor, cu exceptia motocicletelor fara atas, intezisa.
La intalnirea acestui indicator depasirea autovehiculelor, cu exceptia
motocicletelor fara atas, este interzisa. Conducatorul auto care intalneste acest
indicator nu are voie sa depaseasca niciun vehicul cu motor, cu exceptia
motocicletelor fara atas, insa are voie sa depaseasca vehicule simple (biciclete,
vehicule cu tractiune animala, vehicule impinse sau trase cu bratul). Raza de
actiune a indicatorului se termina la intalnirea indicatorului Sfarsitul interzicerii
de a depasi sau Sfarsitul tuturor restrictiilor, daca pe acel sector de drum a mai
fost stabilita vreo restrictie. De asemenea, zona de actiune a indicatorului
Depasirea autovehiculelor, cu exceptia motocicletelor fara atas, intezisa
mai poate fi limitata si de coltul primei intersectii pe sensul de mers (unde ii
inceteaza practice actiunea).
Depasirea interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfuri.

Are rolul de a preciza inceputul sectorului de drum pe care depasirea este
interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfuri. Raza de actiune a
indicatorului se termina la intalnirea indicatorului Sfarsitul interzicerii de a depasi
sau Sfarsitul tuturor restrictiilor daca pe acel sector de drum a mai fost stabilita
vreo alta restrictie. De asemenea, zona de actiune a indicatorului Depasirea
interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfuri mai poate fi limitata
si de coltul primei intersectii pe sensul de mers.
Limitare de viteza.
Este montat pe sectorul de drum unde viteza de circulatie a vehiculelor trebuie
limitata. Zona de actiune incepe din dreptul indicatorului si se termina la
intalnirea indicatorului Sfarsitul limitarii de viteza sau Sfarsitul tuturor
restrictiilor. Daca indicatorul este insotit si de un panou cu numele localitatii,
atunci limita de viteza este valabila pentru intreaga localitate
Limitare de viteza diferentiata pe categorii de autovehicule.
Se amplaseaza pe sectorul de drum unde viteza de circulatie trebuie limitata pe
categorii de autovehicule. Zona de actiune incepe din dreptul indicatorului si se
termina la intalnirea indicatorului Sfarsitul tuturor restrictiilor. Daca acest
indicator este insotit si de indicatorul de localitate, atunci limita de viteza este
valabila pentru intreaga localitate.
Claxonarea interzisa.
La intalnirea acestui indicator claxonarea este interzisa in intervalul orar 6.00
22.00 (intre 22.00 6.00 se interzice prin lege claxonarea in orice localitate).
Poate fi insotit de indicatorul de localitate, caz in care restrictia se aplica pe
intreg teritoriul localitatii
Vama.
Se amplaseaza inaintea punctului vamal. La intalnirea acestui indicator,
conducatorul de vehicul este obligat sa opreasca la punctul vamal
Taxa de trecere.
Indicatorul se aseaza inaintea unei zone prin care trecerea este permisa numai
dupa se plateste o taxa.
Control Politie.
Conducatorul auto poate intalni acest indicator inaintea unei zone in care este
prezenta politia.
Sfarsitul tuturor restrictiilor.
Indicatorul din imagine se monteaza in zona in care se termina o restrictie (cand
pentru aceasta nu exista un indicator specific) ori atunci cand se termina zona de
actiune a doua sau mai multe indicatoare de restrictie.
Sfarsitul limitarii de viteza.

Are rolul de a preciza sfarsitul sectorului de drum pe care era impusa limitarea
de viteza.
Sfarsitul interzicerii de a depasi.
Este instalat in zona in care se termina interzicerea de a depasi.
Stationarea interzisa.
La intalnirea acestui indicator stationarea vehiculelor este interzisa insa nu si
oprirea. Zona de actiune a indicatorului inceteaza la cel mai apropiat colt de
intersectie pe sensul de mers. Acest indicator poate fi insotit si de alte panouri
aditionale care marcheaza inceputul, continuarea sau sfarsitul zonei de actiune
(Inceputul zonei de actiune a indicatorului, Confirmarea zonei de actiune a
indicatorului, Sfarsitul zonei de actiune a indicatorului) sau poate avea
inscriptionate pe panou niste sageti cu aceeasi semnificatie.
Oprirea interzisa.
Se afla instalat in locurile in care oprirea vehiculelor este interzisa. Zona de
actiune a indicatorului inceteaza la cel mai apropiat colt de intersectie pe sensul
de mers. Acest indicator poate fi insotit si de alte panouri aditionale care
marcheaza inceputul,continuarea sau sfarsitul zonei de actiune (Inceputul zonei
de actiune a indicatorului, Confirmarea zonei de actiune a indicatorului, Sfarsitul
zonei de actiune a indicatorului) sau poate avea inscriptionate pe panou niste
sageti cu aceeasi semnificatie.
Stationare interzisa.
Indicatorul alaturat se monteaza pe sectorul de drum in locurile in care
stationarea vehiculelor este interzisa in zilele impare. Actiune a indicatorului
inceteaza la cel mai apropiat colt de intersectie, pe sensul de mers. Indicatorul
poate fi insotit si de alte panouri aditionale: Inceputul zonei de actiune a
indicatorului, Confirmarea zonei de actiune a indicatorului, Sfarsitul zonei de
actiune a indicatorului, sau poate avea inscriptionate pe panou niste sageti cu
aceeasi semnificatie.
Stationare interzisa
Indicatorul alaturat se monteaza pe sectorul de drum in locurile in care
stationarea vehiculelor este interzisa in zilele pare. Actiune a indicatorului
inceteaza la cel mai apropiat colt de intersectie, pe sensul de mers. Indicatorul
poate fi insotit si de alte panouri aditionale: Inceputul zonei de actiune a
indicatorului, Confirmarea zonei de actiune a indicatorului, Sfarsitul zonei de
actiune a indicatorului, sau poate avea inscriptionate pe panou niste sageti cu
aceeasi semnificatie.
Zona de stationare cu durata limitata.
Conducatorul auto va intalni acest indicator in locurile cu durata de stationare
limitata. Poate fi insotit si de un panou aditional pe care sunt specificate
intervalele de timp in care actioneaza indicatorul sau daca se percepe o taxa
pentru stationare. Zona de actiune a indicatorului inceteaza la intalnirea
indicatorului Sfarsitul zonei de stationare cu durata limitata.
Sfarsitul zonei de stationare cu durata limitata.

Are rolul de a preciza sfarsitul zonei de stationare cu durata limitata
Zona cu viteza limitata la 30 km/h.

Este instalat in zona in care viteza de circulatie trebuie limitata la 30 km/h
Sfarsitul zonei cu vitiza limitata la 30 km/h.

Este amplasat la sfarsitul zonei in care viteza de circulatie era limitata la 30km/h
Accesul interzis vehiculelor care transporta substante periculoase sau usor

inflamabile.
Se monteaza in locul in care accesul vehiculelor care transporta substante
periculoase sau usor inflamabile este interzis (in general in zonele intens
populate sau in zonele unde prezenta unor astfel de substante ar constitui un
pericol).
Accesul interzis vehiculelor care transporta marfuri periculoase.
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in locul in care accesul
vehiculelor care transporta marfuri periculoase este interzis.
Accesul interzis vehiculelor care transporta substante de natura sa polueze
apele.
La intalnirea acestui indicator accesul vehiculelor care transporta substante de
natura sa polueze apele este interzis.
Indicatoare de obligare: forma rotunda, fond albastru

Oblige la executarea unei anumite manevre, la ocolire, se stabileste viteza
minima/maxima obligatory, etc
Inainte.
Indicatorul se monteaza cu cel mult 50 m inainte de o intersectie, obligand
conducatorul auto sa circule pe directia indicata de sageata. Daca actioneaza
asupra unei singure benzi, atunci se va instala deasupra benzii respective. Acest
indicator actioneaza doar in intersectia inaintea careia este instalat
La dreapta.
Se instaleaza pe partea opusa intrarii intr-o intersectie sau suspendat in mijlocul
intersectiei, obligand conducatorul auto sa vireze in directia indicata de sageata,
dar fara a ocoli indicatorul. Indicatorul actioneaza numai in intersectia inaintea
careia este instalat.
La dreapta.
Se amplaseaza inaintea intrarii intr-o intersectie, obligand conducatorul auto sa
vireze pe directia indicata de sageata, dupa ocolirea indicatorului. Zona de
actiune a acestui indicator o constituie intersectia inaintea careia este instalat.
Inainte sau la dreapta.
Conducatorul auto va intalni acest indicator inaintea intrarii intr-o intersectie,
obligand conducatorul auto sa circule pe una din directiile indicate de sageti.
Actioneaza doar in intersectia inaintea caruia este instalat
Ocolire.
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza inaintea unui obstacol aflat pe
partea carosabila, pe care conducatorul auto trebuie sa il ocoleasca in sensul
indicat de sageata. Refugiile statiilor de tramvai sunt semnalizate cu astfel de
indicatoare
Ocolire.
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza inaintea unui obstacol aflat pe
partea carosabila, pe care conducatorul auto poate sa il ocoleasca pe ambele
parti. Refugiile statiilor de tramvai sunt semnalizate cu astfel de indicatoare.
Intersectie cu sens giratoriu.
Se amplaseaza inaintea unei intersectii cu sens giratoriu sau pe zona circulara din
mijlocul intersectiei. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este
obligat sa acorde prioritate vehiculelor care circula in interiorul intersectiei.
Pista pentru biciclete.
Are rolul de a preciza inceputul unei piste de biciclete pe care este permisa
numai circulatia bicicletelor. Indicatoarul se monteaza si la intersectia pistei cu
un drum public
Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule.
Se afla instalat la inceputul unei drum pe care este permisa circulatia categoriei
de vehicule inscriptionate pe panou
Drum pentru pietoni.
Acestui indicator permite numai circulatia pietonilor pe drumul inaintea caruia
este instalat
Delimitarea pistelor pentru pietoni si biciclete.
Poate fi intalnit la inceputul unui sector de drum pe care este permisa numai
circulatia pietonilor si a bicicletelor, acestia fiind obligati sa circule numai pe pista
specifica pentru categoria din care fac parte
Delimitarea pistelor pentru pietoni si biciclete.
Poate fi intalnit la inceputul unui sector de drum pe care este permisa numai
circulatia pietonilor si a bicicletelor, acestia fiind obligati sa circule numai pe pista
specifica pentru categoria din care fac parte.
Viteza minima obligatorie.

Se monteaza in zona in care se impune o viteza de circulatie minima. La
intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa circule cu o viteza
superioara celei inscriptionate pe indicator, dar mai mica decat cea maxima
legala admisa pe sectorul de drum respectiv.
Sfarsitul vitezei minime obligatorii.
Se instaleaza in zona in care se termina sectorul de drum cu viteza minima
obligatorie.
Lanturi pentru zapada.
Se amplaseaza in zonele in care, pe timp de iarna, cand partea carosabila este
acoperita de zapada, circulatia autovehiculelor este permisa numai daca cel
putin doua roti sunt echipate cu lanturi pentru zapada
Directie inainte pentru vehicule care transporta marfuri periculoase.
La intalnirea acestor indicatoare vehiculele care transporta marfuri periculoase
sunt obligate sa circule pe directia indicata de sageata: inainte
Directie indicata pentru vehicule care transporta marfuri periculoase.

sunt obligate sa circule pe directia indicata de sageata: la dreapta
Directie indicata pentru vehicule care transporta marfuri periculoase.

sunt obligate sa circule pe directia indicata de sageata: la stanga
Pista comuna pentru pietoni si biciclete.

Are rolul de a preciza inceputul sectorului de drum pe care este permisa si
obligatoriu numai circulatia pietonilor si a bicicletelor
c) De orientare si informare
Au ca obiect indrumarea participantilor la trafic in timpul deplasarii sau furnizarea unor
indicatii ce pot fi considera utile
De regula, sunt dreptunghiulare cu fond de culoare albastra sau alba
Indicatoare de orientare:
Presemnalizarea directiilor la o intersectie de drumuri din afara
localitatii.
Este instalat la 100-200 m de o intersectie de drumuri. In general, se
instaleaza la intersectii de drumuri judetene, nationale sau la intersectii de
drumuri nationale cu drumuri judetene.
Presemnalizarea directiilor la o intersectie denivelata de drumuri.

In localitate se amplaseaza la 50-100 m de intersectia denivelata de drumuri,
iar in afara localitatii la 100-200 m. In general, se instaleaza la intersectii de
drumuri judetene, nationale sau la intersectii de drumuri nationale cu
drumuri judetene.
Presemnalizarea directiilor indicate.

Poate fi intalnit in afara localitatilor, la 100-200 m de o intersectie. Are rolul
de a informa conducatorul auto despre diferitele trasee pe care le poate
urma.
Presemnalizarea traseului de evitare a localitatii.

Conducatorul auto va intalni acest indicator la 100-200 m de intersectia cu
drumul de ocolire a localitatii (indicatorul marcand tocmai ruta care permite
evitarea localitatii). Pe indicator mai pot fi scrise si alte trasee, spre alte
localitati importante.
Presemnalizarea directiilor intr-o intersectie cu sens giratoriu

Se monteaza in afara localitatilor, la 100-200 m de o intersectie cu sens
giratoriu. Are rolul de a informa conducatorul auto asupra diferitelor trasee.
Drum inchis sau deschis circulatiei publice

Se instaleaza pe drumurile publice pentru a-i informa pe conducatorii de
vehicule daca un drum este deschis sau nu circulatiei publice
Presemnalizarea traseului de urmat in cazul unei restrictii de circulatie

Conducatorul auto poate intalni acest indicator amplast la 100-200 m de
intersectia cu drumul de evitare. Acest indicator poate fi montat si in orase,
avand un caracter permanent (cand indicatorul este negru pe un fond alb)
sau un character temporar (cand indicatorul este negru pe un fond galben).
Presemnalizarea pe autostrada pentru parcare

Indicatorul alaturat se monteaza pe o autostrada pentru a indica
conducatorilor auto spatiile special amenajate unde pot parca.
Presemnalizarea pe autostrada pentru spatiu de servicii

Are rolul de a preciza locul unde se afla spatiul de servicii, pe o autostrada.
Confirmarea directiei de mers pentru autostrada spre localitati mai

importante si distantele pana la acestea
Presemnalizarea unui loc periculos, o intersectie sau o restrictie pe un

drum lateral
In localitate se amplaseaza la 50-100 m, iar in afara localitatii la 100-200 m
de un loc periculos sau de o alta restrictie
Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stanga

Indicatorul se aseaza inainte unei intersectii, care precede o alta intersectie
in care virajul la stanga este interzis. Are rolul de a orienta conducatorul de
vehicul asupra traseului pe care trebuie sa-l urmeze daca vrea sa vireze la
stanga
Banda rezervata circulatiei autovehiculelor de transport public de

persoane
indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in orase, pe drumurile cu
mai multe benzi, pentru a informa conduatorul auto ca una dintre benzi este
rezervata circulatiei autovehiculelor de transport public de persoane Zona de
actiune a indicatorului se termina la prima intersectie
Drum fara iesire
Se amplaseaza la intersectia drumului public cu un drum fara iesire
Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule

Se monteaza pe drumul public si are rolul de a-i orienta pe conducatorii
fiecarei categorii de vehicule reprezentate pe indicator, asupra directiei pe
care trebuie sa o urmeze: inainte

care trebuie sa o urmeze: la dreapta

care trebuie sa o urmeze: la stanga
Selectarea circulatiei pe directii de mers in apropierea intersectiei

Se instaleaza pe drumurile publice, cu mai multe benzi pe sens, pentru ca
soferii auto sa se poata incadra din timp pe banda corespunzatoare directiei
de mers pe care vor sa o urmeze.


Banda destinata ciurculatiei vehiculelor lente

Este amplasat pe drumurile publice si are rolul de a orienta conducatorii
auto asupra benzii pe care se deplaseaza vehiculele lente, cu viteze mai mici
decat cea inscriptionata pe panou
Terminarea benzii de circulatie din dreapta a partii carosabile

Indicatorul se monteaza pe drumurile publice avand rolul de a-i obliga pe
conducatorii ce se deplaseaza pe o banda care se termina sa acorde
prioritate vehiculelor care circula pe banda pe care vor intra
Terminarea benzii de circulatie din stanga a partii carosabile

Indicatorul se monteaza pe drumurile publice avand rolul de a-i obliga pe
conducatorii ce se deplaseaza pe o banda care se termina sa acorde
prioritate vehiculelor care circula pe banda pe care vor intra
Viteza minima obligatorie pentru o banda de circulatie

Poate fi intalnit pe drumurile publice avand rolul de a-i obliga pe
conducatorii de vehicule sa se incadreze pe banda corespunzatoare vitezei
cu care se deplaseaza
Viteza minima obligatorie pentru diferite benzi de circulatie

Poate fi intalnit pe drumurile publice avand rolul de a-i obliga pe
conducatorii de vehicule sa se incadreze pe banda corespunzatoare vitezei
cu care se deplaseaza
Limite de viteza pentru diferite benzi de circulatie

Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza pe drumurile cu mai multe
benzi pe acelasi sens de circulatie. Are rolul de a-i obliga pe conducatorii
auto sa circule cu o viteza mai mica decat cea inscrisa pe indicator pentru
banda respectiva
Banda de circulatie rezervata autovehiculelor de transport public de

persoane
Acest indicator are rolul de a le interzice conducatorilor de vehicule sa
circule pe benzile destinate exclusiv transportului public de persoane
Directia spre localitatea indicata

Se amplaseaza in intersectii pentru a informa conducatorii auto asupra
directiei pe care trebuie sa o urmeze pentru a ajunge la localitatea
inscriptionata pe indicator


Directia de urmat pentru autovehiculele destinate transportului de marfuri

Conducatorul auto poate intalni acest indicator la inceputul unei localitati sip
e parcursul acesteia. Are rolul de a informa conducatorii de autovehicule
destinate transportului de marfuri asupra traseului pe care trebuie sa-l
urmeze
Directia spre obiectivul turistic

Acest indicator are rolul de a-i informa pe turisti in ce directie se afla
obiectivele turistice.
Directia spre obiective locale

Indicatorul din imagine se monteaza in localitati pentru a informa
conducatorii de vehicule asupra directiei pe care trebuie sa o urmeze pentru
a ajunge la obiectivul local inscriptionat pe indicator
Directia spre aeroport

Se monteaza la intersectia drumului public cu un drum de acces la aeroport
Directia de urmat in cazul devierii temporare a circulatiei

Este amplasat in intersectia de la care conducatorul auto trebuie sa urmeze
o anumita directie in cazul devierii temporare a circulatiei
Directia de urmat in cazul devierii temporare a circulatiei

Este amplasat in intersectia de la care conducatorul auto trebuie sa urmeze
o anumita directie in cazul devierii temporare a circulatiei
Drum national
Are rolul de a confirma ca drumul pe care se afla conducatorul auto.
Numarul inscriptionat pe indicator reprezinta numarul drumului national.
Drum judetean
Are rolul de a confirma ca drumul pe care se afla conducatorul auto este un
drum judetean. Numarul inscriptionat pe indicator reprezinta numarul
drumului judetean
Drum comunal
Se monteaza in vederea confirmarii ca drumul pe care se afla conducatorul
auto este un drum comunal. Numarul inscriptionat pe indicator reprezinta
numarul drumului comunal
Drum deschis traficului international
Directia drumului deschis traficului international

Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in vederea confirmarii ca
drumul pe care se afla conducatorul auto este un drum deschis traficului
international.
Intrare in localitate
Se amplaseaza la intrarea intr-o localitate, marcand inceputul acesteia
Intrare in localitate
Se afla montat la intrarea intr-o localitate. Se specifica si viteza maxima
admisa in localitatea respectiva
Iesire din localitate

Conducatorul auto va intalni acest indicator la iesirea dintr-o localitate, daca
pe urmatorii 300 m nu este instalat un alt indicator care sa indice intrarea
intr-o alta localitate.
Iesire din localitate

Se amplaseaza la iesirea dintr-o localitate.
Limita de judet
Se amplaseaza la intrarea intr-un judet, marcand granita judeteana
Curs apa sau viaduct

Se instaleaza pe drumurile publice pentru a semnalizeaza un curs de apa.
Confirmarea directiei de mers spre o localitate si distanta pana la aceasta

Acest indicator se afla amplasat dupa intersectii importante; indica directia
pe care o mai are de parcurs conducatorul de vehicul pentru a ajunge in
localitatea inscriptionata pe indicator.
Organizarea traficului pe benzi de circulatie

Are rolul de a-i informa pe conducatori asupra categoriilor de vehicule care
au voie sa circule pe fiecare banda a drumului
Telefon de urgenta (Politie, Ambulanta, Pompieri, Depanare)

Se monteaza pe autostrada si are rolul de a-i instiinta pe conducatorii de
vehicule asupra locului unde este amplasat telefonul de urgenta
Traseu de tranzit european
Indicatoare de informare:
Trecere de pietoni
Acest indicator sa instaleaza in apropierea unei treceri pentru pietoni. Acesta
poate fi precedat si de indicatorul Presemnalizare trecere pentru pietoni
Trecere de pietoni
Acest indicator sa instaleaza in apropierea unei treceri pentru pietoni. Acesta
poate fi precedat si de indicatorul Presemnalizare trecere pentru pietoni
Limite generale de viteza

Se instaleaza dupa trecerea frontierei unui stat. Are rolul de a informa
conducatorul de vehicul care sunt limitele generale de viteza aplicabile
diferitelor categorii de drumuri.
Sens unic
Indicatorul alaturat se monteaza la intrarea pe drumurile cu sens unic.
Terminarea sectorului cu sens unic se semnalizeaza cu indicatorul Circulatia in
ambele sensuri. Pe drumul cu sens unic este interzisa manevra de intoarcere
Sens unic
Se afla instalat pe drumurile cu sens unic, atunci cand intrarea se face dintrun drum lateral. Sageata indica sensul in care este obligat sa vireze
conducatorul auto.
Autostrada
Conducatorul auto va intalni acest indicator la intrarea pe autostrada. La
intalnirea acestui indicator conducatorii auto sunt obligati sa circule cu cel
putin 50 km/h. Pe autostrada sunt interzise: mersul inapoi, stationarea,
intoarcerea precum si circulatia pe banda de urgenta
Sfarsit de autostrada
Acest indicator se monteaza la iesirea de pe o autostrada
Limite maxime de viteza pe autostrada, in functie de conditiile

meteorologice
Se afla instalat pe autostrada pentru a impune conducatorilor auto sa circule
cu limite diferite de viteza, in functie de conditiile meteorologice.
Spital
Este montat in apropierea spitalelor pentru informarea conducatorilor auto in
legatura cu existenta unei unitati medicale. Poate fi insotit de un panou
aditional pe care este inscriptionata distanta pana la spital.
Politie
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in apropierea unui post de
politie la care se pot declara accidentele de circulatie, precum si existenta
obstacolelor intalnite pe drumul public. Pe indicator poate fi inscrisa si
distanta pana la sediu.
Post prim-ajutor
Are rolul de a informa conducatorul auto ca in apropiere se afla un post de
prim ajutor. Pe indicator poate fi inscrisa si distanta pana la respectivul punct.
Pasarela pentru pietoni

Se amplaseaza in apropierea pasarelelor pentru pietoni. Pentru traversarea
drumurilor din zona pietonii sunt obligati sa circule folosind pasarela.
Pasaj subteran pentru pietoni

Se monteaza in apropierea unui pasaj subteran. Pentru traversarea
drumurilor din zona pietonii sunt obligati sa circule prin pasaj.
Statie de autobuz
Se instaleaza pe trotuar, foarte aproape de partea carosabila, in statiile de
autobuz sau troleibuz.
Statie de tramvai
Acest indicator sa instaleaza atat pe trotuar (in cazul statiilor fara refugiu
pentru pietoni), cat si in spatiile de refugiu (in cazul in care exista).
Statie de taximetre
Indicatorul din imagine se monteaza in locurile special amenajate pentru
stationarea taxiurilor.
Drum pentru autovehicule

Se afla amplasat la intrarea pe drumurile pe care este permisa doar circulatia
autovehiculelor.
Sfarsitul drumului pentru autovehicule

Conducatorul auto va intalni acest indicator la iesirea de pe drumurile pe care
este permisa doar circulatia autovehiculelor.
Vulcanizare
Este montat in apropierea unei vulcanizari. Pe indicator poate fi inscris si
programul de functionare.
Telefon
Are rolul de a indica conducatorului auto ca in apropiere se afla un telefon
public.
Statie de alimentare cu carburanti

Se instaleaza in apropierea unei statii de alimentare cu combustibili pentru
autovehicule. Pe indicator poate fi inscris si programul de functionare.
Statie de alimentare cu carburanti incluziv benzia fara plumb

Se instaleaza in apropierea unei statii de alimentare cu combustibili pentru
autovehicule.
Statie de alimentare cu carburanti incluziv benzia fara plumb si gaz petrolier

lichefiat
Indicatorul din imagine se monteaza in apropierea unei statii de alimentare cu
cu carburanti, incluziv benzia fara plumb si gaz petrolier lichefiat.
Hotel sau motel
Restaurant
Bufet sau cofetarie
Teren pentru camping (tabara turistica)

Indicatorul alaturat se monteazaa in apropierea unui teren special amenajat
pentru camping
Teren pentru caravane (tabara turistica)

Acest indicator poate fi intalnit in apropierea unui teren special amenajat
pentru stationarea autovehiculelor si rulotelor
Teren pentru camping si caravane

Conducatorul auto va intalni acest indicator in apropierea unui teren special
amenajat pentru stationarea autovehiculelor si rulotelor si pentru camping
Loc pentru popas

Are rolul de a informa ca in apropiere se afla un teren special amenajat
pentru popasuri.
Cabana pentru turisti

Se amplaseaza in apropierea unei cabane pt turisti
WC public
Service auto
Conducatorul auto poate intalni acest indicator in apropierea unui service
auto. Pe indicator poate fi inscris si programul de functionare
Parcare
Are rolul de a informa conducatorul auto ca in apropiere se afla un spatiu
destinat parcarii. Pe indicator pot fi inscriptionate anumite reguli stabilite de
administratorul responsabil.
Parcare
Are rolul de a informa conducatorul auto ca in apropiere se afla un spatiu
destinat parcarii. Pe indicator pot fi inscriptionate anumite reguli stabilite de
administratorul responsabil.
Parcare subterana sau in cladire

Se instaleaza in apropierea unei parcari subterane sau in cladire.
Complex de servicii
Acest indicator se afla amplasat in apropierea unui complex ce ofera
conducatorilor auto diverse servicii (restaurant, hotel, telefon, service auto).
Pe indicator se inscriptioneaza si distanta pana la respectivul complex
Zona rezidentiala
Indicatorul alaturat se monteaza la intrarea in zonele rezidentiale. Sunt zone
cu trafic mixt, atat pietonal cat si auto, ceea ce ii obliga pe conducatorii auto
sa circule cu viteza de cel mult 20 km/h.
Sfarsitul zonei rezidentiale

Se afla montat la iesirea din zonele rezidentiale.
Zona cu viteza recomandata 30 km/h

In general se amplaseaza in zonele urbane, in care viteza inscrisa pe indicator
este considerata ca fiind potrivita pentru circulatia in conditii de siguranta.
Sfarsitul zonei cu viteza recomandata 30 km/h

Are rolul de a preciza sfarsitul zonei cu viteza recomandata.
Tunel
Se monteaza la intrarea intr-un tunel. Pe indicator poate fi inscrisa si
lungimea tunelului
Sfarsit de tunel
Indicatorul se aseaza la iesirea dintr-un tunel, marcand terminarea acestuia
Imbarcare pe vagoane platforma de cale ferata

Conducatorul auto va intalni acest indicator in zona de imbarcare pe vagoane
platform de cale ferata. La intalnirea acestui indicator conducatorul auto
trebuie sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita.
Imbarcare pe ferry-boat
Conducatorul auto va intalni acest indicator in zona de imbarcare pe ferryboat. La intalnirea acestui indicator conducatorul auto trebuie sa reduca
viteza si sa circule cu atentie sporita.
Port
Se amplaseaza in apropierea unui port.
Gara
Se amplaseaza in apropierea unei gari.
Autogara
Se amplaseaza in apropierea unei autogari.
Inchirieri auto
Se amplaseaza in apropierea unui centru de inchirieri auto.
Plaja
Se instaleaza in apropierea unei plaje.
Zona de vanatoare
Se monteaza in apropierea unei zone de vanatoare. Pe indicator poate fi si o
sageata care indica directia spre acesta zona.
Zona de pescuit
Se monteaza in apropierea unei zone de pescuit. Pe indicator poate fi si o
sageata care indica directia spre acesta zona.
Centru viticol
Se instaleaza in apropierea unui centru viticol. Pe indicator poate fi scrisa si
distanta in metri pana la aceste zone.
Zona industriala
Se instaleaza in apropierea unei zone industriale. Pe indicator poate fi scrisa si
distant in metri pana la aceste zone.
Posta
Acest indicator se monteaza la 200 m de o posta.
Apa potabila
Acest indicator se monteaza la 200 m de o instalatie de apa potabila.
Loc de joaca pentru copii

Se instaleaza in apropierea unui loc special amenajat pentru copii.
Stadion
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in apropierea unui stadion.
Pe indicator poate fi inscrisa si denumirea stadionului.
Supermarket
Se amplaseaza in apropierea unui supermarket. Pe indicator poate fi
inscriptionata si distanta la care se afla.
Acces internet
Se amplaseaza in apropierea unui centru cu acces la internet. Pe indicator
poate fi inscriptionata si distanta la care se afla.
Teatru
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in apropierea unui teatru.
Pe indicator poate fi inscrisa si denumirea teatrului.
Muzeu
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in apropierea unui muzeu.
Pe indicator poate fi inscrisa si denumirea muzeului.
Cantar pentru autovehicule

Se amplaseaza in apropierea unui cantar pentru autovehicule. Pe indicator
poate fi inscriptionata si distanta la care se afla.
Control radar
Se afla instalat in apropierea unui post de control al vitezei vehiculelor
Informatii rutiere
Are rolul de a informa conducatorul auto care sunt frecventele radio din zona
respectiva.
Viteza recomandata
Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza pe drumurile publice in care
viteza inscrisa pe indicator este considerata ca fiind optima pentru circulatia
in conditii de siguranta si pentru asigurare unui trafic fluent.
Punct de informare turistica

Informeaza conducatorul ca in apropiere se afla un punct de informare
turistica.
Denumirea strazii
Intrarea pe strada indicata
Numarul imobilului
Monitorizare trafic
Refugiu rezervat depanarii
Presemnalizarea sediului politiei autostrazii
Distanta de siguranta intre vehicule pentru viteze de cel mult 60 km/h
Distanta de siguranta intre vehicule pentru viteze mai mari de 60 km/h
Acces pe baza de tichet
Directia si distanta pana la telefonul pentru apel de urgenta
Zona pietonala
Acest indicator se afla amplasat la inceputul unei zone destinate pietonilor
Sfarsitul zonei pietonale

Indicatorul semnifica sfarsitul unei zone pietonale
Indicatoare de informare turistica: fond maro

Rezervatie naturala
Cascada
Pestera
Partie schi
Teleschi
Telecabina
Pensiune agroturistica
Castel, cetate
Vestigii istorice
Monument
Biserica
Manastire
d) Panouri aditionale:
Distanta pana la locul la care se refera indicatorul de presemnalizare sau
informare
Are rolul de a indica distanta de la indicatorul de avertizare la inceputul
locului periculos.
Distanta intre indicator si inceputul locului periculos
Indica distanta de la indicatorul impreuna cu care este montat pe drumurile
publice, pana la inceputul locului la care se refera respectivul indicator
Directia si distanta pana la locul la care se refera indicatorul
Indica directia si distanta pana la locul la care se refera indicatorul impreuna
cu care este montat. Aceste informatii sunt inscriptionate pe un astfel de
panou aditional in cazul in care ele nu pot fi inscrise direct pe indicator.
Persoane cu handicap
Intervalele de timp in care actioneaza indicatorul

Specifica intervalul orar intre care se respecta regulile impuse de indicatorul
sub care este amplasat panoul din imagine
Intervalele de timp in care actioneaza indicatorul
Specifica intervalul orar intre care se respecta regulile impuse de indicatorul
sub care este amplasat panoul din imagine
Trecere la nivel cu cale ferata industriala completand semnificatia
indicatorului >Alte pericole<
Se instaleaza impreuna cu indicatorul Alte pericole si semnalizeaza o trecere
la nivel cu o cale ferata industriala.
Lungimea sectorului periculos la care se refera indicatorul
Are rolul de a preciza lungimea sectorului de drum periculos la care se refera
indcatorul impreuna cu care este montat pe drumurile publice.
Inceputul si lungimea zonei de actiune a indicatorului
Se monteaza impreuna cu unul din indicatoarele Oprirea interzisa sau
Stationarea interzisa. Are rolul de a preciza de unde incepe si ce lungime are
zona de actiune a indicatorului.
Inceputul zonei de actiune a indicatorului

Acest panou se instaleaza impreuna cu un indicator si delimiteaza zona de
actiune a indicatorului la care face referire, in cazul acesta inceputul zonei
de actiune.
Confirmarea zonei de actiune a indicatorului
actiune a indicatorului la care face referire, in cazul acesta confirma zonei de
actiune.
Sfarsitul zonei de actiune a indicatorului

actiune a indicatorului la care face referire, in cazul acesta sfarsitul zonei de
actiune.
Categoria de autovehicule la care se refera indicatorul
Precizeaza categoria de vehicule la care face referire indicatorul sub care
este amplasat.
Categoriile de autovehicule care trebuie sa respecte semnificatia
indicatorului
Se amplaseaza impreuna cu indicatorul Prioritate pentru circulatia din sens
invers. Precizeaza categoriile de vehicule care nu pot circula in acelasi timp
pe un drum ingustat.
Folosirea luminilor de intalnire
Se amplaseaza pe drumurile publice pe care conducatorul auto trebuie sa
puna in functiune luminile de intalnire.
Parcare cu plata
Parcare cu plata
Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificatia indicatorului

Se instaleaza impreuna cu un indicator de interzicere sau restrictie atunci
cand categoria de autovehicule reprezentate pe indicator este exceptata de
la regulile de circulatie impuse de indicator
Intervalale de timp cand este permisa stationarea vehiculelor ce
efectueaza aprovizionarea
Viteaza recomandata pe un sector de drum cu semafoare sincronizate

Se afla instalat la inceputul sectorului de drum cu semafoare sincronizate.
Viteza inscrisa pe indicator reprezinta viteza pe care conducatorul auto
trebuie sa o mentina pentru a prinde culoarea verde la toate semafoarele
din aceasta zona
Directia drumului cu prioritate
Are rolul de a indica directia drumului cu prioritate.
Directia drumului cu prioritate

Are rolul de a indica directia drumului cu prioritate.
Sensul sau sensurile de circulatie pentru care este valabila semnificatia

semnelor luminoase ale semaforului
Panourile aditionale din imagine se monteaza sub semafoare si au rolul de a
indica directiile la care se refera acestea din urma
Trecerea la nivel cu calea ferata prevazuta cu instalatie de semnalizare
luminoasa automata
Se amplaseaza la trecerile la nivel cu o cale ferata cu instalatie de
semnalizare luminoasa autonoma.
Ridicare autovehicule parcate neregulamentar
Polei, gheata, zapada

Se monteaza impreuna cu indicatorul Drum lunecos si indica in ce conditii
meteorologice drumul devine lunecos.
Polei, ceata, viscol
Vehicule care transporta substante periculoase sau usor inflamabile
Vehicule care transporta marfuri periculoase
Vehicule care transporta substante de natura sa polueze apele
Distanta pana la indicatorul >Oprire<
Numarul nodului rutier de pe autostrada

Drum inchis circulatiei publice
Cu exceptia riveranilor
Cu exceptia autovehiculelor autorizate
Rampa pentru persoane cu handicap locomotor
Modalitati in care se executa parcarea
Modalitati in care se executa parcarea
e) De semnalizare a lucrarilor:
Indicatoare rutiere temporare: fond galben

Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de
restrictive sau de interzicere ori indicatoarelor de orientare au acceleasi
caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea ca fondul alb este inlocuit cu fondul
galben
Mijloace auxiliare de semnalizare a lucrarilor:
f)
Indicatoare kilometrice
Autostrada
Drum national
Drum judetean
Drum comunal
Indicator hectometric
Semn distinctiv pentru conducatorii de autovehicule cu vechimea in conducere mai mica de

un an
4. SEMNALELE AGENTULUI DE CIRCULATIE

A. Politistul
Poliistul care dirijeaz circulaia poate face semn cu braul ca vehiculul s avanseze, s depeasc, s
treac prin faa ori prin spatele su, s l ocoleasc prin partea sa stng sau dreapt, iar pietonii s
traverseze drumul ori s se opreasc. La efectuarea comenzilor poliistul poate folosi i fluierul
Atentie oprire
Inseamna oprire pentru toate vehiculele, indiferent de directia de mers a
acestora, precum si pentru pietonii care intentioneaza sa se angajeze in
depasire.
Oprire
Semnifica oprire pentru toate vehiculele care circula din directia
intersectata de brat
Oprire
Din toate directiile
Oprire
Semnifica oprire pentru toate vehiculele care circula din directia
intersectata de brat
Reduceti viteza
Balansarea pe verticala a bratului politistului inseamna reducerea vitezei
Mariti viteza
Rotirea vioaie a bratului politistului semnifica grabirea traversarii pentru
pietoni si sporirea vitezei pentru vehicule.
Cand semnalul de oprire se adreseaza unui anume conducator, acesta este obligat sa opreasca pe
parte dreapta a drumului, cat mai aproape de trotuar sau acostament,ori , daca este posibil, in afara
partii carosabile
Conducatorul vehiculului oprit la semnalul regulamentar al politistului rutier sau, dupa caz, al
politistului de frontier, este obligat sa ramana in vehicul, cu mainile pe volan, iar ceilalti pasageri sa
nu deschida portierele, respectand indicatiile politistului
B. Semnalele politistului de pe motocicleta politiei
Oprire
Cand un politist care circula pe motocicleta, ridica bratul vertical, toti
participantii la trafic sunt obligati sa opreasca
Reduceti viteza
Atunci cand un politest, care circula pe motocicleta, balanseaza bratul pe
vertical, participantii la trafic sunt obligati sa reduca viteza
Oprire
In situatia in care un politist care circula pe motocicleta, are bratul intins
orizontal, participantii la trafic sunt obligati sa opreasca.
C. Semnalele politistului din masina politiei
Oprire
Cand politistul scoate bastonul reflectorizant pe geamul din dreapta, toti participantii
la trafic care vin din spate trebuie sa opreasca.
Cand politistul scoate bastonul reflectorizant pe geamul din stanga, toti participantii la trafic care vin din
sens opus sunt obligati sa opreasca.
D. Semnalele agentului de cale ferata: OBLIGA LA OPRIRE
Cu fanion pe timp de zi
Cu lumina rosie pet imp de noapte
5. SEMNALELE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASE SI SONORE

Semnalele special de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitivele de iluminare
montate pe autovehicule si au urmatoarele semnificatii
LUMINA ROSIE oblige participantii la trafic asa opreasca in directia de mers, cat mai
aproape de marginea drumului (politia si pompierii)
LUMINA ALBASTRA - oblige participantii la trafic sa reduca viteza si sa acorde
prioritate de trecere ( politia, serviciul de ambulanta sau medicina legala, politia de
frontier, jandarmeria, protectia civila, ministerul apararii nationale care insoteste
coloane oficiale, etc)
Semnalele mijloacelor special e de avertizare se folosesc numai daca interventia sau
misiunea impune urgent
Semnalele mijloacelor de avertizare luminoasa pot fi folosite si fara a fi insotite de cele
sonore, situatie in care autovehiculul respective nu are regim de circulatie prioritara
Se interzice folosire mijloacelor de avertizare sonora separate de cele luminoase
LUMINA GALBENA oblige participantii la trafic sa circule cu atentie sporita ( masini
cu gabarite depasite, destinate curateniei strazilor, destinate intretinerii drumurilor,
cele care transporta substante periculoase, etc)
Pe autovehiculele politiei si pe cele cu lumina galbena pot fi instalate dispositive luminoase cu mesaje
variabile
Toate autovehiculele cu regim prioritar au prioritate in intersectii si nu respecta regimul de viteza (cu
lumini giratorii rosii si / sau albastre)
Conductorii de autovehicule care se apropie de o coloan oficial o pot depi dac li se semnalizeaz
aceast manevr de ctre poliistul rutier. Se interzice altor participani la trafic intercalarea sau
ataarea la o astfel de coloan oficial.
6. SEMNALELE CONDUCATORULUI DE VEHICULE

A. LUMINOASE
Conductorii de autovehicule, tramvaie i mopede sunt obligai s foloseasc instalaiile de iluminare
i/sau semnalizare a acestora, dup cum urmeaz:
luminile de poziie sau de staionare pe timpul imobilizarii vehiculului pe partea carosabil n
afara localitilor, de la lsarea serii i pn n zorii zilei, ziua, cnd plou torenial, ninge
abundent sau este cea dens ori n alte condiii care reduc vizibilitatea pe drumul public;
luminile de ntlnire sau de drum, n mers, att n localiti, ct i n afara acestora, dup gradul
de iluminare a drumului public;
luminile de ntlnire i cele de cea pet imp de cea dens;
luminile de ntlnire ale autovehiculelor care n timpul zilei: nsoesc coloane militare sau
cortegii, transporta grupuri organizate de personae, tracteaz alte vehicule, transporta mrfuri
ori produse periculoase, circul pe autostrzi, pe drumurile expres i pe cele naionale
europene, circul n condiii care reduc vizibilitatea pe drum, plou torenial sau ninge abundent
luminile pentru mersul napoi atunci cnd vehiculul este manevrat ctre napoi (aceste lumini se
aprind singure, CULOARE ALBA);
luminile indicatoare de direcie pentru semnalizarea schimbrii direciei de mers, schimbarea

benzii, intoarcere, depasire, inclusiv la punerea n micare a vehiculului de pe loc.
Luminile lanternelor STOP(rosii) se semnalizeaza reducerea vitezei si oprire
Luminile de avarii - cand autovehiculul este remorcat, daca a fost avariat ori a ramas in pana si
nu a putut fi scos in afara partii carosabile sau daca se deplaseaza foarte lent in trafic,
constituind el insusi un pericol pentru ceilalti participant la trafic. De semenea, se main folosesc
in mod succesiv, in ordinea opririi, cand aceasta manevra este impusa de blocarea circulatiei pe
sensul de mers.
Luminile farurilor, prin schimbarea alternative a fazei lungi cu faza scurta se semnalizeaza pe
timp de noapte INTRAREA IN INTERSECTII NEDIRIJATE de politist sau semafor
Pe timpul nopii, la apropierea a dou vehicule care circul din sensuri opuse, conductorii acestora sunt
obligai ca de la o distan de cel puin 200 m s foloseasc luminile de ntlnire, concomitent cu
reducerea vitezei. Cnd conductorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circul n faa sa,
acesta este obligat s foloseasc luminile de ntlnire de la o distan de cel puin 100 m.
Conducatorii motocicletelor si mopedelor sunt obligati sa foloseasca luminile de ntlnire pe toata
durata deplasarii acestora pe drumurile publice.
B. SONORE
SE PERMITE cloxonatul tuturor conducatorilor auto pentru evitarea oricarui pericol imminent, situatie
in care se pot utilize toate mijloacele de avertizare Sonora, luminoasa sau cu bratul si conducatorilor
auto cu regim prioritar
SE INTERZICE claxonatul in mod abuziv; la o distant mai mica de 25m fata de cei carora li se adreseaza si
pe intregul teritoriu unde este indicatorul CLAXONATUL INTERZIS
C. CU BRATUL
Efectuate de conducatorii vehiculelor cu doua roti, a celor cu tractiune animala sau a celor impinse ori
trase cu mana:
- Bratul stang orizontal semnalizeaza virajul la stanga sau depasire
- Bratul drept orizontal semnalizeaza viraj la dreapta
- Bratul drept intins orizontal balansat in plan vertical semnalizeaza intentia de oprire
Semnalele cu bratul se executa cu cel putin 25 m inainte de efectuarea manevrelor
Semnalizarea trebuie sa se mentina pe intreaga durata a manevrei
7. ORDINEA DE RESPECTARE A MIJLOACELOR DE SEMNALIZARE
Semnalele, indicatiile si dispozitiile politistului rutier

Semnale speciale de avertizare luminoase sau sonore
Semnalizarea temporara
Semnalele luminoase ale semaforului electric
Indicatoare
Marcaje
Reguli de circulatie
REGULI DE CIRCULATIE
Conductorilor de autovehicule le este interzis s transporte copii cu vrsta de pn la 12 ani pe
scaunul din fa, chiar dac sunt inui n brae de persoane majore, n timpul deplasarii pe drumurile
publice.
Se interzice conductorilor de autovehicule, precum i persoanelor care ocup scaunul din fa, s in
n brae animale n timpul deplasarii pe drumurile publice
A. CENTURA DE SIGURANTA:
- Se folosete n localiti i n afara acestora de ctre toi participanii la trafic care ocup locuri
prevzute cu centuri.
- Copiii cu vrsta sub 12 ani sau cu nlimea sub 150 cm trebuie s poarte centuri de siguran
adaptate greutii i dimensiunilor lor, iar cei cu vrsta sub 3 ani se transport numai n
dispozitive de reinere omologate.
Se excepteaz de la obligaia de a purta centura de siguran:
- conductorii de autoturisme pe timpul executrii manevrei de mers napoi sau care staioneaz;
- femeile n stare vizibil de graviditate;
- conductorii de autoturisme care execut servicii de transport public de persoane, n regim de
taxi, cnd transport pasageri;
- persoanele care au certificat medical n care s fie menionat afeciunea care contraindic
purtarea centurii de siguran;
- instructorii auto, pe timpul pregtirii practice a persoanelor care nva s conduc un
autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autoritii competente, n timpul
desfurrii probelor practice ale examenului, pentru obinerea permisului de conducere.
Se interzice transportul pe motociclete i pe mopede a mai multe persoane dect locurile stabilite prin
construcie, precum i al obiectelor voluminoase.
Conductorii i pasagerii motocicletelor i mopedelor trebuie s poarte cti de protecie omologate.
Copiii n vrst de pn la 7 ani, dac sunt inui n brae, precum i cei de pn la 14 ani, se
transport numai n ataul motocicletelor.
B. PUNEREA IN MISCARE
Prin punerea in miscare se intelege parasirea locului de imobilizare si inscrierea autovehiculului in
fluxul de circulatie, fara pericol si fara stanjenirea circulatiei
Pentru aceasta, sunt urmatoarele obligatii:
- Asigurarea
- Semnalizarea, de regula cu lampile de semnalizare stanga
- Parasirea progresiva a locului de imobilizare
Obligatiile conducatorului dupa punerea in miscare:
Sa supravegheze permanent tot ceea ce se petrece in fata si spatele autovehiculului
Sa respecte vitezele maxime legale sis a reduca viteza in conditiile legii
Sa nu deschida usile autovehiculului ori sa porneasca de pe loc cu ele deschise
Sa nu lase liber volanul, sa nu opreasca motorul ori sa deculpleze trensmisia
Sa nu arunce, sa lase sau sa abandoneze obiecte, materiale ori substante sau sa creeze
obstacole pe drumul public
Sa nu aiba preocupari care sa-i sustraga in mod periculos atentia si sa nu foloseasca telefonia
mobila, cu exceptia celei de tip maini libere, ori instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot
care ar afecta deplasarea in siguranta
Sa semnalizeze orice schimbare a directiei de mers
Sa nu reduca brusc ori sa efectueze o eprire neasteptata, fara motiv intemeiat
C. POZITIILE IN TIMPUL DEPLASARII

Regula de deplasare:
- Pe parte dreapta a partii carosabile - vehiculele si insotitorii de animale
- Pe parte stanga vehiculele trase sau impinse cu bratele si pietonii
Conducatorii sunt obligati sa conduca vehiculele cat mai aproape de marginea din dreapta partii
carosabile, pastrand fata de bordura ori acostament o distanta laterala suficinta( cca 0,5m)
Circulatia vehiculelor pe pe drumuri cu mai multe benzi pe sens:
- Incarcarea benzilor se face de la dreapta la stanga, per sensul de mers
- Pe banda de langa bordura vor circula:vehicule grele , lente, cele cu mase ori gabarite
depasite, sau care se deplaseaza cu viteza redusa
- Celelalte benzi pot fi folosite succesiv de la dreapta spre stanga, cu obligatia de a reveni
pe banda din dreapta, cand acest lucru este posibil, lasand libera banda de langa ax
- Banda de langa ax este destinata virajelor la stanga, efectuarii unor depasiri, deplasarii
cand este trafic intens
- Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens si cu o a treia banda pe care este
amplasata linia de tramvai, conducatorii pot folosi aceasta banda, cu obligatia sa lase
libera calea la apropierea acestuia
- In timpul mersului trebuie pastrata fata de vehiculul care circula in fata o distanta care
sa evite accidentul daca cel din fata reduce viteza sau franeaza brusc
- Pe un drum prevazut cu minim trei benzi pe sens, cand conducatorii a doua
autovehicule circula in aceeasi directie, dar pe benzi diferite si intentioneaza sa se
inscrie pe banda libera dintre ei, cel care circula pe banda din dreapta (1) este obligat
sa permita celui care vine din stanga(3) sa ocupe acea banda(2)
Reguli de trecere/schimbare de pe o banda pe alta:
- Asigurare ca manevra este permisa si posibila
- Semnalizare, cu cel putin 50m in localitati si cu cel putin 100m in afara lor, inainte de
trecerea pe banda urmatoare
- Asigurare definitiva, realizata pe tot parcursul distantei de semnalizare
- Trecerea progresiva pe banda urmatoare
D. REGIMUL DE VITEZE
Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care
circula si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, precum si cea impusa prin
mijloacele de semnalizare
Reducerea vitezei:
La indicatoarele: limitare de viteza si limitare de viteza diferentiata pe categorii de vehicule
Ori de cate ori este nevoie pentru evitarea unui pericol imediat
Pe timpul noptii, la intalirea cu un alt autovehicul care circula din sens opus
La semnalele politistului care dirijeaza circulatia, date prin balansarea bratului in plan vertical
La semnalele autovehiculelor prevazute cu lumini giratorii albastre
La treceri la nivel cu cale ferata curenta
La apropierea de o statie de autobus prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de
vehicul semnalizeaza intentia de a iesi, pentru a reintra in trafic
Viteza trebuie adaptata in functie de conditiile de drum astfel incat orice manevra sa poata fi
efectuata in conditii de maxima siguranta
In localitati
- 40km/h - autovehicule cu mase si gabarite depasite, precum si cele care
transporta produse periculoase
- 50km/h restul categoriilor de autovehicule
In localitati, pe anume sectoare, se pot stabili pentru autoturisme si motociclete, prin indicatoare, alte
limite maxime de viteza, care nu pot depasi insa 80km/h si nu mai mici de 30km/h pentru alte categorii
(zone care vor fi semnalizate prin indicatoare LIMITARE DE VITEZA)
Autovehiculele cu regim de circulatie prioritar pot folosi viteza impusa de necesitati. Cand se
deplaseaza la interventii.
In afara localitatilor
- 70km/h - autovehicule cu mase si gabarite depasite si cele care transporta
produse periculoase
- Mai mici cu 10 km/h decat cele maxime legale se vor deplasa cond. Auto care
tracteaza remorci sau semiremorci
- Mai mici cu 20km/h decat cele maxime legale se vor deplasa cond.auto cu
mai putin de un an vechime, precum si masinile de scoala
Autostrad
Drum expres i
Celelalte drumuri
naional-european (naionale, judeene, comunale) n localitate
A,B,BE
130 km/h
100 km/h
90 km/h
C, CE, D,DE, D1, D1E
<110 km/h
90 km/h
80 km/h
A1,B1,C1, C1E
90 km/h
80 km/h
70 km/h
tractor,moped
Nu are voie!
45 km/h
45 km/h
Conducatorii auto sunt obligati sa circule cu viteza care sa nu depaseasca 30km/h in localitati si
50km/h in afara localitatilor in urmatoarele situatii:
La curbele periculoase sau lipsite de vizibilitate
La trecerile de pietoni nesemaforizate cand drumurile sunt prevazute cu o singura banda pe
sens iar pietonii aflati pe trotuar intentioneaza sa traversezae
In intersectii nedirijate
La trecerea pe langa grupuri organizate, coloane militare sau cortegii indiferent daca acestea
sunt in mers sau stationate pe drumurile prevazute cu o singura banda pe sens
In zona de actiune a indicatoarelor COPII in intervalul 7:00 22:00
La indicatorul ACCIDENT
La trecerile pe langa animale conduse pe partea carosabila sau pe acostament

Pe drumuri cu denivelari semnalizate ca atare
Pe drumuri acoperite cu polei, gheata, zapada batatorita, mazga sau piatra cubica umeda
La schimbarea directiei de mers prin viraje
Cand vizibilitatea este sub 100m in conditiile de ceata, ploi torentiale, ninsori abundente
E. CIRCULATIA IN ZONA REZIDENTIALA SI PIETONALA

ZONA REZIDENTIALA = este perimetrul dintr-o localitate in care se aplic reguli special, avand intrarile si
iesirile semnalizate corespunzator
- Pietonii pot folosi toata latimea partii carosabile, iar jocul copiilor este permis
- Conducatorii de vehicule sunt obligati sa circule cu o viteza maxima: 20km/h in zona
rezidentiala si 5km/h in zona pietonala
- Sa nu stationeze sau sa parcheze vehiculele in afara spatiilor anume destinate si semnalizate
ca atare
- Sa nu stanjeneasca sau sa impiedice circulatia pietonilor chiar daca, in acest scop, trebuie sa
opreasca
- In zona pietonala se permite accesul doar celor care locuiesc in zona si acelor care presteaza
servicii din poarta in poarta si nu are alta posibilitate de acces
La iesirea din aceste zone se pierde prioritatea de trecere
F. CIRCULATIA PE AUTOSTRADA
AUTOSTRADA = drumul national de mare capacitate si viteza, semnalizat special, rezervat exclusive
circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, prevazut cu doua cai unidirectional, separate printr-o
zona mediana sau, in mod exceptional, prin alte modalitati, avand cel putin doua benzi de circulatie
pe sens si banda de urgenta, intrarea si iesirea fiind premise doar prin locuri special amenajate
Circulatia auto destinate transportului public de personae sau de marfuri se desfasoara pe
banda din dreapta a autostrazii, cu exceptia cazului in care se efectueaza depasirea sau cand
semnalizarea rutiera existent instituie o alta reglementare de utilizare a benzilor
Conducatorul auto care intra pe autostrada folosind banda de intrare( de accelerare) trebuie sa
cedeze trecerea celor care circula pe banda alaturata
Conducatorul auto care urmeaza sa paraseasca autostrada este obligat sa semnalizeze din timp
si sa se angajeze pe banda de iesire (de decelerare)
Autostrazile nu se intersecteaza
Pe autostrazi se interzice circulatia:
Pietonilor
Autovehiculelor cu mase sau gabarite depasite fara autorizatie speciala
Tractoarelor si masinilor agricole
Vehiculelor care prin constructive sau alte cause nu pot depasi viteza de
50km/h
Vehicule cu tractiune animal, animalelor, vehiculelor trase sau impinse cu
mana, bicicletelor si mopedelor
Circulatia, imobilizarea sau abandonarea voluntara pe banda de urgent
Intoarcerea, mersul inapoi ori patrunderea in zona mediana sau pe racordarile
dintre cele doua parti carosabile
Stationarea sau parcarea in alte locuri decat cele special amenajate
In cazul avariilor va fi folosita banda de urgent
G. CIRCULATIA IN INTERSECTII
INTERSECTIA = este orice incrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spatiile
formate de acestea
CLASIFICAREA INTERSECTIILOR
Dirijate
- De agentul de circulatie
- De semnalele semaforului electric
- De indicatoare
- Intersectii cu sens giratoriu = sunt intersecii cu circulaia dirijat, unde se aplic regula
prioritii de stnga. Prin urmare, vehiculele care circul n sensul giratoriu au prioritate
fa de cele care ptrund ntr-o astfel de intersecie.
Modul de semnalizare a schimbrii direciei de mers in giratoriu:

pentru prima ieire la dreapta, semnal dreapta;
pentru a doua (a treia) ieire la dreapta sau pentru a ntoarce semnal stnga, iar la prsirea
interseciei semnal dreapta;
Nedirijate
- Semnalizate prin indicatorul INTERSECTIE DE DRUMURI (in afara localitatilor)
- Interseciile cu circulaia nedirijat sunt interseciile unde nu ntlnim niciun mijloc de
semnalizare, semnal luminos sau poliist care s dirijeze circulaia. Ordinea de trecere a
vehiculelor se stabilete prin regula prioritii de dreapta.
- nainte de a intra ntr-o intersecie nedirijat, prima asigurare se face din partea stng
pentru a observa dac vehicul care vine din stnga a redus viteza i a oprit iar apoi din
dreapta pentru a acorda prioritate.
Zona de preselectie = reprezinta distant de 50m pana la coltul intersectiei, zona in care se ocupa banda
sau randul corespunzator circulatiei de mers
Dispinerea vehiculelor in aceasta zona se va face astfel
- In intersectii cu marcaje preselectia se face in functie de marcaje si indicatoare
- In intersectii fara marcaje preselectia se face pe randul din dreapta(cei care vireaza la
dreapta); pe randul din stanga(cei care vireaza la stanga); oricare din randuri( pentru
directia de mers inainte)
Virajul la dreapta se face din bordura in bordure
Virajul la stanga se face din ax in ax, ocolind central imaginar al intersectiei
Daca, in cazul virajului la stanga, pe strada pe care se intra este linie de tramvai, langa ax, atunci
incadrarea nu se mai face langa ax, pe linia de tramvai, ci pe banda din dreapta liniei de tramvai
La apropierea de o intersecie, conducatorul de vehicul trebuie s circule cu o vitez care s ii permit
oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanilor la trafic care au acest drept.
Ptrunderea unui vehicul ntr-o intersecie este interzis dac prin aceasta se produce blocarea
interseciei.
H. CIRCULATIA PE BENZI
BANDA DE CIRCULATIE = subdiviziunea longitudinal a prii carosabile, materializat prin marcaje
rutiere sau alte mijloace, dac are o lime corespunztoare pentru circulaia ntr-un sens a unui ir de
vehicule, altele dect vehiculele care se deplaseaz pe dou roi.
PRESELECTIE = ocuparea din timp a benzii sau a rndului, corespunztor direciei de mers. n
interseciile cu marcaje, zona de preselecie este materializat prin linie continu.
Preselecia se face de la o distan de cel puin 50 m de colul interseciei att n localiti ct, i n
afara acestora, cu respectarea semnificaiei indicatoarelor i marcajelor pentru semnalizarea direciei de
mers.
n zona de preselecie sunt interzise toate manevrele.
Dac din neatenie conductorul unui vehicul a ajuns pe o alt band dect cea voit, i va continua
deplasarea pe direcia indicat de sgei pn la prima intersecie, unde ncadrndu-se corect, va putea
ajunge pe direcia dorit.
Numerotarea benzilor de circulaie se face de la acostament ctre axul drumului (de la dreapta la
stanga).
Trecerea de pe banda de circulaie nr 1, pe banda nr 3, cu intenia de a executa virajul la stnga,
se face succesiv, nu n diagonal, astfel ntr-o localitate, aceast manevr trebuie nceput de la
o distan de cel puin 150 m.
Dac n intersecie circul i tramvaie, iar spaiul dintre ina din dreapta i trotuar nu permite
circulaia pe dou sau mai multe rnduri, toi conductorii de vehicule, indiferent de direcia de
deplasare, vor circula pe un singur rnd, lsnd liber traseul tramvaiului.
n cazul n care tramvaiul este oprit ntr-o staie fr refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie
s opreasc n ordinea sosirii, n spatele acestuia, i s i reia deplasarea numai dup ce uile
tramvaiului au fost nchise i s-au asigurat c nu pun n pericol sigurana pietonilor angajai n
traversarea drumului public.
Schimbarea direciei de mers prin virare la dreapta sau la stnga este interzis n locurile unde
sunt instalate indicatoare cu aceast semnificaie.
Dac n apropierea unei intersecii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care oblig s
se circule ntr-o anumit direcie, vehiculele trebuie s fie conduse numai n direcia sau
direciile indicate.
n situaiile n care exist benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direciei de
deplasare se face prin stnga centrului imaginar al interseciei, iar dac exist un marcaj de
ghidare, cu respectarea semnificatiei acestuia.
Amenajrile rutiere sau obstacolele din zona median a prii carosabile se ocolesc prin partea
dreapt
I.
PRIORITATEA DE TRECERE
Prioritatea de trecere= dreptul oricarui participant la trafic de a trece inaintea celorlalti participant la
trafic cu care se intersecteaza in conformitate cu prevederile legale
Mijloacele de reglementare a prioritii i ordinea de prioritate:
- semnalele agentului de circulaie (poliistul rutier);
- semnalele speciale de avertizare luminoase i sonore ale autovehiculelor cu regim de circulaie
prioritar (salvare, pompieri, poliie etc);
- semnalizarea temporar care modific regimul normal de circulaie;
- semnalele luminoase si sonore;
- indicatoarele rutiere;
- marcajele
- regulile de circulaie
Situatii cu prioritate:
prioritate de dreapta = are prioritate vehiculul care vine din dreapta, daca cele doua drumuri
sunt egale ca prioritate. Se aplic n intersecii nedirijate i n toate cazurile de egalitate.
caz de egalitate = se nelege ptrunderea a dou vehicule ntr-o intersecie, venind de pe dou
drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeai semnificaie DRUM CU PRIORITATE
Prioritatea de stnga, se aplic n interseciile cu sens giratoriu, avnd prioritate vehiculele care
circul n sensul giratoriu fa de cele care urmeaz s ptrund n intersecie.
La ntlnirea indicatorului Drum cu prioritate sau Intersecie cu drum fr prioritate,
Intersecii cu drumuri fr prioritate, decalate
La ntlnirea indicatorului Prioritate fa de circulaia din sens invers. Se aplic pe sectorul
de drum ngustat unde nu pot s circule dou vehicule unul pe lng cellalt.
Au prioritate autovehiculele care urc rampa fa de cele care coboar panta, atunci cnd
limea prii carosabile nu permite trecerea concomitent n siguran a dou vehicule unul pe
lng altul.
Dreptul special de prioritate = au prioritate autovehiculele poliiei, pompierii, salvrii atunci
cnd au pornite semnalele luminoase i sonore.
Situatii fara prioritate:
- Cei care vin din stanga intr-o intersecie nedirijat , fa de vehiculele care circul dinspre
dreapta.
- Cei care intalnesc indicatoarele Cedeaz trecerea Opriresau Prioritate pentru circulaia din
sens invers. Cnd indicatorul este nsoit de o tbli adiional care simbolizeaz o anumit
categorie de vehicule obligaia de a acorda prioritate revine categoriilor de vehicule simbolizate.
- Toti conducatorii la plecare a de pe loc(exceptie autobuzele iesire din alveola)
Fa de pietonii aflai pe partea carosabil pentru a urca n tramvai sau dup ce au cobort din
acesta, dac tramvaiul este oprit n staie fr refugiu.
Cei care execut virajul spre stnga fa de cel care circul din sens opus, inclusiv atunci cnd
circulaia n intersecie este dirijat prin semnale luminoase.
Conductorul de vehicul care constat c vehiculele care circul naintea lui semnalizeaz
intenia de a schimba banda de circulaie sau direcia de deplasare este obligat s asigure
condiiile pentru realizarea acestor manevre n deplin siguran.
Autovehiculul care efectueaz un viraj spre stnga sau spre dreapta fata de un biciclist care
circul pe o pist pentru biciclete, semnalizat ca atare.
Conductorul vehiculului al crui mers nainte este obturat de un obstacol sau de prezena altor
participani la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, fa de vehiculele care circul din
sens opus
Toate vehiculele fa de pietonii angajai n traversarea strzii prin locul special amenajat,
marcat i semnalizat corespunztor ori la culoarea verde a semaforului destinat lui atunci cnd
acetia se afl pe sensul de mers al vehiculului.
La semnalul agentului de circulaie, atunci cnd li se adreseaz.
La semnalul de culoare roie sau galben al semaforului electric.
Vehiculul care intr ntr-o intersecie cu circulaie n sens giratoriu fa de cel care circul n
interiorul acesteia.
MANEVRE
A. DEPASIREA
Depasirea = este acea manevr prin care un vehicul trece naintea altui vehicul sau pe lng un
obstacol, aflat pe acelai sens de circulaie, prin schimbarea direciei de mers i ieirea de pe banda de
circulaie sau din irul de vehicule n care s-a aflat iniial.
Nu se consider depire situatiile n care un vehicul circul cu o viteza mai mare decat cel de pe
banda alaturata, precum si trecerea de pe o banda pe alta fara revenire
Vehiculele se vor depii numai pe partea stng a vehiculuilui depit. n cazul n care un
conductor a semnalizat intenia i s-a ncadrat corespunztor prsirii sensului de mers spre
stnga depirea va fi fcut prin partea dreapt
Tramvaiul se depete pe parte dreapt . n cazul n care tramvaiul se afl n mers acesta poate
fi depit i pe partea stng dac drumul este cu sens unic sau dac nu exist spaiu suficient
Obligaiile conductorului de vehicule care efectueaz depirea:
Sa se asigure ca in zona respective depasirea este permisa si posibila
- asigurarea c cel din spate sau cel din fa nu a semnalizat intenia nceperii unei manevre
similare i c poate depi fr a pune n pericol sau fr a stnjeni circulaia din sens opus;
- semnalizare , cu cel putin 50m in localitati 100 m in afara lor, distana dintre locul unde a
nceput semnalizarea i locul unde poate fi efectuat manevra;
- asigurare definitiva
- inscrierea si pstrarea n timpul depirii o distan lateral suficient fa de vehiculul
depit
- reintrarea pe banda dup ce a semnalizat i s-a asigurat c poate efectua aceast manevr
n condiii de siguran pentru cel depit i pentru ceilali participani la trafic
dupa depasire nu va reduce viteza fara un motiv bine intemeiat
Obligaiile conductorului de vehicule care urmeaz s fie depit:

- s nu mreasc viteza de deplasare
- s circule ct mai aproape de marginea din dreapta a prii carosabile sau a benzii pe care
se deplaseaz
Interzicerea depasirii:
- n intersecii nedirijate
- n apropierea vrfurilor de ramp, cnd vizibilitatea este redus sub 50 m
- n curbe i n orice alte locuri unde vizibilitatea este redus sub 50 m
- pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri i n tuneluri. Obs:Daca vizibilitatea este mai mare
de 20 m, iar latimea drumului este de cel putin 7m pot fi depasite vehicule fara motor si
motociclete fara atas
- pe trecerile de pietoni semnalizate prin indicatoare i marcaje
- pe trecerile la nivel cu calea ferat curent i la mai puin de 50 m nainte de acestea;
- n dreptul statiei pentru tramvai dac acesta este oprit, iar staia nu este prevzut cu refugiu
pentru pietoni (se vor repune in miscare dupa inchiderea usilor)
- n zona de aciune a indicatorului Depirea interzis
- cnd pentru efectuarea manevrei se ncalc marcajul continu, simplu sau dublu, care desparte
sensurile de mers, ori se ncalc marcajul care delimiteaz spaiul de interzicere
- cnd din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conductorul acestuia este obligat s efectueze
manevre de evitare a coliziunii
- pe sectorul de drum unde s-a format o coloan de vehicule n ateptare, dac se intra pe sensul
opus de circulaie
- se interzice triplarea daca se trece peste axul drumului
- Se intrezice depirea coloanei oficiale
B. OPRIREA
Oprirea = reprezint imobilizarea voluntar a unui vehicul pe drumul public, pe o durat de cel mult 5
minute.
NU sunt considerate oprire:
mobilizarea unui vehicul pentru urcarea sau coborarea unor persoane, dac aceast manevr nu
perturb circulaia pe drumul public respective
imobilizarea autovehiculului cu mas maxim autorizat de pn la 3,5 tone, att timp ct
distribuie mrfuri alimentare la uniti comerciale
Obligatii la oprire:
Asigurarea ca manevra este permisa si posibila
Semnalizare dreapta si actionarea franei de serviciu
Oprirea se face pe partea dreapta pe sensul de mers, pe un singur rand, cat mai aproape
de bordura
In afara localitatilor, oprirea se face in afara partii carosabile sau cat mai aproape de
marginea din dreapta a drumului
Pe drumurile cu sens unic se poate oopri sip e partea dreapta cu conditia sa ramana
libera o banda de circulatie
Interzicerea opririi:
n zona de aciune a indicatorului Oprirea interzis
pe poduri, pe i sub pasaje denivelate, precum i pe viaducte
n curbe i n alte locuri cu vizibilitate redus sub 50 m
pe trecerile pentru pietoni ori la mai puin de 25 m nainte i dup acestea
n intersecii, inclusiv cele cu circulaie n sens giratoriu, precum i n zona de preselecie unde
sunt aplicate marcaje continue, iar n lipsa acestora la mai putin de 25 m de colul interseciei
n staiile mijloacelor de transport public de persoane, precum i la mai puin de 25 m nainte i
dup acestea
n dreptul altui vehicul oprit, dac prin aceasta se stanjeneste circulaia a doua vehicule venind
din sensuri opuse,
n dreptul marcajului continuu, n cazul n care conductorii celorlalte vehicule care circul n
acelai sens ar fi obligai, s treac peste acest marcaj
n locul n care se impiedic vizibilitatea unui indicator sau semnal luminos
in zona de actiune a indicatoarelor Drum ingustat, Prioritate pentru circulaia din sens invers
sau Prioritate fa de circulaia din sens invers
pe pistele obligatorii pentru pietoni i/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite
categorii de vehicule, semnalizate ca atare
pe platforma caii ferate industriale sau de tramvai ori la mai puin de 50 m de acestea, dac
circulaia vehiculelor pe ine ar fi stnjenit sau mpiedicata
pe partea carosabil a autostrzilor, a drumurilor expres i a celor naionale europene (E)
pe trotuar, dac nu se asigur spaiu de cel puin 1 m pentru circulaia pietonilor
n locurile unde este interzis depirea
pe sectoarele de drum ingustat, semnalizate
C. STATIONAREA
Staionarea = reprezint imobilizarea unui vehicul pe drumul public pe o durat mai mare de 5
minute.
Se interzice staionarea:
- IN TOATE CAZURILE IN CARE ESTE INTERZISA OPRIREA
- n zona de aciune a indicatorului Staionarea interzis i a marcajului cu semnificaia
de interzicere a staionarii
- pe drumurile publice cu o lime mai mic de 6 m
- n dreptul cilor de acces care deservesc proprietile alturate drumurilor publice
- n locul unde este instalat indicatorul Staionare alternant, n alt zi sau perioad
dect cea permis, ori indicatorul Zon de staionare cu durat limitat peste durata
stabilita
- n pante i n rampe
- nu este permis staionarea pe partea carosabil, n timpul nopii, a tractoarelor, a
remorcilor, a mopedelor, a bicicletelor, a mainilor i utilajelor autopropulsate utilizate
n lucrri de construcii, agricole sau forestiere, a vehiculelor cu traciune animal ori a
celor trase sau mpinse cu mna.
OBLIGATII PRIVIND IMOBILIZAREA VEHICULULUI

conductorii care se ndeparteaz de autovehiculele imobilizate pe drumurile publice, sunt
obligai s acioneze frna de ajutor, s opreasc funcionarea motorului i s cupleze ntr-o
treapt de vitez inferioar sau n cea de parcare dac autovehiculul are transmisie automat,
n cazul imobilizarii involuntare a autovehiculului n pant sau n ramp, trebuie s brancheze
roile directoare spre troruar sau alt obstacol,
n cazul imobilizarii involuntare a autovehiculului n pasaje subterane sau n tuneluri,
conductorul acestuia este obligat s opreasc funcionarea motorului.
se interzice conductorilor i pasagerilor ca n timpul opririi sau staionrii s deschid sau s
coboare din acesta fr a se asigura
este permis staionarea sau oprirea a dou motociclete fr ata, mopede i biciclete una
lng alta
pe un drum bine iluminat, vehiculul poate fi oprit sau stationat cu toate luminile stinse daca se
face vizibil de la cel putin 50m
D. PARCAREA
Parcarea = reprezint staionarea vehiculelor n spaii special amenajate sau stabilite i semnalizate
corespunztor.
Conducatorii au obligatia sa respecte si celelalte reguli stabilite pentru imobilizarea vehiculelor
Atentie la grafica de pe indicator
E. INTOARCEREA
Intoarcerea unui vehicul de pe un sens de mers pe cellalt prin manevra nainte i napoi sau prin
viraj.
Conductorul vehicului este obligat s se asigure ca manevra este permisa si posibila, sa semnalizeze
stanga intenia sa i s se asigure c din fa, din spate sau din lateral nu circul n acel moment niciun
alt vehicul, apoi sa intoarca
Se interzice ntoarcerea
n locurile n care este interzis oprirea cu excepia interseciilor
n interseciile n care este interzis virajul la stnga, precum i n cele n care, pentru efectuare,
este necesar manevrarea nainte i napoi a vehiculului
n locurile unde soliditatea drumului nu permite
pe drumurile cu sens unic
pe marcajul pietonal
n locurile n care este instalat indicatorul ntoarcerea interzis
F. MERSUL INAPOI
Mersul inapoi = este menevra prin care vehiculul se deplaseaza cu spatele, contra sensului de mers
- Se face pe o distant de cel mult 50m
- In locurile in care mersul inapoi este permis, dar vizibilitatea impiedicata, vehiculul poate fi
manevrat numai daca este dirijat de alta persoana
- Se semnalizeaza cu lumina alba din spate insotita sau nu de semnal sonor
Obligaia de a merge napoi apare:

vehiculului care ntlnete un ansamblu de vehicule are obligaia de a merge napoi
vehiculul uor este obligat s mearg napoi dac ntlnete un vehicul greu
vehiculul care transport mrfuri este obligat s mearg napoi dac ntlnete un vehicul de
transport public de personae
n cazul vehiculelor de aceiai categorie vehiculul care urc este obligat s mearg napoi pentru
a permite trecerea celui care coboar cu toate acestea dac cel care coboar
Se interzice mersul inapoi:
o in toate situatiile de intoarcere, dar NU SI PE SENS UNIC
o pe o distanta mai mare de 50m
o la iesirea de pe proprietati alaturate drumului public(ganguri, garaje, curti, spatii laterale)
OBLIGATII LA VIRAJE:
ocuparea locului corespunzator directiei de mers
semnalizarea, parcurgerea distantei de semnalizare, mentinerea ei pe tot parcursul efectuarii
virajului
REDUCEREA VITEZEI
Efectuarea virajului
Intreruperea semnalizarii la terminarea virajului
Virajul la stanga in cazul vehiculelor care circula din sensuri inverse se efectueaza prin stanga
centrului intersectiei fara intersectarea traiectoriei acestora dar fara a incalca marcajul axial
OBLIGATII LA CIRCULATIA IN CURBE:
Curbele nu se semnalizeaza
Se interzice schimbarea benzilor in curba
Se reduce viteza in curbele periculoase sau lipsite de vizibilitate
La curbele spre stanga, forta centrifuga deplaseaza spatele autovehiculului spre dreapta( in
afara partii carosabile), iar la cele spre dreapta catre ax
TRECERI LA NIVEL CU CALE FERATA

Exista doua tipuri de trecere la nivel cu cale ferata:
1. Calea ferata curenta: conducatorul auto este obligat sa circule cu viteza redusa
Dupa modul lor:
- Pazite : cu bariere, cu semibarieresau cu instalatii de semnalizare luminoasa si acustica
- Nepazite: fara bariere, semibariere ori instaltii de semnalizare luminoasa sau sonora
(semnalizate cu indicatoarele Trecere la nivel cu cale ferata simpla/dubla fara bariere si
Oprire
2. Cale ferata industrial: dirijate de un agent de cale ferata si semnalizate cu indicatorul de
avertizare Alte pericole , insotit de panoul additional Trecere la nivel cu cale ferata
industriala
Obligatiile conducatorului de OPRIRE la nivel cu cale farata
- cand barierele sau semibarierele sunt cobarate
- la semnalul semaforului cu lumina rosie sau/si semnal sonor
la calea curenta fara bariere se oblige la oprire fara depasirea indicatoarelor

la calea ferata industrial se respecta semnificatia existenta sau semnalele agentului de cale
ferata
- pe trecerile la nivel si la mai putin de 50m fata de acestea se interzic toate manevrele
In cazul imobilizarii unui vehicul pe calea ferata, conducatorul este obligat sa evacueze autovehiculul sis
a elibereze platform caii ferate
OBLIGATIILE CONDUCATORILOR AUTO

Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa asugure fluienta si siguranta circulatiei,
sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor sis a nu aduca prejudicii proprietatii
publice sau private.
Conducatorii auto trebuie deasemenea s circule numai pe sectoarele de drum pe care i este permis
accesul i s respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate i admise i/sau la
dimensiunile maxime admise de autoritatea competent pentru autovehiculele conduse.
1. Inainte de plecarea in cursa:
- Sa verifice starea tehnica a autovehiculului (frane, lumini, directive, etc) si dotarile
obligatorii acestuia( trusa prim ajutor, stingator, triunghiuri si vesta reflectorizante)
- Sa schiteze traseul pe care-l va urma
- Sa verifice ca are asupra sa documentele necesare(permis, certificate inmatriculare,
actul de identitate, asigurare RCA)
2. Privind starea de curatenie:
Parbrizul, luneta, geamurile in permanenta curate, precum si numerele de inmatriculare
Sa nu intre pe drumurile modernizate cu noroi pe roti sau caroserie
Sa nu cada sau sa se scurga din auto. Produse ce pot pune in pericol siguranta rutiera
3. Privind starea medicala:
- Sa se prezinte la controlul medical periodic
- Sa nu conduca sub influenta alcoolului, produselor stupefiante ori medicamente cu efect
similar
4. La deplasare:
Ziua sunt obligati sa foloseasca luminile de intalnire conducatorii :
- Motocicletele, mopedele ,ciclomotoarele
- Care formeaza o coloana oficiala
- Care insotesc o coloana militara sau cortegii, transporta grupuri de personae
- Care tracteaza alte vehicule
- Care transporta marfuri periculoase
- Toti conducatorii la circulatia pe autostrazi, expres si europene
Sa nu transporte persoane in stare de ebrietate pe motociclete
Sa transporte mai multe personae decat nr. prevazut in certificatul de
inmatriculare(>7ani)
Sa nu transporte copii sub 12 ani pe scaunul din fata
Cei care circula in fata sa nu tina animale in brate
Sa verifice inchiderea usilor

Sunt obligati sa poarte centurile de siguranta toti pasagerii. Se excepteaza de la port:
- Cei care efectueaza mersul inapoi
- Instructorul auto la efectuarea orelor
- Femeile in stare vizibila de graviditate
- Cei care executa transport public de personae in regim taxi
Sa nu lase liber volanul in timpul mersului
Sa nu foloseasca telefonia mobile, inafara de cea cu maini libere
Sa nu deschida usile autovehiculului in timpul mersului sau sa arunce obiecte sau alte
bunuri
Sa nu reduca brusc viteza ori sa opreasca neasteptat fara un motiv bine intemeiat
Sa nu stropeasca ceilalti participant la trafic daca pe carosabil este apa sau noroi
Sa pastreze fata de vehiculul din fata sa o distant corespunzatoare
Sa circule cu atentie sporita la intalnirea autovehiculelor echipate cu lumina galbena,
cele de scoala sau incepatori
La oprire, sa semnalizeze manevra si sa se asigure la deschidera usilor
Cond. auto. cu masa mai mare de 3,5t sunt obligati sa poarte echipament de protectie
Sa aplice pe luneta si parbriz semnul distinctive, daca are mai putin de un an vechime
Sa nu transporte in sip e autoturism obiecte a caror lungime sau latime depaseste
dimensiunile acesteia
Sa poarte pe cap casca de protective, atat conducatorul cat si pasagerul motocicletei ori
a mopeduluisi sa nu transporte obiecte voluminoase
Sa nu aib n timpul mersului preocupri de natura a-i distrage n mod periculos atenia
ori s foloseasc instalaii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea
n siguran a lui i a celorlali participani la trafic
Sa nu aib aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, lunet sau pe geamurile
laterale, care restrng sau estompeaz vizibilitatea, att din interior, ct i din exterior,
acestea fiind permise doar dac fac parte din cele omologate i certificate, prin marcaj
corespunztor, de ctre autoritatea competent
Sa nu circule avnd montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni ori
caracteristici dect cele prevzute n certificatul de nmatriculare sau de nregistrare sau
care prezint tieturi, rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admis;
5. Sa opreasca fara niciun semnal:

- Ori de cate ori este nevoie pentru evitarea unui pericol
- La indicatorul Oprire indifferent de circulatia prin intersectie
- La indicatoarele Cedeaza trecerea si Prioritate pentru circulatia din sens opus
conditionat de circulatia vehiculelor pe drumul sau sensul prioritar
- La treceri pentru pietoni, daca sunt angajati in traversare
6. Privind oprirea la semnal

La semnalul regulamentar politistului rutier sau de frontier
La semnalele agentilor de cale ferata
La semnalele luminoase de culoare rosie
La semnalele orbilor care traverseaza strada
La semnalul patrulelor scolare la trecerile pietonale
La cererea politistului, trebuie inmanate :

- Permisul de conducere
- Certificatul de inmatriculare
- Cartea de identitate a conducatorului
- RCA
- Alte documente
7. La comiterea unui accident:
Accidentul = evenimentul care ntrunete cumulativ urmtoarele condiii: s-a produs pe un drum
deschis circulaiei publice sau a avut originea ntr-un asemenea loc, a avut ca urmare decesul, rnirea
uneia sau a mai multor persoane sau avarierea a cel puin unui vehicul sau alte pagube materiale i n
eveniment a fost implicat cel puin un vehicul n micare
Daca a avut ca rezultat moartea, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii vreunei
personae sau daca accidentul constituie infractiune:
Sa opreasca imediat autovehiculul
Sa anunte imediat politia
Sa nu schimbe pozitia autovehiculului
Sa acorde prim ajutor victimelor
Sa se supuna recoltarii probelor biologice
Daca acesta a avut ca rezultat doar pagube material:
Sa scoata imediat vehiculele in afara partii carosabile semnalizandule corespunzator
Intocmirea documentelor pe cale amiabila sau sa nunte politia
La trecerea pe langa un accident:
Sa opreasca imediat autovehiculul
Sa acorde prim ajutor victimelor si sa le transporte la cea mai apropiata unitate sanitara
Sa ajute la indepartarea vehiculelor avariate pt. deblocare partii carosabile
8. Pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa:
De la lasarea serii si pana in zorii zilei, pet imp de ceata, ploi, ninsori se vor utilize
luminile de drum sau de intalnire, dupa gradul de iluminare al drumului public
Oprirea sau stationarea va fi semnalizata cu lumini de pozitie sau de stationare
Se semnalizeaza prin schimbarea alternative a fazei de drum cu cea de intalnire la
intrarea in intersectii nedirijate
La intalnirea cu autovehicule din sens opus va circula cu lumini de intalnire de la minim
200m, concomitent cu reducerea vitezei (la cel care circula in fata o distant de cel
putin100m)
Sa opreasca functionarea motorului in cazul imobilizarii in pasaj sau tunel
In cazul defectarii sistemului de lumini, pt. continuarea deplasarii conducatorul auto va
asigura cel putin functionarea farului din partea stanga si a unei lumini de pozitie pe
spate
Pentru evitarea oricarui pericol imediat pot fi folosite atat semnalizarile optice cat si cele
acustice
9. Privind anuntarea politiei:
Sa comunice la cererea politiei identitatea persoanei careia i-a incredintat autovehiculul
pentru a fi condus pe drumurile publice in cazul in care aceasta a savarasit o infractiune
sau contraventie
Imediat, de producerea unor accidente

De aparitia poleiului, a obstacolelor sau surparilor de natura a pune in pericol siguranta
circulatiei
De pierderea ,furtul sau distrugerea certificatului de inmatriculare sau a permisului de
conducere in max48h , autoritatii eminente
10. La remorcare:
Se va utilize bara metalica cu lungime maxima 4m
Daca nu este defect sistemul de franare, se pot folosi funii omologate de3-5m
La volan vor fi conducatori cu permis auto corespunzator categoriei din care face parte
Cel care tracteaza va transmite toate semnalele celui tractat care le va transmite mai
departe
Se interzice remorcarea a doua sau mai multe vehicule
Vehiculele care transporta incarcaturi nu au voie sa remorcheze alte vehicule ramase in
pana
Se interzice remorcarea dincolo de cea mai apropiata iesire de pe autostrada
Se interzice remorcarea pe drumuri acoperite cu gheata , zapada, polei
Motocicleta fr ata i bicicleta pot tracta o remorca uoar avnd o singura ax.
Autovehiculul trgtor s nu remorcheze un autovehicul mai greu dect masa lui
proprie, cu excepia cazului cnd remorcarea se efectueaz de ctre un autovehicul
destinat special depanrii.
11. La statiile de alimentare cu carburanti:
- Sa dea intaietate la alimentare autovehiculelor in misiuni de urgent
- Sa opreasca functionarea motorului
- Sa nu plece de langa autovehicul
- Sa nu fumeze
- Sa nu regleze , nici sa repare motorul la o distant de 50m de statie
- Sa opreasca imediat motorul sis a indeparteze autovehiculul la o distant de cel putin
50m de statie daca se produc rateuri
COMPORTAMENTUL CONDUCATORULUI AUTO INCEPATOR

Exista trei tipuri de conducatori incepatori:
Cei care-si supraapreciaza calitatile
Cei care-si subapreciaza calitatile
Cei echilibrati, care-si evalueaza corect calitatile
Recomandari:
- Urmeaza perioada cea mai grea, cand nu mai este indrumat de nimeni
- Sa nu circule stresat, inhibat, emotionat, deoarece va fi un consum mare de energie
- Sa bordeze progresiv dificultatile
- Sa evite deplasarea in ore de varf
- Sa aleaga trasee neaglomerate
- Sa evite deplasarile foarte lungi si in conditii dificile de deplasare
- Planificarea judicioasa a calatoriei, cu pause obligatorii dupa 100-150km
- Daca este posibil, sa fie insotit de un conducator cu experienta
CONDUITA PREVENTIVA
Conduita preventiv reprezint comportamentul participantului la trafic ce are drept finalitate
evitarea producerii unui accident rutier previzibil, dar i limitarea consecinelor accidentului, dac acesta
este imminent
Astfel, conduita preventiv nglobeaz conducerea preventiv comportamentul corect al
conductorului auto, ce urmrete evitarea producerii oricrui accident dar se extinde i asupra
celorlali participani la trafic, bazndu-se pe conceptul prevenirii evenimentului rutier
A. FACTORII CONDUITEI PREVENTIVE:
1. VIGILENTA
Vigilena = reprezint capacitatea conductorului auto de a fi atent n permanen la ceea ce se
ntmpl n jurul su n timpul conducerii i de a fi pregtit s acioneze prompt pentru evitarea oricrui
accident.el trebuie sa conduca cu atentie maxima de la plecarea in cursa si pana la terminarea acesteia
Vigilena solicit toate simurile unui conductor auto:
- vzul conductorul auto urmrete drumul, semnalizarea rutier, comportamentul
celorlali participani la trafic;
auzul recepioneaz informaii despre apariia unei defeciuni sau funcionarea
necorespunztoare a unor mecanisme sau angrenaje ale autovehiculului (bti,
ciocnituri, detonaii etc);
- mirosul recepioneaz nereguli privind funcionarea necorespunztoare a diferitelor
sisteme sau mecanisme (frecarea frnei, scurtcircuit etc);
- simul tactil ajut la acionarea dozat a pedalelor, recepionarea vibraiilor,
recepionarea comportamentului dinamic al autovehiculului.
Diminuarea vigilenei este determinat de:
vorbitul la telefonul mobil;
consumul de alimente n timpul condusului;
mnuirea CDplayer-ului sau a radioului
aprinderea igrii;
ntoarcerea capului ctre pasagerii din autovehicul;
balansarea diferitelor obiecte plasate n cmpul vizual ppui, brelocuri, perdelue etc.
discuii, gesturi ale pasagerilor din autovehicul.
2. PREVEDEREA
Prevederea = reprezint capacitatea conductorului auto de a anticipa situaiile din trafic i modul de
desfurare a acestora, pentru a evalua dac ele pot deveni periculoase; aceast capacitate presupune
inclusiv prevederea greelilor celorlali participani la trafic i recunoaterea particularitilor acestora.
3. JUDECATA
Judecata = este capacitatea conductorului auto de a fi capabil s aleag varianta optim de ieire dintro situaie periculoas aprut pe neateptate n trafic; acest proces se petrece ntr-un timp foarte scurt
conductorul auto trebuind s judece prompt, rapid, selectiv i corect situaia aprut i s acioneze
n consecin.
Importante n aceast privin sunt: experiena n conducere, capacitatea de analiz rapid i

discernmnt, puterea de intuiie, luciditate, capacitatea de a-i stpni reaciile impulsive etc.
4. INDEMANAREA
ndemnarea = reprezint capacitatea conductorului auto de a efectua corect toate manevrele impuse
de traficul rutier: depiri, viraje, opriri, parcri etc. Aceste deprinderi se vor forma dup multe exerciii
dar, o dat formate, ca i acte reflexe, ele vor putea constitui premise pentru o conducere n siguran.
5. CUNOSTINTELE TEORETICE SI PRACTICE
B. INSUSIREA UNOR NOTIUNI
DERAPAREA = pierderea controlului directiei de mers (alunecarea roilor i devierea lateral a
mainii.)
Factorii care favorizeaza deraparea:
- BRUSCAREA COMENZILOR
- Coeficient de aderenta pneu-carosabil (polei, piatra cubica umeda, gheata, mazga,
zapada)
- Uzura avansata a pneurilor
- Presiunea prea mare in pneuri
Prevenirea derapajului:
Nu se franeaza violent
Nu se accelereaza
Volanul se actioneaza cu finite
Se roteste volanul in directia derapajului
PATINAREA = este alunecarea rotilor pe calea de rulare sau invartire pe loc a rotilor motoare,
daca aderenta partii carosabile este scazuta (apare la rotile motrice)
ACVAPLANAREA = fenomenul de plutire aparenta a pneurilor pe o pelicula de apa care
favorizeaza deraparea
Cauzele aparitiei acvaplanarii:
- Viteza foarte mare
- Apa multa pe partea carosabila
- Anvelope necorespunzatoare
DISTANTA DE OPRIRE = spatial parcurs in timpul de reactive plus spatial parcurs in timpul de
franare
TIMPUL DE REACTIE = este timpul, in secunde, din momentul aparitiei unui semnal sau al unui
eveniment pana la actionarea uneia sau mai multor comenzi
OBOSEALA LA VOLAN = semnele instalate oboselii se observa prin cascaturi dese si prelungite,
pleoape grele, nevoie de clipire des, inlacrimarea ochilor
CONDUCEREA ECOLOGICA
CONDUCEREA ECOLOGICA = este asamblul msurilor comportamentale, de control sau verificare a
vehiculului, prin care se realizeaz economie de energie (carburant) i protejarea mediului
De aceea,orice msur luat pentru a scdea consumul de combustibil (anvelope umflate corect,
scderea rezistenei la naintare, oprirea motorului la staionri lungi, etc.) se nscrie n orbita conducerii
ecologice.
Folosirea unui sistem auxiliar acionat de motor (aer condiionat,dispozitive servo, generatorul de
curent) va avea drept efect creterea consumului de carburant.
Autovehiculele sunt construite din multe materiale care, odat ajunse n stadiul de deeu, pot polua
grav mediul,fie prin toxicitatea lor (lichid de frn, antigel), fie prin perioada lung de descompunere
(anvelope,mase plastice).
Prelungirea duratei lor de serviciu este component a conducerii ecologice (de ex.permutarea
anvelopelor la 10mii de km).
Notiuni generale
planificarea traseului pentru a economisii atat timp cat si carburant face parte din
comportamentul conducerii ecologice
de asemenea evitarea zonelor agromerate este tot un comportament ecologic
folosirea aerului conditionat are ca efect cresterea consumului de energie si in consecinta a
poluarii
daca autovehicolul este dotat cu tempomat se recomanda folosirea lui deoarece acesta duce la
scaderea consumului de carburant
pentru a conduce ecologic este necesara verificarea la rece a presiunii din roti cel putin o data
pe luna
schimbare amvelopelor intre ele l0.000 km duce deasemenea la un comportament ecologic
pornirea motorului fara al accelera si demararea imediata duc la reducerea consumului
evitarea transportarii obiectelor care nu sunt necesare in autovehicul duc la scaderea
consumului de carburant
culoarea neagra a fumului de esapament indica un consum mare de carburant
fumul de culoare albastra arata un consum peste limita de ulei al motorului autovehicolului
pentru a reduce consumul de carburant este recomandat sa folositi o viteza constanta, de
preferat medie
conduita ecologica presupune si anticiparea situatiilor din trafic astfel incat sa se evite franarile
bruste si accelerarile din tromba
arderea incomplecte si defectuoasa a carburantului duce inevitabil la poluarea mediului
schimbarea treptelor de viteza succesiv astfel incat sa se ajunga cat mai repede la treapta de
viteza optima pentru a circula cu viteza dorita.
DE RETINUT!
Schimbati uleiul la depasirea termenului de valabilitate.
Nu plecati de pe loc cu motorul supraturat adica folositi 1500 rot/min.
Schimbati treptele de viteza la turatii mici 2000 rot/min in loc de 3000 rot/min(la stilul de
conducere sportiv)
Folositi treptele de viteza superioare 3, 4 sau 5
Evitati aglomeratiile si fluidizati traficul
Stabiliti traseul din timp pentru a evita drumurile inutile
Folositi cat mai putin aerul conditionat si recirculati aerul in interiorul masinii.
Nu supra incarcati masina inutil
Nu circulati cu viteze foarte mari, peste 110 km/h consumul creste foarte mult datorita frecarii
cu aerul(rezistenta aerodinamica)
Nu montati proiectoare suplimentare si nu montati eleroane si tot felul de ornamente care cresc
rezistenta la inaintare.
Nu folositi inutil portbagajul acela suplimentar montat deasupra masinii
Verificati presiunea pneurilor
Conduceti cu viteza constanta, evitati accelerarile bruste sau franarile bruste, reducand treptat
viteza anticipand din timp situatiile periculoase
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT RUTIER

PRIMUL AJUTOR = reprezinta un complex de masuri de urgenta si se aplica in cazul accidentelor inainte
de interventia cadrelor medicale
Pentru obtinerea rezultatelor dorite in acordarea primului ajutor, salvatorul trebuie:
sa cunoasca toate regulile de acordare a primului ajutor;
sa-si pastreze calmul, sa fie eficace si rapid in luarea deciziilor si masurilor de acordare a
primului ajutor.
Conducatorul auto care constata existenta unui accident soldat cu victime are urmatoarele obligatii:
- sa opreasca imediat la locul accidentului;
- sa indeparteze persoanele curioase;
sa foloseasca trusa de prim ajutor;
- sa ceara ajutorul persoanelor din jur (daca se afla la fata locului, este de preferat o persoana
calificata);
sa debaraseze victima;
sa pozitioneze victima in functie de leziunile pe care le prezinta;
sa indeparteze obiectele vestimentare (curele, cravate, bretele, corsete) ce ar putea impiedica
sau ingreuna respiratia si circulatia normala a sangelui;
- sa stabileasca prioritatile de acordare a primului ajutor (stop cardio-respirator, hemoragie,
fracturi);
- sa trateze ranile si arsurile, daca este cazul;
- sa evite manevrele inutile ce pot agrava starea victimei;
- sa apeleze la cea mai apropiata unitate sanitara cu sprijinul medical de urgenta;
sa asigure transportul victimei la spital;
sa urmareasca pe timpul transportului functiile respiratorie si cardiaca ale victimei, precum si
oprirea hemoragiilor;
sa comunice cadrelor medicale ora producerii accidentului;
- sa comunice cadrelor medicale ce masuri de prim ajutor s-au acordat;
sa comunice cadrelor medicale ora si minutul aplicarii garoului;
sa comunice cadrelor medicale medicamentele administrate;
sa comunice cadrelor medicale daca au aparut schimbari importante in starea victimei,
comparativ cu momentul producerii accidentului;
sa comunice cadrelor medicale daca s-a produs decesul si ora la care a avut loc;
- sa anunte organele de politie;
- sa se intoarca la locul accidentului in cazul in care a insotit victima la spital;
- sa indice organelor de ancheta, cat mai exact, locul victimei si al vehiculului, daca acestea au fost
deplasate intre timp;
sa nu stearga urmele existente, care pot constitui dovezi judiciare;
sa prezinte organelor de ancheta martorii prezenti in momentul producerii accidentului
Lista continut trusa medicala:

Foarfece
Dispozitiv pentru respiratie gura la gura
Pipa Guedel pentru adult/copil
Plasturi
Leucoplast
Comprese de tifon sterilizate
Fasa tifon
Bandaj triunghiular din panza
Vata medicinal sterilizata
Garou
Manusi de unica folosinta
Solutie dezinfectanta cu alcool sanitar
Pansament cu rivanol
Ace de giguranta
Brosura cu instructiuni de prim ajutor
A. STOPUL CARDIO RESPIRATOR
Stopul cardio-respirator reprezinta incetarea respiratiei si circulatiei sangelui prin vase (cele doua
functii vitale ale organismului)
Repunerea in activitate sau sustinerea respiratiei si a circulatiei accidentatului se realizeaza prin
manevrele de resuscitare cardio-respiratorie. Reanimarea victimei trebuie sa se faca rapid, eficient si sa
fie continua, inclusiv pe timpul transportului, pana; la reluarea functiilor vitale.
STOPUL RESPIRATOR = reprezinta oprirea brusca a activitatii pulmonare.
Semne de recunoastere:
- diminuarea sau oprirea miscarilor respiratorii;
- invinetirea tegumentelor, in special a fetei;
- puls rapid;
- pierderea cunostintei.
Resuscitarea respiratorie se poate efectua prin:
- metoda respiratiei artificiale gura la gura;
- metoda respiratiei artificiale gura la nas, daca nu se poate deschide gura victimei.
Primul ajutor in stopul respirator:
- scoaterea victimei din vehicul si deplasare intr-un loc care sa permita acordarea primului ajutor;
- pozitionarea victimei pe spate, cu umerii ridicati, folosind un material moale rulat sub omoplati;
- pozitionarea salvatorului este in genunchi, lateral dreapta de capul victimei;
- hiperextensia capului;
- eliberarea ca;ilor respiratorii de eventualii corpi straini cu ajutorul indexului mainii drepte, infasurat
intr-o bucata de tifon;
- impingerea mandibulei nainte pentru eliberarea orificiului glotic;
- aplicarea unui material de protectie (tifon) pe fata victimei;
- presarea narilor (cu mana stanga) pentru a impiedica refularea aerului;

- efectuarea insuflatiei - salvatorul inspira; adanc, aplica gura peste cea a victimei, astfel incat sa o
cuprinda; in totalitate si insufla; aerul in plamnii acestuia, apoi se retrage si elibereaza; gura si nasul
victimei, asteptand ca aerul sa iasa; din plamanii victimei;
- controlul eficacitatii manevrei se face prin observarea miscarilor cutiei toracice repetarea insuflatiilor
(14-16 pe minut la adult, 20 pe minut la copil);
- transportul victimei la spital;
- pe timpul transportului se vor urmari miscarile respiratorii, culoarea tegumentelor, pulsul, starea
generala;.
Cand nu se poate efectua metoda gura la gura, se recurge la metoda respiratiei artificiale gura la nas. In
acest caz, insuflatiile se vor face prin narile victimei, gura acesteia ramanand inchisa;.
STOPUL CARDIAC = reprezinta intreruperea brusca a activitatii inimii.
- puls slab sau absent la artera carotida;
- relaxarea completa a musculaturii;
- pierderea reflexelor;
- marirea pupilelor;
- transpiratii reci;
- greutate in respiratie;
- pierderea cunostintei.
Resuscitarea in stopul cardiac se face prin masaj cardiac extern.
Verificarea activitatii cardiace se face prin palparea pulsului la artera gatului sau prin ascultarea
batailor inimii, punnd urechea pe pieptul bolnavului.
Primul ajutor in stopul cardio-respirator:
- scoaterea victimei din vehicul;
- pozitionarea victimei pe spate, pe o suprafata dreapta si dura;
- pozitionarea salvatorului lateral stanga, in genunchi;
- efectuarea masajului cardiac se actioneaza pe treimea inferioara a sternului, cu podul palmei stangi
peste care se aplica podul palmei drepte;
Se executa scurt si energic o presiune astfel incat sternul sa coboare cu 4-6 cm spre coloana vertebrala.
Se lasa toracele sa revina spontan la normal, fara ca mainile sa se ridice de pe sternul accidentatului.
Manevra se repeta cu o frecventa de 60/minut.
- masajul cardiac extern se continua pana la reluarea batailor cardiace sau atata timp cat rezista
salvatorul;
- transportarea la spital a victimei;
- pe timpul transportului se vor supraveghea pulsul, respiratia, transpiratie culoarea tegumentelor,
marimea pupilelor, starea generala.
B. HEMORAGIA
HEMORAGIILE = reprezinta pierderea de sange in afara sistemului vascular.
In functie de tipul vasului din care curge sangel hemoragiile pot fi:
- arteriale - sangele este rosu deschis si curge ritmic in plaga;
- venoase - sangele este rosu inchis si curge in valuri;
- capilare - sangele musteste in plaga;.

Dupa locul unde se scurge sangele, hemoragiile se impart in:
- interne - sangele se scurge intr-o cavitate inchisa;
- externe - sangele apare la suprafata corpului in mod direct;
- exteriorizate - sangele se scurge intr-un organ care comunica cu exteriorul.
Gravitatea unei hemoragii se apreciaza in functie de cantitatea de sange pierdut.
Semnele de recunoastere ale unei hemoragii interne sunt:
- ameteli;
- transpiratii reci;
- tensiune arteriala scazuta;
- respiratie accelerata;
- puls rapid;
- frisoane;
- agitatie;
- convulsii;
- lipotimie;
- dilatarea pupilelor.
Primul ajutor in hemoragii:
scoaterea victimei din vehicul
pozitionarea victimei pe spate, cu capul mai jos decat nivelul trunchiului si cu picioarele ridicate
cu 20-30 cm, pentru a usura irigarea cu sange a creierului;
stabilirea tipului de hemoragie
efectuarea hemostazei:
- prin compresiune manuala la distanta, mai sus de plaga - este corect efectuata atunci cand face
sa dispara pulsul arterial de pe artera pe care o comprima;
- prin pansament compresiv, care se realizeaza prin asezarea unor comprese groase direct pe
plaga sangeranda;, aplicandu-se apoi, direct peste comprese, un bandaj de presiune, care nu
trebuie strans prea tare, pentru a nu opri circulatia arteriala;
- aplicarea unui garou, numai atunci cand gravitatea hemoragiei pune in pericol viata victimei si
cand sangerarea nu poate fi oprita prin alte mijloace. Garoul trebuie sa fie suficient de lung
pentru a inconjura membrul respectiv de doua ori. El se aseaza intotdeauna deasupra ranii (intre
rana si corp), dar fara a atinge rana. Garoul se strange, eventual cu ajutorul unui bat, pana; cand
sangerarea se opreste. Odata aplicat, garoul nu se mai largeste si nu se mai misca. Se ataseaza
un bilet in care se mentioneaza ora si minutul in care a fost aplicat garoul, care nu se acopera cu
alte pansamente.
In vederea transportarii victimei la spital, aceasta va fi asezata cu capul mai jos decat nivelul
corpului, lateral dreapta sau stanga pentru inconstienti, iar membrele inferioare vor fi ridicate la
30-45 grade. Pe timpul transportului, victima va fi invelita, pentru evitarea frisoanelor si, daca
este constienta, va fi hidratata.
C. RANA / PLAGA
RANA / PLAGA = reprezinta o intrerupere a continuitatii tegumentului, ca rezultat al unui traumatism,
devenind astfel o poarta; de intrare a microbilor in organism.
In functie de profunzimea lor, plagile pot fi:
- excoriatii (zgarieturi);
- superficiale (intereseaza straturile pielii);
- profunde (sunt interesati muschii, vasele, nervii, diferite organe, oase).
Primul ajutor pentru rani:
salvatorul se va spala pe maini cu apa si sapun
curatirea, de infectarea si pansarea ranii
se curata si se degreseaza tegumentele din jurul plagii, intotdeauna de la marginea ei catre
exterior, folosindu-se apa si sapun
se dezinfecteaza rana cu antiseptice (alcool medicinal, alcool iodat, apa oxigenata) n cazul
ranilor profunde nu se vor folosi nici un fel de substante dezinfectante, care ar putea patrunde
in interior si leza organele interne
nu se indeparteaza nici un fel de corp strain care s-a infipt adanc in muschi sau in alte tesuturi,
deoarece se poate declansa o hemoragie grava
peste plaga nu se aplica unguente, prafuri, spray-uri
deasupra plagii se aplica comprese sterile (niciodata vata), care se fixeaza cu fesi de tifon sau
leucoplast
zona ranita se aseaza in pozitie de repaus
se transporta victima la spital
D. ENTORSA, LUXATIA SI FRACTURA
ENTORSA = reprezinta intinderea fortata a ligamentelor si capsulei articulare, cu mici rupturi ale
acestora, fara deplasarea oaselor din articulatie.
Cele mai des intalnite sunt entorsele gleznei, cotului, umarului, pumnului, degetelor.
- dureri la mobilizarea articulatiei;
- umflarea articulatiei;
- sensibilitatea zonei la atingere;
- modificari de culoare de la albastru pana la negru.
Primul ajutor in entorse:
peste articulatie se aplica; comprese cu apa; rece sau gheata
se aplica; bandaje cu scopul de a sustine articulatia
victima nu trebuie lasata sa foloseasca articulatia respective
nu se va folosi caldura sau compresele cu apa calda n perioada imediat urmatoare
traumatismului
transport la spital
LUXATIA = reprezinta ruptura capsulei articulare, a ligamentelor, cu dislocarea oaselor din articulatii.
Articulatiile cele mai afectate sunt: umarul, soldul, cotul, degetele, degetul mare de la mana si
genunchiul.
Simptome de recunoastere:
- deformarea articulatiei;
- dureri la mobilizarea articulatiei sau imposibilitatea de a o folosi;
- modificarea culorii pielii din jurul zonei traumatizate;
- sensibilitate la atingerea zonei.
Primul ajutor in luxatii:
nu se va incerca asezarea osului la loc
zona lovita se imobilizeaza cu o atela sau o esarfa, in pozitia in care a fost gasit membrul
transportarea victimei la spital
FRACTURA = reprezinta intreruperea continuitatii unui os.
Fracturile pot fi:
- inchise (pielea ramne intacta);
- deschise (exista o rana deschisa pana la nivelul osului rupt).
- durere vie, localizata intr-un punct fix, care creste in intensitate la orice incercare de mobilizare a
regiunii lezate;
- deformarea regiunii;
- echimoze;
- lipsa transmiterii miscarilor;
- crepitatii osoase;
- impotenta functionala;
- ntreruperea traiectului osului.
Primul ajutor in fracturi:
dezangajarea victimei
pozitionarea victimei in functie de zona fracturata
in cazul fracturilor deschise, se face hemostaza, iar rana se acopera cu o compresa sterila mai
mare, fara; a se incerca sa se impinga bucatile de os iesite in afara
imobilizarea provizorie a fracturii cu ajutorul alelelor, care trebuie sa fie suficient de lungi pentru
a fixa atat articulatia de deasupra, cat si cea de dedesubtul osului rupt
nu se incearca in nici un fel asezarea oaselor in pozitia ior normal
atelele vor fi capitonate cu bucati de panza, prosoape sau paturi, ce trebuie asezate intre atela si
pielea zonei ranite
atelele nu se leaga prea strans, astfel incat legatura sa opreasca circulatia
O atentie deosebita trebuie acordata fracturilor de coloana vertebrala si in special fracturilor de la
nivelul gatului. In acest caz, victima nu trebuie miscata in absenta personalului calificat, decat daca se
afla n pericol de moarte (incendiu, explozie etc).
Orice miscare a capului, in fata, in spate, la stanga sau la dreapta poate avea drept consecinta
paralizia totala sau moartea!
In cazul fracturilor cervicale, pot exista urmatoarele simptome:

- leziune la nivelul capului;
- dureri de cap;
- gat teapan;
- imposibilitatea de miscare;
- imposibilitatea de a misca anumite parti ale corpului;
- senzatii de furnicaturi in maini sau picioare.
Daca victima trebuie miscata din pricina pericolului vital:
- imobilizati gatul cu un prosop rulat, cu diametru de aproximativ 10 cm, strans lejer in jurul gtului,
avnd grija ca legatura sa nu stanjeneasca respiratia
- victima va fi asezata pe o targa tare (scandura, usa), suficient de lunga si de lata, in asa fel incat corpul
sa nu se indoaie sau sa se miste lateral;
- daca exista posibilitatea, targa se leaga de corpul victimei la nivelul fruntii si pe sub subsuori, iar pe
laturile corpului se vor aseza prosoape rulate, paturi, haine sau orice alt obiect potrivit, pentru a
preintampina orice fel de miscare laterala a capului sau gtului.
Daca victima trebuie transportata la spital de altcineva decat de personal calificat:
- victima trebuie transportata intinsa la orizontala, cu fata in sus, pe o suprafata plana si dura (vehicul cu
platforma)
- corpul victimei trebuie mutat ca un tot imobil, sustinnd capul, gatul si trunchiul in pozitia in care a fost
gasita victima;
- in jurul gtului si capului victimei se aseaza prosoape rulate, paturi sau haine, pentru a preveni orice
miscare;
- daca e posibil, corpul victimei se leaga de suport.
E. ARSURILE
Afectiunile cauzate de arsura ntregului organism sunt determinate direct de marimea suprafetei arse,
profunzimea arsurii si modul de evolutie a leziunii locale.
Clasificarea arsurilor:
In functie de intinderea arsurii:
- arsuri usoare, sub 15% din suprafata corpului;
- arsuri intre 15-30% din suprafata corpului pot genera soc;
- arsuri critice intre 30-40% din suprafata corpului;
- arsuri letale peste 40-50% din suprafata corpului.
Dupa profunzimea arsurii:
- gradul I - congestia pielii, durere, edem;
- gradul II - flictene cu continut limpede transparent, edem, durere;
- gradul III - flictene cu continut sanguinolent, edem, durere;
- gradul IV - escara dermica totala, pielea pare albita sau carbonizata, fiind distrusa in intregime
Primul ajutor in arsuri:
- scoaterea victimei de sub influenta agentului cauzal;
- stingerea flacarilor prin invelirea victimei cu o patura;
- nu se vor indepa;rta resturile de haine de pe zonele arse;
- resuscitare cardio-respiraiorie, daca e cazul;

- zonele arse se acopera cu pansamente groase si sterile (tifon);
- arsura va fi spalata cu apa din abundenta numai in cazul arsurilor chimice;
- nu se aplica peste plaga dezinfectante, unguente, prafuri;
- pe timpul transportului, victima va fi nvelita; cu o haina sau o patura, pentru a se mentine o
temperatura confortabila
F. TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR
Evacuarea persoanelor accidentate din/de sub autovehicul trebuie sa fie cat mai rapida si corect
executata. Aceasta actiune se va face prin ridicare (nu tragere sau impingere), astfel incat capul, gatul si
trunchiul victimei sa fie mentinute, pe cat posibil, in acelasi plan. Numai in acest fel se va evita agravarea
leziunilor existente sau aparitia altora.
Regulile pentru efectuarea unui transport corect sunt:
- dezangajarea victimei sa se faca astfel inct capul gatul si trunchiul sa se mentina in acelasi plan;
- manevrele de resuscitare cardio-respiratorie vor fi continuate si pe timpul transportului;
- victima sa fie transportata numai dupa ce a fost obtinuta redresarea functiilor vitale;
- pozitia victimei pe timpul transportului va ramane identica cu cea in care i s-a acordat primul ajutor la
locul accidentului;
- capul victimei va fi asezat catre directia de deplasare;
- pozitia targii va fi obligatoriu orizontala;
- soferul autovehiculului care transporta victima va evita franarile si efectuarea virajelor bruste.
Pozitionarea victimei in functie de starea generala si ranile existente:
pozitie de repaus (raniri, luxatii, entorse, fracturi inchise)
pe spate, cu capul mai jos decat nivelul trunchiului si al membrelor inferioare, care vor fi ridicate
la 30-45 grade (hemoragii mari)
pe spate (stop cardio-respirator)
sezand (fracturi de antebrat, mandibula, maxilar)
semisezand cu spatele sprijinit (fracturi de coasta cnd victima este constienta)
lateral, pe partea bolnava (victima inconstienta cu fractura costala)
orizontal, pe o parte (fractura; craniana;)
pe spate cu corpul lateral (inconstient, cu fractura de coloana vertebrala)
pe spate (fractura de coloana vertebrala)
NOTIUNI DE MECANICA AUTO

AUTOVEHICULUL = este orice vehicul echipat cu motor, in scopul deplasarii pe drum
1. MOTORUL
MOTORUL = este sursa de energie necesar deplasrii autovehiculelor.
Principalele pri componente ale unui automobil sunt motorul, asiul i caroseria.
Motorul este alctuit din mecanismul motor i instalaii auxiliare.
A. Mecanismul motor este format din organe fixe i organe mobile.

Organele fixe principale ale motoarelor cu ardere intern sunt compuse din colectorul de
admisie i colectorul de evacuare chiulas, blocul cilindrilor, carterul i braele motorului.
Din grupa organelor mobile fac parte arborele cotit i volantul, bielele i pistoanele cu bolurile
i segmenii.
Mecanismul biel-manivel l constituie biela i arborele, care transform micarea rectilinie a
pistonului n micare de rotaie a arborelui motor.
Motorul pornete cu ajutorul cheii de contact, care acioneaz un contact electric ce include circuitul
de aprindere a bujiilor, demarorul are rolul de a angrena coroana dinat a volantului care pune n
micare arborele motor.
Ciclul motor cu aprindere prin scnteie n patru timpi este: admisia, compresia, aprinderea i evacuarea.
Admisia pistonul se deplaseaz n jos i se absoarbe o cantitate de amestec carburant format
din aer i benzin.
Compresia pistonul se deplaseaz n sus, amestecul carburant este comprimat n camera de
compresie a cilindrului.
Aprinderea bujia produce scnteie i astfel se aprinde amestecul carburant, prin aprinderea
amestecului carburant crete temperatura i presiunea gazelor rezultate din ardere, apsnd pe
piston. Pistonul este obligat s se deplaseze i astfel s realizeze cursa activ.
Evacuarea la deplasarea pistonului, gazele arse sunt lsate s ias n atmosfer prin supapa
de evacuare, dup care toi timpii de mai sus se repet.
Dup modul de aprindere a amestecului aer-combustibil exist motoare cu aprindere prin scnteie
(MAS) i motoare cu aprindere prin compresie (MAC, motoare Diesel).
La motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat, combustibilul este introdus
n cilindru, fiind injectat la sfritul cursei de comprimare, el se aprinde atunci cnd vine n contact cu
aerul care a ajuns la temperatura de autoaprindere a combustibilului.
La motoarele n patru timpi, ciclul de funcionare se realizeaz n patru curse simple ale pistonului, deci
n dou rotaii ale arborelui cotit.
La motoarele n doi timpi, ciclul de funcionare se realizeaz n dou curse simple ale pistonului, adic,
ntr-o rotaie complet a arborelui cotit. Arborele cotit realizeaz ciclul de funcionare al unui motor n
patru timpi n dou rotaii complete.
La motoarele cu aprindere prin compresie (MAC) cei patru timpi ai ciclului motor sunt:
admisia,
compresia,
injecia, arderea i destinderea,
evacuarea.
n timpul compresiei supapele de admisie i evacuare sunt ambele deschise. Evacuarea gazelor arse se
realizeaz liber, datorit diferenei de presiune din cilindru i mediul exterior, de ctre piston, care,
mpinge n exterior gazele arse.
Chiulasa = reprezint piesa care nchide cilindrii motorului la captul cel mai ndeprtat de axa
arborelui cotit.
Strngerea insuficient a acesteia, care constituie o cauz a arderii ei, poate avea loc la montarea unui
motor nou.
B. Instalaiile auxiliare ale motorului sunt:

INSTALATIA DE ALIMENTARE
n timpul funcionrii motorului, combustibilul este aspirat de ctre pompa de combustibil prin
intermediul filtrului de combustibil i trimis la carburator sau la unitatea centrala de injecie sau la
rampa de injecie, la motoarele moderne, asistate. Aerul tras din atmosfer i filtrat este trimis n galeria
de evacuare
Amestecul carburant se formeaz:
n galeria de admisie la motoarele cu carburator sau cu injecie monopunct
- n interiorul cilindrilor la motoarele cu injecie multipunct
Amestecul carburant este combinaia dintre aer i combustibil, reeta fiind preparat n funcie de
nevoia motorului sarcin i turaie. Amestecul poate fi mai bogat sau mai srac, funcie de necesitile
motorului.
Rolul carboratorului este de a realize amestecul carburant
Principalele cauze ce duc la ancrasarea bujiilor sunt determinate de utilizarea unui amestec carburant
prea bogat sau de ptrunderea uleiului motor n camera de ardere a pistoanelor.
Alimentare motoarelor cu aprindere prin scintei:
- cu carburator
- cu injecie de combustibil (monopunct sau multipunct). Aceste soluii sunt preferate deoarece
sunt pretabile asistrii i cresc randamentele motoarelor
Alimentare motoarelor cu aprindere prin compresie/diesel:
- cu pomp de injecie (soluia clasic)
- cu pomp injector
- common rail (ramp comun)
Instalaia de alimentare la MAC cuprinde: rezervor, conducte, pomp de alimentare, filtre,
pompa de injecie, conducte de nalt presiune, injectoare.
Partea de nalt presiune are n componen pompa de injecie, conductele, injectoarele.
Pompa de injecie trimite motorin sub presiune la injectoare i regleaz debitul n funcie de
necesiti.
Pompa de amorsare din componena sistemului de alimentare a motoarelor Diesel are rolul de a
umple cu motorin pompa de injecie, nainte de pornirea motorului.
Surplusul de motorin la motoarele Diesel", trecut printre acul injectorului i ghidajul su, se
returneaz n rezervor prin conductele de legtur.
Ruperea arcului de reglare a presiunii de injecie sau a tijei injectorului datorita oboselii
materialului duce la pornirea anevoioas i uneori chiar imposibil a motorului. Dac
defeciunea intervine n timpul funcionrii motorului, datorit scderii brute a presiunii de
injecie motorul funcioneaz neregulat, cu bti, eliminnd fum negru pe eava eapamentului,
iar n foarte scurt timp acesta se oprete.
Scderea puterii motorului este determinat de nfundarea par?ial a tobei de evacuare cu
zgura rezultat din combinarea fumului i a gazelor arse cu vaporii de ap, obturnd ieirea
acestora i mrirea presiunii din interiorul instalaiei de evacuare.
mbcsirea cu praf a filtrului de aer determin mrirea consumului de carburant, ceea ce
impune curarea sau nlocuirea sa periodic pentru a nu diminua randamentul motorului.
Utilizarea unui carburant cu impuriti i insuficient filtrat, determin nfundarea injectoarelor la

motoarele Diesel, iar la cele pe benzin blocheaz funcionarea sistemului de alimentare.
MECANISMUL DE DISTRIBUTIE
Mecanismul de distribuie asigur deschiderea i nchiderea supapelor de admisie i evacuare,
precum i evacuarea gazelor rezultate din ardere.
La motoarele cu ardere prin compresie are rolul de alimenta cu aer cilindrii motorului i de a evacua
gazele arse, la motoarele cu ardere prin scinteie, in funcie de tipul motorului, poate intra aer sau
amestec carburant n cilindrii motorului.
n funcie de tipul motorului distribuia se clasific n:
- distribuie pentru motoare n patru timpi
- distribuie pentru motoare n doi timpi.
n funcie de poziia supapelor, mecanismele de distribuie sunt:
- cu supape n cap, unde supapele sunt montate n chiulas
- sistemul mixt, supapele fiind montate n bloc i n chiulas
Prin comanda distribuiei se transmite micarea de la arborele cotit la arborele cu came.

Distribuia se realizeaz prin intermediul unor roi dinate, unui lan sau unei curele dinate.
Arborele cu came se nvrte de dou ori mai ncet dect arborele cotit.
Arborele cu came (arbore de distribuie) se nvrte de dou ori mai ncet dect arborele cotit.
Uzura inegal a camelor de la arborele cu came duce la funcionarea neregulat a motorului.
Reglarea jocului ntre tijele supapelor i culbutorilor este o operaie important pentru buna
funcionare a motorului. Jocurile prea mici fac ca supapele sa rmn deschise, cea ce
contribuie la schimbarea comprimrii i la apariia rateurilor n admisie i evacuare, topirea
supapelor ori deformarea lor.
Modificarea avansului la injecie pentru un cilindru ori pentru toi cilindrii motorului determin
funcionarea neregulat a acestuia. Un avans prea mare la injecie conduce la apariia fumului
alb la evacuare, iar dac avansul este prea mic se prelungete arderea combustibilului i n faza
de destindere, apare fum negru la evacuare, crescnd consumul de carburant.
Funcionarea motoarelor Diesel" cu fum alb n exces se datoreaz dereglrii avansului injeciei
peste limita admis sau deteriorrii garniturii de chiulas ntre dou camere de ardere.
INSTALATIA DE APRINDERE
Se ntlnete doar la motoarelor cu aprindere prin scinteie.
Amestecul carburant trebuie aprins cu ajutorul unei bujii, la un moment bine stabilt, n timpul al
treilea al ciclului motor.
Circuitul de joas tensiune bateria de acumulatoare, contactul, nfurarea primar a bobinei
de inducie, ruptorul, legtura la mas;
Circuitul de nalt tensiune nfurarea secundar a bobinei, distribuitor, bujii.
Bobina de inducie transform curentul de joas tensiune (12 V) n current de nalt tensiune
(20000 V).
Bujia servete la producerea scnteii. Principalele caracteristici ale bujiei sunt: diametrul
filetului, distana dintre electrozi, valoarea termic.
Autovehiculele moderne folosesc sisteme electronice de aprindere. Acestea sunt controlate de
calculator, momentul scnteii electrice intrnd n diagramele de management ale motorului.
INSTALATIA DE RACIRE
Motoarele sunt echipate cu instalaie de rcire pentru a le menine temperatura de funcionare
normale 80 90 C , deoarece n timpul arderii combustibilului se dezvolt temperaturi foarte
ridicate.
Lipsa rcirii duce la calarea motorului.
Sistemele de rcire sunt de dou feluri:
- cu lichid (ap distilat cu antigel) are ca parti component: pompa de apa, ventilatorul,
radiatorul, termostatul, vasul de expansiune, termocontactul si racordurile din cauciuc
si tuburi flexibile
- cu aer.
Funcionarea normal a motorului la temperatura constant stabilit de constructor, este
condiionat de rcirea sa prin doua sisteme, respectiv sistemul de rcire cu aer sau sistemul de
rcire cu lichid format din ap distilat n amestec cu antigel.
Din instalaia de rcire a motorului se comune din ap distilat sau ap demineralizat n
amestec cu antigel, a crui concentraie se stabilete n funcie de cele mai sczute temperaturi
din timpul iernii (50% apa distilat, 50% antigel, rezist pna la minus 35 gradeC).
Lichidul din instalatia de rcire a motorului, compus din ap distilat n amestec cu antigel, se
verifica i se completeaz anual nainte de a intra in iarn i se nlocuiete la perioadele de timp
(trei ani), ori parcursurile recomandate de constructorul autovehiculului.
Termostatul are rolul de a menine o temperatur optim a motorului; nchide i deschide
circuitul spre radiator la anumite temperaturi.
Termostat nchis lichidul circul numai n motor, nu i prin radiator.
Termostatul deschis - lichidul circul i prin radiator, ceea ce conduce la rcirea acestuia
Pompa de apa este antrenata de catre arboreal cotit printr-o curea trapezoidala, asigurand
transportul lichidului in instalatii
Radiatorul are rol de a dispersa apa supraincalzita venita de la motor pentru a fi racita de catre
ventilator
Defeciuni:
- motorul se supranclzete. Cauze : termostat nchis n permanen, cureaua ventilatorului rupt
sau slab, ulei prea puin, pierderi de lichid de rcire
- motorul se nclzete greu termostatul este deschis n permanen. Motorul, deoarece nu
ajunge la temperatura de regim, polueaz suplimentar i se uzeaz mai repede
INSTALATIA DE UNGERE
Instalaia de ungere a motorului este format dintr-un ansamblu de piese care asigura ungerea
componentelor acestuia, precum i circulaia, filtrarea i rcirea uleiului.
Instalatia de ungere are ca parti component:
- Pompa de ulei = este antrenata de arboreal cu came, prin intermediul pinionilui de pe
arboreal ruptorului distribuitor.filtrarea uleiului de la motor se realizeaza printr-un filtru
de hartie, legat in serie la circuitul de ungere
- Filtru de ulei
- Canale de legatura
Schimbul uleiului de ungere a motorului este recomandabil s fie fcut cnd acesta este cald
pentru a asigura scurgerea sa complet mpreun cu toate impuritile rezultate din exploatare.
Schimbul de ulei se face la intervale recomandate de productorul autovehiculului. Cele mai

bune uleiuri sunt cele sintetice.
Principalele caracteristicile uleiurilor sunt: vscozitate (uleiurile se opun curgerii), onctuozitate
(ader la nivel molecular la suprafaa cu care intr n contact).
Pentru a preveni deteriorarea motorului atunci cnd aparatura de la bordul vehiculului indica
presiunea sczut a uleiului din baie, este obligatorie controlarea nivelului acestuia cu ajutorul
jojei i n funcie de situaie se completeaz sau se remediaz defeciunea intervenit.
Lipsa ungerii poate duce la griparea motorului.
Printre cauzele care pot determina scderea nivelului uleiului n baie se afla uzura accentuat a
motorului, pierderea de ulei datorate neetaneitii garniturilor sau montarea defectuoas a
filtrului de ulei.
Presiunea poate scdea datorit uzurii motorului sau nfundrii sorbului pompei de ulei.
Diluarea uleiului cu ap poate fi cauzat de arderea sau deteriorarea garniturilor de etanare a
cmilor cilindrilor ori de fisurarea cmilor cilindrilor sau a blocului motor (pe joj apare o
spum glbuie).
INSTALATIA ELECTRICA
Generatorul de curent alternativ sau alternatorul produce, energie electric pe care o redreseaz
automat curent continuu prin intermediul unor diode, odat cu primirea impulsului de la motor i, are
rolul s asigure ncrcarea bateriei de acumulatoare i sa alimenteze consumatorii vehiculului.
Cnd alternatorul nu debiteaz sau debiteaz insufficient curent cauza se datoreaza:
- griprii periilor n suportul acestora;
- apariia arsurilor, depunerilor, murdriilor sau unsorilor la inelele colectoare;
ntreruperilor n circuitul de excitaie al alternatorului;
- defectrii regulatorului de tensiune;
deteriorrii diodelor din circuitul de redresare;
slbirii sau ruperii curelei alternatorului
Bobina de inducie este componenta instalaiei unui motor cu aprindere prin scnteie i are rolul de a
transforma curentul electric de joas tensiune (6 sau 12 V) n curent electric de nalt tensiune (10...25
kV) n circuitul secundar, prin fenomenul de inducie electromagnetic.
Motorul electric de pornire (electromotorul sau demarorul) este componenta principal a instalaiei de
pornire a motorului autovehiculului, iar alimentarea sa cu curent continuu este asigurat de bateria de
acumulatoare care poate fi de 6, 12 sau 24 voli.
- Rotirea slab a mecanismului de cuplare i pornirea greoaie a motorului sunt cauzate de
scurtcircuitul n nfurrile rotorului ori ale statorului motorului ce poate conduce la nlocuire
dac, nu este depistat i remediat.
La fel periile colectoare uzate nu mai preseaz corespunztor pe colector i determin
funcionarea greoaie a motorului electric.
- De fiecare dat cnd la introducerea cheii n contact nu se aude zgomotul motorului sau luminile
nu se aprind ori nu funcioneaz claxonul, cauza o reprezint fie oxidarea contactelor de la
bornele bateriei de acumulatoare, fie descrcarea sa complet
Electromotorul (demarorul) este piesa care intr n componena instalatiei de pornire a motorului i
servete la rotirea coroanei dinate a volantului, iar folosirea sa excesiv n cazul n care motorul
pornete greu sau nu pornete, conduce la descrcarea bateriei de acumulatoare.
De asemenea, acelai fenomen se produce i atunci cnd s-a defectat releul regulator de
tensiune, care este un dispozitiv electric destinat s menin constant curentul continuu produs
de alternator pentru ncrcarea bateriei de acumulatoare i alimentarea consumatorilor
autovehiculului.
Bateria de acumulatoare sau pe scurt acumulatorul" este componenta care inmagazineaz energia
electric necesar pornirii motorului i alimentrii consumatorilor autovehiculului. Scderea nivelului
electrolitului din bateria de acumulatoare determin descrcarea acesteia datorit procesului chimic de
sulfatare care const n acoperirea plcilor din plumb cu un strat alb de sulfat de plumb cristalizat.
- De fiecare dat cnd a sczut nivelul electrolitului din bateria de acumulatoare, completarea
acestuia se face cu ap distilat, acoperind plcile de plumb cu pn la 10-15 mm.
- In situaia n care intensitatea luminii farurilor variaz n funcie de turaia motorului, cauza o
reprezint fie slbirea contactelor electrice, fie descrcarea sau sulfatarea bateriei de
acumulatoare.
Becurile pentru faruri au de regul dou faze (bilux). Becul bilux are n partea de jos un ecran pentru faza
de ntlnire (scurt), pentru ca lumina s bat n jos. Se pot monta i becuri cu halogen sau cu xenon.
2. AMBREIAJUL
AMBREIAJUL transmite micarea de rotaie de la motor la cutia de viteze, cu scopul de a cupla progresiv
arboreal cotit al motorului si cutia de viteze si de a permite punerea in miscare, de a-I mari ori micsora
viteza de mers sau chiar oprirea acestuia
Ambreiajul realizeaz cuplarea sau decuplarea motorului de restul transmisiei, realizeaz transmiterea
progresiv a micrii de rotaie ctre cutia de viteze (pedala este eliberat progresiv).
Poziia cuplat pedala este liber volantul motorului se nvrtete mpreun cu discul de ambreiaj i
placa de presiune i transmite micarea de rotaie la arborele ambreiaj.
Poziia decuplat pedala apsat rulmentul de presiune apas pe prghiile de debraiere, discul de
presiune nu mai apas pe discul de ambreiaj iar micarea de rotaie nu se mai transmite ctre cutia de
viteze.
Poziia patinat pedala este eliberat progresiv discul de ambreiaj apas doar puin pe volant iar
micarea de rotaie este preluat progresiv.
Defeciuni:
ambreiajul patineaz (n priz direct, la accelerare, motorul se tureaz, dar vehiculul i mrete
viteza foarte greu)
Cauze:
- ptrunderea de lubrifiant la ferodouri (garniturile discului de frecare),
- uzura mare a ferodourilor,
cursa liber a pedalei de ambreiaj prea mic sau inexistent,
- slbirea sau ruperea arcurilor de presiune
ambreiajul nu cupleaz (la schimbarea vitezelor se aud zgomote de pinioane, este imposibil
schimbarea treptelor)
Cauze:
- cursa liber a pedalei de ambreiaj prea mare,
- deformarea discului de ambreiaj,
- ruperea prghiilor de debraiere,
- ruperea cablului de acionare a ambreiajului.
ambreiajul cupleaz cu ocuri spargerea sau fisurarea discului de ambreiaj.

Rulmentul de presiune se uzeaz repede dac oferul rmne cu piciorul pe pedala de ambreiaj,
dup acionarea acesteia.
Observatie : deprinderea gresita a conducatorului auto, care determina defectarea frecventa a
ambreiajului, este sprijinirea piciorului pe pedala de ambreiaj in timpul deplasarii autovehiculului sau
asteptarea la semafor avand pedala de ambreiaj apasata
3. CUTIA DE VITEZE
Cutia de viteze serveste la variatia fortei de tractiune la rotile motoare ale autovehiculului, atat la
schimbarea vitezei, cat si la mersul inapoi sai la functionarea motorului in gol( la ralanti)
Rol:
modific fora de traciune n funcie de variaia rezistenelor la naintare
realizeaz ntreruperea legturii ntre motor i transmisie, n cazul n care vehiculul st pe loc, cu
motorul n funciune (pe liber)
permite mersul napoi al autovehiculului, fr a inversa sensul de rotaie al acestuia
Cutia de viteze modifica forta de tractiune sau viteza cu ajutorul unor roti dintate de diametre diferite.
De raportul dintre numerele de dinti sau dintre diametre depinde variatia vitezei sau a puterii. Cu cat
raportul de transmisie este mai mare, cu atat viteza este mai mica, dar crete puterea autovehiculului
(raportul maxim este in treapta I de viteza).
Raportul dintre turatia motorului si turatia rotilor motoare se numeste raport de transmitere
Raportul de transmitere se modifica prin schimbarea treptelor de viteza, introducand levierul
schimbatorului intr-o anumita treapta de viteza. Decuplarea spontana de viteza este cauzata de uzura
sau ruperea dispozitivului de zavorare ori de uzura danturii pinioanelor cutiei de viteze.
4. DIFERENTIALUL
Are rolul de a transmite roilor motoare viteze de rotaie diferite n viraje (roata din exteriorul
virajului trebuie s parcurg un spaiu mai lung dect roata din interiorul virajului).
La autovehiculele cu traciune fa, diferenialul se afl n cutia de viteze. La cele cu traciune
spate, el se monteaz la mijlocul axei motrice.
Pentru a preveni inconvenientele legate de prezena diferenialului, acesta se poate bloca de
ctre ofer sau pot fi autoblocante.
5. SUSPENSIA
Are rolul de a amortize ocurile cauzate de denivelrile drumului, asigurnd confortul.

- Arcurile fac legatura elastica dintre caroserie si roti. Cand roata ajunge la un obstacol ea
urmeaza profilul drumului, dar caroseria ramane la acelasi nivel, diferenta fiind preluata de arc.
- Amortizoarele inlatura oscilatiile caroseriei. Amortizorul hidraulic de la automobile transforma
energia cinetica data de oscilatii in caldura prim frecarea masei lichidului din cilindrul
amortizorului.
- Stabilizatoarele reduce nclinaia autovehiculului n viraje. Se folosesc bare de torsiune.
6. ROTILE
Roile automobilului sunt compuse dintr-o band de rulare i dintr-o parte elastic (pneu).
Roile propriu-zise sunt compuse din butuc, disc, janta si pneu
Butucul rotii este pies ace se sprijina, prin intermediul rulmentilor, pe fuzeta sau pe trompa
puntii din spate si are rol de prindere, prin suruburi, a discului si tamburului rotii sau a discului
de frana
Discul rotii poarta janata si pneul acesteia, avand forma ovala, necesara asigurarii spatiului
pentru butuc si mecanismul de franare
Roile vehiculului trebuie s fie centrate i echilibrate.
Presiunea din pneuri trebuie controlat periodic. Dac presiunea este prea mare, pneul se va
uza pe creast, pe mijlocul benzii de rulare. Dac presiunea este prea mic, se va uza pe margini,
se va nclzi, pot aprea crpturi sau se pot desprinde firele de cord. O uzur local,
neuniform, poate avea drept cauze neechilibrarea roii, defectarea amortizorului sau ovalizarea
tamburului.
De fiecare data cand intervine pana la una din rotile directoare, directia autovehiculului trage in
directia respective, modificandu-I traiectoria si tinuta de drum, conducerea pana la oprire
devenind dificila si periculoasa
7. SISTEMUL DE DIRECTIE
Mecanismul de directie este ansamblul de parghii si pese care, prin intermediul volanului, permite
directionarea autovehiculului, avand rolul sa asigure conducerea usoara si rapida a acestuia in linie
dreapta sau in viraje, precum sis a mentina controlul asup[ra directiei de mers si stabilitatea sa in toate
conditiile de exploatare
Sistemul de direcie al unui autovehicul are multiple mecanisme cu ajutorul crora conductorul poate
schimba, n funcie de necesitate, direcia de deplasare a vehiculului.
Sistemul de direcie al unui vehicul trebuie s nu influeneze poziia corect a roilor, s nu fie
influenat de oscilaiile suspensiei, s nu transmit la volan ocurile primite de la roi i s
permit schimbarea direciei de naintare a vehiculului cu un efort minim din partea
conductorului.
Stabilitatea roilor directoare, adic tendina acestora de a-i pstra poziia neutr i de a se
rentoarce la ea cnd au fost deviate de la aceasta, de ctre fore ntmpltoare sau de rotirea
volanului, este determinat i asigurat de unghiurile roilor de direcie.
Unghiul de convergen al roilor asigur paralelismul planurilor de micare a roilor directoare,
fiind necesar pentru a anihila tendina de rulare divergent a acestora.
Roile directoare ale vehiculelor cu traciune fa sunt paralele sau divergente, iar la vehiculele
cu traciune spate, acestea sunt convergente sau paralele.
Unghiul de nclinare lateral a pivotului face ca, n cazul scoaterii roilor n direcie din poziia
neutr, s se mreasc tendina acestora de a reveni la mersul acestora n linie dreapt, uurnd
manipularea volanului.
Unghiul de nclinare longitudinal a pivotului (unghiul de fug) contribuie la stabilitatea n mers
a autovehiculului, prin faptul c roile directoare au tendina s revin singure la direcia de
mers iniial, dup efectuarea unui viraj.
Direcia poate fi servo-asistat, uurnd efortul oferului.
Defeciuni:
- volanul se manevreaz greoi. Cauze: defectarea pompei de nalt presiune a servomecanismului
hidraulic, pompa nu debiteaz ulei suficient, pivoi gripai
- lovituri puternice la volan. Cauze: aer n instalaia hidraulic
- funcionarea cu zgomot a servodirecei. Cauze: prea puin ulei n instalaie
joc prea mare la volan (max. admis - 15 grade). Cauze: angrenaje uzate n caseta de direcie,
uzura capetelor de bar sau pivoilor, joc la articulaia cardanic a volanului.
8. SISTEMUL DE FRANARE
Frna principal sau frna de serviciu, se utilizeaz pentru a reduce viteza de deplasare sau pentru
oprirea automobilului; acionarea acesteia se face prin apsarea unei pedale cu piciorul.
Frna de staionare ( de mana) permite meninerea n stare oprit a vehiculului i meninerea lui n
aceast stare, inclusiv pe un sol cu nclinare., in absenta conducatorului
Frana de securitate( de siguranta, de avarie, de urgent) ce are rol de a suplini frana de serviciu in cazul
defectarii acesteia, iar actionarea sa trebuie sa permita oprirea vehiculului fara ridicarea mainilor de pe
volan
Sistem auxiliar de franare ce este o frana suplimentara, avand acelasi rol ca si frana de serviciu si care se
utilizeaza in caz de necessitate, cand efectul ei se cumuleaza cu cel al franei de serviciu
Dispozitiv de incetinire ( limitatoare de viteza), ce are rolul de a mentine constanta viteza
autovehiculului, la coborarea pantelor lungi, ion cazul vehiculelor cu mase mai mari sau destinate special
utilizarii in zone cu relief accidentat sau de munte
Are urmatoarele functii:
- Reduce viteza
- Asigura oprirea utovehiculului
- Cand autovehiculul se afla intr-o treapta de viteza, il poate mentine pe loc, daca este
nevoie
Eficiena sistemului de frnare se apreciaz dup distana n care se oprete un automobil atunci
cnd se deplaseaz cu o anumit vitez.
Sistemul de frnare este alctuit din frnele propriu-zise i mecanismul de acionare al frnelor.
Frnele pot fi cu discuri sau tamburi i saboi
Pentru o frnare ct mai eficient trebuie ca distana dintre tamburi s fie ct mai mic
Roile pot rmne frnate datorit arcurilor de readucere ale saboilor slabe sau rupte sau
datorit pistonaelor gripate n cilindrii receptori.
Distana dintre saboi i tamburi trebuie s fie mic; dac efectul de frnare se obine la captul
cursei pedalei, atunci distana este prea mare.
Dac pedala de frn se apas uor i se obine efect de frnare dup dou, trei apsri, atunci
exist aer n instalaie.
Pentru micorarea distanei de oprire precum i pentru pstrarea controlului asupra direciei la frnare
se monteaz dispozitivul ABS.. Sistemul poate fi montat mpreun cu EBD (repartizarea electronic a
forelor la frnare) sau ESP (controlul electronic al stabilitii)
Sistemul ABS este component destinata sa previna blocarea rotilor la franare, contribuind la
imbunatatirea capacitatii si intensitatii de franare a vehiculului.
Sistemul ABS intervine in momentul franarii puternice, frnarea se realizeaz prin rostogolire, roile nu
se vor bloca la frnare
9. SASIUL
asiul este scheletul care susine toate mecanismele i sistemele autoveviculului. n acelai timp,
asigur i protecia persoanelor care se afl n automobil, deformnduse cel mai greu n caz de accident.
asiul este compus din:
- grupul organelor de transmitere a momentului motor la roiile motoare
- sistemul de conducere
organele de susinere
- Propulsia
- instalaiile auxiliare
asiul preia majoritatea forelor care ncarc autovehiculul.

Pe el se monteaz suspensiile fa i spate, ntregul lan de transmitere a momentului motor,
precum i caroseria.
n msura n care asiul i caroseria formeaz o singur unitate sudat, indivizibil, vorbim
despre caroserie autoportant, care conine att elementele de rezisten (lonjeroane, grinzi),
ct i caroseria propriu-zis.
Camioanele, autobuzele i autoturismele de teren adevrate, n general vehiculele supuse la
sarcini mari, au asiu separat, autoturismele obinuite au caroserie autoportant.
asiul i caroseria se protejeaz mpotriva ruginei cu mai multe straturi de vopsea.
Este esenial s se asigure drenarea apei provenite din precipitaii sau condens din caviti,
precum i repararea urgent a suprafeelor de pe care vopseaua s-a exfoliat.
asiul separat este construit de obicei din profile U, care se asambleaz prin nituire sau prin
uruburi, pentru a fi mai elastic.
Caroseria poate avea mai multe forme: limuzin, combi (station wagon sau break), coup, cabriolet,
monovolum, etc.
Suspensiile = asigur legtura elastic dintre roi i caroserie (asiu). Legtura trebuie s fie elastic,
deoarece trebuie s asigure confortul cltoriei, precum i preluarea denivelrilor drumului, asigurnd o
bun inut de drum.,fiind alcatuita din arcuri, amortizoare, bara stabilizatoare (antiruliu) si sistemul lor
de prindere
o Trebuie desemenea s permit efectuarea micrilor n plan vertical ale roilor, ct i a celor de
asigurare a direciei vehiculului (n cazul suspensiei fa).
o Suspensia trebuie s asigure preluarea eforturilor dintre roi i caroserie, fr a prezenta
deformaii remanente.
o Suspensia fa trebuie s asigure i geometria roilor directoare (convergen, unghi de fug,
unghiul de pivot).
o Defeciunile suspensiei fa pot duce la uzuri premature ale anvelopelor fa, la manevrarea
greoaie a volanului sau pot determina volanul s trag lateral.
o Defeciunile direciei se remediaz numai n ateliere specializate i autorizate.
o Arcurile pot fi arcuri spirale, n foi sau bare de torsiune.
o Oscilaiile ndelungate ale suspensiei sunt mpiedicate de amortizoarele telescopice, defectarea
lor duce la uzura neregulat, n pete, a suprafeei de rulare a anvelopelor respective, precum i
la o inut de drum defectuoas.
Arcurile si amortizoarele absorb energia de oscilatii a caroseriei generata de neregularitati le

drumului, transformand frecventa acestor oscilatii in limite mai usor suportabile de organismul
uman, de incarcatura si chiar de catre autovehiculul in cauza
Bara stabilizatoare (antiruliu) are rolul de a preveni si a impiedica miscarile de legatura ale
caroseriei
10. COMENZI ACTIONATE CU PICIORUL
PEDALELE
La mainile care nu au cutie de viteze automat, avem trei pedale.
Din stnga spre dreapta ele sunt:ambreiaj frn acceleraie.
Pedalele de ambreiaj i de frn sunt mai sus dect cea de acceleraie deoarece n timpul mersului
pedala de acceleraie trebuie apsat tot timpul i s ne fie mai comod din glezn, s nu ne amoreasc
piciorul.
Pedala de acionare a ambreiajului este acionat numai cu piciorul stng, pentru a decupla (apsat)
sau cupla (ridicat) micarea de rotaie a motorului fa de roile motoare, indiferent de micarea
autovehiculului (nainte sau napoi).
- Piciorul se ine cu clciul n aer i cu vrful tlpii se apas pedala la podea dup care se ridic
treptat pn cupleaz motorul cu cutia de viteze.
- Cnd piciorul revine n poziia de repaus ( dup ridicarea complet a pedalei ambreiajului ),
acesta se aeaz cu vrful n stnga pedalei sprijinit de podea, iar clciul se ine n dreptul
pedalei de ambreiaj.
Atenie: nu se ine piciorul sub pedal. Nu se ine permanent piciorul pe pedal, sub pretextul unor aazise acionri mai urgente n caz de nevoie, chiar cnd acesta trebuie s fie n poziia ridicat, pe lng
faptul c duce la o uzura mai rapid a ambreiajului, face ca datorit poziiei incomode a piciorului,
acesta s oboseasc repede i s nu mai poat aciona cu promptitudinea necesara. Ambreiajul se apas
la plecarea de pe loc, la schimbarea vitezelor n mers i la oprirea mainii.
Observatie : deprinderea gresita a conducatorului auto, care determina defectarea frecventa a
ambreiajului, este sprijinirea piciorului pe pedala de ambreiaj in timpul deplasarii autovehiculului sau
asteptarea la semafor avand pedala de ambreiaj apasata
Pedala de acionare a frnei de serviciu (de picior) se acioneaz numai cu piciorul drept.
- Piciorul se ine cu clciul de obicei pe podea i n funcie de intensitatea cu care se apas pe
pedala de frn, efectul poate fi de reducere a vitezei de deplasare i pn la oprirea complet a
mainii.
Eficiena maxim a frnei de serviciu se realizeaz atunci cnd, pe parcursul frnrii, roile
mainii continu s se rostogoleasc pe sol, nefiind total imobilizate sau, cum se mai spune,
blocate.
Frna de serviciu se mai folosete i la schimbrile de vitez de la mare la mic, pentru a nu
pune frn de motor.
Pedala de accelerare se acioneaz numai cu piciorul drept, acesta trebuie s se sprijine permanent cu
clciul pe podea, fiind ntr-o poziie comod care s permit apsarea acceleraiei pe tot timpul ct
maina se afl n micare, realizndu-se prin aceasta alimentarea cu combustubil a motorului n
functiune.
- Pedala de acceleraie trebuie apsat cu mult finee n mod progresiv, pn la o turaie a
motorului care s asigure mainii viteza de deplasare dorit.
- n cazul punerii n micare a mainii se apas pedala de accelerare pn cnd se realizeaz un
ton plcut urechii, egal cu efortul ce trebuie luat de ctre ambreiaj prin punerea n micare a
mainii.
11. COMENZI ACTIONATE CU MANA

VOLANUL
Volanul implic mainii direcia de deplasare dorit de conductorul auto, permite o manevrare uoar
i sigur.
- Este acionat de regul cu ambele mini, spre dreapta sau spre stnga, micarea acestuia fiind
transmis n mod proportional, roilor directoare, prin intermediul unor mecanisme articulate.
- Volanul revine singur dup efectuarea virajelor, trebuie doar ajutat putin s revin n linie
dreapt, dar fr al lsa liber adic a lua mna de pe el.
- Poziia cea mai comod i care ofer cea mai mare siguran i eficacitate n manevrare , este
cea care corespunde sprijinirii minilor pe volan n dreptul zonei care, pe cadranul unui
ceasornic, indic ora zece i zece minute sau nou i un sfert
- Nu se recomand conducerea mainii cu o singur mn pe volan, nu se bag mna n volan i
nu se ncrucieaz minile pe volan
VITEZELE
Maneta pentru schimbarea vitezelor autoturismele sunt echipate cu cuti de vitez avnd patru, cinci
sau asa trepte de vitez pentru mersul nainte i o treapt pentru mersul napoi ( mararier ).
- Maneta se acioneaz cu mna dreapt, cuplarea oricrei viteze, att pentru mersul nainte ct
i pentru mersul napoi, fcndu-se dup apsarea ( obligatoriu ) a pedalei de ambreiaj,
eliberarea acesteia urmnd s se fac numai dup ce cuplarea treptei de vitez dorit s-a
realizat.
- Treapta de vitez corespunztoare mersului napoi este notat cu litera R pe maneta
schimbtorului de viteze i n funcie de tipul autovehiculului poate fi poziionat difetit.
FRANA DE MANA
Frana de mana se folosete pentru imobilizarea autovehiculului cnd staioneaz sau la efectuarea unor
porniri n ramp, cnd manevrele ce se efectueaz cu ambele picioare nu mai permit i acionarea frnei
de serviciu pentru anularea tendinei de deplasare ctre napoi a autovehiculului.
- Plecatul cu frana de mana trasa, afecteaza grav discul de ambreiaj.
- Este recomandat a se evita meninerea autoturismului n poziia de staionare n ramp din
ambreiaj i acceleraie.
Cnd frna de mn este acionat, avem un bec rou aprins n bordul mainii ( martorul de
averizare ), care ne amintete acest lucru. Frna de mn ar trebui ajustat ( reglat ) periodic.
CATEGORII VEHICULE
Categoriile de vehicule pentru care se elibereaz permisul de conducere se definesc astfel:
categoria AM: mopede;
categoria A1
motociclete cu cilindree maxim de 125 cmc, cu puterea maxim de 11 kW i cu un
raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg;
tricicluri cu motor cu puterea maxim de 15 kW;
categoria A2: motociclete cu puterea maxim de 35 kW, cu un raport putere/greutate care nu
depete 0,2 kW/kg i care nu sunt derivate dintr-un vehicul avnd mai mult de dublul puterii
sale;
categoria A: motociclete cu sau fr ata i tricicluri cu motor cu puterea de peste 15 kW;
categoria B1: cvadricicluri a cror mas proprie nu depete 400 kg (550 kg pentru vehiculele
destinate transportului de mrfuri), neincluznd masa bateriilor n cazul vehiculelor electrice i
care sunt echipate cu motor cu ardere intern a crui putere net maxim nu depete 15 kW
sau cu motor electric a crui putere nominal continu maxim nu depete 15 kW;
categoria B:
- autovehiculul a crui mas total maxim autorizat nu depete 3.500 kg i al crui
numr de locuri pe scaune, n afara conductorului, nu este mai mare de 8;
ansamblul format dintr-un autovehicul trgtor din categoria B i o remorc a crei
mas total maxim autorizat nu depete 750 kg;
- ansamblul de vehicule a cror mas total maxim autorizat nu depete 4.250 kg,
format dintr-un autovehicul trgtor din categoria B i o remorc a crei mas total
maxim autorizat depete 750 kg;
categoria BE: ansamblul de vehicule a cror mas total maxim autorizat depete 4.250 kg,
format dintr-un autovehicul trgtor din categoria B i o remorc sau semiremorc a crei mas
total maxim autorizat nu depete 3.500 kg;
categoria C1: autovehiculul, altul dect cel din categoria D sau D1, a crui mas total maxim
autorizat depete 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg, i care este proiectat i construit
pentru transportul a maximum 8 pasageri n afar de conductorul auto. Autovehiculului din
aceast categorie i se poate ataa o remorc a crei mas total maxim autorizat nu
depete 750 kg;
categoria C1E:
- ansamblul de vehicule constnd dintr-un autovehicul trgtor din categoria C1 i o
remorc sau semiremorc a crei mas total maxim autorizat este mai mare de 750
kg, cu condiia ca masa total maxim autorizat a ansamblului s nu depeasc
12.000 kg;
- ansamblurile de vehicule n care vehiculul trgtor face parte din categoria B, iar
remorca sau semiremorca sa are o mas total maxim autorizat de peste 3.500 kg, cu
condiia ca masa total maxim autorizat a ansamblului s nu depeasc 12.000 kg;
categoria C:
- autovehiculul, altul dect cele din categoria D sau D1, a crui mas total maxim
autorizat este mai mare de 3.500 kg i care este proiectat i construit pentru
transportul a maximum 8 pasageri n afara conductorului auto;
ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C i o remorc a crei mas total
maxim autorizat nu depete 750 kg;
categoria CE: ansamblul de vehicule constnd dintr-un autovehicul trgtor din categoria C i o
remorc sau semiremorc a crei mas total maxim autorizat este mai mare de 750 kg;
categoria D1:
- autovehiculul proiectat i construit pentru transportul a maximum 16 pasageri n afar
de conductorul auto i a crui lungime maxim nu depete 8 m;
ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trgtor din categoria D1 i o
remorc a crei mas total maxim autorizat nu depete 750 kg;
categoria D1E: ansamblul de vehicule constnd dintr-un autovehicul trgtor din categoria D1 i
o remorc a crei mas total maxim autorizat este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie
s fie destinat transportului de persoane;
categoria D: autovehiculul destinat transportului de persoane avnd mai mult de 8 locuri pe
scaune, n afara locului conductorului. Autovehiculului din aceast categorie i se poate ataa o
remorc a crei mas total maxim autorizat nu depete 750 kg;
categoria DE: ansamblul de vehicule constnd dintr-un autovehicul trgtor din categoria D i o
remorc a crei mas total maxim autorizat este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie s
fie destinat transportului de persoane;
categoria Tr: tractor, maini i utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrri;
categoria Tb: troleibuz;
categoria Tv: tramvai
PERMISUL DE CONDUCERE
Pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie, tractoare folosite exclusiv la
exploatarile agricole si forestiere sau masini autopropulsate, conducatorii acestora trebuie sa posede
permis de conducere corespunzator.
Permisele de conducere se elibereaza pentru urmatoarele categorii de vehicule: AM, A1, A2, A, B1, B,
BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr, Tb sau Tv, IN URMA UNUI EXAMEN
Varsta minima pentru obtinerea permisului de conducere este de:
16 ani impliniti, pentru categoriile de vehicule AM, A1 si B1;
18 ani impliniti, pentru categoriile de vehicule A2, B, BE, C1, C1E si Tr;
20 de ani impliniti, daca persoana are o experienta de cel putin 2 ani de conducere a
motocicletelor din categoria A2, sau 24 de ani impliniti, pentru motocicletele din categoria A;
21 de ani pentru categoriile de vehicule C, CE, D1 si D1E, precum si pentru triciclurile cu motor
din categoria A;
24 de ani pentru categoriile de vehicule D, DE, Tb si Tv.
Permisele de conducere se elibereaz dup cum urmeaz:
o pentru categoriile C1, C, D1 i D conductorilor auto care dein permis de conducere categoria
B i care au promovat examenul corespunztor categoriei solicitate;
o pentru categoriile BE, C1E, CE, D1E i DE conductorilor auto care dein permis de conducere
pentru categoriile B, C1, C, D1, respectiv D i care au promovat examenul corespunztor
categoriei solicitate.
Permisele de conducere dau dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, dup cum urmeaz:
permisele de conducere eliberate pentru categoriile C1E, CE, D1E sau DE sunt valabile pentru
ansamblurile de vehicule din categoria BE;
permisele de conducere eliberate pentru categoria CE sunt valabile pentru categoria DE, dac
titularii dein permis de conducere pentru categoria D;
permisele de conducere eliberate pentru categoria CE, respectiv categoria DE sunt valabile
pentru ansamblurile de vehicule din categoria C1E, respectiv categoria D1E;
permisele de conducere eliberate pentru orice categorie sunt valabile pentru vehiculele din
categoria AM;
permisele de conducere eliberate pentru categoria A2 sunt valabile i pentru categoria A1;
permisele de conducere eliberate pentru categoriile A, B, C sau D sunt valabile pentru
categoriile A1, A2, B1, C1, respectiv D1;
permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile pentru triciclurile cu motor
avnd o putere de peste 15 kW, cu condiia ca deintorii permiselor s aib vrsta de 21 de ani
mplinii.
Persoanele care posed permis de conducere categoria B au dreptul de a conduce ansamblurile de
vehicule n cazul n care ansamblul depete 3.500 kg, numai dac fac dovada c au absolvit un curs de
formare n cadrul unei uniti autorizate de pregtire a conductorilor de vehicule.
NU se poate prezenta la examen persoana care a fost condamnata definitiv pentru:
O infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice
Omor, lovire sau vatamare cauzatoare de moarte ori vatamare corporala grava, ca urmare a
nerespectarii regulilor de circulatie
Examenul in vederea obtinerii permisului de conducere consta dinurmatoarele probe:
Categoria AM
- O proba teoretica sustinuta la Serviciile publice comunitare regim premise de conducere
si inmatriculare a vehiculelor
- O proba practica sustinuta in poligon
Categoria A1, A2, A
- O proba practica sustinuta in poligon
- A doua proba practica sustinuta pe traseu /oras
Categoria B si celelalte:
- O proba practica sustinuta pe traseu /oras
Cei ce nu promoveaza una din probe oricare- este declarat RESPINS , putand sustine dupa cel putin 16
zile un nou examen
INFRACTIUNI SI CONTRAVENTII
1. INFRACIUNI fapte foarte grave a cror pedeaps este NCHISOAREA , iar dac faptuitorul
posed permis de conducere , acesta se ANULEAZ
INFRACIUNI
conducerea , tractarea pe drumurile publice a unui autovehicul sau remorci:
neinmatriculate ori cu numr fals sau avnd plcuele cu nr. de nmatriculare retrase
conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fr permis de conducere , cu permisul de
conducere necorespunztor categoriei din care face parte autovehiculul , sau dac permisul este
retras , anulat ori suspendat dreptul de a conduce autovehicule
ncredinarea unui autovehicul cu bun tiin unei persoane,ce nu posed permis de
conducere , l are anulat , reinut , suspendat , ori se afl sub influena alcoolului ori substanelor
stupefiante
conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de ctre o persoan avnd peste 0,80
g/l alcool pur n snge, ori aflat sub influena substanelor stupefiante
refuzul sau mpotrivirea de la recoltarea probelor biologice n vederea stabilirii alcoolemiei ori
prezenei stupefiantelor n snge
tergerea sau modificarea urmelor ori prsirea locului accidentului n urma cruia au rezultat
victime ori dac accidentul sa produs ca urmare a unei infraciuni, (este permis transportul
victimelor la spital dac nu exist alt mijlc de transport cu obligaia revenirii de ndat la locul
accidentului)
consumul de alcool , produse ori medicamente stupefiante dup producerea unui accident
soldat cu victim
distrugerea , degradarea , modificarea poziiei indicatoarelor ori semafoarelor , crearea de
obstacole pe drumul public
organizarea sau participarea n calitate de conductor la ntreceri neautorizate
repararea autovehiculelor avnd urme de accident fr autorizarea poliiei.
2. CONTRAVENII
Faptele ce contravin legislaiei rutiere i nu constituie infraciuni , reprezint CONTRAVENII i se
sanctioneaz,n funcie de gravitatea faptei cu :
- avertisment verbal sau scris
- puncte de amend
- puncte de amend + puncte de penalizare
- puncte de amend + suspendarea exercitrii dreptului de a conduce autovehicule
- puncte de amend + reinerea certificatului de nmatriculare
- puncte de amend + reinerea plcuelor cu numrul de nmatriculare
- imobilizarea vehiculelor
- confiscarea bunurilor folosite pentru svrirea contraveniilor
- radierea din oficiu a nmatriculrii sau nregistrrii
- ridicarea vehiculelor staionate neregulamentar
Pentru o singur fapt se poate dispune o sanctiune contravenional ( puncte-amend ) i mai multe
complementare ex ; suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule , reinerea
certificatului de nmatriculare i imobilizarea autovehiculului.
3.
SUSPENDAREA exercitrii dreptului de a conduce autovehicule se dispune pentru urmatoarele

fapte :
Pentru o perioad de 30 zile + ntre 4-5 puncte de amend

depirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roie a semaforului sau la trecerile la nivel
cu calea ferat
neacordarea prioritii de trecere pietonilor angajai n traversarea regulamentar a drumului
public prin locurile special amenajate i semnalizate, aflai pe sensul de deplasare a
autovehiculului sau tramvaiului
neacordarea prioritii de trecere vehiculelor care au acest drept
nerespectarea semnificaiei culorii roii a semaforului electric
nerespectarea regulilor privind depirea
nerespectarea semnalelor, indicaiilor i dispoziiilor poliistului rutier aflat n exercitarea
atribuiilor de serviciu
neprezentarea n 24 de ore la unitatea de poliie pe raza creia s-a produs accidentul, n
vederea ntocmirii documentelor de constatare , dac nu sa ntocmit constatarea amiabil de
accident
titularul permisului de conducere a svrit contravenii care cumuleaz 15 puncte de
penalizare.
Pentru o perioada de 60 zile + ntre 6-8 puncte de amend
titularul permisului de conducere cumuleaz din nou cel puin 15 puncte de penalizare n
urmtoarele 12 luni de la data expirrii ultimei suspendri a exercitrii dreptului de a conduce
nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depirea sau trecerea la culoarea roie a
semaforului, dac prin aceasta s-a produs un accident de circulaie din care au rezultat avarierea
unui vehicul sau alte pagube material
nerespectarea interdiciei temporare de circulaie instituite pe un anumit segment de drum
public
nerespectarea regulilor de circulaie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea ntr-o
astfel de coloan
circulaia pe sens opus, cu excepia cazurilor n care se efectueaz regulamentar manevra de
depire.
Pentru o perioada de 90 zile + ntre 9-20 puncte de amend
conducerea sub influena buturilor alcoolice, ( sub 0.8g/l alcool pur n snge)
conducerea vehiculului cu defeciuni grave la sistemul de frnare sau la mecanismul de direcie
neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferat cnd barierele sau semibarierele sunt coborte ori
n curs de coborre sau cnd semnalele cu lumini roii i/sau sonore sunt n funciune
depirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv i
pentru categoria din care face parte autovehiculul condus.
n cazul n care conductorul de autovehicul svrete, ntr-un interval de 6 luni de la data restituirii
permisului de conducere , din nou o nou fapt pentru care se suspend exercitarea dreptului de a
conduce autovehicule ,perioada de suspendare se majoreaz cu nc 30 de zile.
4. PUNCTELE DE PENALIZARE
Urmtoarele contravenii se sancioneaz cu 2 puncte de penalizare :
folosirea incorect a luminilor de drum la ntlnirea cu un autovehicul care circul din sens opus
folosirea telefoanelor mobile n timpul conducerii, cu excepia celor prevzute cu dispozitive de
tip mini libere
nefolosirea de ctre conductorii autovehiculelor a centurii de siguran ori ctilor de
protecie de ctre conductorii motocicletelor
depirea cu 10 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respective
circulaia pe un sector de drum pe care accesul este interzis
nerespectarea regulilor privind manevra de ntoarcere, mersul napoi, schimbarea benzii de
circulaie sau a direciei de mers
nerespectarea obligaiei de a folosi luminile de ntlnire i pe timpul zilei, pe autostrzi, drumuri
express i pe drumuri naionale europene ( E )
oprirea neregulamentar
folosirea incorect a luminilor de drum fa de autovehiculul care circul n faa sa , n aceeai
direcie de mers.
oprirea nejustificat sau circulaia pe banda de urgen a autostrzilor ori oprirea pe partea
carosabil a drumurilor express sau a drumurilor naionale europene ( E )
depirea cu 21 30 km/h a vitezei maxime admise
nerespectarea regulilor privind manevra de ntoarcere, mersul napoi, schimbarea benzii de
circulaie sau a direciei de mers, dac prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat
avarierea unui vehicul sau alte pagube material
nepstrarea unei distane corespunztoare fa de vehiculul din fata , dac prin aceasta s-a
produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube material
nerespectarea semnificaiei indicatorului ocolire, instalat pe refugiul staiilor de tramvai
ptrunderea ntr-o intersecie atunci cnd circulaia n interiorul acesteia este blocat
staionarea interzis
folosirea luminilor de cea n alte condiii dect pe timp de cea.
nerespectarea obligaiilor care revin n cazul vehiculelor rmase n pan sau avariate
refuzul nmnrii actului de identitate, a permisului de conducere, a certificatului de
nmatriculare sau de nregistrare, a celorlalte documente prevzute de lege, la cererea
poliistului rutier, precum i refuzul de a permite verificarea vehiculului
circulaia n timpul nopii sau ziua, pe timp de cea, ninsoare abundent sau ploaie
torenial, cu un autovehicul fr lumini sau fr semnalizare corespunztoare
conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci atunci cnd dovada nlocuitoare a
certificatului de nmatriculare sau de nregistrare este eliberat fr drept de circulaie sau
durata acesteia a expirat.
refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnic a acestuia
nerespectarea semnalelor agenilor de cale ferat care dirijeaz circulaia la trecerile la nivel cu
calea ferat
conducerea unui vehicul nmatriculat care nu are montat una dintre plcuele cu numrul de
nmatriculare , ori placuele nu sunt fixate la locul lor
circulaia sau staionarea pe spaiul interzis care separ sensurile de circulaie pe autostrad
staionarea ori parcarea autovehiculelor pe autostrad n alte locuri dect cele special
amenajate i semnalizate
executarea pe autostrad a manevrei de ntoarcere sau de mers napoi, circulaia sau
traversarea de pe un sens de circulaie pe cellalt prin zonele interzise, respectiv prin zona
median sau racordurile dintre cele dou pri carosabile
nerespectarea semnificaiei indicatoarelor Trecere la nivel cu o cale ferat simpl, fr bariere;
Trecere la nivel cu o cale ferat dubl, fr bariere sau Oprire , instalate la trecerea la nivel cu o
cale ferat
schimbarea direciei de mers prin viraj spre stnga, dac prin aceasta se ncalc marcajul
longitudinal continuu care separ sensurile de circulaie
ptrunderea ntr-o intersecie dirijat prin semafoare, dac prin aceasta se produce
blocarea circulaiei n interiorul interseciei.
Punctele de penalizare se anuleaz odata cu :

- mplinirea termenului de 6 luni de la data constatrii contraveniei
- suspendarea exercitrii dreptului de a conduce autovehicule.
Punctele de penalizare sunt nsoite i de puncte de amend.
5. REINEREA PERMISULUI DE CONDUCERE
Permisul de conducere sau dovada nlocuitoare a acestuia se REINE n vederea :
ANULRII cnd titularul acestuia a svrit infraciuni legate de legislaia rutier , a fost
obinut fraudulos,titulatului i sa interzis dreptul de a conduce autovehicule ori titularul
permisului a decedat
SUSPENDRII la svrirea unei contravenii pentru care se suspend dreptul de a conduce
autovehicule
RETRAGERII cnd titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule
PRESCHIMBRII cnd prezint modificri, tersturi sau adugri, este
deteriorat ori perioada de valabilitate a expirat
NAPOIERII cnd se afl n mod nejustificat asupra altei persoane.
6. REINEREA CERTIFICATULUI DE NMATRICULARE
Certificatul de nmatriculare ori dovada nlocuitoare a acestuia se reine n urmtoarele cazuri :
vehiculul nu are efectuat inspecia tehnic periodic valabil
nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare la transportul produselor
periculoase
vehiculul circul noaptea fr faruri sau lmpi de semnalizare, dispozitivele de iluminare i
semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevzute n normele tehnice n
vigoare
vehiculul circul cu defeciuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte
dispozitive dect cele omologate
sistemul de frnare de serviciu este defect

sistemul de frnare de ajutor sau de staionare este defect
mecanismul de direcie prezint uzuri peste de peste 15 grade
anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici dect cele prevzute n cartea de identitate a
vehiculului,prezint tieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admis
nedotarea autovehiculului cu anvelope de iarn ( M + S ), cnd carosabilul este acoperit cu
polei, ghea sau zpad
zgomotul n mers sau staionare depete limita legal admis pentru tipul respectiv de vehicul
motorul emite noxe poluante peste limitele legale admise
elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezint uzuri pronunate ori nu sunt
compatibile,fiind de natur s provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului
autovehiculul sau tramvaiul are aplicate pe parbriz, lunet sau geamurile laterale afie sau
reclame publicitare, folii neomologate i/sau nemarcate corespunztor ori accesorii care
restrng sau estompeaz vizibilitatea n timpul mersului, att din interior, ct i din exterior
autovehiculul are aplicat pe partea frontal i/sau posterioar a acestuia afie, nscrisuri sau
reclame carediminueaz eficacitatea dispozitivelor de iluminare i semnalizare luminoas ori
citirea numrului de nmatriculare
autovehiculul prezint scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant
plcuele cu numrul de nmatriculare sau de nregistrare nu sunt conforme cu standardul ori au
aplicate dispozitive de iluminare, altele dect cele omologate
datele din certificatul de nmatriculare sau de nregistrare nu corespund cu caracteristicile
tehnice ale vehiculului
vehiculul nu a fost radiat din circulaie n cazurile prevzute n prezenta ordonan de urgen
vehiculul nu este asigurat de rspundere civil n caz de pagube produse terilor prin accidente
de circulaie, conform legii
deintorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de nmatriculare sau de nregistrare, n
conformitate cu prevederile legale
vehiculul nu are montat una dintre plcuele cu numrul de nmatriculare sau de nregistrare
vehiculul are lips elemente ale caroseriei ori aceasta este ntr-o stare avansat de degradare
lipsa dotrilor obligatorii pe autovehicule destinate nvrii conducerii autovehiculelor n
procesul instruirii persoanelor n vederea obinerii permisului de conducere
7. IMOBILIZAREA VEHICULELOR
IMOBILIZAREA unui vehicul se dispune n cazul svririi uneia dintre urmtoarele fapte:
conducerea unui vehicul nenmatriculat ori cu numr de nmatriculare fals ori fr a avea
montate plcuele cu numrul de nmatriculare
conducerea unui vehicul a crui stare tehnic pune n pericol grav sigurana circulaiei,
deterioreaz drumul public sau afecteaz mediul
conducerea unui vehicul cu nclcarea regulilor referitoare la transportul mrfurilor
periculoase ori cu gabarite i/sau mase depite
conducerea unui vehicul despre care exist date sau indicii c face obiectul unei fapte de natur
penal
conductorul refuz s se legitimize
conductorul se afl sub influena buturilor alcoolice, a produselor sau substanelor
stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, iar conducerea vehiculului nu
poate fi asigurat de o alt persoan
nu respect timpii de conducere i de odihn prevzui de lege
conductorul acestuia ori unul dintre pasageri svrete o fapt de natur penal sau este
urmrit pentru svrirea unei infraciuni.
CONFISCAREA BUNURILOR
Sunt supuse confiscrii:
- mijloacele speciale de avertizare luminoase i sonore deinute, montate i folosite pe
autovehicule
- dispozitivele care perturb funcionarea aparatelor radar
- plcuele cu numrul de nmatriculare care nu corespund standardelor n vigoare i care sunt
montate pe vehicule
vehiculele cu traciune animal, cnd circul pe drumurile publice pe care le este interzis
accesul ori pe alte trasee dect cele stabilite de autoritile publice locale.
8. REINEREA PLCUELOR CU NUMRUL DE NMATRICULARE
Plcuele cu numrul de nmatriculare se rein n urmtoarele cazuri:
plcuele cu numrul de nmatriculare sau de nregistrare nu sunt conforme cu standardul ori au
aplicate dispozitive de iluminare neomologate
datele din certificatul de nmatriculare sau de nregistrare nu corespund cu caracteristicile
tehnice ale vehiculului
vehiculul nu a fost radiat din circulaie n cazurile prevzute n prezenta ordonan de urgen
vehiculul nu este asigurat de rspundere civil
nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare la transportul produselor
periculoase.
9. RADIEREA AUTOVEHICULELOR
Radierea din eviden a vehiculelor se face : la cererea proprietarului n urmtoarele cazuri:
proprietarul sau mandatarul acestuia dorete retragerea din circulaie a vehiculului i face
dovada depozitrii acestuia ntr-un spaiu adecvat, deinut n condiiile legii
proprietarul sau mandatarul acestuia face dovada dezmembrrii vehiculului
la schimbarea domiciliului, a reedinei sau a sediului proprietarului, pe raza de competen a
altei autoriti dect cea care a efectuat nmatricularea sau nregistrarea
n cazul furtului autovehiculului
la scoaterea definitiv din Romnia a vehiculului respectiv.
Autoritile locale, radiaz din oficiu n termen de 30 de zile de la primirea deciziei , vehiculele
declarate fr proprietar sau abandonate.
Poliia radiaz din circulaie vehiculul , dac deintorul nu face dovada asigurrii acestuia , dup 30 de
zile de la data retinerii certificatului de nmatriculare i a plcuelor cu numrul de nmatriculare.
Este interzis circulaia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din eviden.
10. INMATRICULAREA VEHICULELOR
Inmatricularea este luarea in evidenta autoritatilor a autovehiculelor
Ea se solicita Serviciului public comunitar regim premise de conducere si inmatriculare a
vehiculelor, pe raza caruia isi are domiciliul proprietarul, inainte de punerea in circulatie
Pe baza actelor, se elibereaza Certificatul de inmatriculare, cu anexa lui si placile de
inmatriculare
In anexa certificatului de inmatriculare se trec inspectiile tehnice periodice
Mai exista inmatriculare temporara, pentru probe, provizorie si speciala
11. INREGISTRAREA VEHICULELOR

Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, mainile i utilajele autopropulsate utilizate n lucrri de construcii,
agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun nmatriculrii, precum i vehiculele cu traciune
animal se nregistreaz de ctre consiliile locale, care in i evidena acestora
NOTIUNI GENERALE
Expresiile si termenii de mai jos au urmatorul inteles:
acordare a prioritatii - obligatia oricarui participant la trafic de a nu isi continua deplasarea sau
de a nu efectua orice alta manevra, daca prin acestea ii obliga pe ceilalti participanti la trafic
care au prioritate de trecere sa isi modifice brusc directia sau viteza de deplasare ori sa opreasca
ansamblu de vehicule - vehiculul cu motor cuplat cu unul sau doua vehicule, care circula pe
drum ca o unitate
autovehicul - orice vehicul echipat, prin constructie, cu un motor cu propulsie, in scopul
deplasarii pe drum. Mopedele, troleibuzele si tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule.
Vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, tractoarele folosite exclusiv in
exploatarile agricole si forestiere, precum si vehiculele destinate pentru efectuarea de servicii
sau lucrari, denumite masini autopropulsate, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul
bicicleta - vehiculul prevazut cu doua roti, propulsat exclusiv prin forta musculara, cu ajutorul
pedalelor sau manivelelor;
coloana oficiala - unul sau mai multe vehicule care circula pe drumul public si sunt insotite de
unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, care au in functiune semnale speciale de
avertizare sonore si luminoase de culoare rosie;
conducator - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de
tractiune, animale izolate sau in turma, de povara ori de calarie;
masa totala maxima autorizata - masa maxima a unui vehicul incarcat, declarata admisibila in
urma omologarii de catre autoritatea competenta;
moped - vehicul, cu doua sau trei roti, a carui viteza maxima prin constructie este mai mare de
25 km/h, dar nu depaseste 45 km/h si care este echipat cu un motor cu ardere interna, cu
aprindere prin scanteie, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 50 cm3 sau cu un alt motor cu
ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui putere nominala continua maxima nu depaseste 4
kW, iar masa proprie a vehiculului nu depaseste 350 kg, neincluzand masa bateriilor in cazul
vehiculului electric. Este asimilat mopedului cvadriciclul usor, astfel cum este definit la pct. 6
partea A din anexa nr. 1 la sectiunea 4 din Reglementarile privind omologarea de tip si
eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor
utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor
si locuintei nr. 211/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
motocicleta - autovehiculul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor care are
o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3 si/sau a carui viteza maxima, prin constructie,
depaseste 45 km/h;
participant la trafic - persoana fizica ce utilizeaza, la un moment dat, drumul public;
pista pentru biciclete - subdiviziunea partii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau
pista separata de drum, special amenajata, semnalizata si marcata corespunzator, destinata
numai circulatiei bicicletelor
prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a trece inaintea celorlalti participanti
la trafic cu care se intersecteaza, in conformitate cu prevederile legale privind circulatia pe
drumurile publice;
remorca - vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;

remorca usoara - remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;
semiremorca - remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata in parte de catre un
autovehicul sau de catre un tractor;
tractor - vehiculul cu motor, pe roti sau pe senile, conceput special pentru a trage sau a impinge
anumite utilaje sau remorci folosite in exploatarile agricole ori forestiere sau pentru alte lucrari,
care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public;
triciclu cu motor - autovehicul cu trei roti dispuse simetric, a carui viteza maxima prin
constructie depaseste 45 km/h, care este echipat cu un motor avand o cilindree de peste 50
cm3, in cazul unui motor cu ardere interna, sau cu un motor electric cu putere nominala
continua ce depaseste 4 kW;
detinator mandatat - persoana fizica sau juridica care foloseste un vehicul in baza unui contract
de leasing saucontract de inchiriere;
vehicul - sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare,
utilizat in modcurent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de
servicii sau lucrari;
zona pietonala - perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei
pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, avand intrarile
si iesirile semnalizate in conformitate cu prevederile legale;
zona rezidentiala - perimetrul dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie,
avand intrarile si iesirile semnalizate in conformitate cu prevederile legale.
ntrebri de conducere ecologic de la examenul cu poliia

1. n ce fel v sporii confortul termic n habitaclul autovehiculului , dac conducei ntr-un ora cu un
trafic intens , pentru a proteja mediul ?
a) pornii aerul condiionat
b) deschidei geamurile laterale
c) pornii aerul condiionat i las i un geam ntredeschis
2. n ce fel v sporii confortul termic n habitaclul autovehiculului , dac conducei pe un drum public
situat n afara localitilor , pentru a proteja mediul ?
a) pornii aerul condiionat
b) deschidei un geam lateral
c) deschidei dou geamuri laterale , de pe aceeai parte a autovehiculului , pentru ca aerul s circule
3. Comportamentul ecologic n conducerea autovehiculului presupune:
a) planificarea traseului pentru a economisi timp i carburant
b) evitarea zonelor cu circulaie dens , cu lucrri pe carosabil sau teren accidentat
c) deplasarea cu vitez i accelerri brute , pentru a scurta timpul deplasrii
4. Efectul folosirii instalaiei de aer condiionat este:
a) scderea puternic a gradului de confort
b) reducerea consumului de combustibil
c) creterea consumului de combustibil
5. Utilizarea pe autostrad a limitatorului de vitez pentru autovehicule dotate cu acest sistem are ca
efect :
a) creterea consumului de carburant
b) reducerea consumului de carburant
c) nu are nici un efect n ceea ce privete consumul de carburant
6. Pentru a conduce ecologic este necesar :
a) s verifici o data pe lun , la rece, presiunea in anvelope
b) s inlocuieti pneurile la fiecare 1000 km
c) s schimbi pneurile , ntre ele dup parcurgerea a cca. 10.000 km
7. Ce se inelege prin conducere ecologic ?
a) folosirea permanent a combustibilului biodegradabil
b) asamblul msurilor comportamentale , de control sau verificare a vehiculului , prin care se realizeaz
economie de energie i protejarea mediului
c) deplasri urbane cu bicicleta , role , pe jos sau alte mijoace care nu polueaz atmosfera
8. Cum trebuie s conduci, astfel nct s reduci poluarea ?
a) porneti motorul fr a folosi acceleraia i demarezi imediat
b) porneti motorul , apsnd acceleraia la un sfert din curs , apoi nclzeti motorul pentru ca n
timpul deplasrii consumul s fie redus
c) porneti motorul cu acceleraia la podea , apoi porneti de pe loc demarnd agresiv , n timpul
deplasrii folosind accelerri rapide , pentru ca motorul s se nclzeasc rapid
9. n sensul conducerii ecologice a autovehiculului se recomand:
a) s evii transportul obiectelor inutile n portbagaj sau habitaclu
b) s nu ai montat n permanen pe autovehicul , portbagajul suplimentar
c) s utilizezi spoilere i faruri suplimentare
10. Pentru a conduce ecologic se recomand:
a) utilizarea climatizrii numai n cazul traseelor scurte
b) utilizarea climatizrii numai cnd este absolut necesar
c) utilizarea climatizrii numai pe timp de noapte
11. Consumul de carburant se marete dac:
a) foloseti orice aparat electric conectat la generatorul autovehiculului (alternator)
b) lichidul de rcire nu conine antigel
c) autovehiculul nu este dotat cu servo-direcie
12. n care situaii crete consumul de carburant ?
a) atunci cnd motorul nu atinge temperatura de funcionare
b) atunci cnd fumul de la eapament este de culoare neagr
c) atunci cnd motorul funcioneaz cu ntreruperi
13. Cnd se recomand oprirea motorului pentru reducerea consumului de combustibil ?

a) n cazul unei opriri lungi la trecerea la nivel cu calea ferat
b) la culoarea roie a unui semafor care de regul dureaz foarte mult
c) la semnalul de oprire al poliistului rutier
14. Cum trebuie s procedezi pentru a conduce ecologic un autovehicul ?
a) s reduci viteza , folosind frna de motor;
b) s scoi levierul schimbtorului de vitez pe punctul mort , cnd frnezi
c) s actionezi frna de serviciu simultan cu cea de ajutor pentru a opri mai repede.
15. Pentru a conduce ecologic un autovehicul , se recomand:
a) folosirea motorului la ralanti , n cazul stationrii voluntare
b) oprirea motorului la coborrea unei pante , pentru a economisi carburant
c) meninerea unei viteze constante , de preferin medie
16. Conduita ecologic n conducerea unui autovehicul nseamn :
a) s nu poluezi fonic mediul inconjurtor , folosind instalaia de sonorizare la maxim
b) s anticipezi situaiile din trafic , astfel nct s nu frnezi brusc i s nu accelerezi agresiv
c) s intreii permanent autovehiculul curat
17. Cauzele care determin poluarea mediului sunt :
a) arderea incomplet si defectuoas a combustibilului
b) rularea cu vitez redus
c) defectarea filtrului de carburant
18. Cum este indicat s demarezi , astfel nct s reduci consumul de carburant ?
a) s schimbi succesiv treptele de vitez , astfel nct s ajungi ct mai curand n treapta de vitez optim
, pentru vitez de deplasare pe acel sector de drum
b) foloseti o treapt de vitez superioar , la o turaie medie sau medie-inferioar
c) foloseti trepte de vitez inferioare , la turaii ale motorului medii-superoare sau superioare , pentru a
obine putere maxim
19. Transportul bagajelor pe portbagajul de pe pavilionul autovehicului are ca efect:
a) scderea puternica a gradului de confort
b) reducerea consumului de combustibil
c) creterea consumului de combustibil
RASUNSURI CORECTE LA INTREBARILE DE CONDUITA PREVENTIVA
1-b
11 - a
2-a
12 -abc
3 a, b
13 - ab
4-c
14 - a
5-b
15 - c
6 a, c
16 - b
7-b
17 - a
8-a
18 - ab
9 a, b
19 - c
10 - b
Intrebari de mecanica cat. B

1. Care poate fi motivul nclzirii excesive a motorului?
a) blocarea termostatului n poziia nchis
b) ruperea curelei de antrenare a ventilatorului sau pompei de ap
c) blocarea termostatului n poziia deschis
2. Care poate fi motivul nclzirii excesive a motorului?
a) blocarea termostatului n poziia nchis
b) temperatura ridicat a aerului, vara
c) temperatura sczut a aerului, iarna
3. Care motiv determin consum mrit de carburant?
a) dereglarea carburaiei sau a sistemului de injecie a carburantului
b) conducerea ecologic
c) folosirea unui carburant ecologic
4. Uleiul din motor are rolul:
a) de a unge piesele n micare ale acestuia, prin formarea unei pelicule de lubrifiant pe suprafaa
acestora
b) de a proteja motorul de rugin
c) de a asigura montarea uoar a motorului
5. Uleiul de motor este caracterizat prin:
a) culoare
b) temperatur
c) vscozitate i onctuozitate
6. Emisia de fum albastru a autovehiculelor se datoreaz:
a) consumului exagerat de ulei, datorit uzurii motorului
b) amestecului carburant prea bogat
c) ptrunderii carburantului n baia de ulei
7. Emisia de fum negru a autovehiculelor se datoreaz:
8. Calamina depus pe electrozii bujiilor indic:
9. Creterea nivelului uleiului din baia de ulei a motorului se datoreaz:
a) defectrii pompei de ulei
b) defectrii pompei de ap
c) ptrunderii carburantului sau a lichidului de rcire n baia de ulei
10. Cnd trebuie schimbat lichidul antigel?

a) n fiecare an
b) o dat la trei ani
c) niciodat
11. Ce se urmrete la lucrul cu soluia antigel?
a) evitarea dilurii acesteia cu ap
b) evitarea agitrii acesteia, pentru c poate exploda
c) evitarea contactului cu aceasta pentru c este toxic
12. Ce defeciune poate determina aprinderea lmpii martor a nivelului ncrcrii acumulatorului de
pe tabloul de bord?
a) defectarea pompei de ulei
b) defectarea pompei de ap
c) ruperea curelei de acionare a alternatorului
13. Blocarea termostatului n poziia deschis conduce la:
a) fierberea lichidului de rcire
b) pierderea lichidului de rcire
c) consum mrit de combustibil, deoarece motorul nu atinge temperatura normal de funcionare
14. Care este temperatura de regim normal a lichidului de rcire?
a) 60-70 grade Celsius
b) 90-95 grade Celsius
c) 110-120 grade Celsius
15. Defeciunea cea mai frecvent a sistemului de rcire cu lichid este:
a) ruperea ventilatorului
b) ruperea sau tensionarea necorespunztoare a curelei de acionare a ventilatorului sau pompei de ap
c) defectarea radiatorului
16. Ventilatorul instalaiei de rcire cu lichid poate fi acionat:
a) mecanic, prin curea, de ctre motor
b) electric, prin termocontact i motor electric
c) hidraulic
17. Sistemul de ungere poate fi ntreinut prin:
a) schimbarea periodic a uleiului
b) verificarea i completarea nivelului uleiului
c) splarea radiatorului
18. Bateria de acumulatoare este descrcat dac:
a) la aprinderea farurilor, lumina acestora slbete progresiv
b) la acionarea claxonului, acesta emite un sunet slab sau nu funcioneaz
c) este mai uoar ca de obicei
19. Crui fenomen se datoreaz funcionarea n continuare a motorului dup ntreruperea

contactului?
a) autoaprinderii
b) calrii
c) griprii
20. Autoaprinderea, n cazul motoarelor care funcioneaz cu benzin, se poate datora:
a) reglrii greite a aprinderii
b) utilizrii unui carburant cu cifr octanic inferioar celei recomandate
c) utilizrii unui carburant cu cifr octanic superioar celei recomandate
21. Benzinelor le este caracteristic:
a) culoarea
b) cifra octanic
c) cifra cetanic
22. Motorinelor le este caracteristic:
a) culoarea
b) cifra octanic
c) cifra cetanic
23. Motoarele cu aprindere prin comprimare (MAC sau Diesel) utilizeaz drept carburant:
a) benzina
b) motorina
c) uleiul de motor
24. Motoarele cu aprindere prin scnteie (MAS sau motoare Otto) utilizeaz drept carburant:
a) benzina
b) motorina
c) uleiul de motor
25. Blocarea motorului datorit creterii excesive a temperaturii se numete:
a) gripare
b) detonaie
c) calare
26. Blocarea motorului datorit lipsei ungerii se numete:
a) gripare
b) detonaie
c) calare
27. Mecanismul mobil al motorului este alctuit din:
a) piston, bol, biel, arbore cotit
b) supap, bol, arbore cu came
c) carburator, tob de eapament
28. Supapele motorului n patru timpi sunt acionate de:

a) arborele de distribuie
b) axul cardanic
c) axul compresorului
29. Amreiajul are rolul:
a) de a cupla sau decupla progresiv motorul de restul transmisiei
b) de a asigura posibilitatea efecturii virajelor
c) de a asigura o turaie constant motorului
30. Defectarea frecvent a ambreiajului poate fi determinat de:
a) acionarea ndelungat a pedalei de ambreiaj, la opriri mai lungi, cu motorul pornit
b) rularea cu viteze ridicate
c) rularea frecvent cu levierul schimbtorului de viteze scos la punctul mort
a) patinarea acestuia la turaii ridicate ale motorului
b) rularea cu viteze reduse
c) rularea frecvent cu motorul oprit
a) porniri de pe loc cu sarcini mari, care necesit turarea motorului i patinarea ndelungat a
ambreiajului
b) rularea pe autostrad
c) utilizarea de carburani necorespunztori
33. Care dintre motivele enumerate mai jos poate determina acionarea greoaie a volanului?
a) presiune prea mare n roile din fa
b) presiune prea mic n roile din fa
c) presiune prea mare n roile din spate
34. Care poate fi cauza uzurii premature a pneurilor roilor din fa?
a) deplasarea cu viteze reduse
b) acionarea volanului pe loc
c) reglarea defectuoas sistemului de direcie
35. Cum se procedeaz pentru repararea defeciunilor sistemului de direcie?
a) se remediaz numai n ateliere autorizate
b) se apeleaz la o cunotin care se pricepe la maini
c) acestea nu se repar, deoarece nu prezint pericol
36. Jocul mare la volan poate fi determinat de :
a) uzura axului volanului
b) uzura pneurilor
c) uzura bieletelor de direcie
37. Eliberarea incomplet a frnei de mn determin:

a) economie de carburant
b) consum suplimentar de carburant
c) nclzirea butucilor roilor pe care acioneaz frna de mn
38. Efortul mare solicitat la acionarea pedalei de frn poate avea drept cauze:
a) prezena aerului n instalaie
b) griparea pistonaelor de frn ai cilindrilor receptori
c) blocarea cablului frnei de mn
39. O curs liber mare a pedalei de frn poate fi determinat de :
a) joc prea mare ntre saboi i tambur
b) ruperea arcului de readucere a saboilor
c) pierederea lichidului de frnare
40. O curs liber mic a pedalei de frn poate fi determinat de :
a) pierederea lichidului de frnare
b) ruperea arcului de readucere a saboilor
c) joc prea mic ntre saboi i tambur
41. Frna funcioneaz eficient dac:
a) spaiul de frnare este ct mai mic
b) urma de frnare vizibil pe carosabil este scurt
c) pedala are curs mare
42. Durata de serviciu a pneurilor este influenat n principal de :
a) starea sistemului de frnare
b) temperatur
c) presiunea din pneuri
43. Presiunea din pneuri se msoar:
a) la rece, dup o perioad de staionare
b) la cald, dup rulare
c) cu vehiculul ncrcat
44. Care este rolul cutiei de viteze?
a) permite alegerea unor rapoarte de transmitere convenabile ntre motor i roat, inclusiv scoaterea la
punctul mort
b) asigur mersul napoi fr a inversa sensul de rotaie al motorului
c) asigur transmiterea momentului motor de la motor la roi
45. Fumul negru emis de motoarele Diesel se datoreaz:
a) nfundrii tobei de eapament
b) culorii combustibilului
c) defeciunilor sistemului de injecie
46. Termostatul este parte component a instalaiei de:

a) rcire
b) ungere
c) aer condiionat
47. Dac pe roile aceleiai osii eficiena frnei este diferit, atunci:
a) dup frnare roile rmn blocate
b) la frnare vehiculul poate derapa lateral
c) acest lucru nu afecteaz inuta de drum
48. Blocarea roii n timpul rulrii poate fi cauzat de:
a) griparea rulmenilor roii respective
b) uzurii garniturilor de frnare
c) ovalizarea tamburului
49. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos pot fi caracteristice frnei?
a) promptitudine
b) fidelitate
c) declivitate
50. Observai c la acionarea frnei aceasta trebuie apsat de mai multe ori pentru a fi eficace. Ce
msuri luai?
a) circulai fr a ine cont de acest fenomen
b) reparai frna la un atelier specializat
c) rugai un cunoscut care se pricepe s o repare
51. Care poarte fi cauza faptului c volanul trage ntr-o parte?
a) ncrctura dispus asimetric
b) geometria roilor directoare greit regalat
c) presiunea prea mic din pneuri
52. Care poarte fi cauza faptului c volanul trage ntr-o parte?
a) presiunea prea mare din pneurile roilor din fa
b) presiunea inegal din pneurile roilor din fa
c) presiunea prea mic din pneurile roilor din fa
53. La utilizarea roii de rezerv de tip subire (de urgen), se va circula cu o vitez maxim de:
a) 50 km/h
b) 60 km/h
c) 80 km/h
54. Roata de rezerv de dimensiuni normale se va utiliza:
a) doar la viteze reduse
b) doar n cazul permutrii roilor
c) doar att ct este strict necesar
55. Vibraia volanului poate fi cauzat de:

a) neechilibrarea roilor din fa
b) presiunea prea mare din pneurile roilor din fa
c) neechilibrarea volanului
56. Bateria de acumulatoare are rolul:
a) de a aciona pompa de ap
b) de a aciona sistemul de ungere
c) de a asigura curent electric consumatorilor, atunci cnd motorul este oprit
57. Termostatul are rolul:
a) de a asigura rcirea uleiului motor
b) de a asigura rcirea habitaclului
c) de a menine constant temperatura motorului
58. Termostatul permite:
a) deschiderea i nchiderea circuitului aerului din motor
b) deschiderea i nchiderea circuitului lichidului de rcire, ntre motor i radiator
c) deschiderea i nchiderea circuitului uleiului motor
59. Sistemul ABS (Antiblockiersystem) permite:
a) blocarea diferenialului
b) blocarea uilor
c) pstrarea controlului asupra direciei n timpul frnrii
60. Sistemul ABS:
a) previne blocarea total a roilor la frnare
b) asigur blocarea total a roilor la frnare
c) asigur controlul traciunii
61. Ce asigur sistemul ESP (Electronic Stability Program)?
a) controlul asupra traciunii
b) controlul asupra frnelor
c) controlul asupra diferenialului
62. Frna de serviciu asigur:
a) imobilizarea vehiculului atunci cnd acesta st pe loc
b) reducerea vitezei sau oprirea vehiculului, sigur, rapid i eficace
c) frnare roilor motoare
63. Inspecia tehnic periodic (ITP) se efectueaz:
a) la ARR (Autoritatea Rutier Romn)
b) la RAR (Registrul Auto Romn)
c) la staiile autorizate n acest sens
64. Inspecia tehnic periodic (ITP) se efectueaz:

a) dup reparaii capitale
b) la intervalele prevzute de lege
c) lunar
65. Airbag-ul (perna de aer) are rolul:
a) de a asigura suspensia vehiculului
b) de a asigura protecia n caz de impact frontal sau lateral
c) de a sigura protecia n caz de impact din spate (telescopaj)
66. Tetierele au rolul:
a) de a asigura sprijin braelor
b) de a asigura protecia n caz de impact frontal sau lateral
c) de a sigura protecia coloanei cervicale n caz de impact din spate (telescopaj)
67. Cifra octanic a benzinei utilizate la motoarele cu aprindere prin scnteie se alege n funcie de:
a) raportul de transmitere
b) raportul final
c) raportul de compresie
68. Normele Euro 1,2,3,4 etc. reprezint:
a) norme de consum
b) norme de poluare
c) norme de confort
69. Arderea incomplet a carburantului determin:
a) poluare suplimentar
b) consum suplimentar
c) uzur suplimentar
70. Ce fel de benzin se folosete la motoarele dotate cu catalizator?
a) benzin aditivat
b) benzin cu cifr octanic sczut
c) benzin fr plumb
71. Nivelul uleiului din baie se controleaz de regul cu:
a) manometrul de ulei
b) termometrul de ulei
c) joja
72. Cnd se consider c nivelul uleiului din baie este corect?
a) cnd este peste gradaia MAX a jojei
b) cnd este sub gradaia MIN a jojei
c) cnd este ntre gradaia MIN i cea MAX a jojei
73. Care este nivelul corect al electrolitului din bateria de acumulatoare?

a) 1 mm peste nivelul plcilor
b) 1 cm peste nivelul plcilor
c) 10 cm peste nivelul plcilor
74. La ce intervale se schimb uleiul de motor i filtrul de ulei?
a) anual
b) lunar
c) la intervalele recomandate de productorul vehiculului
75. Expresia Tubeless de pe pneurile vehiculului desemneaz:
a) anvelope de iarn
b) anvelope fr camer
c) anvelope de curse
76. Care poate fi cauza nclzirii accentuate a pneurilor?
a) deplasarea cu viteze ridicate
b) suprancrcarea vehiculului
c) presiunea prea mic
77. Uzura diferit a pneurilor de pe aceeai punte poate avea drept cauz:
b) ncrcarea asimetric a vehiculului
c) defeciuni ale sistemului de frnare sau reglaj defectuos al direciei
78. Uzura pneurilor se accentueaz din cauza:
a) deplasrii cu frnri i accelerri brute (stil agresiv de conducere)
b) deplasrii cu viteze constante (stil preventiv de conducere)
c) deplasrii pe drumuri cu piatr cubic
79. Meninerea piciorului pe pedala de ambreiaj dup eliberarea acesteia provoac uzura:
a) rulmenilor roilor motrice
b) rulmentului de presiune
c) rulmenilor alternatorului
80. Din care parte a jantei se ncepe montarea anvelopei?
a) de lng valv
b) din partea opus valvei
c) din oricare parte
81. La acionarea pedalei de frn aceasta pulseaz ritmic. Care poate fi cauza?
a) uzura saboilor de frn
b) fierberea lichidului de frn
c) ovalizarea tamburilor de frn
82. Cum vei frna pe un drum alunecos, dac vehiculul nu dispune de ABS?
a) fin, cu mai multe eliberri ale pedalei de frn
b) cu o singur apsare energic a pedalei de frn
c) cu mai multe apsri energice ale pedalei de frn
83. La acionarea pedalei de frn a unei instalaii hidraulice, aceasta este elastic, ntrindu-se doar
dup apsri repetate. Care este cauza?
a) cuplajul compresorului patineaz
b) garniturile de frnare sunt murdare
c) existena aerului n instalaie
84. Ce mpiedic sistemul ABS?
a) patinarea roilor sub sarcin
b) deraparea vehiculului n viraj
c) blocarea roilor la frnare
85. Care poate fi cauza nclzirii tamburului de frn al sistemelor de frnare hidraulice?
a) garnituri de frnare uzate
b) saboii se afl prea departe de tambur
c) arcul de readucere a saboilor de frnare este rupt
86. Care este cauza nclzirii excesive a anvelopelor?
a) presiunea prea mare din anvelop
b) presiunea prea mic din anvelop
c) rularea cu vitez excesiv
87. Ce cauzeaz apariia tieturilor pe suprafaa de rulare a anvelopei, a crpturilor n canalele
profilului?
a) rularea cu vitez mare
b) rularea cu presiune mai mic dect cea prescris n anvelope
c) dezechilibrarea roii
88. De pe care parte a jantei se ncepe demontarea anvelopei?
a) de lng valv
b) de pe partea opus valvei
c) de pe oricare parte
89. Care poate fi cauza descrcrii acumulatorului electric?
a) folosirea frecvent a demarorului
b) reglajul defectuos al releului de ncrcare
c) mersul cu viteze ridicate
90. n timp ce conducei autoturismul sesizai c volanul trage ntr-o parte. Care poate fi cauza?
a) presiune diferit n pneurile din fa
b) reglajul defectuos al geometriei roilor directoare
c) vnt lateral puternic
91. Uzura neuniform, n pete a suprafeei de rulare a pneurilor este cauzat de:
b) presiunea din pneuri prea sczut
c) uzura amortizoarelor telescopice
92. Uzura uniform a pneurilor pe mijlocul suprafeei de rulare este cauzat de:
c) presiunea din pneuri prea ridicat
93. Uzura uniform a pneurilor la marginile suprafeei de rulare este cauzat de:
c) presiunea din pneuri prea ridicat
94. Consumul ridicat de combustibil i implicit conducerea neecologic sunt favorizate de:
b) folosirea permanent a instalaiei de aer condiionat a vehiculului
c) rularea cu geamurile deschise
95. Cum se realizeaz aprinderea combustibilului la motoarele alimentate cu benzin?
a) cu bujii incandescente
b) cu bujii cu scnteie
c) prin compresiune
96. Cum se realizeaz aprinderea combustibilului la motoarele Diesel?
a) cu bujii incandescente
b) cu bujii cu scnteie
c) prin compresiune
97. Pe ce tip de anvelope se inscripioneaz literele M+S?
a) pe anvelopele all-season (pentru toate anotimpurile)
b) pe anvelopele de iarn
c) pe anvelopele de var
98. Ce tip de conducere favorizeaz conducerea ecologic?
a) conducerea cu viteze mari
b) conducerea cu viteza legal, fr accelerri intense
c) conducerea la turaii mari ale motorului
99. Folosirea instalaiei de aer condiionat a autovehiculului:
a) crete consumul de carburant
b) scade consumul de carburant
c) nu influeneaz consumul de carburant
100. Ce tip de benzin favorizeaz conducerea ecologic?

a) benzina aditivat cu tetraetil de plumb
b) benzina cu cifr octanic ridicat
c) benzina fr plumb
101. Ce tip de benzin se folosete la autoturismele dotate cu catalizator?
a) benzin aditivat cu tetraetil de plumb
b) benzin cu cifr octanic sczut
c) benzin fr plumb
102. Un motor cu aprindere prin scnteie cu raport de compresie ridicat impune folosirea unei
benzine:
a) cu cifr octanic ridicat
b) cu cifr octanic sczut
c) lipsite de aditivi
103. Ce reprezint cifra octanic a benzinei?
a) gradul de puritate al combustibilului
b) un raport etalon dintre izooctan i heptan
c) cantitatea de izooctan din benzin
104. Catalizatorul autoturismului are rolul de a:
a) mbunti performanele dinamice ale vehiculului
b) reduce emisiile poluante
c) reduce consumul de ulei
105. Compresorul instalaiei de aer condiionat a autoturismului este acionat :
a) mecanic, de ctre motorul autovehiculului
b) electric, de ctre demaror sau alt motor electric
c) electric, de ctre alternator
106. Instalaia de aer condiionat:
a) nclzete aerul din habitaclu
b) rcete aerul din habitaclu
c) nu modific temperatura din habitaclu
107. Cum sunt de regul roile directoare ale autoturismelor cu traciunea pe roile din fa?
a) divergente sau paralele
b) convergente sau paralele
c) convergente
108. Cum sunt de regul roile directoare ale autoturismelor cu traciunea pe roile din spate?
a) divergente
b) divergente sau paralele
c) convergente sau paralele
109. Cum este turaia arborelui de distribuie fa de arborele cotit n motoarele autovehiculelor?
a) jumtate din turaia arborelui cotit
b) dubl fa de turaia arborelui cotit
c) egal cu cea a arborelui cotit
110. Cum frnai pe un drum alunecos, dac vehiculul este dotat cu sistem ABS?
a) fin, cu mai multe eliberri ale pedalei de frn
b) cu o singur apsare energic a pedalei de frn
c) cu mai multe apsri energice ale pedalei de frn
RASPUNSURI CORECTE LA INTREBARILE PENTRU MECANICA
1 ab
2a
3a
4a
5c
6a
7b
8b
9c
10 b
11 c
12 c
13 c
14 b
15 b
16 ab
17 ab
18 ab
19 a
20 b
21 b
22 c
23 b
24 a
25 c
26 a
27 a
28 a
29 a
30 a
31 a
32 a
33 b
34 c
35 - a
36 c
37 bc
38 b
39 a
40 c
41 a
42 c
43 a
44 - abc
45 c
46 a
47 b
48 a
49 ab
50 b
51 b
52 b
53 c
54 c
55 a
56 c
57 c
58 b
59 c
60 a
61 a
62 a
63 c
64 b
65 b
66 c
67 c
68 b
69 - abc
70 c
71 c
72 c
73 b
74 c
75 b
76 bc
77 c
78 c
79 b
80 b
81 c
82 a
83 c
84 c
85 c
86 b
87 b
88 a
89 ab
90 ab
91 c
92 c
93 b
94 abc
95 b
96 c
97 b
98 b
99 a
100 c
101 c
102 a
103 b
104 b
105 a
106 b
107 a
108 c
109 a
110 b
INTREBARI DE PRIM AJUTOR

1.
Care este durata maxim pe care se efectueaz masajul cardio respirator?

a) 30-40 min
b) 10-15 min
c) 60 min
2.
Care este prima aciune ntreprins la acordarea primului ajutor victimelor unui accident
rutier?
a) splarea plgilor
b) dezinfectarea i pansarea rnilor
c) degajarea cilor respiratorii i asigurarea funciei respiratorii
3.
Care este prima msura pe care o luai n cazul accidentrii unei persoane, ntr-un accident de
circulaie?
a) transportul imediat pn la prima localitate i anunarea poliiei
b) transportul imediat la cel mai apropiat spital
c) acordarea primului ajutor, pn la sosirea ambulanei
4.
Care este rolul bandajului?

a) s previn murdrirea hainelor
b) s mpiedice hemoragia
c) s mpiedice intrarea corpilor strini n ran
5.
Care poate fi cauza obturrii cilor respiratorii dup un accident rutier?

a) inflamarea mucoasei nazale
b) poziia necorespunztoare n care a fost aezat victima
c) intrarea unor corpi strini n nasul sau gura victimei
6.
Care sunt simptomele unei fracturi a membrelor?

a) temperatur mrit a membrului fracturat
b) decolorarea zonei fracturate
c) poziia nefireasc a membrului respectiv, micarea nenatural, scurtarea membrului
7.
Care tip de hemoragie este cea mai periculoas?

a) hemoragia arterial
b) hemoragia venoas
c) hemoragia care determin o pierdere rapid a sngelui
8.
Ce aciuni ntreprindei dac ajungei la locul unui accident soldat cu victime blocate n
vehicul?
a) ajutai victimele s se descarcereze singure
b) descarcerai ct mai repede victimele, prin orice mijloace
c) le vorbii victimelor contiente, le sftuii s nu se mite, descarcerarea acestora fcndu-se
de ctre echipaje specializate
9.
Ce criterii trebuie s ndeplineasc o atel?

a) s fie suficient de lung, pentru a imobiliza articulaiile superioar i inferioar ale membrului
fracturat
b) s fie rigid
c) s fie steril
10.
Ce manevre se fac pentru a acorda primul ajutor n caz de fracturi de membre?

a) se imobilizeaz membrul n atele care s fie destul de lungi pentru a cuprinde articulaia de
deasupra i cea de dedesubtul fracturii
b) se unesc capetele oaselor care au ieit prin piele, apoi se bandajeaz locul
c) se aplic un garou deasupra fracturii
11.
Ce msuri de prim ajutor luai n cazul victimelor cu fracturi de clavicul (umrul victimei este
deplasat uor nainte i n jos)?
a) aducei umrul n poziie normal
b) culcai imediat victima pe spate braul liber
c) suspendai braul ntr-o earf sau ching legat de gt
12.
Ce msuri de prim ajutor se iau n cazul victimelor care nu mai au puls?

a) se efectueaz doar masaj cardiac
b) se efectueaz doar respiraie artificial
c) se efectueaz masaj cardio-respirator
13.
Ce msuri de prim ajutor se iau n cazul victimelor care prezint o entors a gleznei?
a) se aplic un bandaj elastic strns, eventual se aplic ghea
b) se imobilizeaz glezna cu atele
c) se transport urgent victima la spital
14.
Ce msuri de prim ajutor se iau n cazul victimelor care prezint plgi tiate?
a) se transport de urgen victima la spital
b) se coase plaga
c) se oprete hemoragia i se transport victima la spital
15.
Ce msuri de prim ajutor se iau n cazul victimelor care i-au pierdut cunotinta?
a) se verific existan pulsului i a respiraiei
b) se administreaz medicamente de resuscitare
c) se imobilizeaz membrele
16.
Ce msuri de prim ajutor se iau n cazul victimelor cu traumatisme ale coloanei vertebrale,
dac funciile vitale ale acesteia sunt asigurate?
a) se transport imediat victima la spital cu orice mijloc de transport aflat la ndemn
b) se transport imediat victima la spital cu un mijloc de transport cu platform
c) dac nu exist un alt pericol, nu se mic accidentatul din poziia n care se afl pn la sosirea
serviciilor de urgen
17.
Ce rol au bandajele?
a) imobilizeaz fracturile
b) dezinfecteaz rnile
c) acoper rnile, eventual opresc hemoragiile
18.
Ce trebuie s conin, n principal trusa pentru primul ajutor medical?

a) aparat de resuscitare, termometru, atele de plastic, alcool sanitar
b) leucoplast, tifon, masc de oxigen, tub de oxigen
c) mnui de unic folosin, tub flexibil pentru respiraie artificial, comprese sterile,
pansamente de tifon, foarfece cu vrfuri boante, brour de prim ajutor
19.
Ce trebuie s urmrii la scoaterea victimelor din autovehiculul accidentat?

a) s nu producei pagube suplimentare autovehiculului accidentat
b) s nu le agravai leziunile
c) s conservai urmele accidentului
20.
Cu ce se pot transporta la spital victimele unui accident rutier?

a) cu orice vehicul, dac situaia victimelor necesit i permite acest lucru
b) cu o ambulan SMURD
c) cu o ambulan nsoit de un medic
21.
Cum aezai victima n timpul transportului acesteia spre spital?

a) ntr-o poziie corespunztoare transportului
b) ntr-o poziie ct mai comod
c) ntr-o poziie care s permit o bun respiraie
22.
Cum descarcerai victimele unui accident care determin deformarea accentuat a caroseriei,
blocnd uile?
a) apelai la cei din jur i tragei victimele din vehiculul accidentat
b) ateptai unitile specializate de pompieri, dotate cu utilaje de descarcerare
c) scoatei victimele rapid i ferm
23.
Cum extragei corpii strini din interiorul plgilor?

a) prin splare cu ap curat
b) prin extragere cu mna
c) renunai la operaie ntruct riscai s agravai starea rnitului
24.
Cum pot fi recunoscute fracturile la membrele victimelor unui accident rutier?

a) prin elasticitatea membrului fracturat
b) prin culoarea roie a zonei fracturate
c) prin micarea nenatural a membrului fracturat
25.
Cum procedai dac n timpul masajului cardio-respirator victima i recapt pulsul?

a) continuai compresiile exterioare ale pieptului
b) ncetai compresiile exterioare ale pieptului
c) continuai respiraia artificial
26.
Cum procedai pentru a evita complicaiile n cazul unei fracturi?

a) suspendai zona fracturat cu o fa
b) imobilizai zona fracturat
c) sterilizai zona fracturat
27.
Cum se imobilizeaz fractura labei piciorului?

a) cu o atel de la glezn pn la genunchi
b) prin fixarea piciorului ntr-o ching din piele
c) cu atele sau bandaj ct mai rigide, de la degete pn la genunchi
28.
Cum se imobilizeaz membrele superioare care au suferit fracturi?

a) cu o earf
b) cu o legtur elastic
c) cu atele, chiar improvizate
29.
Cum se poate imobiliza o fractur fr atele?

a) cu carton
b) cu folie de material plastic
c) cu earfe i triunghiuri de pnz
30.
Cum se recunoate o fractur deschis?

a) zona fracturat nu se poate mica
b) zona fracturat este nroit
c) pielea este strpuns n zona fracturii i se vd osele
31.
Cum trebuie aezat accidentatul care prezint hemoragie extern?

a) astfel nct rana s fie mai jos dect nivelul corpului
b) astfel nct rana s fie mai sus dect nivelul corpului
c) cu picioarele mai sus dect nivelul capului
32.
Cum trebuie aezat o persoan rnit ntr-un accident, care prezint leziuni ale coloanei
vertebrale ?
a) dac este posibil, persoana nu trebuie micat pn la sosirea ambulanei
b) orizontal, cu faa n jos
c) orizontal, cu faa n sus
33.
Cum trebuie resuscitat o victim a unui accident rutier, care are puls, dar nu respir?
a) prin aplicarea de palme peste faa victimei
b) prin masaj cardio-respirator
c) prin executarea respiraiei artificial
34.
Cum trebuie s fie atela destinat imobilizrii unei fracturi?

a) moale i flexibil
b) ct mai rigid si suficient de lung pentru a cuprinde articulaiile superioar i inferioar ale
membrului fracturat
c) ct mai scurt pentru a nu incomoda rnitul
35.
Cum vei proceda dac victima creia i-ai efectuat masaj cardiorespirator i revine?
a) ateptai sosirea echipajului de descarcerare i a poliiei
b) luai msuri pentru transportarea ei la domiciliu
c) luai msuri pentru transportarea ei la spital
36.
Dotarea autovehiculelor cu trus medical de prim ajutor este:

a) o recomandare legal
b) o obligaie legal
c) legal nu este prevzut
37.
Hemoragia nazal a unei victime se poate opri dac aceasta:

a) st culcat cu mna stng didicat deasupra capului
b) st culcat cu capul dat pe spate
c) i strnge ambele nri cu degetele timp de aproximativ 5-10 minute
38.
n cazul accidentelor cu mai multe victime, primul ajutor se acord mai nti:
a) victimei cu cele mai mari anse de supravieiure
b) victimei care se poate descarcera cel mai uor
c) victimei n starea cea mai grav
39.
n ce const primul ajutor n caz de traumatism al capului?

a) aplicarea unor comprese pe frunte i pansarea prilor tumefiate
b) imobilizarea capului cu un dispozitiv special
c) bandajarea plgilor, degajarea cilor respiratorii, aezarea victimei pe o suprafa plan
40.
n ce loc se execut degajarea cilor respiratorii ale unei victime a unui accident de circulaie?
a) la locul accidentului, ct mai urgent
b) n spital, cu instrumentar specializat
c) n ambulan, cu trusa special de intervenie
41.
n ce ordine se vor lua msurile de prim ajutor, n funcie de starea accidentatului?

a) oprirea hemoragiei, respiraia artificial, masajul cardiac, pansarea rnilor, imobilizarea
fracturilor
b) pansarea rnilor, imobilizarea fracturilor, oprirea hemoragiei, respiraia artificial, masajul
cardiac
c) imobilizarea fracturilor, pansarea rnilor, respiraia artificial, masajul cardiac, oprirea
hemoragiei
42.
Masajul cardio-respirator trebuie efectuat victimelor:

a) care nu respir
b) care nu au puls i nu respir
c) care au suferit traumatisme craniene
43.
Transportul victimelor unui accident rutier care prezint hemoragii se face:

a) imediat dup oprirea hemoragiei
b) imediat dup ce s-au pansat rnile victimei
c) imediat dup sosirea poliiei la faa locului
44.
Unde se verific dac victima unui accident rutier are puls, dac aceasta respir?
a) lng mrul lui Adam, n scobitura dintre trahee si muchii gtului
b) n zona inimii
c) la ncheietura minii
RASPUNSURI CORECTE LA INTREBARI DE PRIM AJUTOR

1-b
11 - c
21 - c
31 - b
41 - a
2 -c
12 - c
22 - b
32 - a
42 - b
3-c
13 - a
23 - c
33 - c
43 - a
4 - bc
14 - c
24 - c
34 - b
44 - a
5-c
15 - a
25 - b
35 - c
6-c
16 - c
26 - b
36 - b
7-c
17 - c
27 - c
37 - c
8-c
18 - c
28 - c
38 - c
9 - ab
19 -b
29 - c
39 - c
10 - a
20 - abc
30 - c
40 - a
Anexa la CHESTIONARUL Nr
Pentru absolvirea cursului de
LEGISLATIE RUTIERA cat B
Anexa la CHESTIONARUL Nr.

Pentru absolvirea cursului de
LEGISLATIE RUTIERA cat. AM, A1, A
Nume.
Nume.
Prenume.
Prenume.
13
20
a
b
c
7
a
b
c
14
a
b
c
8
a
b
c
3
a
b
c
4
15
11
18
12
a
b
c
25
19
a
b
c
26
a
b
c
a
b
c
a
b
c
a
b
c
17
a
b
c
a
b
c
a
b
c
19
a
b
c
15
a
b
c
a
b
c
18
14
10
a
b
c
a
b
c
a
b
c
13
5
a
b
c
12
16
a
b
c
a
b
c
a
b
c
a
b
c
a
b
c
24
11
a
b
c
a
b
c
a
b
c
a
b
c
a
b
c
23
17
6
a
b
c
a
b
c
a
b
c
a
b
c
a
b
c
22
16
10
1
a
b
c
a
b
c
a
b
c
a
b
c
21
a
b
c
a
b
c
9
a
b
c
a
b
c
20
a
b
c
a
b
c

Carte Toata.

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Toata.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEMUL CIRCULATIEI RUTIERE

A. ELEMENTELE COMPONENTE ALE DRUMULUI:

Dupa semnalizare rutiera

OPRIREA, STATIONAREA, INTOARCEREA SI MERSUL INAPOI interzise

COMUNALE- semnalizate prin indicatorul Simbolul si numarul drumului

D. DRUMUL CA ELEMENT AL CIRCULATIEI RUTIERE

Banda de accelerare create suplimentar pentru virajul la stanga in

Ambele benzi se intalnesc la intrarile respective iesirile de pe autostrada(si in alte intersectii)

Banda de urgent banda din dreapta de pe autostrada, destinata

MIJLOACE DE SEMNALIZARE RUTIERA

Pe autostrazi, drumuri expres si pe drumuri nationale europene, la extremitatile partii carosabile se

Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie discontinu simpl.

Marcaj pe drumuri cu zon verde de separare a sensurilor de circulaie

Marcaj la apropierea de o intersecie

Marcaj pe o band de accelerare

Marcaj de oprire naintea marcajului ce nsoete indicatorul Oprire se poate aplica

Marcaj de ghidare la traversarea unei intersecii

Marcaj pentru spaii nguste

Marcaj la ngustarea drumului cu o band pe sens

Spaii interzise circulaiei

Staie autovehicule de transport personae

Temporare pentru semnalizarea lucrrilor n zona drumului public

Marcaj pe ziduri de sprijin i pe infrastructurile pasajelor inferioare

Marcaje la pasaje care nu au asigurat gabaritul de nlime

Marcaje pe coronamentele podeelor

Marcaje la refugii pe partea carosabil

Marcaj de interzicere a depirii n unele curbe deosebit de periculoase

Marcaj de reducere a vitezei naintea unor curbe deosebit de periculoase

Sgei de revenire la banda aferent sensului de mers

A. SEMNALELE SEMAFORULUI ELECTRIC

- Se vor respecta celelalte mijloace de semnalizare existente

B. SEMAFOARELE PENTRU PIETONI

Drum ingustat pe ambele parti.

Denivelare pentru limitarea vitezei

Intersectie cu un drum fara prioritate.

Intersectie cu drumuri fara prioritate, decalate.

Presemnalizare intersectie cu sens giratoriu.

Punctul negru reprezinta un sector de drum cu lungimea de maximum 1

Indicatoare de interzicere sau restrictie: forma rotunda,contur rosu pe fond alb

Accesul interzis autobuzelor.

Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de 6,5t.

Depasirea interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfuri.

Sfarsitul limitarii de viteza.

Sfarsitul zonei de stationare cu durata limitata.

Zona cu viteza limitata la 30 km/h.

Sfarsitul zonei cu vitiza limitata la 30 km/h.

Accesul interzis vehiculelor care transporta substante periculoase sau usor

Indicatoare de obligare: forma rotunda, fond albastru

Viteza minima obligatorie.

Directie indicata pentru vehicule care transporta marfuri periculoase.

Directie indicata pentru vehicule care transporta marfuri periculoase.

Pista comuna pentru pietoni si biciclete.

Presemnalizarea directiilor la o intersectie denivelata de drumuri.

Presemnalizarea directiilor indicate.

Presemnalizarea traseului de evitare a localitatii.

Presemnalizarea directiilor intr-o intersectie cu sens giratoriu

Drum inchis sau deschis circulatiei publice

Presemnalizarea traseului de urmat in cazul unei restrictii de circulatie

Presemnalizarea pe autostrada pentru parcare

Presemnalizarea pe autostrada pentru spatiu de servicii

Confirmarea directiei de mers pentru autostrada spre localitati mai

Presemnalizarea unui loc periculos, o intersectie sau o restrictie pe un

Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stanga

Banda rezervata circulatiei autovehiculelor de transport public de