RET – REGULAMENT DE EXPLOATARE TEHNICA FEROVIARA

Stabileste regulile fundamentale pentru desfasurarea operatiunilor de transport feroviar, principiile de

semnalizare si de viteza si conditiile minime pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile tehnice, liniile de cale
ferata si constructiile feroviare necesare desfasurarii operatiunilor de transport feroviar.

R004 – REGULAMENTUL DE SEMNALIZARE

Stabileste regulile de la calea ferata si principiile de semnalizare.

Prin semnal se intelege instalatia sau mijlocul prevazut in regulamentul de semnalizare cu ajutorul
caruia se transmit sau se primesc ordine si indicatii de catre personalul care desfasoara operatiuni de transport
feroviar.

Semnalele servesc pentru organizarea si desfasurarea circulatiei trenurilor si activitatilor de manevra in

conditii de siguranta.

Amplasarea semnalelor si indicatoarelor - distantele de vizibilitatea sunt valabile pentru viteza maxima
de 160 km/h.

Clasificarea semnalelor dupa destinatie:

A. Semnale pentru circulatie

B. Semnale pentru manevra si triere
C. Semnale repetitoare
D. Semnale de avarie

A. Semnalele pentru circulatie sunt:

a. Semnale de intrare care permit sau interzic intrarea unui tren in statie;
b. Semnale de iesire care permit sau interzic iesirea unui tren din statie in linie current;
c. Semnale de parcurs care permit sau interzic trecerea unui tren dintr-o zona a statiei in alta
zona a statiei;
d. Semnale de ramificatie care permit sau interzic trecerea unui tren peste o ramificatie din linie
curenta, o traversare de linii la acelasi nivel;
e. Semnale de trecere pe linii cu BLA care permit sau interzic trecerea unui tren dintr-un sector de
BLA in alt sector de BLA;
f. Semnale prevestitoare care prevestesc indicatiile semnalelor de intrare, iesire, parcurs,
ramificatie;
B. Semnale de manevra si triere
a. Semnale de manevra ce permit sau interzic miscarile de manevra;
b. Semnale de triere ce permit sau interzic trierea vagoanelor;

C. Semnale repetitoare – sunt utilizate pentru repetarea indicatiilor semnalelor de intrare, iesire,
raimificatie, parcurs, trecere sau triere daca nu este asigurata vizibilitatea prevazuta a semnalului pe
care il preced.
 D. Semnale de avarie – sunt folosite pentru semnalizarea pericolului la trecerile de nivel sau la tuneluri.
Daca nu exista pericol la trecerea la nivel, semnalul de avarie este stins, iar daca este pericol, semnalul
de avarie indica o lumina rosie; mecanicul avand obligatia sa opreasca trenul, sa circule circule cu
deosebita atentie in zona trecerii la nivel, cu viteza de cel mult 20 km/h, dand semnale repetate de
atentie.
Daca nu exista pericol la tunel, semnalul de avarie este stins, iar daca este pericol, semnalul de avarie
este cu indicatia rosu, si acesta nu poate fi depasit de tren decat dupa ce culoare rosie s-a stins.

Clasificarea semnalelor fixe dupa constructive

a. Semafoare
b. Semnale luminoase

Semnalele de circutie si manevra trebuie sa fie amplasate pe partea dreapta a caii, in sensul de mers al
trenurilor sau cel mult deasupra caii.

Pe infrastructura feroviara romana se utilizeaza doua tipuri de semnalizare:

1. Semnalizarea cu doua trepte de viteza;

2. Semnalizarea cu trepte multiple de viteza.

Semnalizarea cu doua trepte de viteza si semnalizarea cu trepte multiple de viteza se completeaza, dupa
caz, cu semnalizarea directiei, numarul liniei, iesirea pe firul din stanga caii duble, a lipsei distantei de franare si
a valorii vitezei.

Indicatorul de directie arata directia in care se expediaza trenul si apare iluminat in alb (M – Mogosoaia, C –
Constanta, K – Chitila). Daca indicatorul de directie nu se distinge clar sau nu este vizibil, mecanicul pune trenul
in miscare in baza indicatiei de liber a semnalului de iesire si urmareste parcursul, oprind trenul daca se
constata parcurs in alta directie.

Indicatorul nr. liniei apare in cazul liniilor deservite de semnal de iesire de grup (Bucuresti Nord linia 11-
12,13-14) si este iluminat in verde,aratand linia de unde s-a efectuat parcursul trenului care se expediaza. Daca
indicatorul de linie este neiluminat, trenul se expediaza in baza indicatiei de liber a semnalului de iesire, si ordin
de circulatie inmanat mecanicului, in care se mentioneaza ca “trenul se expediaza cu indicatorul de linie
neiluminat”.

Semnalizarea cu trepte multiple de viteza se refera numai la semnalizarea pentru circulatie.

Vitezele corespunzatoare indicatiilor date de semnale sunt:

a) Viteza stabilita este viteza maxima de circulatie admisa si prevazuta in livretul de mers sau prin ordin de
circulatie pentru trenul si portiunea de linie respectiva.
b) Viteza redusa care reprezinta viteza maxima admisa la trecerea peste schimbatoarele de cale in abatere
care poate fi de 30 km/h sau mai mare. Daca viteza de trecere peste schimbatoarele de cale este mai
mare, aceasta este afisata de indicatorul luminos de viteza.
 Semnificatia culorilor de baza:

- Rosu – ordona oprirea;

- Galben – permite circulatia trenurilor si ordona reducerea vitezei in vederea opririi la semnalul urmator
sau continuarea mersului, daca semnalul urmator indica oprirea;
- Verde – permite circulatia trenurilor cu viteza stabilita;
- Albastru – ordona oprire pentru miscarile de manevra;
- Alb lunar – permite miscarile de manevra sau circulatia trenurilor cu viteza prevazuta in reglementari.

Semnalul de chemare se foloseste in cazul de defectare al semnalului luminos de intrare. Daca la semnalul
de intrare nu este nicio indicatie afisata sau este afisata indicatia rosu, el permite depasirea cu viteza de cel
mult 20 km/h pana la semnalul urmator cu deosebita atentie.

Cu indicatie de chemare mai pot fi dotate:

a. Semnalele de iesire din statii de pe sectie cu cale dubla,fara BLA sau cu BLA specializat.
b. Semnalele luminoase de iesire din statii de pe sectie cu cale simpla, fara BLA.
c. Semnalele de parcurs si de ramificatie.

Semnalizarea cu trepte multiple de viteza respecta principiile de distantare date de unitatile luminoase
(verde,galben) si principiile de viteza date de indicatorul luminos de viteza din partea superioara a semnalului si
indicatorul luminos de viteza din partea inferioara a semnalului.

Indicatorul luminos de viteza din partea superioara a semnalului indica viteza de circulatie permisa a
trenului la semnalul respectiv si are cifrele illuminate in alb.

Indicatorul luminos de viteza din partea inferioara a semnalului arata viteza prevestita la semnalul urmator
si este cu cifre de culoare galbena. Daca viteza prevestita la un semnal de circulatie,in partea inferioara a
semnalului cu cifre de culoare galbena, nu este aceiasi cu viteza de circulatie afisata la semnalul urmator in
partea de sus a semnalului cu cifre de culoare alba, mecanicul va opri trenul – se considera indicatie dubioasa si
semnalul va fi depasit dupa regulile prevazute in R004 in functie de felul semnalului.

Defectarea semnalului luminos de intrare:

- Depasirea acestuia se face in baza indicatiei de chemare sau daca indicatia de chemare nu
functioneaza, in baza ordinului de circulatie, in care se mentioneaza depasirea semnalului in pozitie pe
oprire, viteza de circulatie de cel mult 20 km/h pana la semnalul urmator, linia la care intra trenul si alte
conditii de circulatie daca exista.

Defectarea semnalului luminos de iesire dintr-o statie centralizata pe sectie cu BLA

a. Cand IDM constata ca toate semnalele de iesire dintr-un capat al statiei nu se pot pune pe liber intr-o
directie (deranjament de instalatie, sectiune ocupata, macaz fara control, sectiunea IAD (sec IAD) fiind
in deranjament) expedierea trenurilor se face pe baza intelegerii telefonice cale libera cu semnalul de
iesire in pozitie pe oprire, cu viteza de cel mult 20 km/h pana la semnalul urmator si,eventual, alte
conditii de circulatie daca exista.
b. Daca IDM constata ca nu se poate efectua comanda de la o linie, sau mai multe, dar nu toate liniile in
directia respectiva, expedierea trenurilor se face de la aceste linii in deranjament pe baza intelegerii
telefonice cale libera, cu semnalul pe oprire cu viteza de cel mult 20 km/h peste schimbatoarele de cale
la iesire si alte conditii daca exista.

Semnalizarea portiunilor de linie stabilita se face cu urmatoarele semnale mobile:

a. Paleta de culoare galbena pe o parte si alba pe cealalta parte care se amplaseaza la 1000m de viteza
redusa
b. Paleta de culoare galbena cu doua benzi negre in diagonala pe o parte si alba pe cealalta parte,
deasupra careia se gaseste un indicator cu cifre ce reprezinta viteza redusa prevazuta
c. Balize avertizore dreptunghiulare de culoare galbena cu benzi negre

Semnalizare portiunii de linie inchisa se face cu urmatoarele semnale mobile:

a. Discul galben pe o parte si alba pe cealalta - arata ca urmeaza o portiune de linie inchisa ce impune
oprirea
b. Discul rosu pe o parte si alba pe cealalta – arata ca linia este inchisa
c. Discul rosu pe ambele parti – nu poate fi depasit
 R005 – Regulamentul pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare
Contine reglementari in baza carora se executa circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare pe
liniile infrastructurii feroviare din Romania, precum si pe liniile ferate industriale cu acces pe acestea.

Conceptul de siguranta circulatiei si securitatea transporturilor reprezinta regulile dupa care circulatia
trenurilor si manevra vehiculelor feroviare trebuie sa se desfasoare fara pericol pentru calatori,pentru
personalul care desfasoara operatiuni de transport feroviar, pentru bunurile incredintate la transport, pentru
vehiculele feroviare, infrastructura feroviara si pentru mediul inconjurator.

Prin prezentarea personalului la serviciu se intelege sosirea personalului la locul de munca pentru
efectuarea serviciului conform programului de lucru. Personalul se considera prezent la serviciu din momentul
semnarii condicii de prezenta.

La prezentarea la serviciu personalul este obligat:

a. sa fie odihnit si in stare normal;

b. sa poarte echipamentul de serviciu sau de lucru, echipamentul de protectie si sa aiba asupra sa
instrumentele portative de semnalizare, rechizitele si sculele necesare desfasurarii activitatii;
c. sa nu se afle sub influenta bauturilor alcoolice si/sau a substantelor stupefiante.

Predarea/primirea serviciului de miscare se face in scris sub semnatura si cuprinde notiuni cu caracter
general (data predarii/primirii serviciului, numele si prenumele predatorului in clar, inventarul postului),
mentiuni cu caracter specific( situatia restrictiilor de viteza, conditii speciale in circulatia trenurilor si manevra,
starea instalatiilor SCB, TC, IFTE – instalatii fixe de tractiune electrica, starea de liber sau ocupat a liniilor din
statie, starea de liber sau ocupat a distantelor de circulatie, dispozitiile RC in curs de executare, situatia
sabotilor de mana, etc.).

PTE – planul tehnic de exploatare al statiei stabileste modul de aplicare a unor prevederi din reglementari,
determinat de specificul statiei, in functie de organizare, de dotare tehnica, sistemul de circulatie si modul de
lucru.

PTE-ul se intocmeste astfel incat sa nu contravina reglementarilor in vigoare si sa nu repete sau sa

interpreteze prevederile din actele normative sau reglementarile in vigoare.

Trecerile la nivel cu calea ferata se clasifica astfel:

a. treceri la nivel cu bariere tip B;

b. treceri la nivel cu instalatii automate (semibariere tip BAT);
c. treceri la nivel cu instalatii automate de semnalizara fara semibariere, tip SAT;
d. treceri la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere, IR.

IDM inainte de luarea serviciului in primire trebuie sa verifice functionarea instalatiilor SCB, TC, IFTE din
biroul de miscare, sa verifice pe teren posturile de macazuri si bariere din incinta statiei, si starea liniilor de
circulatie.
 Toate lucrarile care se executa la instalatiile SCB, TC, IFTE se inscriu de organele de specialitate in RRLISC
(Registru de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta circulatiei), se aduc la cunostinta IDM dispozitor si
acesta incuviinteaza inceperea lucrarii prin luarea la cunostinta sub semnatura si notarea orei.

Ordinul de circulatie este un formular tipizat, inseriat prin care se aduce in scris la cunostinta mecanicului si
dupa caz, conducatorului de manevra, conditii de circulatie si manevra a trenului. Se completeaza citet in doua
exempare prin calchiere cu indigo, fara modificari si corecturi, avand stampila unitatii si semnatura
intocmitorului.

Unicatul OC se inmaneaza mecanicului, iar duplicatul ramane la carnet avand semnatura de primire a
mecanicului.

Ordinul de circulatie se intocmeste de catre:

a. IDM dispozitor
b. IDM exterior
c. Alt agent din aceeasi subunitate cu IDM dispozitor, din ordinul lui, iar intocmitorul repeta continutul
ordinului de circulatie pentru colationare cu IDM dispozitor.
d. Altcineva, un agent de pe sectii cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, din dispozitia scrisa a
operatorului de circulatie, avand obligatia sa repete continutul pentru colationare cu operatorul.
e. Seful de tren in cazurile stabilite in reglementarile specifice.

La trenurile de calatori, conditiile de circulatie se aduc la cunostinta mecanicului pana la prima statie in
care trenul are oprire conform mersului.

La trenurile de marfa, conditiile de circulatie se aviza catre mecanic pe intreaga distanta de avizare, pana la
statia cap de sectie.

Documentele insotitoare ale trenului sunt:

a. Foaia de parcurs a locomotivei;

b. Aratarea vagoanelor trenului;
c. Nota de repartizare a franelor de mana, numai la trenuri mixte si de marfa;
d. Documentele de transport ale vehiculelor feroviare din compunerea trenurilor.

In aratarea vagoanelor, personalul OTF va inscrie si va certifica sub semnatura urmatoarele date:

a. Lungimea trenului si numarul de osii;

b. Tonajul trenului, net si brut;
c. Masa necesara de franat automat si de mentinere pe loc cu franele de mana;
d. Masa reala franata automat si de mentinere pe loc cu frana de mana.

Inainte de expedierea trenului, IDM este obligat sa verifice datele din aratarea vagoanelor si sa constate
daca:

a. Tonajul si lungimea trenului sunt mai mici sau cel mult egale cu cele prevazute in livretul de mers;
b. Masa reala franata automat este mai mare sau cel putin egala cu masa necesara de franat automat;
 c. Masa reala de mentinere pe loc cu frana de mana este mai mare sau cel putin egala cu masa necesara
de mentinere pe loc cu frana de mana.

Daca IDM constata ca trenul nu indeplineste conditiile impuse mai sus, trenul nu va fi expediat, se va aviza
operatorul de circulatie si reprezentantul OTF.

Manevra este operatia de miscare a vehiculelor feroviare pe aceeasi linie sau de pe o linie pe alta; se
executa de personalul OTF sau personalul operatorilor economici autorizati.

Manevra care se executa pe liniile statiei cu partide OTF avand subunitate de domiciliu statia respectiva, se
executa la solicitarea scrisa a OTF dupa un plan intocmit de IDM dispozitor si transmis verbal de el sau de IDM
exterior.

Manevra care se executa pe liniile statiei cu partide de manevra de sectie apartinand OTF avand ca
subunitate de domiciliu alta statie sau cu partida de tren, se executa la solicitarea scrisa a reprezentantului OTF
in baza unui plan de manevra intocmit in scris in doua exemplare si adus la cunostinta reprezentatului OTF.

Punctele de sectionare sunt:

a. statiile, haltele de miscare, posturile de miscare in liinie curenta si semnalele BLA;

b. se considera puncte de sectionare si semnalele de parcurs din statii;
c. circulatia trenurilor se face la distante separate prin puncte de sectionare, iar in cazuri exceptionale, la
interval de timp;
d. limitele incintei unei statii sunt semnalele de intrare ale acesteia sau indicatoarele permanente de
acoperire pe sectie cu conducere centralizata;
e. mersul trenurilor se stabileste prin grafic de circulatie si este prevazut in livretele de mers; fiecare tren
trebuie sa poarte un numar si sa circule dupa un mers de dinainte stabilit.
f. In afara de trenurile prevazute in graficul de circulatie pot circula si trenuri suplimentare care circula
dupa mersuri intocmite cu ocazia punerii lor in circulatie sau in conditiile de circulatie ale uor trenuri
prevazute in livretul cu mersul trenurilor.

Pentru stabilirea prioritatii in circulatie, fiecarui tren i se atribuie un rang, astfel:

a. Peste orice rang, trenurile de serviciu puse in circulatie pentru restabilirea circulatiei;
b. Trenuri de rang l, trenurile pentru care autoritatea de stat dispune sa circule in acest rang;
c. Trenurile de rang ll, trenuri intercity,exprese si rapide de calatori;
d. Rang lll, trenuri interregio;
e. Rang lV, trenuri region etc.

Numerotarea trenurilor

La trenurile de calatori si marfa, numerotarea se face conform reglementarilor intocmite de

administratorul infrastructurii feroviare astfel: in sensul de la Bucuresti – nr. Fara sot, in sensul spre Bucuresti –
nr. cu sot.
Pentru organizarea circulatiei trenurilor, se utilizeaza urmatoarele sisteme de circulate:

a. Circulatia trenurilor pe baza intelegerii telefonice – cale libera;

b. Circulatia trenurilor pe BLA (banalizat sau specializat);
c. Circulatia trenurilor pe BLA semiautomat;
d. Circulatia trenurilor pe baza de instalatie dispecer;
e. Conducere centralizata a circulatiei trenurilor.

Formulele de cale libera utilizate la sistemul intelegerii telefonice sunt:

a. Formula nr. 1 folosita de IDM din statia expeditoare a trenului

Din statia…..numarul………….ora……………..liber trenul……
b. Formula nr. 2 folosita de IDM din statia primitoare
Din statia…..numarul…..ora……primesc trenul…………semnatura
c. Formula nr. 3 se foloseste de catre IDM din statia primitoare atunci cand nu poate primi un tren
pentru care se cere cale libera
“cale ocupata semnatura…”
d. Formula nr. 4 se foloseste atunci cand IDM din statia expeditoare pentru care a cerut si obtinut cale
libera la un tren, nu mai poate expedia trenul, din diverse motive (ramane defect) are continutul:
Din statia……numarul…….ora……trenul nr……….retinut in statia…….cale libera nr……..se anuleaza
e. Formula nr. 5 se foloseste de IDM din statia primitoare in situatia in care a acordat cale libera
pentru un tren si nu mai poate primi trenul din diferite motive:
Din statia…..numarul……..ora……..retineti trenul nr…….in statia…….din cauza……….semnatura
 R006 – Regulament pentru stabilirea regulilor de remorcare si franare a trenurilor
Trenurile de calatori se pot remorca cu una pana la trei locomotive asezate in capul trenului, o
locomotiva impingatoare legata la tren si frana,iar pentru trenurie care se fractioneaza in parcurs, se admite si
atasarea unei locomotive intercalate.

Trenurile de marfa se pot remorca cu una pana la trei locomotive in capul trenului, una sau doua
locomotive intercalate si o locootiva impingatoare,legata sau nelegata la tren si la frana.

La trenurile de marfa este obligatorielegarea locomotivei impingatoare la tren si frana in urmatoarele

cazuri:

a. Cand trenul circula pe sectii cu pante mai mare de 3 la mie;

b. Cand toate mijloacele de comunicatie sunt intrerupte;
c. Pe sectii cu BLA cu exceptia primului sector de bloc.

Frana activa

Un vehicul se considera cu frana activa atunci cand frana automata este in buna stare de functionare si
este in actiune, iar frana de mana este in buna stare de functionare si este deservita de un agent.

Procente de franare automat corespunzatoare vitezelor maxime de circulatie:

a. 85% pentru viteza maxima de circulatie 100 km/h

b. 105% pentru viteza maxima de circulatie 120 km/h
c. 126% pentru viteza maxima de circulatie 140 km/h
d. 131% pentru viteza maxima de circulatie 145 km/h
e. 142% pentru viteza maxima de circulatie 150 km/h
f. 155% pentru viteza maxima de circulatie 155 km/h
g. 168% pentru viteza maxima de circulatie 160 km/h

Tonajul brut al trenului se compune din suma tonajului brut la toate vehiculele din compunerea trenului
fara locomotiva in actiune.

Tonajul brut al unui vehicul este format din tara vehiculului si masa incarcaturii.

Lungimea trenului este data de suma lungimii tuturor vehiculelor din compunerea trenului, la care se
adauga lungimea locomotivelor in actiune pentru care se ia cate 25 m pentru fiecare locomotiva.

Datele de lungime ale vehiculelor din tren, a tarei vehiculului se ia dupa inscrierile de pe vagon, iar masa
incarcaturii la trenul de marfa din documentele de transport, iar la vagoanele de calatori de pe cutia vagonului.

Tonajul necesar de franat al unui tren este tonajul minim ce trebuie franat de catre tren si el trebuie sa fie
mai mic sau cel mult egal cu tonajul franat real al trenului. Se calculeaza cu formula:

tonaj brut∗procent de franare automat

Tonaj necesar de franat = 100
 Procentul de masa franata (pf) reprezinta masa franata ce revine fiecarei 100 tone brute din tren pentru
realizarea opririi trenului pe drumul de franare stabilit. Se calculeaza cu formula:

tonaj franat real∗ 100

Procetul de masa franata =
tonaj brut tren

Tfr = Tonaj franat real

Probele de frana care se executa la trenuri sunt:

a. Proba completa;
b. Proba partiala;
c. Proba de continuitate.

Proba partiala se executa la vehiculele introduce sau atasate in tren la care nu s-a facut in prealabil proba
completa.

Proba completa se executa cu locomotiva trenului, cu o alta locomotiva sau de la instalatia fixa de
efectuare a probei de frana.

Daca proba completa nu se efectueaza cu locomotiva de remorcare a trenului, la atasarea locomotive de

remorcare se va efetua obligatoriu proba de continuitate.

Proba de continuitate se executa la locomotivele introduse sau atasate in tren la care s-a facut in prealabil
proba completa.

Proba de continuitate se executa de la ultimul vehicul din tren, si ea este obligatorie in mai multe cazuri,ca
de exemplu:

- Cand se schimba mijlocul de remorcare al trenului;

- Ori de cate ori se intrerupe conducta generala a trenului;
- Cand durata stationarii trenului sau timpul de la efectuarea ultimei probe a depasit 30min.

Se numeste tren un grup de vehicule feroviare legate regulamentar intre ele si de vehiculul feroviar de
tractiune deservit de cel putin doi agenti dintre care unul este mecanicul de locomotiva.
 R003 – REGULAMENT DE INVESTIGARE A ACCIDENTELOR SI A INCIDENTELOR, DE
DEZVOLATARE SI IMBUNATATIRE A SIGURANTEI FEROVIARE PE CAILE FERATE SI PE
RETEAUA DE TRANSPORT CU METROUL DIN ROMANIA

Art. 1. - Prezentul regulament stabileste modul in care se desfasoara activitatea de investigare a

accidentelor si a incidentelor, de dezvoltare si imbunatatire a sigurantei feroviare in operatiunile de
transport pe caile ferate ori pe reteaua de transport cu metroul din Romania.

Art. 2. (1) Prin operatiuni de transport pe caile ferate si pe reteaua de transport cu metroul se intelege
orice deplasare de persoane si/sau bunuri realizata cu vehicule feroviare de catre operatorii economici,
precum si serviciile adiacente ori conexe acestora.

(2) Serviciile adiacente sunt activitatile care au ca obiect:

a) asigurarea desfasurarii in siguranta a transportului pe caile ferate si pe reteaua de transport cu

metroul;

b) asigurarea conditiilor tehnice constructive, de intretinere si de exploatare a infrastructurii si

instalatiilor feroviare, precum si ale vehiculelor care circula pe caile ferate si pe reteaua de transport cu
metroul.

(3) Serviciile conexe sunt activitatile care se desfasoara in legatura nemijlocita cu sau in timpul
transportului feroviar.

Art. 3. (1) Operatiunile de transport pe caile ferate si pe reteaua de transport cu metroul trebuie sa se
desfasoare in conditii de siguranta feroviara.

(2) Siguranta feroviara este conceptul potrivit caruia operatiunile de transport pe caile ferate si
pe reteaua de transport cu metroul trebuie sa se desfasoare fara pericol pentru persoane, pentru bunurile
si marfurile incredintate la transport, pentru vehiculele feroviare, pentru infrastructura, precum si pentru
mediul inconjurator.

Art. 4. - Personalul Autoritatii Feroviare Romane, denumita in continuare AFER, si al operatorilor

economici care desfasoara operatiuni de transport pe caile ferate si pe reteaua de transport cu metroul
este obligat sa cunoasca, sa respecte si sa aplice prevederile prezentului regulament, potrivit functiei
detinute.

Art. 5. (1) Siguranta feroviara se realizeaza prin aplicarea si respectarea de catre toti operatorii
economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar a actelor normative si a reglementarilor
specifice sistemului de transport pe caile ferate si pe reteaua de transport cu metroul, care cuprind
cerinte obligatorii de siguranta feroviara, denumite in continuare norme nationale de siguranta
feroviara. Nivelurile de siguranta care trebuie atinse sunt exprimate prin criterii de acceptare a riscului
si sunt definite de obiectivele de siguranta comune.
 (2) Normele nationale de siguranta feroviara cuprind prevederi referitoare la:

a) obiectivele si metodele de siguranta feroviara nationale cuprinse in reglementarile specifice;

b) cerintele aplicabile sistemelor de management al sigurantei feroviare, certificarii si autorizarii de

siguranta;

c) cerintele privind construirea, autorizarea punerii in functiune, repararea si intretinerea elementelor

infrastructurii specifice caii ferate si transportului cu metroul;

d) cerintele privind construirea, autorizarea punerii in functiune si introducerea in circulatie, repararea

si intretinerea vehiculelor, noi sau modificate, dupa caz;

e) cerintele referitoare la personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei privind calificarea,

instruirea, autorizarea, verificarea periodica din punct de vedere profesional si examinarea medicala si
psihologica, potrivit reglementarilor specifice;

f) cerintele privind schimbul de vehicule feroviare intre operatorii economici pe care acestia le detin,
sistemele de inregistrare a respectivelor vehicule feroviare si cerintele aplicabile procedurilor de
incercare pentru acestea;

g) modul de exploatare a retelei feroviare, inclusiv regulile referitoare la sistemele de semnalizare si

gestionare a traficului cuprinse in reglementarile specifice;

h) cerintele aplicabile personalului cu responsabilitati in siguranta feroviara, inclusiv criteriile de

selectie, autorizare si atestare, daca este cazul;

i) prevenirea si investigarea accidentelor si incidentelor;

j) normele de stabilire a unor cerinte privind normele interne suplimentare de exploatare care trebuie
stabilite de operatorii economici.

Art. 6. - In sensul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) accident - un eveniment neprevazut, nedorit sau neintentionat ori un lant specific de asemenea
evenimente, care are consecinte daunatoare. Accidentele se impart in urmatoarele categorii distincte:
coliziuni, deraieri, accidente la treceri de nivel, accidentari ale persoanelor produse de materialul rulant
in miscare, incendii si altele;

b) accident grav - orice coliziune sau deraiere de trenuri ducand la decesul a cel putin o persoana ori la
vatamarea grava a 5 sau mai multe persoane ori producand pagube importante ale materialului rulant,
infrastructurii sau mediului si orice alt accident similar cu un impact evident asupra reglementarii
sigurantei feroviare ori asupra gestionarii sigurantei;

c) pagube importante - pagubele care pot fi evaluate de indata de organismul de investigare la un total
de cel putin 2 milioane euro;
d) incident - orice eveniment, altul decat un accident sau un accident grav, asociat cu exploatarea
trenurilor si afectand siguranta in exploatare;

e) decedat - persoana la care a survenit decesul ca urmare a vatamarii sale in accident, cu exceptia
sinuciderii1;

f) vatamare grava - afectiune a starii de sanatate suferita de o persoana in cursul unui accident/incident
si care:

-in intervalul de 7 zile de la data accidentului/incidentului a necesitat spitalizarea pentru o perioada mai
mare sau egala cu 3 zile;

-are ca rezultat o fractura de os;

-implica ruperi sau sfasieri ale tesuturilor, care au ca urmari hemoragii grave, leziuni ale nervilor,
muschilor sau tendoanelor;

-implica leziunea oricarui organ intern;

-implica arsuri de gradul 2 sau 3 sau orice alte arsuri care acopera mai mult de 5% din suprafata
corpului;

-rezulta din expunerea la material biologic infectios, materii toxice, corozive sau la radiatii periculoase.

g) investigatie - un proces desfasurat in scopul prevenirii accidentelor si incidentelor, care include

strangerea si analizarea informatiilor, stabilirea conditiilor, inclusiv determinarea cauzelor si, daca este
cazul, emiterea unor recomandari de siguranta. Investigatia are statutul juridic de act administrativ,
permitand investigatorilor principali sa isi indeplineasca sarcinile in modul cel mai eficient si in timpul
cel mai scurt cu putinta. Investigatia este realizata independent de orice ancheta judiciara. Investigatia
nu se ocupa in niciun caz cu stabilirea vinovatiei sau a raspunderii;

h) investigator principal - o persoana responsabila de organizarea, conducerea si controlul desfasurarii

unei investigatii;

i) avizare - proces de instiintare a personalului cu functii de conducere si a celui cu atributii de instruire,

indrumare si control cu privire la producerea unui accident sau a unui incident pe infrastructura
feroviara publica si/sau privata specifica transportului pe calea ferata, respectiv pe reteaua de transport
cu metroul.

Art. 7. (1) In intelesul prezentului regulament, accidentele se impart in urmatoarele categorii:

a) coliziuni ce pot avea loc intre trenuri sau coliziuni intre trenuri si alte vehicule feroviare in miscare
ori in stationare, cu exceptia celor care pot fi scoase de pe linie cu bratele. In categoria coliziunilor de
trenuri se includ acostarile intre trenuri sau cu vehicule feroviare in stationare ori in miscare, precum si
cu obstacole aflate in gabaritul de libera trecere, cu exceptia celor care pot fi scoase din gabaritul liniei
cu bratele;
b) deraieri de vehicule feroviare din compunerea trenurilor in circulatie;

c) loviri ale vehiculelor rutiere la trecerile la nivel de catre trenuri in circulatie;

d) loviri ale persoanelor de catre vehicule feroviare aflate in miscare, cu exceptia cazurilor de suicid;

e) incendii la vehiculele feroviare din compunerea trenurilor in circulatie.

(2) In functie de consecinte, accidentele se clasifica in:

a) accidente grave - situatiile sau faptele prevazute la alin. (1) lit. a) si b), care au avut ca urmare, dupa
caz:

-cel putin o persoana decedata;

-vatamarea grava a cel putin 5 persoane;

-pagube importante produse vehiculelor feroviare, infrastructurii feroviare sau mediului, precum si
orice alt accident similar cu un impact evident asupra reglementarii sigurantei feroviare sau asupra
gestionarii acesteia.

b) accidente - situatiile sau faptele prevazute la alin. (1) care nu se incadreaza la accidente grave. Sunt
considerate accidente si situatiile sau faptele prevazute la alin. (1) produse in activitatea de manevra
feroviara, care au avut ca urmare decesul a cel putin unei persoane.

Art. 8. - Clasificarea incidentelor, in functie de activitatea in cursul careia s-au produs:

1. Grupa A - incidente produse in circulatia trenurilor:

1.1. expedieri sau plecari de trenuri cand calea este ocupata - tren contra tren sau tren dupa tren, fara
respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

1.2. primiri sau intrari de trenuri in statie pe linie ocupata ori inchisa cu atacarea macazului care da
acces la linia ocupata sau inchisa, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice; primiri de
trenuri cu marca de siguranta ocupata la intrare;

1.3. primirea simultana a trenurilor sau expedierea unui tren simultan cu primirea altui tren in acelasi
sens de mers pe parcursuri incompatibile; primiri de trenuri cu marca de siguranta ocupata in capatul
opus parcursului de primire, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice; expedieri sau
plecari de trenuri cu marca de siguranta ocupata pe parcursul de iesire;

1.4. scapari de trenuri sau de vehicule feroviare din linie curenta ori din puncte de sectionare, care se
angajeaza pe parcursul de primire sau expediere, pe linia curenta ori pe linia de evitare/scapare; scapari
de trenuri sau de vehicule feroviare din puncte de sectionare cu depasirea marcii de siguranta;

1.5. expedieri sau plecari de trenuri:

a) fara cale libera sau fara consimtamantul in blocul de linii al statiei vecine;

b) fara ordinul operatorului de circulatie, pe sectiile cu "conducerea centralizata a circulatiei trenurilor";

c) in alta directie de mers decat cea prevazuta, cu atacarea macazului care da acces la acea directie de
mers;

d) pe linie inchisa, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

1.6. plecarea trenurilor dintr-un punct de sectionare fara a avea dreptul de a ocupa linia curenta si fara
respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

1.7. depasirea de catre trenuri a semnalelor fixe sau mobile, precum si a indicatoarelor care ordona
"oprirea", fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice, respectiv de catre trenuri de
metrou cu instalatia ATP izolata;

1.8. depasirea de catre trenuri a marcii de siguranta in cazul semnalelor de iesire de grup, fara
respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

1.9. depasirea de catre trenuri a vitezelor maxime2 admise de linie, a vitezelor maxime stabilite pentru
categoria de tren respectiva in livretele de mers sau prin ordin de circulatie, a treptelor restrictiilor de
viteza;

1.10. lovirea lucrarilor de arta, constructiilor, instalatiilor sau a altor vehicule feroviare de catre
transporturi cu gabarit depasit, de catre vagoane cu incarcatura deplasata ori cu partile mobile
neasigurate sau neinchise, respectiv de catre piese ori subansambluri ale vehiculelor feroviare sau ale
incarcaturii acestora, in urma carora nu au fost inregistrate deraieri de vehicule feroviare;

1.11. efectuarea de comenzi eronate pentru circulatia trenurilor ca urmare a functionarii defectuoase, a
neremedierii defectiunilor sau a neverificarii instalatiilor de centralizare si telecomanda;

1.12. indrumarea trenurilor cu procentul de masa franata neasigurat in conformitate cu livretul de mers
corespunzator categoriei trenului respectiv, precum si a trenurilor de lucru in activitatea de metrou, fara
asigurarea procentului de masa franata pentru mentinerea pe loc sau cu conducta generala de aer
intrerupta, indiferent daca procentul de masa franata este sau nu asigurat;

1.13. executarea eronata a parcursurilor de intrare, de iesire sau de trecere a trenurilor;

2. Grupa B - incidente produse in activitatea de manevra:

2.1. iesirea convoiului de manevra, a locomotivei la manevra sau a altor vehicule feroviare dincolo de
limita statiei ori a postului de miscare in linie curenta, fara respectarea prevederilor din reglementarile
specifice;

2.2. depasirea semnalelor fixe sau mobile care ordona "oprirea" ori "manevra interzisa", a
indicatoarelor care interzic trecerea ori a marcilor de siguranta de catre convoaiele de manevra,
locomotiva izolata sau alte vehicule feroviare la manevra, fara respectarea prevederilor din
reglementarile specifice;

2.3. depasirea de catre convoaiele de manevra, locomotivele izolate sau alte vehicule feroviare la
manevra a vitezelor maxime admise de linie, a treptelor restrictiilor de viteza, a vitezelor maxime
stabilite la manevra prin reglementari specifice, prin planul tehnic de exploatare al statiei sau prin
ordinul de circulatie;

2.4. deraieri de vehicule feroviare;

2.5. tamponari sau acostari de vehicule feroviare care au ca urmare avarii la vehicule feroviare si/sau la
incarcatura;

2.6. lovirea de catre convoaiele de manevra, locomotivele izolate sau alte vehicule feroviare la manevra
a vehiculelor feroviare care se pot scoate de pe linie cu bratele, a materialelor, utilajelor, dispozitivelor,
pieselor si a instalatiilor aflate in gabaritul de libera trecere, in urma careia nu au fost inregistrate
deraieri de vehicule feroviare;

2.7. stationarea vehiculelor feroviare peste marca de siguranta, dupa terminarea activitatilor de
manevra, fara respectarea reglementarilor specifice;

2.8. lovirea lucrarilor de arta, constructiilor, instalatiilor sau a altor vehicule feroviare de catre
transporturi cu gabarit depasit, de catre vagoane cu incarcatura deplasata ori cu partile mobile
neasigurate sau neinchise, respectiv de catre piese ori subansambluri ale vehiculelor feroviare sau ale
incarcaturii acestora;

2.9. executarea eronata a parcursurilor de manevra, ca urmare a manipularii necorespunzatoare a

instalatiilor, respectiv a functionarii defectuoase, a neremedierii defectiunilor sau neverificarii
instalatiilor de centralizare si telecomanda;

2.10. neretragerea si/sau neoprirea manevrei potrivit reglementarilor specifice si prevederilor planului
tehnic de exploatare al statiei, in vederea primirii, expedierii sau trecerii trenurilor.

3. Grupa C - alte incidente produse in legatura cu siguranta feroviara:

3.1. neexecutarea de catre personalul feroviar a atributiilor de serviciu stabilite in cadrul de

reglementare specific si care ar putea conduce la producerea de accidente sau incidente clasificate
potrivit prezentului regulament;

3.2. executarea serviciului de catre personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare aflat
sub influenta consumului de bauturi alcoolice sau a substantelor halucinogene;

3.3. parasirea postului de catre personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare, fara
respectarea reglementarilor specifice;

3.4. executarea serviciului de catre personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare fara a
fi autorizat, potrivit reglementarilor specifice, in functie, pentru activitatea pe care o presteaza sau la
instalatia pe care o deserveste, pe perioada incetarii temporare a valabilitatii autorizatiei sau fara a
detine aviz medical si/sau aviz psihologic, de aptitudine, in termen de valabilitate;

3.5. expedieri de trenuri fara ordin de circulatie, atunci cand reglementarile specifice prevad
obligativitatea emiterii acestuia;

3.6. efectuarea serviciului in legatura directa cu siguranta circulatiei, dupa depasirea duratei de lucru
reglementata;

3.7. indrumarea trenurilor electrice de metrou fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice
referitoare la verificarea numarului de osii fara frana activa si/sau neinscrierea in fisa de bord a
numarului de osii fara frana activa;

3.8. neintroducerea restrictiilor de viteza sau neinchiderea liniei in cazurile prevazute in reglementarile
specifice, neacoperirea cu semnale mobile a portiunilor de linii inchise sau slabite;

3.9. nedarea dispozitiei pentru inchiderea barierei sau neinchiderea barierei de la trecerile la nivel in
vederea trecerii trenurilor; neinchiderea barierei de la trecerile la nivel, respectiv neoprirea circulatiei
rutiere la trecerile la nivel dotate cu indicatoare rutiere, in vederea trecerii convoaielor de manevra, a
locomotivelor izolate sau a altor vehicule feroviare;

3.10. efectuarea de lucrari la linii sau la instalatii fara respectarea prevederilor din reglementarile
specifice, referitoare la siguranta feroviara;

3.11. darea in exploatare a vehiculelor feroviare, a liniilor de cale ferata, precum si a instalatiilor fixe,
in urma operatiunilor de intretinere si reparare, cu defecte sau lipsuri, care afecteaza siguranta
feroviara;

3.12. caderea pieselor apartinand vehiculelor feroviare sau a incarcaturii din vagoane (partial sau total)
si a altora similare din trenuri, care afecteaza siguranta feroviara;

3.13. indrumarea transporturilor cu gabarit depasit sau a vagoanelor incarcate fara respectarea
reglementarilor specifice (sarcina pe osie depasita, incarcatura deplasata sau neasigurata si altele
similare);

3.14. nerespectarea opririlor trenurilor de calatori si mixte stabilite in livretele de mers sau in mersul
intocmit cu ocazia punerii in circulatie a trenurilor suplimentare; nerespectarea conditiilor inscrise in
ordinul de circulatie, privind circulatia trenurilor si manevrarea vehiculelor feroviare;

3.15. manipularea neregulamentara a instalatiilor de centralizare, semnalizare si comanda care poate

afecta siguranta feroviara;

3.16. defecte si deranjamente in activitatea de exploatare feroviara:

a) ruperi de osii;

b) ruperi de roti sau de bandaje;

c) serpuirea liniilor de cale ferata;

d) supraincalzirea cutiei de osie.

Art. 9. - Nu se incadreaza ca accidente sau incidente situatiile si faptele care au condus la inchiderea
circulatiei feroviare in mod accidental, din urmatoarele cauze:

a) naturale, respectiv inundatii, alunecari de teren, inzapeziri, caderi de stanci, de copaci sau de alte
obstacole neprevazute, cutremure, incendii de vegetatie;

b) afectarea accidentala a gabaritului de libera trecere al caii de catre vehicule rutiere, utilaje si altele
asemenea;

c) defectarea vehiculelor feroviare din compunerea trenurilor aflate in circulatie sau la manevra;

d) ruperea pantografului locomotivelor aflate in circulatie sau la manevra;

e) ruperea trenului;

f) scurgeri din continutul vagoanelor incarcate cu substante chimice care pot afecta mediul si sanatatea
personalului.

Art. 10. - Faptele produse de terte persoane fizice sau juridice care au pus in pericol siguranta
feroviara, care au avut ca urmare perturbarea activitatii de transport feroviar, distrugerea si/sau
sustragerea de piese sau materiale din componenta vehiculelor ori infrastructurii feroviare nu se
incadreaza ca accidente/incidente potrivit prezentului regulament, pentru acestea fiind aplicabile
prevederile legislatiei in vigoare.

632 – Instructia pentru exploatarea mijloacelor de interventie

Mijloacele de interventie sunt:

- Trenuri de interventie aflate in gestiunea CFR SA;

- Vagoane de ajutor pentru cale normala si pentru cale ingusta, apartinand operatorilor feroviari. In afara
trenurilor de interventie, conducerea regionalelor CF poate dispune si utilizarea macaralelor feroviare
diesel sau a automacaralelor din dotarea CFR SA, precum si orice alte mijloace apartinand subunitatilor
sau sectiilor din zona.

Clasificarea mijloacelor de interventie

Pe infrastructura feroviara se utilizeaza mijloace de interventie:

- Trenuri de interventie cu macara diesel

- Treuri de interventie specializate, dotate cu instalatii de vinciuri hidraulice
- Trenuri pentru stingerea incendiilor
- Vagoane de ajutor de cale normal si ingusta