PORTOFOLIU PRIVIND ABSOLVIREA CURSULUI DE

METODOLOGIA INSTRUIRII PERSONALULUI ADULT

DIN DOMENIUL FEROVIAR

Modulul de instruire: CIRCULAȚIA TRENURILOR PESTE PORȚIUNI DE

LINII CU RESTRICȚII DE VITEZĂ
Funcțiile de instruit: Mecanic locomotivă.
Numele şi prenumele:

Coordonator proiect:

2023
 CONȚINUTUL LUCRĂRII

Capitolul I: Instruirea teoretică profesională

1.Activitatea de instruire teoretică pentru funcțiile de mecanic locomotivă.

2.Planul cadru de instruire anual 2023 pentru modulul ales.
3.Planul specific de instruire anul 2023 pentru modulul ales.
4.Programarea calendaristica a modulelor de instruire teoretică.
5.Planul de lectie pentru desfasurarea instruirii teoretice profesionale a
modulului ales.
6.Definirea scopului și a obiectivelor lecției.
7.Metode de instruire folosite ( o metodă activă și una pasivă ).
8.Materiale folosite pentru metodele de instruire.
9.Răspunsurile martor, rezolvarea cazului, rezolvarea jocului.
10.Testele intocmite pentru evaluare.
11.Baremul de corectare al testelor.
12.Fișă individuală de instruire teoretică a unui salariat, cu evdențierea
calificativelor obținute pentru competențele modulului ales și a evaluării curente.

Capitolul II: Instruirea Practică

1.Foaie de analiză pentru instruirea practică a compentențelor din cadrul

modulului.
2. Fișa individuală de instruire practică de serviciu a unui salariat.

Capitolul III: Activitatea instructorului practicant

1.Fișă de asistență la lecție.

2.Fișăde caracterizare psihopedagogică a unui salariat.
 TEORETICĂ PROFESIONALĂ
PENTRU FUNCȚIA DE MECANIC LOCOMOTIVĂ

Această activitate se realizează prin evaluare formativă, continuă și regulată în orele

de instruire și ea permite atât instructorului căt și cursantului să cunoască nivelul de
menținere a competențelor profesionale, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă
remedierile care se impun în vederea reglării procesului de menținere a
competențelor profesionale.
Instruirea profesională teoretică va avea un caracter activ, centrat pe cursant, cu
pondere sporită pe activitatea de acumulare și menținere a informației
Instructorul adaptează strategiile de instruire la stilurile de învățare ale cursanților
și diferențiază sarcinile și timpul alocat rezolvării lor prin:
1. Gradarea sarcinilor de la simplu la complex.
2. Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi în funcție de abilități.
3. Prezentarea temelor în mai multe moduriși utilizarea unor metode
active-interactive de grup (studiu de caz, joc de rol, grup de producție).
4. Utilizarea calculatorului și a videoproiectorului ca mjloace moderne de instruire,
pe lângă cele clasice (tabla neagră, creta albă, schițe, etc.)
Pentru evaluarea competențelor profesionale specifice modulelor de instruire se
utilizează metode și instrumente moderne de evaluare: fișe de lucru în clasă sau
acasă, fișe de autoevaluare, fișe cu itemi (rezolvare probleme,de completare,cu
alegere multiplă duală, teste).
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea continuă prin instrumente de evaluare
curentă: probe scrise, orale și practice, iar la sfârșitul lui se realizează o evaluare
sumativă.
Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în fișa de instruire profesională
teoretică a fiecărui cursant.
În cazul depistării unor lacune în pregătirea teoretică, se vor depista motivele care
au dus la insucces șise stabilește o nouă dată pentru reevaluare și se va
acordasprijinul suplimentar de care cursantul are nevoie.
Instructorii vor elabora instrumentele de evaluare unitare pentru fiecare din
competențele ce trebuie menținute de către cursanți.
 PLAN - CADRU
De instruire pentru anul 2023
MECANIC DE LOCOMOTIVĂ
III. Corelarea competențelor profesionale și a conținuturilor tematice

IPS
IPT (ore)
(ore)
Modulul de instruire/Unitatea de competenţe

CN CDOE CDCI CDCI

UTILIZAREA noţiunilor generale ale sistemului feroviar din
1
România

COMUNICAREA în terminologia specifică sistemului feroviar.

ÎNSUŞIREA principiilor de siguranţă feroviară care stau la baza

- - -
regulamentelor feroviare.

ÎNSUŞIREA principiilor şi tipurilor de semnalizare feroviară.

ÎNSUŞIREA principiilor care guvernează activităţile specifice

transportului feroviar.
Sarcinile unui mecanic de locomotivă, mediul de lucru, rolul x y a
său şi responsabilitatea sa în activităţile feroviare, exigenţele
3.2
sarcinilor mecanicului din punct de vedere profesional şi
personal
Insusirea si cunoaşterea în linii generale a legislaţiei şi a regulilor
aplicabile în materie de exploatare şi siguranţă feroviară (cerinţe şi
proceduri privind certificarea mecanicilor de locomotivă,
mărfurile periculoase, protecţia mediului, protecţia împotriva
incendiilor etc.)
ÎNŢELEGEREA cerinţelor specifice şi a exigenţelor profesionale
şi personale (munca în mare parte pe cont propriu, lucrul în ture
pe un ciclu de 24 de ore, protecţie şi securitate individuală, citirea
şi actualizarea documentelor etc.);
ÎNŢELEGEREA comportamentelor care sunt compatibile cu
responsabilităţi esenţiale pentru siguranţă (medicamente, alcool,
droguri şi alte substanţe psihoactive, boală, stres, oboseală etc.);
înţelegerea sănătăţii şi a siguranţei la locul de muncă (de exemplu,
codul de conduită pe căile ferate şi în apropierea acestora, codul
de conduită la urcarea şi coborârea în siguranţă de pe unitatea de
tracţiune, ergonomie, reguli de siguranţă a personalului,
echipamente de protecţie individuală etc.);
Identificarea documentelor de referinţă şi de exploatare (de
exemplu, manualul de proceduri, manualul de parcurs, manualul
mecanicului etc.);
IDENTIFICAREA responsabilităţilor şi a funcţiilor persoanelor
implicate

ÎNŢELEGEREA importanţei de a fi precis în ceea ce priveşte

îndeplinirea sarcinilor şi metodele de lucru

Cunoaşterea aptitudinilor şi a principiilor în materie de

comportament (managementul stresului, situaţii extreme etc.);

Cunoaşterea principiilor de protecţie a mediului

(conducere durabilă etc)

Tehnologii feroviare, inclusiv principiile de siguranţă care 2,6

stau la baza regulilor de exploatare
Cunoaşterea principiilor, a regulamentelor şi a dispoziţiilor
privind siguranţa activităţilor feroviare
Identificarea responsabilităţilor, în măsura în care o permite
operarea trenului, la întâmplări neobişnuite privind infrastructura
şi mediul

Principii de bază ale infrastructurii feroviare 2

Cunoaşterea principiilor şi a parametrilor sistemici şi structurali;
Cunoaşterea structurilor feroviare (poduri, tuneluri, puncte etc.)
Cunoaşterea caracteristicilor generale ale căilor ferate, ale staţiilor
şi ale staţiilor de triaj; Cunoaşterea modurilor de exploatare (cale
ferată simplă, cale ferată dublă etc.);

Cunoaşterea sistemelor de semnalizare şi de control ale trenurilor

Cunoaşterea instalaţiilor de siguranţă (detectoare de osii

supraîncălzite, detectoare de fum în tuneluri etc.);

Cunoaşterea alimentării cu energie de tracţiune (catenară, a treia

şină etc)
Principii de bază ale comunicării operaţionale 1,8
Identificarea persoanelor pe care mecanicul trebuie să le
contacteze, precum şi a rolului şi responsabilităţii acestora
(personalul administratorului de infrastructură, sarcinile
personalului altor trenuri etc.);

Identificarea situaţiilor/cauzelor care impun iniţierea comunicării

Cunoaşterea importanţei comunicării şi a mijloacelor şi

procedurilor de comunicare; Înţelegerea metodelor de comunicare
Trenurile, elementele lor constitutive şi cerinţele tehnice 3
pentru unităţile de tracţiune, vagoanele de marfă şi de
pasageri şi alte tipuri de material rulant;
Cunoaşterea tipurilor generice de tracţiune (electrică, diesel, aburi
etc.); cunoaşterea conţinutului şi a sistemelor de etichetare

Descrierea caracteristicilor unui vehicul (boghiuri, organe, cabină

de conducere, sisteme de protecţie etc.);

Cunoaşterea documentaţiei privind compunerea trenului;

Înţelegerea sistemelor de frânare şi a calculării performanţelor;

Identificarea vitezei trenului;

Identificarea sarcinii maxime şi a forţelor exercitate asupra cuplei

Cunoaşterea funcţionării şi a scopului sistemului de management

al trenului.

Riscuri legate de activităţile feroviare în general:

2,2
Înţelegerea principiilor care guvernează siguranţa traficului;
Cunoaşterea riscurilor legate de activităţile feroviare şi a
diverselor mijloace care trebuie folosite pentru reducerea acestora
Cunoaşterea incidentelor de siguranţă şi înţelegerea
comportamentului necesar/reacţiei necesare;

Cunoaşterea procedurilor aplicabile accidentelor în care sunt

implicate persoane (de exemplu, evacuarea).

Principii de bază ale fizici

2,2
Înţelegerea forţelor la nivelul roţii. Identificarea factorilor care
influenţează performanţa la accelerare şi la frânare (condiţii
meteorologice, echipamente de frânare, aderenţă redusă, sablare
etc.);
Înţelegerea principiilor energiei electrice (circuite, tensiune de
măsură etc)

Material Rulant - - b

CAPABILITATEA de a efectua verificări şi teste, la unitatea

-
de tractare, anterioare plecării şi în timpul mersului
STRÂNGEREA documentelor şi echipamentelor necesare -
VERIFICAREA capacităţii unităţii de tracţiune -
VERIFICAREA informaţiilor introduse în documentele de la
-
bordul unităţii de tractare
EFECTUAREA verificărilor şi testelor precizate, pentru a se
asigura că unitatea de tractare este capabilă de a furniza puterea de -
tractare necesară şi că echipamentul de siguranţă este funcţional
VERIFICAREA disponibilităţii şi funcţionalităţii protecţiei
recomandate şi echipamentelor de siguranţă la predarea unei -
locomotive la începutul unei curse
EFECTUAREA operaţiunilor curente de întreţinere preventivă -
VERIFICAREA funcţionării diferitelor componente ale sistemului
de frânare ale vehiculului de tracţiune şi al trenului, după caz, -
înainte de plecare, la plecare şi în timpul mersului
CUNOAŞTEREA materialului rulant -
CUNOAŞTEREA mecanismelor de comandă şi a indicatoarelor
care le sunt puse la dispoziţie, în special pe cele care privesc -
tracţiunea, frânele şi elementele privind siguranţa traficului
IDENTIFICAREA, LOCALIZAREA şi RAPORTAREA
neregulilor materialului rulant, în vederea determinării a ceea ce
-
este necesar pentru a le repara şi, în anumite cazuri, pentru a
acţiona asupra lor
CAPABILITATEA de conducere a trenului astfel încât să nu
-
deterioreze instalaţiile şi vehiculele feroviare
UTILIZAREA sistemelor de control disponibile în conformitate
cu normele aplicabile pentru conducerea trenurilor astfel încât să -
nu deterioreze instalaţiile şi vehiculele feroviare
PORNIREA trenului ţinând cont de limitările de aderenţă şi putere
pentru conducerea trenurilor astfel încât să nu deterioreze -
instalaţiile şi vehiculele feroviare
ACTIVAREA frânelor la decelerări şi opriri, ţinând seama de
materialul rulant şi de instalaţie pentru conducerea trenurilor astfel -
încât să nu deterioreze instalaţiile şi vehiculele feroviare
DEPISTAREA comportamentului neobişnuit al trenului pentru
conducerea trenurilor astfel încât să nu deterioreze instalaţiile şi -
vehiculele feroviare
INSPECTAREA şi IDENTIFICAREA indiciilor funcţionării
necorespunzătoare a trenului, reacţionând după importanţa relativă
a acestora şi încercând să le remedieze, dând întotdeauna prioritate
-
siguranţei traficului feroviar şi a persoanelor pentru conducerea
trenurilor astfel încât să nu deterioreze instalaţiile şi vehiculele
feroviare
IDENTIFICAREA mijloacelor disponibile de protecţie şi
comunicare pentru conducerea trenurilor astfel încât să nu -
deterioreze instalaţiile şi vehiculele feroviare
CAPABILITATEA de a lua măsuri pentru a se asigura că trenul
sau părţi din acesta sunt asigurate contra pornirii din loc, chiar în
cele mai dificile condiţii pentru conducerea trenurilor astfel încât -
să nu deterioreze instalaţiile şi vehiculele feroviare

CAPABILITATEA de a lua măsuri pentru a opri un tren sau părţi

ale acestuia în cazul în care trenul a început să pornească din loc -
în mod neaşteptat
OPERAREA în caz de accidente sau incidente conform -
reglementărilor şi determinarea stării tehnice a materialului
rulant pentru stabilirea conducerii de continuare a mersului
CAPABILITATEA, în caz de incidente şi accidente de operare,
incendii şi accidente soldate cu accidentarea persoanelor, de a lua
-
măsuri pentru a proteja trenul şi de a solicita asistenţă în cazul
unui accident soldat cu accidentarea persoanelor aflate în tren
CAPABILITATEA, în caz de incidente şi accidente de operare,
incendii şi accidente soldate cu accidentarea persoanelor, de a
determina dacă trenul transportă mărfuri periculoase şi -
IDENTIFICAREA acestora pe baza documentelor trenului şi a
listelor vagoanelor
CAPABILITATEA, în caz de incidente şi accidente de operare,
incendii şi accidente soldate cu accidentarea persoanelor, de a -
cunoaște procedurile privind evacuarea unui tren în caz de urgenţă
CAPABILITATEA de a evalua, după un incident soldat cu
avarierea materialului rulant, dacă vehiculul poate continua
-
călătoria şi în ce condiţii, pentru a informa administratorul de
infrastructură în legătură cu acele condiţii cât mai devreme posibil
CAPABILITATEA de a evalua, după un incident soldat cu
avarierea materialului rulant, dacă se impune evaluarea din partea -
unui expert ca trenul să continue mersul

Competenţe Infrastructura - - c

Testarea frânelor
CAPABILITATEA de a verifica şi de a calcula, înainte de
plecare, dacă tonajul frânat real al trenului corespunde tonajului
necesar de frânat în cazul secţiei respective de circulaţie, astfel
cum se precizează în documentele vehiculului;
Tipul operării şi viteza maximă a trenului conform
caracteristicilor liniei
REŢINEREA informaţiilor care le-au fost transmise, ca, de
exemplu, limitele de viteză sau modificările la sistemul de
semnalizare;
DETERMINAREA tipului de mers şi a vitezei maxime admise a
trenului pe baza caracteristicilor liniei;
Cunoaşterea liniei
CAPABILITATEA de a anticipa probleme şi de a reacţiona
corespunzător în ceea ce priveşte siguranţa şi alte performanţe,
cum ar fi punctualitatea şi aspectele economice
Reguli de siguranţă
PORNIREA trenurilor când toate condiţiile necesare sunt
îndeplinite (orar, ordin sau semnal de plecare, operarea semnalelor
dacă este necesar, etc.);
OBSERVAREA semnalelor din cale şi a semnalizărilor din
cabină, INTERPRETAREA imediată şi fără erori şi
ACŢIONAREA după cum s-a indicat;
CONDUCEREA trenurilor în condiţii de siguranţă, conform unor
moduri specifice de operare şi APLICAREA, dacă li s-a indicat, a
regimurilor speciale, restricţiilor temporare de viteză, mersului în
sens opus, permisiunilor de a transmite semnale în caz de pericol,
alternării operaţiunilor, întoarcerilor de a circula pe linii unde se
execută lucrări
RESPECTAREA opririlor programate sau suplimentare şi
neprevăzute, și dacă este necesar, desfășurarea operațiunilor
necesare aplicabile în aceste situații
Conducerea trenului
CUNOAŞTEREA poziţiei trenului pe linie în orice moment;
ACTIVAREA frânelor la decelerări şi opriri, ţinând seama de
materialul rulant şi de instalaţie;
ADAPTAREA mersului trenului în conformitate cu orarul şi
ordinele date pentru economisirea energiei, luând în considerare
caracteristicile unităţii de tracţiune, trenul, linia şi mediul;
Funcţionare necorespunzătoare
CAPABILITATEA de fi atenţi, în măsura în care o permite
operarea trenului, la întâmplări neobişnuite privind infrastructura
şi mediul: semnalele, liniile, rezerva de energie, trecerile la nivel,
împrejurimile liniilor, alt traffic
LOCALIZAREA distanţelor particulare până la îndepărtarea
obstacolelor
CAPABILITATEA de a informa gestionarul de infrastructură cât
mai curând posibil în legătură cu locul şi natura anomaliilor
observate, asigurându-se că informaţiile au fost înţelese

CAPABILITATEA de a lua în calcul infrastructura, de a asigura

sau de a lua măsuri pentru a asigura siguranţa traficului şi a
persoanelor, oricând este necesar;
Incidente şi accidente de operare, incendii şi accidente soldate
cu accidentarea de personae
CAPABILITATEA de a lua măsuri pentru a proteja trenul şi a
solicita asistenţă în cazul unui accident soldat cu accidentarea de
persoane;
CAPABILITATEA de a determina unde să oprească trenul în
cazul unui incendiu şi de a facilita evacuarea pasagerilor, dacă
este necesar
CAPABILITATEA de a furniza informaţii utile privind incendiul
cât mai curând posibil, dacă incendiul nu poate fi ţinut sub control
de către mecanic singur
CAPABILITATEA de a informa gestionarul de infrastructură în
legătură cu incendiul cât mai curând posibil
CAPABILITATEA de a evalua dacă infrastructura permite
vehiculului să îşi continue mersul şi în ce condiţii.

Competente pentru operații specifice altor funcții și tipuri de instalații de

1
siguranțța circulației

Manipularea macazului necentralizat

Cunoșterea și activarea mecanismelor de comandă ale macazurilor necentralizate;
Efectuare probei frânei automate la trenuri
d
Capabilitatea de identificare a sistemelor de frânare ale trenurilor și înțelegerea modului de
efectuare a probelor de frână la acestea
COMUNICAREA în limba gestionarului de infrastructură
*(nu este obligatorie pentru vorbitorii nativi) 1
COMUNICAREA cu administratorul de infrastructură privind unele situaţii practice care
presupun un element neprevăzut

COMUNICAREA cu administratorul de infrastructură privind o descriere

COMUNICAREA cu administratorul de infrastructură privind o conversaţie simplă

ORE IPT / AN (CN/CDOE/CDCI) 19* x y

TOTAL ORE IPT / AN (CN + CDOE + CDCI) 24

4
TOTAL ORE IPS / AN (CDCI)
 MODUL DE DESFĂŞURARE A MODULELOR DE INSTRUIRE
TEORETICĂ
MECANIC LOCOMOTIVĂ

Sedinţa Perioada Modulul Durata Total ore

CDOE CDCI Obs.
instruire nr. desfăşurarii (M1..M11) (Ore) modul

I Februarie M1 + M2 3 0 0 3

II Martie M6 1 2 0 3

III Mai M4 2 1 0 3

IV Iunie M5 + M7 4 0 0 4

V August M3 2 1 0 3

VI Septembrie M10 2 2 0 4

VII Noiembrie M8 + M9 4 0 0 4

Total 18 6 0 24
 Competenţe
MODULUL Conţinuturi tematice Bibliografia
profesionale
- suprimarea opririlor
RETF – 002
- anularea trenurilor şi circulaţia timpurie a trenurilor
Art.2, 12, 202
- opriri neprevăzute în graficul de circulaţie
Instrucţiunile 201
- eliberarea liniei curente sau a liniei directe dintr-o
PARTEA III – Cap.IV. – Suprimarea opririlor.
staţie CFR
Anularea trenurilor. Circulaţia timpurie a
- obligaţiile personalului de locomotivă la
trenurilor – art.57; 58; Cap.V. – Opriri
intrarea/oprirea/trecerea prin staţie
neprevăzute în graficul de circulaţie – art.59;
- dispoziţii speciale în circulaţia trenurilor
Cap.XII. – Reglementări privind ocuparea liniei
- executarea lucrărilor pe linii electrificate cu
curente – art.91 – 98; Cap.XV. – Eliberarea liniei
cărucioare turn
curente sau a liniei directe dintr-o staţie CFR –
CONDUCERE - circulaţia prin puncte de secţionare cu serviciul
art.105 – 109; PARTEA IV – Obligaţiile
A trenurilor în temporar suspendat
personalului de locomotivă la
condiţii de - circulaţia în cazul scoaterii din funcţiune a BLA
CAPABILITATEA intrarea/oprirea/trecerea prin staţie – art.135 – 139;
siguranţă, - circulaţia trenurilor neavizate la posturile de barieră
de a anticipa PARTEA V – Dispoziţii speciale în circulaţia
conform unor - circulaţia mijloacelor de intervenţie pe linie curentă
probleme și de a trenurilor Cap.I – IX. – art.145 – 149; 152 – 176;
moduri închisă
reacționa PARTEA VII – Cap.I. – Circulaţia trenurilor pe
specifice de - circulaţia în cazul întreruperii tuturor mijloacelor
corespunzător în secţii cu conducere centralizată a circulaţiei –
operare şi de comunicaţie
ceea ce privește art.202 – 212;
APLICAREA - oprirea vagoanelor fugite
siguranța și alte Regulamentul 004
sistemelor de - circulaţia trenurilor pe secţii cu conducere
performanțe cum Cap.III. – Indicaţia de chemare – art.28; Cap.V. –
lucru conform centralizată a circulaţiei
ar fi Defectări de semnale – art.73 – 91; Cap.IX. –
regimurilor - indicaţia semnalului de chemare
punctualitatea și Secţiunea a 9-a – Semnalizarea vehiculelor cu sau
speciale - defectări de semnale; semnalizări deosebite
aspecte fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele
- circulaţia pe linia din stânga a căii duble şi pe linie
economice – art.177; 178;Cap.XII. – Semnale acustice – art.
falsă
179 – 182; Cap.XIII. – Semnalizări deosebite –
3 - oprirea trenului în linie curentă şi nu îşi mai poate
art.183 – 189; Cap.XIV. Iluminarea dispozitivelor
continua mersul
de semnalizare – art.190.
- frânarea automată în cazul remorcării cu mai multe
MATERIE NOUĂ
locomotive
Regulamentul 005
- frânarea mixtă
art.161, 243, Cap.II. Dispoziţii Speciale, art.263 –
- viteze maxime de circulaţie ale trenului pentru
264; 275; 281 – 284; 330; 332; 335;
continuarea mersului în cazuri de defecte la
Regulamentul 006
locomotive
Cap.II. – Cazuri admise de împingere a trenurilor
- limitarea vitezei de circulaţie a trenului
fără locomotivă în capul trenului – art.8; Cap.VII.
- cazuri admise de împingere a trenurilor fără
– art.76 – 77; Anexa 9,10;
locomotivă în capul trenului
 Plan de lecţie
Grupele de funcţii: mecanici de locomotivă
Nr Material
crt Denumirea continuturilor Durata Bibliografie Metoda de didactic Obs.
Tematice instruire folosit
1 - Cum se procedează in cazul defectării Instr. nr 004 Eveniment
semnalului luminos de iesire cand staţia se Art. 79, pct.1 Episcopia
află pe o secţie de circulaţie neînzestrata cu Bihor –
BLA? Biharia
Instr. nr 004 18.09.199
2 - Cum se procedează in cazul defectării Art. 79, pct.2
semnalului luminos de iesire cand staţia se
află pe o secţie de circulaţie înzestrata cu
BLA, pe cale simplă sau dublă cu sens
banalizat

3 - Cum se procedează in cazul defectării

Instr. nr 004
semnalului luminos de cand staţia se află pe o Art. 79, pct.4
secţie de circulaţie înzestrata cu BLA, pe cale
dublă cu sens specializat.

4 -Care este viteza maximă de circulaţie in cazul Instr. nr 004

defectării semnalului de ieşire Art. 79

5 - ce trebuie sa urmărească si cum trebuie sa Instr. nr 004

conduca trenul mecanicul cand semnalul de Art. 79
iesire este defect Studiul de Instrucţii,
caz. regulamente,
6 - Cum trebuie sa se procedeze pentru 50 min Conversaţie tabla, cretă
continuarea mersului pe parcursul asigurat la
Instr. nr 004
Art. 92
anularea indicaţiei permisive si trecerea pe
oprire cu depasire a semnalelor luminoase

7 - Ce ordona semnalele luminoase care nu Instr. nr 004

afişează nici o indicaţie, semafoarele Art. 93
neiluminate pe timp de noapte semnalele care
dau indicaţii care se contrazic, semnalele care
dau indicaţii luminoase.

8 - Unde trebuie sa se afle IDM la expedierea Instr. nr 201

trenului in cazul in care semnalul de ieşire este Art. 91
defect si in staţie se afla mai multe trenuri

- Cum se dă ordinul de plecare la trenurile de

9 călători sau mixte în staţiile inzestrate cu
semnale de ieşire la fiecare linie, cu semnale Instr. nr 201
de parcurs sau cu semnale de iesire de grup si Art. 91, pct. 2 a
indicator de linie aprins

- Cum se dă ordinul de plecare la trenurile de

10 călători sau în staţiile inzestrate cu semnale Instr. nr 201
de iesire de grup fara indicator de linie sau cu Art. 91, pct. 2 b
indicator de linie stins

Nr Material
crt Denumirea continuturilor Durata Bibliografie Metoda de didactic Obs.
Tematice instruire folosit
11 - Cum se dă ordinul de plecare la un tren pe Instr. nr 201 Eveniment
timp cu vizibilitate redusă sau cand indicaţia Art. 94 Episcopia
de liber a semnalului de iesire nu se poate Bihor –
observa de către mecanic Biharia
18.09.199
12 - Cum se procedează pentru expedierea Instr. nr 201
 expedierea unui tren pe secţii BLA de la o Art. 95
linie fara semnal de ieşire

13 - Cum se dă ordinul de plecare la un tren in Instr. nr 201

cazul in care locomotiva de remorcare a Art. 96
trenului se află dupa semnalul de iesire

14 - Cum se procedează în cazul în care dupa Instr. nr 201

darea ordinului de plecare locomotiva de Art. 97, pct 1 a
remorcare a trenului a oprit inaintea
semnalului de iesire in poziţie pe liber

15 - Cum se procedează în cazul în care dupa

Instr. nr 201
darea ordinului de plecare locomotiva de Art. 97, pct 1 b
remorcare a trenului a oprit dupa depasirea
semnalului de iesire in poziţie pe liber

16 - Cum se procedează în cazul în care dupa Instr. nr 201

darea ordinului de plecare pe secţii fara BLA Art. 97, pct 1 e
si locomotiva trenului a oprit dupa depăsirea
semnalului de ieşire pe oprire din cauza Studiul de Instrucţii,
schimbarii indicaţia semnalului de ieşire pe caz. regulamente,
oprire Conversaţie tabla, cretă

17 -Cine poate inmăna ordinul de circulaţie Instr. nr 201

trenurilor care işi reiau mersul dupa oprire in Art. 97, pct 1 e
urma darii ordinului de plecare din staţie
Instr. nr 201
18 - Ce obligaţii are personalul de locomotivă la Art. 121, pct 1
intrarea, trecerea trenului prin staţii
Instr. nr 201
19 - Ce obligaţii are personalul de locomotivă la Art. 121, pct 2
intrarea, trecerea trenului prin staţii in cazul
conducerii simplificate

20 - Cum se pune convoiul de manevră in

Instr. nr 201
Art. 194, pct 2
miscare in cazul in care mecanicul nu percepe
indicaţia semnalului de manevra

21 - În ce situaţie mecanicul nu va ocupa la Instr. nr 201

manevră obligatoriu postul de conducere din Art.195 , pct 2
sensul de mers

22 - Ce condiţii trebuie sa indeplinească Ordinul.

locomotivele si automotoarele pentru a putea 310/1/441/1993
fi deservite în sistem simplificat

23 -Cu ce trebuie sa fie inzestrate locomotivele şi Instr 002

automotoarele pentru a putea fi admise in Art 216 pct 2
circulaţia cu conducere simplificată
Data sedinţelor: 07 – 09.04.2023
Teme din planul tematic anual (modulul nr. 3):
Circulația trenurilor peste porțiuni de linii cu restricții de viteză
 CHESTIONAR
Pentru verificarea cunoştinţelor la programul de menţinerea competenţelor
profesionale prin şcoala personalului pe luna AUGUST

1. Cine răspunde pentru legarea corectă a locomotivei de primul vagon din

tren ?
a) Mecanicul de locomotivă.
b) IDM.
c) Revizor tehnic de vagoane.
2. În ce bază se face ocuparea liniei curente de către un tren de
călători ?
a) În baza ordinului de circulaţie.
b) În baza ordinului de plecare.
c) În baza ordinului de serviciu.
3. Prin ce se dă ordinul de plecare pentru trenurile de călătorisau mixte
care se expediază de la o linie care nu are semnal de ieşire ?
a) Semnalul pornirea trenului dat de IDM.
b) Semnalul pornirea trenului dat de şeful de tren.
c) Semnalul pornirea trenului transmis prin ordin de circulaţie.
4. Cum se procedează pentru expedierea unui tren pe secţii dotate cu
BLA de la linie fără semnal de ieşire ?
a) În condiţiile prevăzute pentru cazul defectării semnalului luminos
de ieşire.
b) În condiţiile înscrise în PTE-ul staţiei.
c) În condiţiile defectării indicatorului luminos de linie.
5. Ce se înscrie în ordinul de circulaţie când trenul se expediază
având locomotiva dincolo de semnal ?
a) Circulaţi cu viteza de 20km/h peste semnalele de trecere BLA.
b) Trenul nr. ...... are liber la staţia.
c) Trenul nr. ...... are liber de la linia ... din staţia.
6. Cum se continuă mersul dacă după darea ordinului de plecare
trenul a fost oprit înainte semnalului de ieşire în poziţie pe liber ?
a) După înlăturarea cauzelor care au impus oprirea, pe baza
indicaţiei de liber a semnalului de ieşire.
b) După înlăturarea cauzelor care au impus oprirea, pe baza
ordinului de circulaţie.
c) După înmânarea ordinului de circulaţie, pe baza indicaţiei de liber
a semnalului de ieşire.
7. Ce se înscrie în ordinul de circulaţie înmânat mecanicului pentru
 continuarea mersului după depăşirea unui semnal de ieşire care şi-
a schimbat indicaţia în scurt din liber în oprire, observată de
mecanic şi locomotiva a depăşit acest semnal, pe secţii dotate cu
BLA ?
a) Liber la staţia ..., circulaţi cu viteza de cel mult 20 km/h, la ieşire
în abatere.
b) Liber la staţia ..., circulaţi cu viteza de cel mult 20 km/h, până la
semnalul următor.
c) Liber la staţia ..., circulaţi cu viteza de cel mult 20 km/h, peste
macaze la ieşire.
8. Cine poate înmâna ordinul de circulaţie trenurilor care îşi reiau
mersul după oprire neprevăzută în urma dării ordinului de plecare
?
a) IDM din ordinul şefului de staţie.
b) Un agent din ordinul IDM.
c) Un agent din ordinul şefului de staţie.
9. Cum se pune convoiul de manevră în mişcare în cazul când
mecanicul nu percepe direct indicaţia semnalului de manevră ?
a) Pe baza semnalelor transmise de conducătorul manevrei şi a
comunicărilor făcute prin staţia RER cu precizarea nr.
locomotivei.
b) Pe baza ordinului de circulaţie, în care se precizează indicaţia
semnalului şi a comunicărilor făcute prin staţia RER cu precizarea
nr. locomotivei.
c) Pe baza semnalelor transmise de conducătorul manevrei şi a
comunicărilor făcute prin staţia RER.
10.Când mecanicul nu va ocupa la manevră obligatoriu postul de
conducere din sensul de mers ?
a) Când circulă izolat în aceeaşi zonă de manevră a staţiei.
b) Când manevrează prin tragere pe linii cu opritor fix.
c) Când manevrează prin împingere pe linie liberă, în aceeaşi zonă
de manevră a staţiei.
Răspunsuri:
1 – a); 2 – b); 3 – a); 4 – a); 5 – b); 6 – a); 7 – b); 8 – b); 9 – a); 10 – c).
 DESFĂŞURAREA TESTULUI

- Se prezintă forma de evaluare. – 30 secunde.

- Test grilă.

- Se prezintă tema din care s-au întocmit întrebările testului. – 30

secunde.
- Ocuparea liniei curente de către un tren.
- Executarea manevrelor.

- Se distribuie chestionarele şi foile pentru răspunsuri.

- Cursanţii trec la rezolvarea individuală a testelor (pentru a favoriza

lucrul individual precum pentru a se putea cuprinde cât mai multe
aspecte ale temei date se pot întocmii 3 – 4 variante de teste) – 15
minute.

- Se distribuie baremul (baremele) de rezolvare. Cursanţii fac

evaluarea şi punctarea lucrărilor colegilor de bancă. – 2 minute.

- Răspunsurile greşite se evidenţiază în cursul expunerii lecţiei,

acestea se corectează dându-se răspunsurile corecte, conform
prevederilor instrucţionale.
 Răspunsul martor al modulului
Ocuparea liniei curente de către un tren de călători și defectarea
semnalului de trecere BLA
din Planul de lecţie
În ce bază se face ocuparea liniei curente de către un tren de călători?
Instr. 201, art 91, (1) - Ocuparea liniei curente de catre un tren se face
numai in baza ordinului de plecare.

Cum se dă ordinul de plecare pentru trenurile de călători sau mixte în staţii

înzestrate cu semnal de ieşire la fiecare linie şi în staţii cu semnal de ieşire
de grup cu indicator de linie aprins?
Instr. 201, art 91, (2), a - În staţii înzestrate cu semnale de ieşire la fiecare
linie, cu semnale de parcurs sau cu semnale de ieşire de grup şi indicator de linie
aprins, ordinul de plecare se dă prin:
- indicaţia de liber a semnalului de ieşire de la linia de unde se expediază
trenul, a semnalului de parcurs, respectiv a semnalului de ieşire de grup şi
indicatorul de linie aprins, indicând cifra corespunzatoare liniei de la care se
expediază trenul.
- semnalul ,, pornirea trenului” dat de IDM.

Cum se dă ordinul de plecare pentru trenurile de călători sau mixte în

staţii înzestrate cu semnal de ieşire de grup fără indicator de linie sau cu
indicator de linie stins?
Instr. 201, art 91, (2), b - în staţii cu semnal de ieşire de grup fără indicator
de linie sau cu indicator de linie stins, prin:
-indicaţia de liber a semnalului de ieşire de grup fără indicator de linie sau
cu indicator de linie stins care deserveşte linia de unde se expediază trenul;
- ordinul de circulaţie înmânat mecanicului în care se menţionează că trenul
se expediază cu indicatorul de linie al semnalului de grup stins;
-semnalul „pornirea trenului” dat de IDM;

Cum se dă ordinul de plecare pentru trenurile de călători sau mixte în staţiile

înzestrate cu semafor de ieşire de grup?
Instr. 201, art 91, (2), c - în staţii înzestrate cu semafoare de ieşire de grup,
prin:
-indicaţia de liber a semaforului de ieşire de grup;
- semnalul „pornirea trenului” dat de către IDM;
Cum se dă ordinul de plecare pentru trenurile de călători sau mixte dintr-o
staţie dacă linia nu are semnal de ieşire?
Instr. 201, art 91, (2), d - în staţiile fără semnal de ieşire de la linia de unde se
expediază trenul, prin semnalul „pornirea trenului” dat de IDM;
Cum se dă ordinul de plecare pentru trenurile de călători sau mixte dintr-o
staţie de pe secţie cu sistem de circulaţie dispecer sau în anumite staţii
înzestrate cu instalaţii CED şi CE, aprobate de administratorul infrastructurii
feroviare?
Instr. 201, art 91, (2), e - în staţiile de pe secţiile cu sistem de circulaţie
dispecer sau în anumite staţii înzestrate cu instalaţii CED şi CE, aprobate de
administratorul infrastructurii feroviare, prin:
-indicaţia de liber a semnalului de ieşire,
-semnalul „pornirea trenului” dat de către un agent;

De unde se dă semnalul ,,pornirea trenului” în cazul expedierii trenului de

călători din staţii cu semnal de ieşire de grup fără indicator de linie sau cu
indicator de linie stins, în staţii înzestrate cu semnale de ieşire de grup sau fără
semnal de ieşire de la linia de unde se expediază trenul dacă în staţie se află mai
multe trenuri de expediat în aceiaşi direcţie?
Instr. 201, art 91, (3), dacă în staţie se află mai multe trenuri de expediat în
aceeaşi direcţie, IDM dă semnalul „pornirea trenului” de lângă locomotiva trenului
care se expediază.

Din ce punct al staţiei se dă semnalul ,,pornirea trenului” pentru trenurile de

călători sau mixte?
Instr. 201, art 91, (4), Semnalul „pornirea trenului” pentru trenurile de
călători sau mixte se dă dintr-un loc vizibil, astfel încât să poată fi perceput în mod
direct de către personalul aflat în cabina de conducere a locomotivei.

Cum se procedează în cazul deservirii simplificate a locomotive, când cladirea

staţiei se află pe partea stângă a sensului de mers?
Instr. 201, art 91, (5), În cazul deservirii simplificate a locomotivei, când
clădirea staţiei se află pe partea stângă a sensului de mers, mecanicul se deplasează în
stânga cabinei de conducere a locomotivei pentru a percepe semnalul „pornirea
trenului”, dat de către IDM sau un agent; mecanicul procedează în mod similar şi în
cazul în care semnalul „pornirea trenului” este dat de către şeful de tren, iar peronul se
află pe partea stângă a sensului de mers.

Cum se procedează pentru expedierea unui tren pe secţii BLA de la linie fără
semnal de ieşire?
Instr. 201, art 95, În cazul când necesităţile impun expedierea unui tren de pe
o linie neînzestrată cu semnal luminos de ieşire, aflată într-o staţie situată pe o secţie
înzestrată cu bloc de linie automat, expedierea trenului se face în condiţiile prevăzute
pentru cazul defectării semnalului luminos de ieşire, potrivit reglementărilor
specifice în vigoare.

Cum se expediaza trenul cand locomotive se afla dincolo de semnal?

Instr. 201, art 96, (1), În toate cazurile în care locomotiva de remorcare a
trenului se află după semnalul de ieşire, ordinul de plecare se dă prin ordin de
circulaţie înmânat mecanicului, în care se precizează indicaţia semnalului de ieşire şi
se menţionează: „Trenul numărul…este liber la staţia……..”.

Cum se expediaza trenul cand locomotiva se afla dincolo de semnal pe sectii cu

BLA si semnalul de iesire nu se poate pune pe liber?
Instr. 201, art 96, (2), În staţiile situate pe secţii de circulaţie înzestrate cu
BLA, dacă locomotiva de remorcare a trenului se află după semnalul de ieşire, în
cazul în care acesta nu se poate pune pe „liber”, pentru expediere se procedează
conform reglementărilor specifice în vigoare pentru cazul defectării semnalului
luminos de ieşire.

Cum se continua mersul daca un tren expediat a fost oprit inaintea semnalului
cu indicatia pe liber ?
Instr. 201, art 97, (1), a, dacă locomotiva de remorcare a trenului a oprit
înaintea semnalului de ieşire în poziţie pe liber, continuarea mersului se face numai
după înlăturarea cauzelor care au impus oprirea, pe baza indicaţiei de liber a
semnalului de ieşire.

Cum se continua mersul daca un tren expediat a fost oprit dupa depasirea
semnalului cu indicatia pe liber ?
Instr. 201, art 97, (1), b, dacă locomotiva de remorcare a trenului a oprit după
depăşirea semnalului de ieşire cu indicaţia de „liber”, continuarea mersului se face
după înlăturarea cauzelor care au impus oprirea;

Cum se continua mersul daca un tren este expediat cu semnal de iesire pe

oprire si trenul opreste inaintea semnalului?
Instr. 201, art 97, (1), c, dacă trenul a fost expediat cu semnalul de ieşire pe
oprire şi locomotiva de remorcare a trenului a oprit înaintea semnalului de ieşire sau
după depăşirea lui, continuarea mersului se face după înlăturarea cauzelor care au
impus oprirea şi în baza ordinului de circulaţie care a fost înmânat mecanicului, la
expediere.

Cum se continua mersul daca un tren expediat dintr-o statie de pe o sectie de

circulatie cu BLA cu semnal de iesire pe liber a oprit dupa ce lomotiva de
remorcare a depasit semnalul de iesire pe oprire, din cauza schimbarii
indicatiei acestuia din fata trenului?
Instr. 201, art 97, (1), d, dacă trenul a fost expediat dintr-o staţie de pe o
secţie de circulaţie înzestrată cu BLA cu semnalul de ieşire pe liber şi trenul a oprit
după ce locomotiva de remorcare a trenului a depăşit semnalul de ieşire pe oprire, din
cauza schimbării indicaţiei acestuia în faţa trenului, pentru expedierea trenului se
procedează ca şi în cazul defectării semnalului luminos de ieşire din staţiile de pe
secţii de circulaţie înzestrate cu BLA;

Cum se continua mersul daca un tren expediat dintr-o statie de pe o sectie

de circulatie fara BLA cu semnal de iesire pe liber a oprit dupa ce lomotiva
de remorcare a depasit semnalul de iesire pe oprire, din cauza schimbarii
indicatiei acestuia din fata trenului?
Instr. 201, art 97, (1), e, în cazul în care trenul a fost expediat cu semnalul de
ieşire pe liber dintr-o staţie de pe o secţie fără BLA şi locomotiva de remorcare a
trenului a oprit după depăşirea semnalului de ieşire pe oprire, din cauza schimbării
indicaţiei acestuia în faţa trenului, continuarea mersului se face după verificarea
parcursului de ieşire, şi numai în baza ordinului de circulaţie, cu menţiunea: „Liber
la staţia……circulaţi cu viteza de cel mult 20 km/oră în zona macazurilor la
ieşire.”.

Cum se continua mersul daca un tren expediat dintr-o statie fara semnale de
iesire a oprit dupa darea ordinului de plecare?
Instr. 201, art 97, (2), În cazul în care după darea ordinului de plecare, trenul
este oprit în incinta unei staţii neînzestrate cu semnal de ieşire, continuarea mersului
se face după înlăturarea cauzelor care au impus oprirea, respectând condiţiile din
ordinul de circulaţie ce a fost înmânat la expediere.

Cine poate inmana ordinul de corculatie a trenurilor care-si reiau mersul

dupa oprire in urma darii ordinului de plecare din statie?
Instr. 201, art 97, (2), înmânarea unui ordin de circulaţie, se poate face din
ordinul IDM sau de către un alt agent din subordinea acestuia.

Cum se continua mersul daca un tren a oprit dupa depasirea pe oprire din
cauza anularii unui semnal luminos de intrare, iesire, parcurs sau ramificatie?
Instr. 004, art 92, În cazul anulării indicaţiei permisive şi trecerea pe oprire cu
depăşire a semnalelor luminoase de intrare, ieşire, parcurs şi ramificaţie, continuarea
mersului se face pe parcurs asigurat, în baza ordinului de circulaţie, conform
prevederilor privind defectarea acestora.
 DEFINIREA SCOPULUI ŞI A OBIECTIVELOR LECŢIEI

DEFINIREA SCOPULUI : noțiunile din cadrul modulului sunt utilizate de către toți
salariații cu funcția de mecanic locomotivă și acestea trebuie însușite în
totalitate,fiind foarte necesare în desfășurarea procesului de muncă,deoarece de
însușirea temeinică și corectă a acestora depinde în foarte mare măsură modul de
lucru din teren a fiecărui cursant.
OBIECTIVELE LECȚIEI: la sfârșitul orelor de instruire teoretică cursanții vor ști :
- Ce condiții trebuie îndeplinite de locomotivă și de personalul de locomotivă în
vederea remorcării trenurilor de marfă pe secții cu pante mari.
- Ce măsuri trebuie luate în vederea asigurării condițiilor de remorcare a trenurilor
pe pante mari.
- Ce probe de frână se execută la trenurile de marfă
- Cum se face conducerea trenurilor pe secții cu pante mari la urcare și coborâre.
MATERIALE FOLOSITE PENTRU METODELE DE INSTRUIRE
("CONVERSAȚIA" ȘI "STUDIUL DE CAZ"):tablă neagră clasică,cretă
albă,schițe,planșe,videoproiector,laptop,prezentări PowerPoint,poze,filme,înregistrări
video și audio.
 METODA DE INSTRUIRE „CONVERSATIA”
Este o metodă de instruire activă, în care întrebările puse de instructor alternează cu
răspunsurile date de cursanți, în urmă dialogului organizat,se realizează în același
timp verificarea și aprofundarea cunoștințelor cursanților prezenți la procesul de
instruire.
CONVERSAȚIA CATEHETICA: se adresează memoriei cursanților, solicitând
reproducerea unor cunoștințe însușite
anterior:definiții,reguli,principii,date,numere,etc.
CONVERSAȚIA EURISTICA: se adresează gândirii logice a cursanților, ducând la
o însușire activă a cunoștințelor , la aprofundarea și sistematizarea unor cunoștințe
învățate anterior , a cauzelor unui efect dat,a însușirii esențiale ale fenomenelor și a
condițiilor în care se petrec acestea,acestea realizându-se în urmă dialogului
instructor cursant.
Această metodă stimulează gândirea cursanților și asigură însușirea și fixarea în
memorie a cunoștințelor nou predate.
D.p.d.v didactic CONVERSAȚIA poate fi: -introductivă
-de comunicare
-de repetare și sistematizare
-de fixare și consolidare
-de verificare și apreciere
-conversația finală.
 METODA STUDIU DE CAZ

Metoda discuţiilor de grup este o metoda activă de instruire care constă în

confruntarea organizată a opiniilor, părerilor salariaţilor asupra unei situaţii reale
(eveniment CF, neregulă comercială, etc.).
Aceasta metoda este un mijloc excelent de perfecţionare a atitudinilor
participanţilor la dezbaterea unui caz, sunt obligaţi prin regulile impuse de
metodă, să analizeze obiectiv relaţiile şi elementele cazului pus în dezbatere.
Aplicarea în procesul de instruire a acestei metode conduce la
dezvoltarea deprinderilor de rezolvare corectă a dezbaterii puse în discuţie;
dezvoltă capacitatea de analiza şi sinteză , flexibilitate în tratarea şi
aprecierea diverselor soluţii posibile conducând la soluţionarea obiectivă a
cazului dezbătut.
Metoda discuţiilor de grup, are două forme:
 Studiul de caz
 Studiul de incidenţă.

STUDIUL DE CAZ
Este forma discuţiilor de grup, este o metodă activă de instruire şi
constă în confruntarea organizată a opiniilor participanților la analiza cazului
dezbătut. Pentru alegerea unui eveniment ce se va dezbate la Şcoala
personalului instructorul va trebui să folosească numai evenimente petrecute
în alte unităţi decât în unitatea sa proprie pentru a nu strica climatul de
lucru din unitatea sa.
Prin regulile pe care le impune metoda studiului de caz , abordarea
unui eveniment din unitatea sa poate duce chiar la drame , în consecinţă nu
se dezbate prin metoda studiu de caz evenimente produse în unitatea proprie.
A. Selectarea cazurilor
În selectarea cazului instructorul va căuta acel caz care se pretează temei
propuse pentru şedinţa de instruire teoretică. Odată obiectivele pedagogice
definite, se dispun de trei mijloace principale pentru alegerea datelor de
bază care vor servi la construirea unui caz.
Aceste mijloace sunt:
 Interviuri cu specialişti asupra situaţiilor tehnice în care s-a produs cazul.
 Studierea dosarelor de cercetare, (în care se găsesc greşelile instrucţionale
şi tehnice, litigiile, problemele de organizare).
 Cercetarea altor materiale scrise în care se redactează evenimentul.

B. Redactarea cazurilor
Cazul care se analizează pentru a putea fi utilizat la şcoala personalului
trebuie sa răspundă următoarelor criterii:
a) Să se refere la situaţia concretă (reală) în specificul grupei de funcţii
care se instruieşte;
b) Să respecte ordinea cronologică a faptelor;
c) Să relateze o situaţie care să cuprindă elemente asupra:
 1. Faptelor şi evenimentelor cheie
2. Personajele (funcţionare, obişnuinţă, atitudini, scopuri)
3. Relaţiile directe dintre personaje
4. Circumstanţelor
5. Mediul natural şi uman.
d) Să fie descriptiv, adică să adere la realitate.
e) Să fie adaptat cursanţilor, tipurilor de relaţii dintre salariaţi cu scopul să le
favorizeze implicarea activă în rezolvarea cazului;
f) Să fie scurt şi concis,
g) Să fie redactat într-o manieră neutră (nu se vor introduce păreri
personale).

C. Tehnologia de aplicare a metodei STUDIULUI DE CAZ

1. Prezentarea titlului evenimentului ce se va dezbate.

2. Prezentarea obiectivului pe care îl urmăreşte instructorul să îl
atingă în urma dezbaterii evenimentului.
3. Prezentarea cazului sub una din formele:
- prin citirea descrierii evenimentului din materialul didactic întocmit;
- prin prezentarea unei casete video care prezintă evenimentul ;
- prin audierea unei povestiri asupra evenimentului înregistrată pe caseta
audio;
- prin povestirea orală de către instructor a evenimentului în detaliu .
4. Instructorul împarte clasa în grupe a câte 5-12 cursanţi.
5. Instructorul numeşte un responsabil de grupă pentru fiecare grupă în parte
atrăgând atenţia ca acesta are rol de coordonator al dezbaterii fără să-şi impună
punctul de vedere personal.
6. Instructorul separă grupele în încăperi diferite dacă există posibilitatea
precizând durata discuţiilor de dezbatere al evenimentului în cadrul grupei .
7. Instructorul se va deplasa la fiecare grupă în timpul dezbaterii
evenimentului urmărind modul în care se rezolvă evenimentul propus în
dezbatere (respectiv se găsesc răspunsuri de către grupe la întrebările formulate
la pct.4 Soluţii). Instructorul nu va interveni dând indicaţii spre rezolvare. Va
răspunde numai la întrebări legate de derularea condiţiilor în care s-a produs
evenimentul.
8. Discuţia plenară cu toate grupele după scurgerea timpului stabilit,se
face prin invitarea la tablă de către instructor a responsabililor de grupă pentru
a prezenta rezolvarea cazului de către grupa sa. Prezentarea soluţiilor de către
fiecare responsabil se va confrunta cu soluţiile găsite de celelalte grupe.
Soluţiile găsite vor trebui să fie argumentate de către fiecare responsabil de
grupă. Din confruntarea opiniilor se poate obţine pentru fiecare întrebare
răspunsul corect. În situaţia în care grupele nu au găsit răspunsul corect
instructorul va interveni şi va canaliza discuţiile spre stabilirea răspunsului
corect. (Folosind întrebarea DE CE ? instructorul va cere argumentarea
răspunsurilor).
9. Instructorul evidenţiază grupa care a soluţionat corect cazul pus în
dezbatere, evidenţierea poate fi făcută cu note sau calificative .
 10. Punctele 1-4 din studiul de caz va fi înmânat cursanţilor alături de o
schiţă a locului evenimentului , iar pct.5 Rezolvarea martor se va reţine de către
instructor deoarece conţine răspunsul corect la întrebările formulate la pct.4
soluţii.
 METODA CONVERSAŢIEI

Este o metodă activă de instruire, o metodă verbală în care întrebările puse

de instructor alternează cu răspunsurile date de cursanţi. Se realizează sub forma
unui dialog organizat realizând în acelaşi timp instruirea şi verificarea
cunoştinţelor .
 Conversaţia catehetică : se adresează memoriei cursanţilor solicitând
reproducerea unor cunoştinţe însuşite anterior cum ar fi : definiţii,
reguli, principii, date, numere, etc.
 Conversaţia euristică : se adresează gândirii logice a cursanţilor ducând
la o însuşire activă a cunoştinţelor, la aprofundarea şi sistematizarea
unor cunoştinţe învăţate anterior sau mai vechi.
Solicită memoria cursanţilor prin următoarele aspecte: comparaţii, stabilirea
legăturilor cauzale (cauza - efect ) exemplificarea definiţiilor, evaluarea
evenimentelor.
Cerinţele fundamentale în folosirea acestei metode sunt:
 Lansarea întrebărilor se face folosind sau lăsându-se timp de activizare.
 Se lasă cursantului să epuizeze complet răspunsul fără a-1 întrerupe.
 În caz de omisiuni sau greşeli se vor pune întrebări pentru orientarea
răspunsurilor şi convingerea instructorului dacă greşelile provin din neştiință.
 Corectarea răspunsului de către alţi cursanți (Cu întrebarea: "Răspunsul este
corect şi complet ?" )
 În ultimă instanţă instructorul face completarea şi corectarea necesară dând
răspunsul corect.
 Întrebările trebuiesc formulate clar, concis şi precis, evitându-se
întrebările care conţin răspunsul cerut sau cele cu răspunsuri de forma "DA"
sau "NU".
 Întrebările vor avea înlănţuire logică.
Întrebările lansate de către instructor trebuie formulate clar concis şi precis
întrebările să fie la subiect, din tematica dezbătută. La stabilirea conţinutului unei
întrebări se cere nu numai o clară diferenţiere faţă de celelalte ci şi o formulare la
nivelul de înțelegere a cursanţilor sau grupei de cursanţi din şedința de şcoală
respectivă.
Nu se vor folosi întrebări cu răspuns indicat afirmativ sau negativ deoarece
acest gen de întrebări duc la discuţii sterile.
De regulă se vor folosi numai întrebări creatoare deschise divergente sau
îndreptate spre activitatea intelectuală, spre cercetare, spre descoperire sau spre
stabilirea de relații şi diferenţe care îi conduc la operaţii executate de către
cursanţi în mod greşit pentru a fi corectate.
 Tehnologia de aplicare a metodei "STUDIU DE CAZ"

1)Prezentarea titlului evenimentului ce se dezbate

2)Prezentarea obiectivului pe care îl urmărește instructorul să îl atingă în urma
dezbaterii evenimentului
3)Prezentarea evenimentului sub una din formele :
-prin citirea descrierii evenimentului din materialul didactic întocmit.
-prin prezentarea unor casete video care prezintă evenimentul;
-prin audierea unei povestiri asupra evenimentelor înregistrat pe casetă video;
-prin povestirea orală de către instructor a evenimentului în detaliu
4)Instructorul împarte clasă în grupe de către 5-12 cursanți.
5)Instructorul numește un responsabil de grupă , pentru fiecare grupă în
parte,atrăgând atenția că acesta are rolul de coordonator al dezbaterii fără să-și
impună punctul de vedere personal.
6)Instructorul împarte grupele în încăperi diferite, dacă există posibilitatea,
precizând durata discuțiilor de dezbatere a evenimentului în cadrul grupei.
7)Instructorul se va deplasa la fiecare grupă în timpul dezbaterii
evenimentului,urmărind modul în care se rezolvă cazul propus în dezbatere(grupele
vor da răspunsuri la întrebările formulate la pct.4-soluții).Instructorul nu va interveni
și nu va da soluții de rezolvare , el va răspunde numai la întrebări legate de derularea
condițiilor în care s-a produs evenimentelor.
8)Discuția plenară cu toate grupele după scurgerea timpului stabilit,se face prin
invitarea la tablă de către instructor a resposnabililor de grupă pentru a prezenta
rezolvarea cazului de către grupele lor .Prezentarea soluțiilor de către fiecare
responsabil se va confrunta cu soluțiile găsite de celalalte grupe.Soluțiile găsite vor
trebui să fie argumentate de către fiecare responsabil din grupă.Din confruntarea
opiniilor se poate obține răspunsul corect pentru fiecare întrebare.
9)Instructorul evidențiază grupa care a soluționat corect cazul pus în
dezbatere,evidențierea se face cu note,calificative.
10)Punctele 1-4 din studiul de caz vor fi înmânate cursanților alături de o schița a
locului evenimentului, iar rezolvarea martor se va ține de către instructor,deoarece
conține răspunsurile corecte la întrebările formulate pct.4-soluții.
 REDACTAREA CAZURILOR

Cazul care se anlizează pentru a putea fi utilizat la școală personalului trebuie să

răspundă următoarelor criterii :
-să se refere la o situație concretă (reală) în specificul grupei de funcții care se
instruiește;
-să respecte ordinea cronologică a faptelor;
-să relateze situația care trebuie să cuprindă următoarele elemente :
 -faptele și evenimentele cheie;
 -personajele;
 -relațiile directe dintre personaje;
 -circumstanțele;
 -mediul natural și uman;
-să fie descriptiv-să adere la realitate;
-să fie adaptat cursanţilor,tipurilor de relații dintre salariați,cu scopul de a le favoriza
implicarea activă în rezolvarea cazului ;
-să fie scurt și concis;
-să fie redactat într-o manieră neutră (nu se vor introduce păreri personale).
Cerințe fundamentale în folosirea acestei metode sunt:
-lansarea întrebărilor se face lăsându-se timp de activare;
-întrebările vor avea o înlănțuire logică și vor fi formulate clar,concis și precis;
-când cursantul da un răspuns incomplet,instructorul va adresa întregii clase
întrebarea:”RASPUNSUL ESTE CORECT ȘI COMPLET?” și dacă răspunsurile
sunt incomplete , instructorul face completarea și corectarea necesară;
-pentru conștientizarea cursanților, instructorul este obligat să folosească întrebarea
„DE CE?” această întrebare având rolul de a lămuri lucrurile;
-pentru realizarea legăturii dintre teorie și practică , instructorul va folosi pe timpul
dezbaterii exemple de nereguli,abateri din activtatea practică a cursanților sau chiar
de evenimente ce au legătură cu tema ce se dezbate.
La stabilirea conținutului unei întrebări , se cere o formulare la nivelul de întelgere
a cursanților prezenți la ședința de instruire respectivă, se vor evită întrebările cu
răspuns indicativ deoarece acestea duc la discuții sterile
 Părți componente

Materialul redactat în scris trebuie să cuprindă:

1)DENUMIREA CAZULUI(titlu,locul producerii,stația,regională,data și oră
producerii);
2)OBIECTIVUL CAZULUI-va cuprinde problematică pe care o urmărește
instructorul să o perfecționeze prin dezbaterea acestui eveniment;
3)DESCRIEREA CAZULUI -constă în povestirea evenimentului cu toate
elementele narative asupra condițiilor în care s-a produs evenimentul,cât și asupra
celor implicați.Descrierea cazului va fi precisă și succintă , iar la final instructorul
este obligat să dramatizeze repercusiunile evenimentului (din punct de vedere al
pierderilor materiale se va estima pagubă la cursul zilei când se dezbate
evenimentul;pierderile de vieți omenești cu implicații asupra relațiilor familiale a
celor dispăruți).Instructorul va prezența și schița locului unde s-a petrecut
evenimentul.
4)SOLUȚII -instructorul solictiă răspunsuri la următoarele întrebări
a)Ce reglementări au fost încălcate?
b)Cine sunt vinovații direcți și indirecți?
c)Unde se încadrează evenimentul?
d)Care sunt măsurile luate împotriva vinovăților direcți și indirecți?
e)Ce măsuri se iau pentru prevenirea unor astfel de evenimente?
5)REZOLVAREA CAZULUI -conține răspunsurile martor la întrebările de la
pct.4(soluții) și acestea se vor întocmi de către instructor pe o foaie separată(această
nu se va înmâna cursanților)

STUDIU DE CAZ
 Denumirea cazului
Ciocnirea trenului internaţional nr. 424-1cu trenul nr. 33706 în data
de 18.09.1999 între staţia Episcopia Bihor şi Hm Biharia

Scopul studiului de caz

Aprofundarea şi împrospătarea cunostinţelor privind obligaţile
personalului de locomotivă la întâlnirea unui semnal luminos stins,
defectarea semnalului luminos de ieşire, crearea deprinderilor corecte de
lucru prin respectarea prevederilor din instrucţii şi reglementari.

Descrierea cazului
În ziua de 18.09.1999, trenul internaţional nr. 424-1, format din
automotor tip BZ aparţinînd administraţiei MAV, condus de mecanicul
Paul Vasile, în sistem simplificat, din SELC Oradea şi şef de tren Rus
Florin de la Comanda Oradea.
Înainte de îndrumare, şeful de tren a luat loc în cabina de conducere
a automotorului, pe locul mecanicului ajutor şi a pus pe pupitrul postului
de conducere staţia RER fixată pe banda de frecvenţă a canalului 2, pentru
trenurile în circulaţie, însa închisă.
Trenul a fost expediat din staţia Oradea spre Episcopia Bihor la ora
20:58, pe firul normal, pe baza BLA.
La apropierea de semnalul luminos prevestitor Pr X al staţiei CFR
Episcopia Bihor, IDM blochist a solicitat mecanicului prin staţia RER
pentru a-i comunica condiţiile de circulaţie, dar acesta nu a raspuns deşi
apelurile au fost repetate.
IDM a efectuat parcurs de primire cu oprire în staţia Episcopia Bihor
la linia 2. pe teren efectuarea acestui parcurs s-a materializat cu o lumina -
verde – la semnalul prevestitor Pr X, o lumina - Galben clipitor – la
semnalul luminos de intrare X de intrare si doua lumini - galbene – la
semnalul luminos de parcurs X4p, iar semnalul de ieşire X 2, era stins
deoarece s-a ars filamentul becului corespunzator focului roşu.
După intrare în staţie şeful de tren a ieşit din postul de conducere al
automotorului şi a plecat la grupul sanitar lasând staţia RER pe pupitru
postului de conducere iar mecanicul a aprins lumina în postul de
conducere pentrua vedea mai bine indicaţiile de la vitezometru.
În acest context mecanicul ştiind că după livret trebuia să circule fără
oprire prin staţia Episcopia Bihor, nu mai urmareşte atent indicaţia
semnalului luminos de parcurs a cărui indicaţie atenţiona că semnalul
luminos de ieşire ordona oprirea trenului. Nu ia măsuri de frânare în
vederea opririi la semnalul următor, continua mersul talonând macazul nr.
16 din capătul Y al staţiei şi a ocupat cu trenul linia curentă fără a avea
acest drept.
În apropierea semnalului luminos de intrare YB dinspre H.m. Biharia
mecanicul observă luminile trenului 33706, a luat măsuri de frânare rapidă
şi a dat semnale cu fluierul automotorului, dar datorită spaţiului limitat de
vizibilitate (cca 170 m) s-a ciocnit la ora 21:08 cu trenul 33706 cu viteza
de 31 km/h având ca urmare avarierea părţii frontale şi suspendarea primei
osii în sensul de mers.
Mecanicul trenului 33706 observând luminile automotorului ia
măsuri de frânare rapidă după care împreună cu mecanicul ajutor se retrag
în sala maşinilor, ciocnindu-se cu automotorul cu viteza de 13 km/h.
Automotorul nu este dotat din construcţie cu instalaţie de control
punctual sau continuu al vitezei şi cu instalaţie radio fixă cu benzi de
frecvenţa CFR.

Soluţii:

- Ce reglementări din instrucţii si ordine au fost incalcate?

- Cine sunt vinovaţii direcţi sau indirecţi?
- Cum se incadrează acest eveniment conform instrucţiei 003/2000
- Ce sancţiuni trebuie aplicate personalului vinovat de producerea
acestui eveniment?
- Ce masuri consideraţi ca trebuie luate pentru evitarea unor
asemenea evenimente?

REZOLVAREA STUDIULUI DE CAZ

 Reglementari incalcate:
Instr. 004
Semnale luminoase de ieşire şi semnale luminoase de ramificaţie
Art. 23.(2).- În cazul unei staţii situate pe o linie neînzestrată cu
BLA, indicaţiile semnalului luminos de ieşire sau ale semnalelor
luminoase de ramificaţie sunt urmatoarele:
- Roşu – OPREŞTE fără a depăşi semnalul
- Verde – LIBER cu viteză stabilită
- Verde Galben – LIBER cu viteză redusă
Art.79- Defectarea semnalului luminos de ieşire;

Semnale neiluminate sau cu indicaţii dubioase

Art. 93.(1)-Semnalele luminoase care nu afişează nici o indicaţie,
semafoarele neiluminate pe timp de noapte, semnalele care dau indicaţii
care se contrazic, semnalele care dau indicaţii dubioase, precum şi
semnalizarea nereglementară ordona oprirea;

Instr. 201
Art. 121.(1)-Personalul de locomotivă ţine în permanenţă sub
observaţie indicaţia semnalului de ieşire a staţiei şi urmăreşte eventualele
semnale de oprire date de personalul staţiei sau personalul de tren. La
schimbarea indicaţiei semnalului de ieşire sau în cazul când personalul de
staţie sau tren dă semnale de oprire, mecanicul trenului va lua imediat
măsurile ce se impun pentru oprirea trenului în condiţii de siguranţă;
Art. 121.(2) - În cazul conducerii simplificate obligaţiile de la
aliniatul 1 revin în exclusivitate mecanicului de locomotivă;
Instr. 002
Art. 216 al.2 Automotoarele şi ramele diesel la care nu se pot monta
instalaţii de control punctual al vitezei nu vor fi admise in circulaţie cu
conducere simplificata.

Ordinul 310/1/441/1993
Cap I pct. 2- Locomotivele treuie să fie dotate cu dispozitive de
siguranţă şi vigilenţă, instalaţii pentru controlul punctual al vitezei şi
instalaţii de radio-telefon, toate în bună stare de funcţionare.

Vinovaţii:
- direcţi – mecanicul de locomotivă al trenului 424-1
 - indirecţi – şeful de tren al trenului 424-1

Sancţiunile care se aplică celor vinovaţi:

- direcţi – desfacerea disciplinară a contractului de munca
- indirecţi – retrogradarea din funcţie

Evenimentul se încadrează conform regulamentului 003/2000

Art.14, A.1. evenimente deosebit de grave.

Măsuri care trebuie luate pentru preîntampinarea unor asemenea

evenimente.
- prelucrarea cazului cu tot personalul interesat
- testare scrisa a personalului din reglementarile incalcate
- intensificarea activităţii de instruire si control in vederea
depistarii sistemelor gresite de lucru
- tratarea cu exigenţă a abaterilor constatate.

TEMĂ SUPLIMENTARĂ
EVENIMENTUL DIN STAŢIA TIMISUL DE SUS, din data de
04.08.1984

Îndata de 04. 08. 1984, trenul 42555, copus din 9 vagoane, 36 osii, 700 tone,
încărcate cu minereu de fier, tren remorcat cu locomotiva electrică şi deservită de
echipă completă ( mecanic şi mecanic ajutor locomotivă,angajaţi ai Depoului de
locomotivă Braşov ), este expediat din staţia PREDEAL la ora 18.11, spre staţia
TIMIŞUL de SUS.
După ieşirea cu trenul din staţia PREDEAL, mecanicul efectuează verificarea
eficacităţii frânei automate,se convinge că trenul frânează corespunzător, prin
scăderea vitezei trenului de la 20 km/h la 8 km/h, dar după aceea nu menţine efectul
de frânare
printr-odepresiune corespunzătoare în conducta generală, în vederea evitării creşterii
vitezei trenului.
În acestă situaţie, viteza trenului creşte până la 81 km/h ,astfel că depăşeşte semnalul
de intrare al staţiei TIMIŞUL de SUS, care ordona oprirea, trece pe linia II directă şi
la km 154+180 ajunge din urmă şi tamponează trenul 47201, care a fost expediat din
staţia PREDEAL la ora 18.03.
În urma impactului, locomotiva trenului 42555deraiază, antrenând încă 4 vagoane
din tren şi alte 5 vagoane se răstoarnă.
În urma evenimentului s-au produs avarii la locomotivă, vagoane, la linia de
contact şi la linie, paguba fiind evaluată la peste
4.000.000 Ron.

FIŞA INDIVIDUALĂ DE INSTRUIRE PROFESIONALĂ TEORETICĂ

a d.lui ………………… , în funcţia de mecanic locomotivă pe anul 2023

Competenţele Aprecierea nivelului de cunoştinţe profesionale prin module de

funcţiei instruire profesională teoretică ( IPT ), instruire profesională
teoretică suplimentară ( IPTS ) şi pe simulator/poligon

Data Calificativul D Calificativul D Calificativul acordat

acordat de la a acordat la a la simulator/poligon
IPT t IPTS t
a a

A.1.1 15.02 A

A.1.2 15.02 B

A.1.3 15.02 A

A.1.4 15.02 A

A.2.1 15.02 A

A.2.2 15.02 B

A.2.3 15.02 A

A.2.10 20.03 B

A.2.7 17.05 A

A.2.8 17.05 A

A.2.9 27.06 A

A.3.1 27.06 B

A.3.2 27.06 A

A.3.3 27.06 B

A.3.4 27.06 A

A.3.5 27.06 A

A.3.6 27.06 B

A.3.7 27.06 B

A.2.4 16.08 B
 A.2.5 16.08 B

A.2.6 16.08 A

A.2.15 13.09 B

A.2.16 13.09 B

A.2.17 13.09 B

A.2.18 13.09 A

A.2.19 13.09 B

A.3.8 13.09 B

A.2.9 20.11 B

A.2.10 20.11 A

A.2.11 20.11 A

A.2.12 20.11 A

A.2.13 20.11 B

A.2.14 20.11 A

ANEXA Nr. 1.4

FIŞA INDIVIDUALĂ DE INSTRUIRE PRACTICĂ DE SERVICIU A d.lui …………………….., IN FUNCTIA DE
 MECANIC LOCOMOTIVĂ PE ANUL 2023

Aprecierea nivelului de cunoștințe profesionale prin module de

instruire practică de serviciu ( IPMS ) și instruire practică de
serviciu suplimentară ( IPSS )
Competenţel
DATA Calificativu DAT Calificativul acordat de la IPSS
e
l acordat de A
funcţiei IPS

A.2.1 25.01.202 A
3

A.2.2 25.01.202 B
3

A,2.3 25.01.202 B
3

A.2.4 25.01.202 B
3

A.2.5 02.11.202 B
3

A.2.6 03.07.202 A
3

A.2.7 26.03.202 A
3

A.2.8 20.02.202 A
3

A.2.9 08.06.202 A
3

A.2.10 08.06.202 A
3

A.3.1 18.06.202 A
3

A.3.2 12.06.202 B
3

A.3.3 11.09.202 B
3

A.3.4 03.07.202 A
 3

A.3.5 03.07.202 B
3

A.2.6 11.09.202 A
3

A.2.7 11.06.202 B
3

A.2.8 11.09.202 A
3

A.2.9 11.09.202 B
3

A.2.10 11.09.202 B
3

A.2.11 02.11.202 A
3

A.2.12 11.09.202 B
3

A.2.13 11.06.202 A
3

A.2.14 02.11.202 B
3

A.2.15 03.07.202 B
3

A.2.16 03.07.202 A
3

A.2.17 02.11.202 A
3

A.2.18 02.11.202 A
3

A.2.19 02.11.202 B
3

A.2.20 02.11.202 A
3

B.1.1 25.01.202 A
3
B.1.2 26.03.202 A
3

B.1.3 26.03.202 A
3

B.1.4 26.03.202 A
3

B.1.5 05.03.202 B
3

B.1.6 05.03.202 A
3

B.1.7 08.06.202 A
3

B.1.8 22.06.202 A
3

B.1.9 22.06.202 A
3

B.1.10 22.06.202 A
3

B.1.11 22.06.202 A
3

B.1.12 03.07.202 B
3

B.1.13 11.09.202 A
3

B.1.14 11.09.202 B
3

B.1.15 11.09.202 B
3

B.1.16 11.09.202 B
3

B.1.17 11.09.202 A
3

B.1.18 02.11.202 B
3

B.1.19 02.11.202 B
 3

B.1.20 02.11.202 A
3

B.1.21 21.12.202 B
3

B.1.22 21.12.202 B
3

*Se completează numai în cazul evaluării anterioare cu calificativul C .

Instructor/Personal cu atribuţii de instruire
Nume şi Prenume : ………………………………..
Semnătură :..............................
METODĂ DE REALIZARE A INSTRUIRII PRACTICE

Metoda constă în:

1) Observarea modului de lucru a personalului la locul de muncă

2) Analizarea împreună cu acesta a operațiunilor efectuate

3) Pentru a ajunge la eficienţa dorită , se analizează de către instructor

rezultatele operatiunilor efectuate, precum și modul în care au fost obținute
acestea, în următoarele etape :

* se subliniează operațiunile efectuate corect de către salariat

* se solicita salariatului instruit să evidențieze operațiunile efectuate greșit și

consecințele acestora în exploatare .

* se evidențiază de către instructor, operațiile executate greșit de salariat și

nearătate de acesta, precum și consecințele lor

* se demonstrează în față salariatului modul și succesiunea corectă de

executare a operațiilor, de către instructor

* salariatul instruit va repeta operațiile demonstrate de către instructor până

la însușirea corectă a modului de lucru
 FOAIE DE ANALIZĂ PENTRU INSTRUIREA PRACTICĂ A
COMPETENŢELOR
TEMĂ : Remorcarea trenurilor în condițiile defectării semnalului de trecere
Fazele Instruiri
Dacă un semnal luminos de trecere al blocului de linie
Defectarea semnalului
luminos de trecere BLA
BLA
Puncte Cheie
automat indică o unitate luminoas ă de culoare
roşie, o indicaţie dubioasă sau este stins,
mecanicul trebuie să oprească trenul în faţa
semnalului, fără să îl depăşească. Dacă după
oprirea trenului în faţa semnalului, mecanicul
vede sau este încunoştinţat că sectorul de bloc
respectiv este ocupat, i se interzice să îşi
continue mersul, până când sectorul de bloc nu
se va elibera. Excepţii se admit numai dacă s-a
dispus în alt mod, prin ordin de circulaţie.
(2) După oprirea trenului mecanicul aşteaptă
timpul necesar defrânării şi dacă în acest timp
nu se schimbă indicaţia, se convinge că la
semnal există reperul de culoare albă de formă
dreptunghiulară, după care conduce trenul cu
viteza de cel mult 20 km/h până la semnalul
următor, în condiţiile prevăzute la art. 28 alin.
(9). Aceste condiţii sunt obligatorii până la
următorul semnal, indiferent de indicaţia
acestuia.
(3) Dacă şi următorul semnal luminos de trecere
indică o unitate luminoas ă de culoare roşie, dă o
indicaţie dubioasă sau este stins, circulaţia se
face în acelaşi mod.
(4) Dacă mecanicul întâlneşte un semnal
luminos de trecere al blocului de linie automat,
cu o unitate luminoas ă de culoare roşie, o indicaţie
dubioasă sau stins, va aviza impiegatul de
mişcare din prima staţie prin radiotelefon. Dacă
nu există radiotelefon sau nu se poate stabili
legătura radio, mecanicul va face avizare scrisă
în prima staţie în care trenul are oprire
itinerarică.
(5) În cazul în care mecanicul întâlneşte două
sau mai multe semnale luminoase de trecere ale
blocului de linie automat cu o unitate luminoas ă
de culoare roşie, o indicaţie dubioasă sau stinse,
va aviza pe impiegatul de mişcare din prima
staţie. Avizarea se va face prin radiotelefon şi
numai dacă nu există radiotelefon sau nu se
poate stabili legătura radio, mecanicul va opri
trenul în prima staţie pentru avizare.
(6) Mecanicul va aviza pe impiegatul de mişcare
numai dacă sectorul sau sectoarele de bloc de
linie automat acoperite de semnalele de trecere
întâlnite cu o unitate luminoas ă de culoare roşie

Circulația în cazul scoaterii
din funcție ale BLA
nu au fost ocupate cu material rulant.
Dacă mecanicul a fost înştiinţat, prin ordin de
circulaţie, că blocul de linie automat este scos din
funcţiune şi că circulaţia trenului se va face pe baza
înţelegerii telefonice  - cale liberă - nu va lua în
considerare indicaţiile date de semnalele de trecere ale
blocului de linie automat, care sunt prevăzute cu reper
de culoare albă, dacă prin ordinul de circulaţie nu s-a
dispus altfel şi va circula fără să oprească la aceste
semnale. În cazul semnalelor de trecere ale blocului de
linie automat care fac şi funcţia de semnale de avarie la
trecerile la nivel, indicaţia de oprire - roşu - a acestora
va fi luată în considerare de mecanic care va circula în
condiţiile prevăzute la art. 32. alin.(4) - (6).
 PRACTICĂ DE OBSERVAŢIE

Şedința de instruire teoretică din 04.04.2023 a fost condusă de domnul mecanic

instructor …………………………..
Pe timpul ședinței de instruire teoretică, instructorul a avut ca obiectiv
familiarizarea cursanților cu termeni și noțiunile referitoare la remorcarea trenurilor
de marfă pe pante mari , în multiplă tracțiune , precum și cu colectivele de personal
cu care vor lucra , a stilului personal de a preda și de a transmite informații.
Mecanicul instructor a reușit prin metoda conversației , a studiului de caz și a
metodelor utilizate corect să transmită informațiile cât mai eficient salariaților astfel
încât aceștia să le perceapă și le aplice în practică la locul de muncă.
Pe timpul ședinței de instruire teoretică, a căutat să îmbine noţiunile de teorie cu
exemple de evenimente feroviare petrecute pe rețeaua de cale ferată, să transmită
cât mai corect informațiile, să respecte timpul alocat acestei teme într-un ritm și
într-o atmosferă de studiu adecvată, reușind atragerea interesului cursanților și
implicarea acestora în desfășurarea ședinței de instruire.
Informaţiile transmise au fost corecte, uşor accesibile, sistematizate, au avut
formulări clare şi precise.
Metodele de instruire au fost alese corect şi utilizate precis în funcţie de informaţiile
transmise.
Elaborarea testelor a cuprins punctele cheie din tematică, evaluarea fost realizată
corect şi a fost corelată cu obiectivele de evaluare şi de strategiedidactică.
Pe parcursul şedinţei de insruire, instructorul a urmărit ca fixarea cunoştintelor să se
facă în mod corect, a anticipat dificultăţile în procesul învăţării şi a reuşit în mod
eficient să le remedieze.
Managementul clasei a fost bun, s-a încadrat în timpul alocat, a menţinut disciplina,
a stabilit şi a menţinut o atmosferă de studiu stimulantă pentru interesul cursanţilor,
implicarea acestora fiind la un nivel ridicat.
Instructorul a pregătit din timp şi a folosit bine materialul didactic,a avut o ţinută şi
o atitudine corectă, vocea a fost puternică şi clară, iar exprimarea orală a fost
explicită şi corectă, a fost creativ şi flexibil în procesul de instruire, utilizarea tablei
a fost bună (scris vizibil şi citeţ, prezentarea organizată a infomaţiilor scrise).
În concluzie, acestă sedinţă de instruire a fost un succes şi instructorul şi-a atins
obiectivele.
 FIŞĂ DE ASISTENŢĂ

Data : 04.04.2023
Grupa de funcţii: Mecanici de locomotive
Durata: 08 – 12.00 (4 ore)
Numărul cursanţilor: 27
DENUMIREA MODULULUI:
REMORCAREA TRENURILOR ÎN CONDIȚIILE DEFECTĂRII
SEMNALULUI LUMINOS DE IEȘIRE

Competenţe profesionale în cadrul modulului:

A.2.9 – Însuşirea principiilor care guvernează siguranţa traficului;
A.2.10 – Capabilitatea de a verifica şi de a calcula, înainte de plecare, dacă tonajul
frânat real, corespunde cu tonajul necesar, pentru secţia de remorcare respectivă;
A.2.12 – Reţinerea informaţiilor care le-au fost transmise (limitări de viteză,
modificări, etc.);
A.2.13 – Capabilitatea de a anticipa problemaşi de a reacţiona corespunzător (S.C.
performanţe);
A.2.14 – Pornirea trenului când toate condiţiile necesare sunt indeplinite;
A.2.15 – Activarea frânelor la decelerări şi opriri,ţinând sema de MR şi de
instalaţie;
A.2.16 – Adaptarea mersului trenului în conformitate cu orarul şi ordinile date
pentru economisirea energiei, luând în considerare locomotiva, trenul, linia şi
mediul;
A.2.17 – Capabilitatea de a lua în calcul infrastructura, de a asigura siguranţa
traficului şi a persoanelor, mărfurilor, oricând este necesar.
 Rolul modului în activitatea funcţiei:

Noţiuni din cadrul modului sunt utilizate de către toţi salariaţii cu aceiaşi funcţie şi
treburi însuşite în totalitate de către toţi salariaţii de la grupa de funcţii ( mecanici
de locomotivă),fiind foarte necesare în desfăşurarea procesului de muncă,deoarece
de însuşirea lor, depinde într-o mare măsură modul de lucru din teren al fiecărui
cursant.
Dacă modul nu este însuşit corepunzător de către salariaţi, se ajunge la
nerespectarea prevederilor instrucţionale şi la crearea condiţiilorpentru producerea
de evenimente grave, cu urmări tragice (pagube material foarte mari,pierderi de
vieţi omeneşti, traume fizice şi psihice pe viaţă).
Obiectivele operaţionale ale lecţiei:
La sfârşitul lecţiei cursanţii vor şti să:
a)Execute verficările la locomotivă, înainte de ieşirea la postul de control;
b)Să execute corect cuplarea şi legarea locomotivei la trenul de remorcat;
c)Să execute instrucţional probele de frână la trenuri;
d)Să remorce trenul pe pante mari în multiplă tracţiune;
e) Să efetueze corect verificarea eficacităţii frânei automate şi frânarea electrică;
f) Comunice instrucţional prin RTF şi să verifice însuşirile din foaia de parcurs;
g)Execute corectfrânarea trenului la coborâre pe pante mari şi cum procedează în
cazul defectării totale sau parţiale a frânei automate sau la dispariţia tensiunii din
linia de contact.
h) Prevină în remorcarea trenului, situaţiile care pot duce la ruperea acestuia în
parcurs.
 Metode de instruire folosite:

CONVERSAŢIA, STUDIU DE CAZ.

Forme de organizare a activităţii de evaluare:

Individuală în etape de rezolvare a testului şi fără autoevaluare.
Forme de dirijare a activităţii de evaluare:
Dirijată de instructor; prin materiale didactice.
Resurse psihologice ale desfăşurării activităţii:
a) Capacitatea de învăţare a grupei: nivelul intelectual şi profesional al salariaţilor
permit însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor, grupa este omogenă;
b) Motivaţie: salariaţii prezenţi au fost motivaţi, prezintă interes pentru activitatea
de instruire, se autoinstruiesc;
c) Diagnosticul motivaţiei: salariaţii manifestă interes pentru lecţie, deoarece se
prezintă informaţii noi, metodele de instruire sunt moderne şi atractive;
Resurse material:
Regulamente, instrucţii, planşe, machete, teste, ordine, dispoziţii, livrete de mers,
tablă neagra, cretă, videoproector, laptop, stikuri memorie, poze, filme, înregistrări
video şi audio, ghiduri de depanare, cărţi tehnice, etc.
 FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOCICĂ

I.DATE GENERALE:
Numele şi prenumele: Dumitrescu Vasile
Data naşterii: 03.10.1980
Locul naşterii: Slatina
Domiciliu: Oras Piatra-Olt ,Strada Cismelelor ,Nr 28
II. ATMOSFERA SOCIAL - MORALĂ LA SERVICIU:
Relaţia cu colegii: o relaţie bună, de colaborare
Relaţia cu familia: o relaţie foarte bună, cu un comportament exemplar
Relaţia cu persoanele ierarhic superior: de subordonare, răspunde prompt la
solicitările conducerii
Condiţii de muncă ale cursantului: condiţii bune de muncă
III. DATE MEDICALE:
Boli cronice: nu are
Dificultăţi fizice: nu are
IV. PROFIL PSIHOPEDAGOGIC:
1. Nivel intelectual: ridicat
2. Caracter: echilibrat
3. Stabilitate emotivă: stabil emotional
4. Sănătate: sănătos
5. Condiţia economică şi social-culturală: bună
6. Interes- vocaţie specială pentru domeniile, obiectivele: prezintă interes şi
vocaţie pentru locul său de muncă
7. Gândirea: logică
8. Limbaj: explicit şi coerent, scris citeţ şi ordonat.