M23.

REGIMURI SPECIALE IN CIRCULATIA TRENURILOR

23.1 INCIDENTE ŞI ACCIDENTE ÎN CIRCULAŢIA TRENURILOR

23.1.1 INVESTIGAREA ACCIDENTELOR ŞI A INCIDENTELOR

Investigarea accidentelor şi incidentelor reprezintă un proces desfăşurat în scopul prevenirii

accidentelor şi incidentelor care include strângerea şi analizarea informaţiilor, stabilirea concluziilor,
inclusiv determinarea cauzelor şi, dacă este cazul, emiterea unor recomandări de siguranţă, pentru
îmbunătăţirea siguranţei pentru activitatea de transport pe calea ferată sau pe reţeaua de transport cu
metroul şi în scopul prevenirii accidentelor şi incidentelor.
Cercetarea disciplinară a personalului este atributul exclusiv al angajatorului şi se realizează de
către acesta în conformitate cu prevederile Codului Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
Relaţiile scrise ale personalului implicate şi ale martorilor rezultate în urma chestionării acestora
cu ocazia acţiunilor de investigare nu pot fi folosite în alte anchete de natură disciplinară sau judiciară,
potrivit reglementărilor în vigoare.
Investigarea accidentelor şi incidentelor se efectuează de către comisii de investigare stabilite în
funcţie de:
- încadrarea accidentelor şi incidentelor;
-operatorii economici implicaţi în producerea acestora.
Activitatea de investigare a tuturor accidentelor, aşa cum sunt ele clasificate, se efectuează de către
Organismul de Investigare Feroviar Român.
Organismul de Investigare Feroviar Român asigură investigatorul principal pentru incidentele
produse în circulaţia trenurilor.
Organismul de Investigare Feroviar Român poate investiga şi acele incidente care în condiţii uşor
diferite ar fi putut duce la accidente, inclusiv defecţiunile tehnice ale subsistemelor structurale sau ale
constituenţilor de interoperabilitate ai sistemelor feroviare de mare viteză ori convenţionale europene.
Organismul de Investigare Feroviar Român decide dacă întreprinde o investigaţie a unui asemenea
incident, ţinând seama în decizia sa de următoarele:
- gravitatea incidentului produs;
- dacă face parte dintr-o serie de incidente relevante pentru întreg sistemul;
- impactul său asupra siguranţei feroviare;
 - cereri ale administratorilor/ gestionarilor de infrastructură feroviară, operatorilor de transport
feroviar, cu metroul, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română.

Pentru următoarele fapte:

- loviri ale vehiculelor rutiere, la trecerile la nivel de către trenuri în circulaţie;
- loviri ale persoanelor de către vehicule feroviare aflate în mişcare,
nu se efectuează investigare. Potrivit prezentei reglementări, se vor efectua toate celelalte activităţi
privind: avizarea, prezentarea la locul producerii, luarea măsurilor pentru restabilirea circulaţiei şi
stabilirea condiţiilor de producere.

23.1.2 OBLIGAŢIILE MECANICULUI DE LOCOMOTIVĂ ÎN CAZUL LOVIRII

VEHICULELOR RUTIERE DE CĂTRE TRENURILE ÎN CIRCULAŢIE

În cazurile în care s-au înregistrat loviri ale vehiculelor rutiere de către trenurile în circulaţie,
mecanicul de locomotivă opreşte şi face o evaluare a urmărilor impactului şi, în funcţie de acestea:
- dacă nu s-au înregistrat victime omeneşti sau accidentaţi, îşi continuă drumul, dacă starea tehnică
a căii ferate şi a vehiculelor feroviare permite continuarea circulaţiei feroviare în condiţiile asigurării
siguranţei feroviare;
- dacă s-au înregistrat victime omeneşti sau accidentaţi, îşi continuă drumul după ce are avizul
şefului de staţie sau înlocuitorul acestuia, prezent la locul producerii accidentului/ incidentului, dacă
starea tehnică a căii ferate şi a vehiculelor feroviare permit continuarea circulaţiei feroviare în
condiţiile asigurării siguranţei feroviare.
În cazurile lovirilor de vehicule rutiere de către trenuri în circulaţie la trecerile la nivel cu bariere –
tip B, cu instalaţii automate de semnalizare rutieră cu semibariere – tip BAT şi cu instalaţii automate
de semnalizare rutieră fără semibariere – tip SAT, ca urmare a neînchiderii barierei sau nefuncţionării
instalaţiei de semnalizare, fapte reieşite la primele constatări la faţa locului şi în urma cărora au
rezultat persoane decedate şi/ sau vătămate sau pagube materiale importante, Organismul de
Investigare Feroviar Român procedează la efectuarea investigării.
 23.2 OCUPAREA ŞI OPRIREA TRENULUI ÎN LINIE CURENTĂ

23.2.1 REGLEMENTĂRI PRIVIND OCUPAREA LINIEI CURENTE

Ocuparea liniei curente de către un tren se face numai în baza ordinului de plecare.
Pentru trenurile de călători sau mixte, ordinul de plecare se dă astfel:

a) în staţii înzestrate cu semnale de ieşire la fiecare linie, cu semnale de parcurs sau cu semnale de
ieşire de grup şi indicator de linie aprins, prin:
- indicaţia de liber a semnalului de ieşire de la linia de unde se expediază trenul, a semnalului de
parcurs, respectiv a semnalului de ieşire de grup şi indicatorul de linie aprins, indicând cifra
corespunzătoare liniei de la care se expediază trenul;
- semnalul „pornirea trenului” dat de impiegatul de mişcare;
b) în staţii cu semnal de ieşire de grup fără indicator de linie sau cu indicator de linie stins, prin:
- indicaţia de liber a semnalului de ieşire de grup fără indicator de linie sau cu indicator de linie
stins care deserveşte linia de unde se expediază trenul;
- ordinul de circulaţie înmânat mecanicului în care se menţionează că trenul se expediază cu
indicatorul de linie al semnalului de grup stins;
- semnalul „pornirea trenului” dat de impiegatul de mişcare;
c) în staţii înzestrate cu semafoare de ieşire de grup, prin:
- indicaţia de liber a semaforului de ieşire de grup;
- semnalul „pornirea trenului” dat de către impiegatul de mişcare;
d) în staţiile fără semnal de ieşire de la linia de unde se expediază trenul, prin semnalul „pornirea
tenului” dat de impiegatul de mişcare;
e) în staţiile de pe secţiile cu sistem de circulaţie dispecer sau în anumite staţii înzestrate cu
instalaţii CED şi CE, aprobate de administratorul infrastructurii feroviare, prin:
- indicaţia de liber a semnalului de ieşire;
- semnalul „pornirea trenului” dat de către un agent;
f) în haltele de călători, punctele de oprire în linie curentă şi în punctele de secţionare de pe
secţiile cu sistem de circulaţie dispecer fără impiegat de mişcare sau alt agent, precum şi în cazurile de
oprire neprevăzută a trenului în linie curentă, prin semnalul „pornirea trenului”, dat de către şeful de
tren.
În cazurile prevăzute la lit. b, c şi d, dacă în staţie se află mai multe trenuri de expediat în aceeaşi
direcţie, impiegatul de mişcare dă semnalul „pornirea trenului” de lângă locomotiva trenului care se
expediază.
Semnalul „pornirea trenului” pentru trenurile de călători sau mixte se dă dintr-un loc vizibil, astfel
încât să poată fi perceput în mod direct de către personalul aflat în cabina de conducere a locomotivei.

În cazul deservirii simplificate a locomotivei, când clădirea staţiei se află pe partea stângă a
sensului de mers, mecanicul se deplasează în stânga cabinei de conducere a locomotivei pentru a
percepe semnalul „pornirea trenului”, dat de către impiegatul de mişcare sau un agent; mecanicul
procedează în mod similar şi în cazul în care semnalul „pornirea trenului” este dat de către şeful de
tren, iar peronul se află pe partea stângă a sensului de mers.
La celelalte trenuri ordinul de plecare se dă astfel:
a) în staţii cu semnal de ieşire la fiecare linie – prin indicaţia de liber a semnalului de ieşire;
b) în staţii înzestrate cu semnale de ieşire de grup şi indicator de linie aprins – prin indicaţia de
liber a semnalului de ieşire de grup şi a indicatorului de linie aprins indicând numărul liniei de la care
se expediază trenul;
c) în staţii înzestrate cu semnale de ieşire de grup fără indicator de linie sau cu indicatorul de linie
stins, prin:
- indicaţia de liber a semnalului de ieşire de grup, fără indicator de linie sau cu indicatorul de linie
stins;
- semnalul „pornirea trenului” dat de către impiegatul de mişcare, de lângă locomotiva trenului
care se expediază;
- ordinul de circulaţie înmânat mecanicului în care se menţionează că trenul se expediază cu
indicatorul de linie al semnalului de grup stins; ;
d) în staţii înzestrate cu semafoare de ieşire de grup, prin:
- indicaţia de liber a semaforului de ieşire de grup;
- semnalul „pornirea trenului” dat de către impiegatul de mişcare, de lângă locomotiva trenului
care se expediază;
 e) în staţiile fără semnal de ieşire la linia de la care se expediază trenul, prin semnalul „pornirea
trenului” dat de către impiegatul de mişcare, de lângă locomotiva trenului care se expediază.
În cazurile prevăzute la lit. c şi d când semnalul „pornirea trenului” nu poate fi dat de către
impiegatul de mişcare de lângă locomotiva trenului care se expediază, ordinul de plecare a trenului se
dă prin ordin de circulaţie cu menţiunea „Liber de la linia … la staţia …..” înmânat mecanicului, din
ordinul impiegatului de mişcare, de către un alt agent din subordinea sa.
În cazul în care ordinul de circulaţie a fost înmânat mecanicului şi se impune reţinerea trenului în
staţie, ordinul de circulaţie se retrage imediat de la mecanic, se anulează şi se ataşează la copia rămasă
la carnet.
Trecerea trenurilor care circulă fără oprire prin punctele de secţionare se face pe baza indicaţiei de
liber a semnalului de ieşire.
Trecerea trenurilor care circulă fără oprire prin punctele de secţionare fără semnal de ieşire, se face
pe baza semnalului „trecerea fără oprire” dat de către impiegatul de mişcare.
Ordinul de plecare pentru trenurile care pleacă dintr-un punct de secţionare, pe timp cu vizibilitate
redusă sau când indicaţia de liber a semnalului de ieşire nu se poate observa de către mecanic, în cazul
tuturor sistemelor de circulaţie, se dă prin:
a) semnalul „pornirea trenului” dat de către impiegatul de mişcare de lângă locomotivă, la
trenurile de călători şi mixte;
b) ordin de circulaţie înmânat mecanicului printr-un agent, la trenurile de marfă.
În cazul când necesităţile impun expedierea unui tren pe o linie neînzestrată cu semnal luminos de
ieşire, aflată într-o staţie situată pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat, expedierea trenului se
face în condiţiile prevăzute pentru cazul defectării semnalului luminos de ieşire, potrivit
reglementărilor specifice în vigoare.
În toate cazurile în care locomotiva de remorcare a trenului se află după semnalul de ieşire, ordinul
de plecare se dă prin ordin de circulaţie înmânat mecanicului, în care se precizează indicaţia
semnalului de ieşire şi se menţionează: „Trenul numărul… este liber la staţia……”.
În staţiile situate pe secţii de circulaţie înzestrate cu bloc de linie automat, dacă locomotiva de
remorcare a trenului se află după semnalul de ieşire, în cazul în care acesta nu se poate pune pe „liber”,
pentru expediere se procedează conform reglementărilor specifice în vigoare pentru cazul defectării
semnalului luminos de ieşire.
 În cazul în care după darea ordinului de plecare, trenul este oprit în incinta staţiei înzestrată cu
semnal de ieşire, continuarea mersului se face astfel:
a) dacă locomotiva de remorcare a trenului a oprit înaintea semnalului de ieşire în poziţie pe liber,
continuarea mersului se face numai după înlăturarea cauzelor care au impus oprirea, pe baza indicaţiei
de liber a semnalului de ieşire. Dacă semnalul de ieşire dă indicaţie de oprire şi nu se poate manipula
pe liber, continuarea mersului se face în condiţiile prevăzute pentru trecerea pe lângă semnalul de
ieşire defect în poziţia pe oprire;
b) dacă locomotiva de remorcare a trenului a oprit după depăşirea semnalului de ieşire cu indicaţia
de „liber”, continuarea mersului se face numai în baza ordinului de plecare, după înlăturarea cauzelor
care au impus oprirea;
c) dacă trenul a fost expediat cu semnalul de ieşire pe oprire şi locomotiva de remorcare a trenului
a oprit înaintea semnalului de ieşire sau după depăşirea lui, continuarea mersului se face după
înlăturarea cauzelor care au impus oprirea şi în baza ordinului de circulaţie care a fost înmânat
mecanicului, la expediere;
d) dacă trenul a fost expediat dintr-o staţie de pe o secţie de circulaţie înzestrată cu bloc de linie
automat cu semnalul de ieşire pe liber şi trenul a oprit după ce locomotiva de remorcare a trenului a
depăşit semnalul de ieşire pe oprire, din cauza schimbării indicaţiei acestuia în faţa trenului, pentru
expedierea trenului se procedează ca şi în cazul defectării semnalului de ieşire din staţiile de pe secţii
de circulaţie înzestrate cu bloc de linie automat;
e) în cazul în care trenul a fost expediat cu semnalul de ieşire pe liber dintr-o staţie de pe o secţie
fără bloc de linie automat şi locomotiva de remorcare a trenului a oprit după depăşirea semnalului de
ieşire pe oprire, din cauza schimbării indicaţiei acestui în faţa trenului, continuarea mersului se face
după verificarea parcursului de ieşire, şi numai în baza ordinului de circulaţie, cu menţiunea: „Liber la
staţia……circulaţi cu viteza de cel mult 20 km/oră în zona macazurilor la ieşire.”
În cazul în care după darea ordinului de plecare, trenul este oprit în incinta unei staţii neînzestrate
cu semnal de ieşire, continuarea mersului se face după înlăturarea cauzelor care au impus oprirea,
respectând condiţiile din ordinul de circulaţie ce a fost înmânat la expediere.
În toate cazurile în care este necesar înmânarea unui ordin de circulaţie, aceasta se poate face din
ordinul impiegatului de mişcare şi de către un alt agent din subordinea acestuia.
 Înapoierea în staţie a unui tren expediat până la un punct din linie curentă, respectiv a locomotivei
împingătoare nelegată la tren, se face pe baza condiţiilor prevăzute în ordinul de circulaţie înmânat la
expediere.

23.2.2 OBLIGAŢIILE PERSONALULUI DE LOCOMOTIVĂ ÎN CAZUL OPRIRII

NEPREVĂZUTE A UNUI TREN ÎN LINIE CURENTĂ

Dacă în parcurs apare necesitatea opririi neprevăzute a unui tren în linie curentă, mecanicul
trenului este obligat:
a) să ia măsuri de oprire şi de asigurare a trenului contra pornirii din loc, iar la nevoie să dea
semnalul de strângere a frânelor de mână de către agenţii trenului care au astfel de sarcini;
b) în situaţiile prevăzute în reglementările specifice în vigoare, să ia legătura cu şeful de tren, în
cazul în care acesta există şi să stabilească împreună măsurile şi condiţiile pentru circulaţia în
continuare a trenului;
c) să dea semnale de „Atenţie” cu fluierul sau sirena locomotivei, dacă nu poate lua legătura cu
şeful de tren;
d) să solicite, dacă este cazul, mijloace de ajutor.
Şeful de tren, în funcţie de situaţia existentă, este obligat:
a) să ia legătura cu mecanicul şi să stabilească împreună cauzele opririi şi condiţiile de circulaţie
în continuare;
b) să ia măsuri de înlăturare a obstacolelor, dacă acest lucru este posibil;
c) să ia măsuri pentru acoperirea obstacolului sau a locului care constituie un pericol în circulaţia
trenurilor pe liniile vecine, dacă este cazul;
d) să comunice staţiilor vecine, prin radiotelefon, telefon sau în scris prin curier, neasigurarea
gabaritului de liberă trecere pe linia pe care circulă trenul sau pe linia alăturată, dacă este cazul.
După oprirea trenului în linie curentă, toţi agenţii însărcinaţi cu strângerea frânelor de mână sunt
obligaţi să strângă imediat frâna de mână a vagonului pe care îl ocupă şi la semnalul mecanicului să
strângă şi restul frânelor de mână ale vagoanelor care le-au fost repartizate în acest scop.
În cazul trenurilor care circulă fără şef de tren, obligaţiile şefului de tren revin mecanicului
trenului.
 În cazul rămânerii în linie curentă a unor vagoane din compunerea trenurilor de marfă care nu sunt
deservite de agent la urmă, răspunderea pentru asigurarea vagoanelor contra fugirii, respectiv pentru
ridicarea saboţilor de mână o are mecanicul ajutor.
Dacă oprirea neprevăzută a trenului se datorează unor nereguli apărute la vehiculele remorcate din
corpul trenului, constatarea şi înlăturarea acestor nereguli se face de către mecanicul ajutor, dacă
deservirea locomotivei se face în echipă completă, respectiv de către şeful de tren în cazul deservirii
simplificate a locomotivei.
În cazul în care defecţiunile nu pot fi remediate de către mecanicul ajutor, respectiv şeful de tren,
mecanicul se deplasează pentru remedierea defecţiunilor, iar în cabina de conducere a locomotivei
rămâne mecanicul ajutor, respectiv şeful de tren.
Când trenul este oprit pe o porţiune de linie cu declivitate mai mare de 15 %o, mecanicului îi este
interzis să părăsească locomotiva. În această situaţie, mecanicul va solicita mijloace de ajutor, prin
radiotelefon sau prin şeful de tren, în conformitate cu reglementările specifice în vigoare.
Dacă oprirea neprevăzută a trenului se datorează unor nereguli apărute la locomotivă, constatarea
şi înlăturarea acestor nereguli se face de către:
a) mecanicul sau mecanicul ajutor, dacă deservirea locomotivei se face în echipă completă;
b) mecanicul de locomotivă, în cazul deservirii simplificate a locomotivei, după ce şeful de tren a
fost chemat în postul de conducere al locomotivei.
Intervenţiile efectuate la locomotive în scopul remedierii neregulilor apărute în parcurs se vor
efectua numai după oprirea trenului şi asigurarea acestuia contra pornirii din loc.
Remedierile se vor efectua numai în conformitate cu ghidurile/ îndrumătoarele tehnice în vigoare
pentru tipul de vehicul feroviar motor deservit şi numai cu respectarea normelor specifice de protecţie
a muncii şi apărare împotriva incendiilor.
Dacă nu s-a reuşit remedierea neregulilor la locomotivă în timp de 15 minute mecanicul declară
locomotiva defectă şi solicită locomotivă de ajutor.
În cazul opririi neprevăzute în linie curentă a trenului din cauza pierderii capacităţii de conducere
de către mecanic, mecanicul ajutor are următoarele obligaţii:
a) aduce controlerul sau graduatorul locomotivei în poziţia „0”;
b) efectuează o frânare rapidă a trenului prin manipularea mânerului robinetului frânei automate în
poziţia corespunzătoare;
c) opreşte motorul diesel, respectiv scoate de sub tensiune locomotiva electrică;
 d) asigură locomotiva contra pornirii din loc prin acţionarea frânei directe respectiv prin strângerea
frânei de mână a locomotivei;
e) dă semnalul „Pericol” cu fluierul locomotivei, concomitent cu avizarea şefului de tren,
respectiv a agenţilor însărcinaţi cu asigurarea trenului, dacă există, pentru a se asigura menţinerea pe
loc a trenului cu frânele de mână. Dacă trenul nu este deservit de şef de tren sau alţi agenţi, mecanicul
ajutor asigură trenul contra pornirii din loc cu frânele de mână;
f) avizează cea mai apropiată staţie, prin orice mijloace, solicitând locomotivă de ajutor şi
eventual ajutor medical.
În cazul opririi neprevăzute în linie curentă a trenului remorcat cu locomotivă deservită în sistem
simplificat, în situaţia în care şeful de tren, respectiv agentul autorizat să execute funcţia de şef de tren,
nu poate lua legătura cu mecanicul şi nu percepe nici semnalul „Atenţie” dat cu fluierul locomotivei,
acesta se prezintă din proprie iniţiativă la locomotivă şi în cazul în care constată că mecanicul şi-a
pierdut capacitatea de conducere a trenului, ia următoarele măsuri:
a) aduce controlerul sau graduatorul locomotivei în poziţia „0”;
b) manipulează mânerul robinetului frânei automate în poziţia de frânare rapidă;
c) opreşte motorul diesel, respectiv scoate de sub tensiune locomotiva electrică;
d) asigură trenul contra pornirii din loc prin acţionarea frânei directe a locomotivei, respectiv prin
strângerea frânelor de mână ale locomotivei şi ale trenului;
e) dă semnalul „Pericol” cu fluierul locomotivei concomitent cu avizarea celei mai apropiate staţii,
prin orice mijloace, solicitând locomotivă de ajutor şi eventual ajutor medical.

23.3 SEMNALIZAREA UNUI OBSTACOL NEPREVĂZUT

În cazul în care mecanicul unui tren aflat în circulaţie constată un obstacol neprevăzut care necesită
închiderea liniei curente, va aviza acest fapt, prin radiotelefon, impiegaţilor de mişcare din staţiile
vecine şi mecanicilor tuturor trenurilor expediate care circulă în linie curentă.
Al doilea agent al trenului este obligat:
a) să ia legătura cu mecanicul şi să stabilească împreună dacă este posibil continuarea mersului în
condiţii de siguranţă;
b) să ia măsuri de înlăturare a obstacolului dacă acest lucru este posibil;
 c) să ia măsuri pentru asigurarea semnalizării obstacolului sau a locului care constituie un pericol
în circulaţia trenurilor pe linia alăturată, dacă este cazul;
d) dacă vede sau aude că se apropie un tren se va deplasa spre tren şi va da semnale de oprire.
Impiegaţii de mişcare avizaţi despre constatarea unui obstacol, vor confirma primirea avizării prin
radiotelefon şi vor lua măsuri imediate de oprire a trenurilor. Mecanicii trenurilor în circulaţie care au
fost avizaţi de impiegaţii de mişcare prin radiotelefon sau alte mijloace, de existenţa unui obstacol
neprevăzut, vor lua imediat toate măsurile de oprire a trenurilor.
Dacă avizarea unui obstacol neprevăzut apărut în linie curentă se face de către personal de
întreţinere a căii sau al instalaţiilor de siguranţă, impiegaţii de mişcare vor înregistra cu număr şi oră în
registrul de revizie a liniilor şi instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei, avizarea primită, şi vor lua măsuri
imediate de oprire a trenurilor.
Tot personalul de întreţinere a căii şi al instalaţiilor care efectuează revizii sau lucrări în linie
curentă va fi înzestrat cu radiotelefon pe frecvenţa trenurilor în circulaţie.
Dacă în zona respectivă nu se pot realiza legături prin radiotelefon sau alte mijloace de
comunicaţie din cauze tehnice – configuraţia terenului, condiţii de perturbaţii puternice. etc. –
personalul de întreţinere a căii poate folosi pentru semnalizarea obstacolelor neprevăzute, capse de
alarmare CFR; zonele în care nu se pot realiza legături prin radiotelefon se vor stabili de fiecare
regională de căi ferate şi trebuie să fie cunoscute de personalul interesat.

23.4 OPERAŢII CE SE EXECUTĂ ÎN CAZUL OPRIRILOR NEPREVĂZUTE ÎN

LINIE CURENTĂ
23.4.1 MODUL DE PROCEDARE CAND TRENUL A FOST OPRIT ÎN LINIE
CURENTĂ DIN CAUZA PRODUCERII UNOR NEREGULI LA TREN

Dacă s-au produs nereguli la frâna automată – întreruperea conductei generale de aer, manipularea
semnalelor de alarmă – sau sunt nereguli la tren – încărcătură deplasată, vagoane deraiate şi alte
asemenea – se opreşte trenul, folosind toate mijloacele de frânare, şi se iau imediat măsuri de
menţinere pe loc a trenului cu frânele de mână, în primul rând a părţii rupte sau dezlegate.
Constatarea şi înlăturarea neregulilor apărute se face de către mecanicul ajutor împreună cu agentul
de la urma trenului, dacă acesta există.
 Pentru a constata cauzele care au determinat oprirea trenului, mecanicul ajutor va avea asupra sa
nota de repartizare a frânelor de mână repartizate pentru menţinerea pe loc a trenului, arătarea
vagoanelor, sculele necesare şi rechizitele de semnalizare.
Mecanicul ajutor sau agentul trenului, dacă acesta există, verifică dacă sunt vagoane deraiate,
încărcătură deplasată, obiecte sau piese căzute din vagoane, dacă nu este afectat gabaritul liniei vecine,
dacă sunt vehicule feroviare legate neregulamentar, semnale de alarmă manipulate şi, în lipsa
agentului de la urma trenului, dacă vagonul de semnal cu numărul specificat în notă există şi este
semnalizat corespunzător.
Când configuraţia terenului permite, verificarea trenului permite, verificarea trenului se va face pe
ambele părţi.
În cazul neregulilor care nu au putut fi remediate de către mecanicul ajutor, mecanicul este obligat
să ia măsurile care se impun.
La trenurile remorcate cu o singură locomotivă, dacă este necesară intervenţia mecanicului pentru
constatarea şi remedierea neregulilor, acesta se va putea deplasa la faţa locului numai dacă trenul se
află pe o linie cu declivitate mai mică de 15 %o şi mecanicul ajutor s-a reîntors pe locomotivă.
Dacă trenul se află pe o linie cu declivitate de 15 %o sau mai mare, mecanicului îi este interzis să
părăsească locomotiva şi dacă este cazul solicită locomotivă de ajutor.
Când remorcarea se face cu multiplă tracţiune, sarcinile mecanicului ajutor referitoare la
constatarea şi înlăturarea neregulilor revin mecanicului locomotivei a doua, în ordinea aşezării în tren.
Atunci când se fac intervenţii la conducta generală de aer a trenului, indiferent de valoarea
declivităţii, după eliminarea defectelor, mecanicul realimentează conducta generală la presiunea de
regim şi efectuează o probă de continuitate, chiar dacă durata staţionării este mai mică de 30 minute.
Când locomotiva este deservită numai de mecanic, constatarea şi înlăturarea neregulilor apărute la
tren, se face de către şeful de tren, respectiv şeful de manevră.
Când oprirea trenului se datorează unor defecţiuni ce nu pot fi remediate de şeful de tren, acesta
rămâne pe locomotivă, iar mecanicul se deplasează la tren pentru remedierea defecţiunilor, cu excepţia
cazurilor în care trenul este oprit pe o linie cu declivitate mai mare de 15 %o, situaţie în care
mecanicul nu are voie să părăsească locomotiva, urmând să solicite mijloace de ajutor.
 23.4.2 MĂSURILE CARE TREBUIE LUATE ÎN CAZUL DEFECTĂRII TOTALE SAU
PARŢIALE A FRANEI AUTOMATE, ÎN LINIE CURENTĂ ÎN CAZUL ÎN CARE NU SE
MAI ASIGURĂ PROCENTUL NECESAR DE MASĂ FRANATĂ PREVĂZUT ÎN LIVRETUL
DE MERS

La defectarea totală sau parţială a frânei automate a trenului în linie curentă, mecanicul procedează
la oprirea imediată a trenului, folosind toate sistemele de frânare.
După oprirea trenului, indiferent de valoarea declivităţii liniei, personalul de locomotivă asigură
menţinerea pe loc a trenului, face constatarea defecţiunii, procedându-se astfel:
a) dacă pe porţiunea de linie care a rămas de parcurs până la prima staţie, valoarea declivităţii este
de cel mult 15 %o şi cu frânarea automată sau mixtă se poate asigura cel puţin procentul de masă
frânată corespunzător vitezei de 30 km/oră, trenul va circula până la prima staţie cu cel mult 20
km/oră;
b) dacă pe porţiunea de linie care a rămas de parcurs până la prima staţie, valoarea declivităţii este
mai mare de 15 %o, se interzice continuarea mersului fără restabilirea condiţiilor normale de
funcţionare a frânei automate şi mecanicul avizează impiegatul de mişcare din staţia cea mai apropiată
despre aceasta;
c) când în urma intervenţiilor făcute la frâna automată a trenului se asigură cel puţin procentul de
masă frânată prevăzut în livret, trenul va circula până la prima staţie cu viteza de cel mult 30 km/oră;
d) în toate cele trei cazuri enumerate mai sus se face proba de continuitate.
În cazul în care nu se asigură continuitatea conductei generale de aer pe toată lungimea trenului (se
rupe conducta generală de aer, se smulg tuburile de aer di ştuţ sau robinetele frontale din filet) şi
defectul nu se poate remedia în linie curentă, se va remorca trenul în părţi până la prima staţie,
procedându-se astfel;
a) vagonul cu instalaţia de frână automată defectă, care nu permite continuitatea conductei
generale de aer a trenului, va fi ultimul vagon al primei părţi, dacă are frâna de mână activă;
b) dacă vagonul nu are frână de mână sau are şi aceasta este defectă, se va ataşa după acesta unul
sau mai multe vagoane cu frână de mână activă, care să poată asigura frânarea şi menţinerea pe loc a
grupului de vagoane nelegate la conducta generală de aer a trenului.
După sosirea trenului respectiv în staţie, şeful de tren sau mecanicul ajutor, comunică impiegatului
de mişcare cauzele opririi în linie curentă.
 Continuarea mersului trenului se va reglementa de către operatorul de la regulatorul de circulaţie,
care va dispune, după caz, măsurile necesare (locomotivă de ajutor, revizor tehnic de vagoane).
Se interzice continuarea circulaţiei trenului din staţiile unde există condiţii de restabilire a
funcţionării normale a frânelor automate ale trenului şi asigurării cel puţin a procentului de masă
frânată prevăzut în livretul de mers pentru trenul respectiv, fără remedierea defectelor constatate la
frânele automate ale vehiculelor feroviare şi cu procentul de masă frânată neasigurat.
În cazul tracţiunii electrice, dispariţia tensiunii din linia de contact înseamnă defectarea totală a
frânei automate a trenului; în acest caz mecanicul trebuie să oprească imediat trenul.
Dacă în timp de 5 minute tensiunea nu a revenit în linia de contact, mecanicul ia măsuri pentru
menţinerea pe loc a trenului cu frânele de mână, iar dacă este necesar şi cu saboţi de mână.
În cazul când locomotiva trenului s-a oprit sub zona neutră, mecanicul solicită locomotivă de
ajutor şi ia măsuri pentru menţinerea trenului cu frânele de mână.
Când zona neutră permite scurtcircuitarea, mecanicul solicită prin radiotelefon introducerea
tensiunii în linia de contact.
Când trenul se remorcă cu multiplă tracţiune, celelalte locomotive care nu sunt situate în zona
neutră vor participa la scoaterea locomotivei trenului din zona neutră.
În cazul defectării frânei automate a locomotivei trenului, continuarea mersului se face numai cu
locomotivă de ajutor.

23.4.3 LIMITAREA VITEZEI DE CIRCULAŢIE A TRENULUI

Nr. Viteza
crt. Cazurile în care se limitează viteza de circulaţie a trenului maximă
(km/oră)
0 1 2
1. La darea înapoi a trenului oprit în linie curentă fără o înţelegere prealabilă cu
5
impiegatul de mişcare din staţia care a expediat trenul
2. La trecerea locomotivelor seriile 140100 şi 50100 cu tenderul înainte peste
aparatele de cale cu tangenta 1/8
3. La circulaţia locomotivelor diesel cu un singur vagon WIT, poştal sau de
serviciu prin împingere în staţii.
4. La manevra vagoanelor încărcate cu mărfuri periculoase. 10
5. La trecerea peste aparatul de cale al liniei de primire, în cazul când trenul este
primit în staţii pe linie înfundată. 15
6. Când trenurile circulă pe linie închisă.
7. În toate cazurile când se defectează semafoarele şi semnalele luminoase, când
acestea se depăşesc pe baza semnalului luminos de chemare sau a ordinului
 de circulaţie.
8. La primirea trenului pe linie abătută în staţii de pe secţii cu conducere
centralizată.
9. În cazul unui tren care îşi continuă mersul după oprire şi aşteptarea timpului
pentru defrânare în faţa unui semnal luminos de trecere, pe BLA, cu o lumină
roşie, dubioasă sau stinsă, când la semnal nu a apărut o lumină permisivă.
10. La continuarea mersului, după oprirea la lumina roşie a semnalului de avarie,
până la trecerea peste pasajul la nivel.
11. În cazul defectării unui semnal luminos de ieşire dintr-o staţie centralizată
electrodinamic, care nu este pe secţii cu bloc de linie automat.
12. În cazul defectării unui semnal luminos de ieşire dintr-o staţie aflată pe o
secţie de circulaţie înzestrată cu bloc de linie automat pe cale simplă.
13. Când trenurile circulă pe linie închisă şi se urmăresc la vedere.
14. La trecerea trenului pe lângă semafoarele de ramificaţie defecte pe liber sau
pe oprire, care nu sunt puncte de secţionare, şi mecanicul a fost avizat prin
ordin de circulaţie. 20
15. La trecerea trenului peste aparatele de cale în abatere, când nu este indicată
altă viteză.
16. Când toate mijloacele de comunicaţie sunt întrerupte atât pe cale simplă, cât şi
pe cale dublă.
17. La darea înapoi a trenului oprit în linie curentă, dacă s-a stabilit o înţelegere
Viteza
Nr.
Cazurile în care se limitează viteza de circulaţie a trenului maximă
crt.
(km/oră)
prealabilă cu impiegatul de mişcare din staţia care a expediat trenul, respectiv
agentul autorizat din punctele de secţionare de pe secţii cu conducere
centralizată a circulaţiei.
18. La intrarea pe linie directă în staţiile situate pe secţii cu conducere centralizată
a circulaţiei.
19. La reluarea circulaţiei unui tren care a fost oprit în urma unui semnal „opriţi
toate trenurile” şi nu s-au putut stabili cauzele care au impus darea acestui
semnal, dacă după sunarea din nou a trenului în sensul de mers nu s-a auzit în
timp de zece minute semnalul „opriţi toate trenurile”.
20. La restricţii de viteză, când la paleta cu două dungi negre în diagonală nu este
indicată nici o viteză şi nu s-a specificat în ordinul de circulaţie sau BAR o
altă viteză.
21. După plecarea trenului de la semnalul de intrare pus pe liber, până la
perceperea indicaţiei de liber a semnalului de ieşire sau de trecere dat de
impiegatul de mişcare, în cazul trenului fără oprire. 30

22. În cazul locomotivelor cu abur cu bielele motoare şi cuplare demontate şi care

circulă numai în trenuri speciale.
23. În cazul trenurilor convoaie în complexe feroviare, care circulă pe secţii cu
declivităţi până la minimum 15 %o şi au în compunere cel puţin 60% din
vagoane cu frână automată în acţiune. 40
24. În cazul circulaţiei locomotivelor în acţiune sau în stare rece cu tenderul
 înainte, tenderul fiind fără boghiuri. 50
25. În cazul circulaţiei locomotivelor cu tenderul înainte, tenderul fiind cu
boghiuri.
26. În cazul trenurilor de marfă care au în compunerea lor locomotive cu abur în
stare rece cu bielele motoare demontate iar bielele cuplare montate.
27. În cazul circulaţiei locomotivelor LDH 25 M de 120 – 150 CP, dacă au bielele
motoare demontate, remorcate în trenurile de marfă. 60
28. La acoperirea cărucioarelor – turn, în dreptul discului galben. 100
29. La indicatoarele de viteză amplasate de-a lungul liniei. Viteza
30. La indicatoarele de viteză sporită în abatere. înscrisă pe
31. La restricţii de viteză. indicator
sau
specificată
în ordin de
circulaţie
32. La probele de parcurs ale locomotivelor şi ale trenurilor Viteza
stabilită de
personalul
tehnic care
ia parte la
probă