1. Prin ce se stabileste mersul trenurilor? Dar a trenurilor suplimentare?

Art.119. (1) Mersul trenurilor se stabileşte prin graficul de circulaţie şi este prevăzut în livretele cu mersul
trenurilor. Fiecare tren trebuie să poarte un număr şi să circule după un mers dinainte stabilit
(2) În mod excepţional, în afară de trenurile prevăzute în graficul de circulaţie, pot circula şi trenuri suplimentare.
Aceste trenuri circulă după mersuri întocmite cu ocazia punerii lor în circulaţie sau în condiţiile de circulaţie ale
unor trenuri prevăzute în livretele cu mersul trenurilor, stabilite prin dispoziţiile de punere în circulaţie a acestora.
(3) Trenurile suplimentare de călători au aceleaşi condiţii de circulaţie ca şi ale unui tren de aceeaşi categorie,
prevăzut în livretele cu mersul trenurilor – viteză, timpi de mers, procent de masă frânată şi opriri – dacă nu se
dispune altfel prin dispoziţia de punere în circulaţie.
Art.121. (1) Circulaţia trenurilor prevăzute în graficul de circulaţie şi a celor suplimentare se aduce la cunoştinţa
personalului interesat, astfel:
a) prin livretele cu mersul trenurilor;
b) prin programul de circulaţie, periodic;
c) prin dispoziţie scrisă a operatorului de circulaţie, ori de câte ori intervin anulări sau suplimentări de trenuri faţă
de programul de circulaţie zilnic.
(6) În toate cazurile de circulaţie a trenurilor suplimentare, pentru care nu se întocmeşte un mers special,
mecanicul este înştiinţat, asupra condiţiilor în care circulă trenurile, prin ordin de circulaţie în care se specifică:
„…circulaţi în condiţiile stabilite în livret pentru trenul – numărul …..”, precum şi alte condiţii de circulaţie, dacă
este cazul.
 2. Cum se face avizarea unui tren suplimentar?

(6) În toate cazurile de circulaţie a trenurilor suplimentare, pentru care nu se întocmeşte un mers special,
mecanicul este înştiinţat, asupra condiţiilor în care circulă trenurile, prin ordin de circulaţie în care se specifică:
„…circulaţi în condiţiile stabilite în livret pentru trenul – numărul …..”, precum şi alte condiţii de circulaţie, dacă
este cazul.
Art.121. (1) Circulaţia trenurilor prevăzute în graficul de circulaţie şi a celor suplimentare se aduce la cunoştinţa
personalului interesat, astfel:
a) prin livretele cu mersul trenurilor;
b) prin programul de circulaţie, periodic;
c) prin dispoziţie scrisă a operatorului de circulaţie, ori de câte ori intervin anulări sau suplimentări de trenuri faţă
de programul de circulaţie zilnic.
(3) Avizarea circulaţiei trenurilor se face de către:
a) operatorul de circulaţie către punctele de secţionare de pe secţia sa de circulaţie;
b) IDM dispozitor către posturile de macazuri şi de barieră din staţie şi din linie curentă, posturile ajutătoare de
mişcare şi posturile din staţie deservite de către IDM.
 3. Cine asigura deservirea unui post de macazuri?

Art.124. (2) Posturile de macazuri din staţie şi din linie curentă trebuie să fie deservite de acari şi revizori de ace
sau alţi agenţi autorizaţi pentru manipularea macazurilor, după caz.

(3) În anumite staţii stabilite de către administratorul infrastructurii feroviare, revizorul de ace poate prelua şi
atribuţiile acarului, având în acelaşi timp competenţa de a păstra cheile de la încuietorile macazurilor în timpul
primirii, expedierii sau trecerii trenurilor.
 4.Ce activitati se desfasoara intr-un post de macazuri?

Art.124. (1) Posturile de macazuri asigură primirea, expedierea şi trecerea trenurilor, precum şi efectuarea
manevrei.
Art.125. (1) Manipularea, revizuirea, încuierea sau blocarea macazurilor din staţie în vederea pregătirii
parcursului pentru primirea/expedierea/trecerea trenului se fac, potrivit instrucţiunilor de manipulare a instalaţiei
respective, de către:
a) acari sau revizori de ace, din ordinul IDM dat personal, telefonic sau prin revizorul de ace în staţiile cu macazuri
prevăzute cu încuietori cu chei fără bloc;
b) acari, din ordinul IDM, transmis telefonic şi prin bloc, în staţiile cu macazuri prevăzute cu instalaţii CEM sau cu
încuietori cu chei cu bloc;
c) IDM în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, conform instrucţiunilor de manipulare a instaţiilor
respective;
d) agentul punctului de secţionare sau al postului ajutător de mişcare, pe secţiile cu conducere centralizată a
circulaţiei trenurilor, din ordinul operatorului de circulaţie.
(2) Înainte de primirea/expedierea/trecerea unui tren, toate macazurile atacate de tren atât pe la vârf cât şi pe la
călcâi, precum şi macazurile de acoperire ale parcursului comandat se încuie, respectiv se blochează.
 5. Ce se intelege prin "Comanda" ? Cum pot fi date comenzile?

Art.130. (2) Prin comandă se înţelege ordinul dat de către IDM dispozitor posturilor de macazuri din staţie şi din
linie curentă, pentru intrarea, ieşirea sau trecerea unui tren. În afara comenzilor de intrare, ieşire sau trecere, în
legătură cu circulaţia trenurilor şi executarea manevrei mai pot interveni dispoziţii, comunicări şi ordine, conform
prezentului regulament.

Art.131. (1) Comenzile în legătură cu circulaţia trenurilor se dau:

a) în scris, la posturile de macazuri înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc;
b) verbal şi prin bloc, la posturile de macazuri centralizate electromecanic sau înzestrate cu încuietori cu chei cu
bloc;
c) verbal, în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE situate pe secţii de circulaţie fără BLA, cu posturi deservite
de către acari.
 6. Ce cuprinde o comanda?

Art.131. (2) Comanda cuprinde numărul de control, ora de transmitere şi conţinutul – numărul trenului completat
cu menţiunile: intră/iese/intră – iese/trece, numărul liniei, precum şi alte observaţii.
(3) Atunci când este cazul, conţinutul comenzii se completează cu observaţii referitoare la:
a) schimbarea liniei de garare;
b) schimbarea încrucişării;
c) primirea trenului pe linie ocupată;
d) oprirea unui tren care după mers trece fără oprire;
e) suprimarea opririi unui tren care după mers are oprire;
f) circulaţia trenului pe linie falsă;
g) circulaţia timpurie a trenului;
h) ieşirea trenului în linie curentă închisă;
i) direcţia de mers a trenului, în cazul în care un post de macazuri deserveşte mai multe direcţii de mers;
j) trenul are în compunere vagoane încărcate cu mărfuri periculoase din categoria „explozibile”, „radioactive”,
„gaze lichefiate”, „clor lichid” şi vagoane cu transporturi negabaritice;
l) schimbarea sistemului de remorcare.
(4) Comenzile şi observaţiile care se dau în scris, trebuie să se înregistreze simultan în momentul transmiterii lor,
de către toate posturile interesate, în registrele sau condicile acestora.
 7. Cand se retrage, respectiv opreste activitatea de manevra?

Art.77. (1) Înainte de primirea sau trecerea trenului prin staţie, trebuie retrasă şi oprită manevra care se
efectuează pe parcursul de primire a trenului şi pe continuarea acestui parcurs, respectiv trebuie oprită manevra
care se execută pe liniile cu acces la parcursul de primire şi la continuarea acestui parcurs. După retragerea şi
oprirea manevrei, parcursul de primire şi continuarea acestuia trebuie să rămână libere.
(2) Înainte de expedierea trenului, trebuie retrasă şi oprită manevra care se efectuează pe parcursul de expediere a
trenului, respectiv trebuie oprită manevra care se execută pe liniile cu acces la acest parcurs. După retragerea şi
oprirea manevrei, parcursul de expediere trebuie să rămână liber.
(3) Timpul necesar pentru retragerea şi oprirea manevrei, în vederea primirii, trecerii sau expedierii unui tren, se
stabileşte în PTE.
(4) În staţiile situate pe secţii de circulaţie cu panta mai mare de 15 ‰ dinspre linia curentă spre staţie, pe distanţa
drumului de frânare faţă de semnalul de intrare, manevra trebuie retrasă şi oprită înainte de acordarea căii libere,
respectiv înainte de ora plecării trenului din staţia vecină, în cazul secţiilor de circulaţie înzestrate cu BLA;
prevederi de amănunt se stabilesc în PTE.
Art.78. Retragerea şi oprirea manevrei se face din ordinul verbal al IDM dispozitor, dat după caz, acarului,
revizorului de ace, respectiv agentului de la coloana de manevră, masa de manevră, CAM sau direct
conducătorului manevrei, indicându-se numărul trenului şi linia de primire/expediere/trecere a trenului. IDM
dispozitor consideră manevra retrasă şi oprită numai după primirea de la personalul menţionat a confirmării de
retragere şi oprire a manevrei.
 8. Care sunt formulele pentru comenzile scrise si verbale?

Art.138. (1) Comenzile scrise şi verbale se dau cu următoarele formule:

a) comanda de intrare se dă cu formula: „Numărul……ora ….trenul – numărul – ……… intră la linia ……….”.
b) comanda de ieşire se dă cu formula: „Numărul…….ora….trenul – numărul – …..……iese de la linia …….”.
c) comanda de trecere se dă cu formula: „Numărul……ora….trenul – numărul – …………trece pe linia…........”.
d) pentru trenurile care urmează să fie primite şi după oprire expediate, comanda de intrare şi ieşire poate fi dată
simultan cu formula: „Numărul……ora.…trenul – numărul – ……… intră – iese, linia …….”.
(2) În staţiile în care nu sunt permise primiri şi expedieri simultane de trenuri, ordinul verbal pentru retragerea şi
oprirea manevrei, verificarea stării de liber a liniei şi a parcursului de intrare – ieşire al acestor trenuri, trebuie dat
din timp, astfel ca după gararea sau ieşirea unuia din trenuri, să rămână de executat cât mai puţine operaţii pentru
primirea sau expedierea trenului următor. În cazul în care, în parcursurile executate pentru aceste trenuri intră
macazuri comune, efectuarea şi verificarea parcursului de intrare/ieşire/trecere, precum şi comanda pentru al
doilea tren se execută după gararea primului tren.
 9. Se poate efectua parcursul de primire a unui tren la o linie ocupata?

Art.166. În cazul lipsei de linii libere în staţii, trenurile pot fi primite şi pe linie ocupată sau cu marca de siguranţă
din capătul opus ocupată, însă numai după ce sunt oprite la semnalul de intrare şi s-a înmânat mecanicului ordin
de circulaţie, urmând să fie însoţite de către agentul staţiei, până la gararea lor pe linia respectivă. Mecanicul
urmăreşte cu atenţie linia şi ia măsuri pentru oprirea trenului în siguranţă.
 10. Cum se procedeaza in situatia in care acarul nu are vizibilitatea asigurata pentru efectuarea unui parcurs?

Art.163. (1) În cazul în care acarii, respectiv revizorii de ace nu au vizibilitatea asigurată pe toată lungimea liniei de
primire/trecere şi a parcursului de intrare/ieşire a trenului, precum şi pe timp cu vizibilitate redusă, verificarea
liniei şi a parcursului de intrare/ieşire se face de către acari, revizori de ace şi IDM prin deplasarea acestora printre
firele liniei, fiecare începând de la locul stabilit în PTE, până la distanţa de unde se conving reciproc şi în mod
neîndoielnic că linia şi parcursul de intrare/ieşire a trenului sunt libere.
 11. Care este modul de supraveghere prin defilare a unui tren?

Art.153. (1) Toate trenurile care circulă prin staţie şi în linie curentă se supraveghează prin defilare, astfel:
a) în staţie, de către personalul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare conform prevederilor din
PTE;
b) în linie curentă, de către personalul care deserveşte posturile de mişcare, posturile ajutătoare de mişcare,
posturile de macazuri şi de barieră, precum şi de către revizorii de cale.
(2) În staţiile în care este prevăzută efectuarea reviziei tehnice în tranzit, operatorii de transport feroviar trebuie să
organizeze supravegherea prin defilare a trenurilor proprii de către revizori tehnici de vagoane.
 12. Care sunt atributiile personalului care supravegheaza prin defilare un tren?

Art.153.(3) Personalul stabilit la aliniatul (1) este obligat:

a) să urmărească cu atenţie starea vehiculelor feroviare şi a încărcăturii din vagoane pentru a constata cazurile în
care vehiculele feroviare prezintă defecte vizibile şi/sau sesizabile prin zgomotul produs şi periclitează siguranţa
circulaţiei şi securitatea transporturilor;
b) în caz de pericol să dea imediat semnale de oprire a trenului şi să avizeze IDM şi după caz mecanicul de
locomotivă, asupra pericolului şi necesităţii opririi trenului.
 13. Cum se semnalizeaza trenurile, atat ziua cat si noaptea?

Art.167. (1) Trenurile şi vehiculele feroviare izolate în circulaţie se semnalizează, ziua şi noaptea, cu semnale optice.
(2) Toate semnalele aplicate la vehicule feroviare, în descrieri sau figuri, ca şi pe teren, se consideră din punct de
vedere al denumirii lor – dreapta sau stânga – ca văzute din faţă.
(3) Semnalele folosite sunt de două feluri:
a. de cap de tren;
b. de fine de tren
(4) Semnalele de „cap de tren” sunt semnalele care se aplică pe primul vehicul în sensul de mers al trenului.
(5) Semnalele de „fine de tren” sunt semnalele care se aplică pe ultimul vehicul feroviar din tren.
(6) Vehiculele care circulă izolat, trebuie să fie semnalizate ca şi trenurile cu semnale „cap de tren” şi „fine de
tren”.
 14. Care sunt indicatiile semnalului luminos de manevra si cum este semnalizata o locomotiva de manevra?
Semnale luminoase de manevră
Art.29. (1) Indicaţiile date de semnalul luminos
de manevră sunt următoarele:
Fig.1. OPREŞTE fără a depăşi semnalul la
manevră !
Ziua şi noaptea – o unitate luminoasă de culoare
albastră, spre convoiul de manevră.
Fig.2. Manevra permisă dincolo de semnal.
Ziua şi noaptea – o unitate luminoasă de culoare
alb – lunar, spre convoiul de manevră.
(2) Semnalul luminos de manevră pe catarg sau
pitic poate fi prevăzut cu unitate luminoasă de
culoare roşie în loc de unitate luminoasă de
culoare albastră.
Semnalizarea locomotivei de manevră
Art.173. (1) Semnalizarea locomotivei de manevră se face
după cum urmează:
Fig.225. Semnalizarea locomotivei de manevră.
Ziua – două faruri în partea de jos, dintre care cel din
dreapta cu geam albastru – ca în figură;
Noaptea – două faruri în partea de jos, dintre care cel din
dreapta cu lumină albastră, iar cel din stânga cu lumină albă
– ca în figură.
(2) Locomotivele cu abur, de manevră, se semnalizează în
acelaşi mod, folosindu-se felinare. La fel se semnalizează
tenderul locomotivei de manevră.
 15. Care sunt Cazurile admise de impingere a trenurilor fara locomotive in capul trenului?

Art.8. (1) Circulaţia prin împingerea trenurilor fără locomotivă în capul trenului se admite numai în următoarele
cazuri:
a) la trenurile de serviciu;
b) la darea înapoi a unui tren din linie curentă în staţie;
c) la trecerea trenurilor peste un punct slăbit, care nu permite trecerea locomotivei peste acesta;
d) în şi din staţiile înfundate, unde situaţia liniilor nu permite trecerea locomotivei dintr-un capăt în celălalt al
trenului;
e) la garniturile goale ale trenurilor de călători, care se prevăd în livretul de mers;
f) la trenurile de călători pentru transbordare în linie curentă;
g) la trenurilor convoaie de manevră – pe şi de pe liniile ferate industriale care se ramifică din linie curentă.
16. Cum trebuie sa fie frana automata in toate cazurile de circulatie prin impingere?

Art.8. (2) În toate cazurile de circulaţie prin

împingere a trenurilor frâna automată trebuie
să fie activă.
 17. Cand este scutit de prevederile Ordinului 855/1986 , personalul angajat?

6) Personalul chemat la serviciu în afara programului sau în timpul în care nu este obligat să fie la dispoziţia
unităţii, nu i se aplică prevederile prezentelor instrucţiuni dacă se constată la prezentare sau el singur declară că a
consumat băuturi alcoolice. În acest caz el nu va fi primit la serviciu, urmând a se prezenta la orele sale normale de
program.

7) Personalul care se va prezenta la şcoala personalului sau la şedinţele de analiza muncii , după ce a consumat
băuturi alcoolice, i se vor aplica prevederile prezentelor instrucţiuni , urmând a fi sancţionat conform prevederilor
Statului disciplinar al personalului din unităţile de transporturi.
 18. Care este definitia notiunii de "Risc"?

Conform Reg(UE) nr 402/2013 - privind metoda comuna de siguranta pentru evaluarea riscurilor - art 3 – definitii,
notiunea de “risc” se defineste astfel:

“Risc” inseamna frecventa cu care se produc accidentele si incidentele care provoaca daune (cauzate de un pericol)
si gradul de gravitate al respectivelor daune.
 19. Care este definitia notiunii de "Pericol"?

Conform Reg(UE) nr 402/2013 - privind metoda comuna de siguranta pentru evaluarea riscurilor - art 3 – definitii,
notiunea de “Pericol” se defineste astfel:

“Pericol” inseamna o situatie care ar putea duce la producerea unui accident.