Sunteți pe pagina 1din 17

Seminar 4

Semne si inscriptii pe vagoanele de marfa


-conforme cu prevederile RIV1. Generalitati
Vagoanele de marfa trebuie sa poarte pe ambele parti laterale ale lor semen si
inscriptii bine vizibile, scrise cu caractere latine si cifre arabe. Acestea trebuie
plasate astfel incat sa fie intotdeauna vizibile pe vagon in sensul de mers al
acestuia; cele de pe peretii laterali trebuiind sa fie aplicate la 1600 mm fata de
planul superior al caii.
Aceste semen si inscriptii sunt de 2 categorii : obligatorii si neobligatorii. In cazul
semnelor obligatorii va purta in fata denumirii lor ( O) , iar absenta lor pe vagon
constituie motiv de refuzare a vagonului. Absenta ocazionala a celorlalte inscriptii
si semen nu constituie motiv pentru refuzul vagonului.
2. denumirea si aplicarea pe vagon a inscriptiilor si semnelor .
2.1. Inscriptii si semen aplicate in partea stanga pe fiecare perete lateral.
Obs! La vagoanele cisterna care nuau pereti laterali aceste semen se realizeaza
pe panouri special.
Inscriptiile si semnele aplicate in partea stanga pe fiecare perete lateral al vonului
sunt:
-

( o) marcaz de identificare unificat al vagonului conform cu fisele UIC


Marcarea vagonului in 12 cifre
Marcarea vagonului in litere , echivalenta cu aceea in cifre.
(O) tara vagonulu Kg
(O) tara in kg si masa franata a vagonului cu frana de mana a acestuia in
tone
- (O) masele limita de incarcare ale vagonului in tone . Din punc de vedere al
maselor limita de incarcare, vagoanele de marfa se pot gasii in urmatoarele
situatii:

- Vagoane apte sa circule in trenurile rapide


- Vagoane inapte pentru regimul S sau apte pentru acest regim dar cu o
incarcare redusa
- Vagoane care pot circula cu 120 km/h cu aceleasi incarcaturi ca in regimul S
- Vagoane apte sa circule cu 120 km/h numai goale
- (O) semnele suplimentare pentru vagoanele de marfa admise sa circule pe
liniile cailor ferate englezesti , dupa cum vagoanele sunt autorizate sa
treaca peste Ferryboat sau autorizate sa circule prin tunelul de sub canalul
manacii sau autorizate sa treaca peste Ferryboat si autorizate sa treaca pe
sub canalul manecii dupa caz.
- (O) capacitatea volumetrica in m CUBI a vagonului se aplica pe vagoanele
acoperite sip e vagoanele destinate transporturilor de marfuri in vrac
- (O) capacitatea volumetrica in m cubi , hl sau l se aplica pe vagoanele
recipient , vagoane butoi ,etc.
- (O) denumirea marfurilor care pot fi transportate se aplica pe vagoanele
recipient pe cat posibil pe mai multe..
- Suprafata podelei vagonului in m patrati pe vagoanele acoperite sip e
vagoanele cu acoperis mobil si podea plata
- Lungimea incarcaturii ( lungimea utila a podelei vag) in m
- (O) lungimea vagonului in m
- Semen specific conforme fisei UIC-596-6 pentru vagoanele in traffic
combinat ( cale ferata drum rutier)( vagoanele tip buzunar pentru
transportul semiremorci rutiere , vagoane . Cutii mobile, vagoane cutii
amobile)
- Numele sau firma si adresa titularului de vagon . Aceste elemente se inscriu
pe vagon ,imediat dupa cifra de autocontrol cu semnul P si restul elem .
2.2 Inscriptii si semen aplicate in partea dreapta pe fiecare perete lateral
-Inscriptia vagon unificat care atesta ca vagonul corespunde inscriptiilor
international de unificare . Inscriptia patronata pe vagon este UIC .
- inscriptia care atesta ca vagonul este unifict model standard , adica
construit dupa desenele ORE ( oficiul de studii si proiectari ale uniunii
international ale cailor ferate) . Incriptia pe vagoane este UIC St

- vagoanele nu corespund tuturor prescriptiilor din RIV , de aceea nu este


patronata sigla RIV , dar este.
- vagoanele construite conform gabariticelor B. GA sau GB acceptat prin
accord special de anumite administratii si de retelele lor.
- vagoane construite in vederea trecerii dintr-o tata in alta cu linii feroviare
de ecartament diferit.
(O) semnul vagoane pe osii sau pe boghiuri interschimbabile pentru
traficul RENFE si CP , cu semene suplimentare pentru vagoanele echipate
cu frana cu vid.
Numarul si tipul accesoriilor mobile de pe vagon , se aplica pe vagoanele
care poseda astfel de accesorii.
Inaltimea in mm al planului de incarcare a vagonului ne incarcat se aplica pe
vagoanele containere apte pentru transportul vagoanelor mari sau cutii
mobile
Semnul distinctive al sistemului de dirijare a temperaturii ca si data expirarii
certificatului intocmit pt vagon se aplica pentru vagoanele ce transporta
marfuri perisabile.
Data urmatoarei verificari a recipientului se aplica pe vagoanele admise in
RID , marfuri periculoase
2.3 inscriptii si semen aplicate in cele 4 colturi ale vagonului
- semnele privind inzestrarea vagoanelor cu conducta principal electrica, se
aplica pe vagoanele cu astfel de conducta in partea inferioara a stalpilor de
colt sip e fiecare fata a acestora , sau pe o table plasata in aceeasi zona
daca nu are stalpi.
2.4 inscriptii si semen aplicate in partea stanga pe fiecare lonjeron
- raza minima de curbura vertical a cocoaselor pe care este admisa trierea
vagoanelor
(O) sitanta dintre osiile interioare ale vagoanelor pe boghiuri admise pe
cocoasele de triere ; se aplica pe vagoane atunci cand distanta este > 14000
mm.
Semnul de interdictie a trecerii vagonului peste franele de cale ferata si
peste alte dispositive de triere..
Interdictia ca vagonul sa transporte sau sa fie transportat

- Interdictia sa vagonul sa fie lansat prin gravitatie , dezlegat de la loco , sa


tamponeze sau sa fie tamponat
- Raza minima de inscriere in curba a vagonului
- Valoarea maxima admisa de vagon a unghiului de . La trecerea acestuia
peste pasarelele feribotului
- Nr vag se aplica pe vagoanele cu peretii inalti si pe cat posibil si la celelalte
vagoane.
2.5 inscriptii si semen aplicate la mijlocul fiecarui lonjeron
- semnele cu ind sarcililor maximale concentrate si a .

Seminanr 5
Timoneria franelor tip sabot-bandaj si a franaelor cu disc
Timoneria de franar este un ansamblu de constructie metalica( un ansamblu de
elemente mecanice) interpusa intre yija pistonului cilindrului de franare si saborii
de franare a instalatiei de franare a vehiculului.
Timoneria trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii :
- Transmite forta de actionare de la tija pistonului cilindrului de franare la
sabotii vehiculului.
- Amplifica aceasta forta astfel incat la comandarea franarii sa rezulte o forta
de franare suficienta orirea in siguranta si limitarea corespunzatoare a
vehiculului si a trenului in ansamblul sau.
- Sa repartizeze forta primita de la cilindrul de franare si amplifica in mod
egal pe toi sabotii de franare ai vehiculului.
In functie de constructia lor, timoneria de franare se imparte in:

Timonerie simetrica si timonerie asimetrica.


Timoneriile simetrice-reprezintaa presarea sabotilor de franare pe roti ce se
realizeaza doar din o singura parte
Utilizarea timoneriilor simetrice prezinta urmatoarele avantaje:
- Fortele de franare pe roti , rezultate ca urmare a presarii simetrice a
sabotilor pe bandaje sau pe roti , prin urmare, osia montata ramane in
timpul franarii in pozitie mediana in raport cu organelle de ghidare
.Consecinta : osia axa a osiei montate nu este supusa la momentul de
incovoiere generat de fortele de apasare pe sabotii timoneriei.
- La aceeasi capacitate de franare forta de apasare ce revine pe saboti este
mai mica decat timoneria asimetrica rezultand ca sabotul-bandaj lucreaza
un coefficient de franare mai bun, mai ridicat si contribuie la realizarea unei
forte de franare mai sporite.
Dezavantajele timoneriei de franare simetrice sunt:
- Este mai complexa si are greutate mai mare
- In cazul vehiculului pe boghiuri complica constructia boghiului si mareste
greutatea acestuia.
Elementele component a timoneriei de franare pentru vagon
In constructia unei timonerii de franare complete( care cumuleaza toate
elementele , atat pentru actionarea pneumatica a franelor cat si pentru
actionarea manuala) pot fi grupate in urmatoarele subansabluri ale
timoneriei:
1 Timeoneria centrala- alcatuita din liviere orizontale , bara de conexiune
a levierelor orinzontale si arcul de rapel ( de reducere)
2 timoneria osiilor boghiului, care cuprinde levierele vertical , barele de
conexiune a levierelor vertical , axele triunghiulare , port-sabotii cu
saboti, barele de punc fix, barele de tractiune, atarnatoarele de portsaboti, suspensoarele levierelor vertical cu elente conexe acestuia.

3 Timoneria de frana de mana , care cuprinde: manivela , fusul franal,


piulita fului franal , ., levierele montate rigid cu una din capete pe
arbore, bara de tractiune a franarii de mana.
Se tine cont ca :
- Fecare bara a conexiune este prevazuta lamijloc cu un cadru dreptunghiular
pantru a ocolii crapodina boghiului.
- Cilindrul de franare, timoneria central , elementele component ale
timoneriei de frana de mana , si palierele se monteaza pe sasiul
vagonului , iar suporturile ale atarnatorilor de post-saboti si ale levierelor
vertical se monteaza pe cadrul boghiului.
- Legatura dintre timoneria central si timoneria boghiului se realizeaza prin
barele de tractiune, iar cea dintre timoneria de franare de mana si
timoneria centrala , prin bara de tractiune.
- In mod obisnuit , bara de tractiune de pe partea levierei orizontale este
inlocuita cu un aparat numit regulator automat de timonerie RT . Acest
regulator este astfel construit incat compenseaza automat variatia lungimii
proprii , tinandu-se seama de : uzura articulatiilor timoneriei de franare , de
uzura robotilor de franare si de uzura bandajului , pentru ca in final pistonul
cilindrului de franare sa ramana intr-un domeniu prefixat.
Raportul de amplificare a timoneri de franare este deifinita ca marimea
admisibila care rezulta din impartirea fortei obtinute de la iesirea din
timonerie la forta de intrare la timoneria de franare:
Pet- forta de iesirea din timoneria de franare ( la contactul dintre saboti si
bandaje)
Pit forta de intrare in timoneria de franare ( la articulatia dintre tija
pistonului cilindrului de franare si levierul orizontal mobil , daca este vorba
de actionarea pneumatica)
Datorita constructiei fraiei a fiecarui vehicul , acest raport de amplificare se
stabileste pentru fiecare vehicul in parte.
tc- timoneria central ; to- timoneria osiilor

In cazul in acre se face franare manuala , raportul de amplificare al


timoneriei trebuie sa tina seaman si de faptul ca timoneria franarii de mana
realizeaza si ea un amplificatory de franare.

Pentru franarea pneumatica : itp= itc * ito


Pentru franarea manuala: itm-=it fm *itc * ito
In cazul in care se face franarea pneumatica ,raportul de amplificare a
timoneri de franare este cuprins intre 10, 11, si 12.
Incazul in care se face franarea manuala, atunci raportul de amplificare a
timoneriei de franare depaseste valoarea 1000 si acesta datorita faptului ca
raportul de aplificare a timoneriei de franare este marit in mod
corespunzator pentru a permite o siguranta nominal a franei desi foarta de
actionare la manivela de catre frana este de 50 daN.

Seminar 1
Codificarea si inscriptionarea vagoanelor de cale ferata
1. Probleme generale
Aceasta codificare si inscriptionare se realizeaza in scopul identificarii mai usoare
si precise a vagoanelor in exploatare , pt utilizarea lor noramala in concordanta cu
destinatia si caracteristicile lor tehnico-constructive si de performanta . Ea se
practica de o maniera vizibila pe cele 2 parti laterale ale vagonului.
La CFR sistemul de codificare si inscriptionare pt toate vagoanele are la baza
prevederile (1.2.3.4.5.)
Sunt 2 sisteme de marcaj:
Marcajul codificat in cifre permite tratarea problemelorspecific vagoanelor , cu
ajutorul tehnicilor modern de calcul

Marcajul codificat in litere-mai usor de operat cu el in activitatile curente de


exploatare.
2. Marcajul in cifre
Marcajul in cifre este format din 12 cifre care pt facilitarea intelegerii sunt aplicate
de la stanga la dreapta cu un numar de ordine de la 1 la 12; repartizate pe 5 grupe
de cifre de la 1 la 5 astfel:
In tabela 1 pe randul 2 este marcata pozitia cifrelor din marcajul numeric al
vagonului , pe randul 1 sunt trecute numerele de ordine ale cifrelor din
compunerea codului numeric al vagonului iar pe randul al 3-lea sunt trecute nr
grupelor de cifre alocate diferitelor cifre din codul numeric.
2.1 Semnificatia cifrelor din grupa 1.
Cifrele din grupa intai ( cifrele cu numar de ordin 1 si 2) definesc codul numeric al
regimului de schimb al vagonului.
Codurile rezervate pentru regimul de schimb pentru vagoanele de marfa 01-49
,80-49 in efectuarea individuala a acestor coduri s-a avut in vedere:
-daca vagonul este pe boghiuri sau pe osii ( fara boghiuri , cu osii montate in sasiu)
-daca vagonul este al retelei , al retelei si inchiriat de particular sau particular
-ecartamentul vag ( fix , variabil prin schimbarea boghiurilor , cu osii cu
ecartament variabil)
2.2 Semnificatia cifrelor din grupa 2
Pt toate vagoanele grupa a 2-a de cifre ( cifre cu numar de ordine 3 si 4 defineste
codul numeric al retelei proprietoare al vagonului sau a retelei
Lista cu aceste coduri , pt administratiile participante la UIC este data in anexa 2
din fisa UIC920-1 . In aceasta lista CFR are numarul de cod 5 si 3 si sigla CFR.

2.3. Semnificatia cifrelor din grupa a III-a


Cifrele cu numarul de cod 5,6,7,8 definesc unele caract tehnice si de exploatare
ale vagoanelor.
2.3.1
Semnificatia cifrelor din grupaIII pt vagoane de calatori
Pentru cifrele de pe pozitia 5-6 semnificatia este:
Cifra 5 desemneaza categoria sau tipul vagoanelor si poate si reprezentata prin
cifrele:
- 0-vehiculul particular explatat in trafic intern.......
- 1 ,2 sau 3 vagon clasa I , II respectv I si II , de retea cu locuri pe scaune.
- 4 sau 5 vag cuseta de retea , clasa 1 si a 2-a si pespectiv vag clasa a 3-a
- 7 vagon de dormit toate clasele
- 8 sau 9 vagon de retea de cosntructie speciala , respectiv vagon furgon
Cifra a 6-a desemneaza unele caracteristici a vagonului cum sunt : numarul de
nivele sau de etaje , nr de compartimente fictive sau efective , existenta sau
nonexistenta compartimentului de bagaje, tipul vehiculului ( pilotat, restaurant,
pt automobile , compartiment de bagaje , cu bar sau bufet, cu loc de joaca pentru
copii ), indicatii privind nr de osii ale vehicolului.
Pentru cifere de pe pozitiile 7 si 8 vezi anexa 3 din ind. biblog 2 pentru vagoane
trafic intern si anexa 3b pt vehic trafic intern.
Cifra a 7-a din ind asupa domeniului in care se incadreaza viteza maxima a
vagonului( Vmax <= 120 km/h, Vmax >= 121 ,<=140 Km/h , Vmax >=141<= 160
km/h, Vmax>160 km/h.
Cifra a 8-a desemneaza datele tehnice referitoare la tipul incalzirii vagonului si la
alimentarea cu energie pentru incalzire , in acest sens , definindu-se:
- Vehicule dotate cu conducta electrica la toate tensiunile admise de RIC dar care
necesita necesita pentru climatizare un vagon furgon generator.
- Vechicule numai cu incalzire electrica la toate tensiunile admise de RIC in
varianta singulara sau in combinatii ale acestora
- Vehicule inalzite numai cu abur
- Vehicule cu instalatie de incazilre cu abur si electrica in taote variantele
anterioare

3.2 Semnificatia cifrelor din grupa a 3-a pt vagoanele de marfa


Cifra a 5-a reprezinta cifra de serie caracteristica pt fiecare tip de vagon ( acoperit
, descoperit , platforma, cisterna, etc) si are valore de la 0-9 asa cum de prezinta
in tabela nr 3 anexa respectiv in anexa 6.

OBS. In tabela nr 3 este prezentat si litera de serie


Cifrele 6,7,8 desemneaza o serie de caracteristici tehnice ale vagonului .
Ele de stabilesc folosindu-se anexa 3 din ind 3 ; cifra a 6-a este egala cu numarul
calculat in anexa; 7 ,8 egala cu numarul randului in care este situata
cu
caracteristicile tehnice ale vagonului , exprimate literal.
2.4 Semnificatia cifrelor din grupa a 4-a
Pt taote vagoanele , cele 3 cifre din aceasta grupa reprezinta numarul de nordine
ale vagoanelor din seria de 1000 de vagoane cu caracteristici tehnice si de
exploatare identice in care este inmatriculat vagonul. Aceasta serie de 3 cifre
poate fi unul din nr de la 000 pana la 999
2.5 Cifra din grupa 5
Pt toate vagoanele, cifra de autocontrol al numarului matricol . Ea se stabileste in
conformitate cu reglementarile din fisa UIC 913 astefel:
- Se iau cifrele de pe pozitiile de la 1 la 11 ; dintre acestea , cifrele de pe pozitiile
impare se inlocuiesc cu 2 iar cele pe pe pozitiile pare se lasa asa; cifrele astfel
obtinute se aduna ca simple unitati; cifra unitatilor din aceasta suma se scade in
10 , rezultatul obtinut reprezinta cifra de autocontrol.
Obs. Daca suma obtinuta este intreg de zezi , se ia egala cu 0.

Seminar 2
3. MARCAJUL IN LITERE AL VAGONELOR :
Acest marcaj cu aceeasi semnificatie ca si marcajul in cifre. SI ACEST TIP DE
MARCAJ AL VAGONULUI se analizeaza in sistem codificat.Acest tip de marcaj este
obligatoriu pentru vagoanele de marfa si este facultative pentru cele de calatori.
3.1. marcajul in litere al vagonului de calatori
3.1.1. marcajul in litere al regimului de schimb al vagonului
Acest marcaj de realizeaza prin inscriptionarea pe vagoane a siglei sau siglelor
regimului international ale caror prevederi sunt indeplinite de vagon.
Acestea pot fi :

RIC: vagonul corespunde prevederilor din Regimul pentru folosirea reciproca a


vagonului de calatori in traficul international
PPW: vagonul corespunde prevederilor din Regimul pentru folosirea vagoanelor in
traficul international de marfa si de calatori intre administratii ( din tarile foste
socialiste) ; aceeasi semnificatie o are si MC daca ea este patronata pe vagon.
Intern- vagonul nu poate circula in traficul international; uzul administratiei (
vagonul este vagon de serviciu pentru uzul administrativ)
3.1.2. MARCAJUL IN LITERE AL RETELEI DE CALE FERATA CARE A INMATRICULAT
VAGONUL
Acest marcaj se realizeaza prin inscriptionarea riglei retelei care a inmnaticulat
vagonul.
3.1.3. SEMNIFICATIA LITEREI DE SERIE PENTRU VAGOANELE DE CALATORI.
Pe specificarea seriei vagonului si a unor caracteristici a vagonului de calatori se
folosesc litere majuscule din alphabet latin si litere indice ( litere mici din
alphabet) unificate.
Semnificatia literei de serie folosite pt vagonul de calatori este :
A, B, AB- vagonul de calatori I , vag de clasa a II a si respective, vagonul de clasa I
sic l a II a su locuri pe scaune/banci si fotolii.
AR,ARD-vagon clasa I cu locuri pe scaune(banci/fotoli) si cu compartiment de
restaurant/bar/bufet si respective acelasi tip de vagon cu camf de bagaj.
AD,BR,ABD-vagon clasa I,vagon clasa aII au locuri pe scaune/banci/fotoli,primul si
al III lea avand si camp de bagaje si al II lea avand si camp de
bufet/restaurant/bar.

D,DD-vagon furgon ,vagon furgon cu 2 nivele neacoperit pentru transport


autoturisme
MD,MDD-vagon furgon acoperit cu un nivel si respective cu 2 nivele pentru
transport automobile
SR-vagon bar cu sala de dans
Salon-vagon salon
Post,Bpost,Dpost-vagon posta,vagon clasa a I cu locuri pe scaune si cu camp posta
si respective vagon de bagaje cu camp de posta
WL-vagon de dormit,daca este notat cu A,B sau cu AB inseamna ca vagonul este
de clasa I ,a II,respective I II iar daca la notatie se adauga D =>vagonul este dotat
cu camp de bagaje
WR-vagon restaurant
1.3.4.Semnifica litera indice pentru vagoanele de calatori
Litera indice folosita pentru vagoane de calatori ,cu semnificatile lor,sunt:
c-camp care s epoate amenaja in cusete(Ac,Bc,AcBc)
ee-vehicul dotat cu alimentare centralizata de energie
h,p,t,y-vagon cu locuri pe scaune,pe fotoli,pe banci si respective cu culuar central
3.2. marcajul in lateral al vagonului de marfa
3.2.1 Marcajul in lateral a regimului de schimb
Marcarea in lateral a regimului de schimb a vagonului de marfa se realizeaza prin
inscriptionarea pe vagon a rgilei sau siglelor regimului international ale caror
prevederi sunt indeplinite.
Acestea pot fi :
RiV- vagonul corepsunde prevederilordin regimul pentru folosirea rec. a
vagoanelor de marfa in traficul international;
PPW vezi semnificatia la vagoanele de calatori;
Interfrigo vagoanele participa la societatea feroviara de transporturi frigorifice
intern;uzul adminsitratiei
3.2.2.Marcajul in litere al retelei feroviare inmatriculatoare de vagoane(vezi
principiul de marcare la vagonele de calatori)
3.2.3.Marrcajul in litere al caracteristicilor tehnice sid e exploatare ale vagoanelor.
Acest marcaj se realizeaza prin inscriptionarea a fiecarui vagon de marfa a unei
litere de serrie(a unei majuscule)si a unora sau a mai multora litere indice(litere
mici);

Literele de serie defines categoria vagonului(acoperit,descoperit,refrigerant si


tipul vagonului obisnuit,special).
Literele de serie corespunzatoare ale vagonui de marfa si corespondetele lor
numerice (cifrele de pe pozitia 5 din codificarea numerica)sunt atribuite in
conformitate cu anexa 6 din ind. Bibliografic(1).acestea sunt prevazute si in anexa
din tabela 3.
Literele indice care permit recunoasterea caracterelor tehnice si de exploatarea
ale vagonului se incriu imediat dupa litera de serie corespunzatoare in ordinea
alfabetica.
Literele indice de smnificatie international sunt literele mici mai putin
literele:t,u,v,w,x,y,z.Acestea sunt rezervate dupa literele indice.
La caile ferate literele indice au semnificatie international desemnata.
q-vagonul de marfa este prevazut cu conducta de incalzire,fiind susceptibil
alimentari cu toate valorile de tensiune admise de UIC.
S,ss-vagonul apt sa circule in reglementarile vitS si respective SS ,conform cu
prevederile UIC 432.
La caile ferate romane literele indice au semnificatii international:
t-vagonul care transporta petrol T(pentru anumite vagoane cisterna).
u-vagon care transporta calatori;
v-vagon pentru transport vite;
w-vagon cu pereti laterali demontabili;
x-vagon cu pereti frontali demontabili;
y-vagon pentru uzul administratiei;
z-inca nealocat;
1.4.Inscriptionarea marcajelor pe pereti laterali.
Aceasta incriptionarea in cifre sau in litere se poate face in 2 sisteme ,vertical sau
orizontal.
In sistemul vertical pe primul rand se inspriptioneaza regimul de schimb al
vagoanelor in cifre si apoi in litere,separandule prin liniuta,pe randul 2 codul
adminsitratiei,pe randul 3 grupele III,IV,V de cifre din codul numeric iar pe randul
4 seria si literele indice corespunzatoare din codificare in litere.la inscriptionarea
in sistemul orizontal pe primul rand se inscriptioneaza intregul numare de cod al
vagonului in codificarea numerica iar pe randul doi in codificarea in litere.
Observatie!
Incriptionarea in sistem orizontal se practica atunci cand din cosiderente
constructive nu se poate folosi marcajul pe verticala.

Seminar 6
Seminar 6
Amortizoare de oscilatii
Sunt componente, elemente, subansambluri care fac parte din sistemul general
de suspensie al vehiculului.
Amortizoarele de oscilatii fac functia de consumare a energiei oscilatiei partii
suspendate a vehiculului in cazul in care procesul oscilatoric este realizat ca
urmare a unor oscilatii externe (forte dinamice de contact roata sina- la trecerea
rotilor peste denivelarile cailor, la serpuirea aparatului de rulare in cale, etc).
Amortizoarele de oscilatii se leaga in paralel cu elementele elastice de suspensie
(vertical, orizontal, longitudinal sau orizontal transversale ).
Amortizoarele de oscilatii se clasifica in functie de pozitia lor in amortizoare
verticale, amortizoare orizontal-longitudinale, amortizoare orizontal-transversale
sau amortizoare inclinate.
In functie de constructia lor amortizoarele de oscilatii sunt amortizoare care
folosesc frictiunea mecanica dintre unele elemente componente ei si amortizoare
care folosesc frecarea vascoasa.

Amortizoarele de oscilatii se articuleaza cu una din extremitati de partea


suspendata a vehiculului, iar cu cealalta de partea nesuspendata a vehiculului sau
intre caroseria vehiculului si cadru de boghiu, daca acesta este la randul sau
suspendat.
Amortizoarele de oscilatii sunt astfel construite incat daca pozitia relativa dintre
subansamblurile intre care se monteaza nu se schimba, acestea nu intervin. Daca
aceasta pozitie relative se schimba, atunci ele intervin si produc o forta care se
opune acestei modificari de pozitie relative.
Amortizoarele de oscilatii functioneaza dupa principiul : -la comprimarea
elementelor elastice amortizorul de oscilatii reactioneaza cu o forta Fac iar la
destinderea acestora cu o forta Fad, opunandu-se astfel modificarii de pozitie
relative dintre partea suspendata si cea nesuspendata a vehiculului.
Amortizoarele de oscilatii pot fi de constructii diverse. Incercarile si studiile
efectuate au aratat ca optimul pentru functionarea unui amortizor de oscilatie si
pentru cerintele unui sistem oscilant in general este o caracteristica de amortizare
Fa(z).
Caracteristicile de functionare efective ale diferitelor amortizoare pot avea
aspecte diferite in functie de constructia acestora. Diagramele de functionare ale
amortizoarelor cu fictiune cu forta de frecare constanta :
a) Cazul unui amortizor cu actiune simpla
b) Cazul unui amortizor cu actiune dubla si cu caracteristica simetrica
c) Cazul unui amortizor cu dublu efect cu caracteristica asimetrica
Caracteristicile generale de functionare ale amortizoarelor cu frictiune, cu forta de
reactiune dependenta de deplasarea relativa dintre elementele subansamblurilor
in care se interpune amortizorul si anume in diagramele:
a) Cazul unui amortizor cu simplu efect
b) Cazul unui amortizor cu dublu efect
c) Cazul unui amortizor cu dublu efect cu caracteristica asimetrica

Dintre amortizoarele de oscilatii in general pe vehiculele CFR sunt foarte utilizate


urmatoarele amortizoare de oscilatii;
- Amortizoarele de oscilatii cu frictiune tip Lenoir de pe boghiurile
uniformizate
UIC tip Y25
- Amortizoarele de oscilatii cu frictiune, cu tipa, de pe locomotiva Diesel
electrica 060DA-CFR
- Amortizoarele de oscilatii hidraulice folosite pe vagoanele de calatori, pe
unele locuri
Amortizorul tip Lenoir este un amortizor care foloseste frecarea uscata dintre
placa de uzura montata pe o parte a cutiei de osie si piesa intermediara Pi
presata pe placa de uzura de catre fusta talerului superior al arcului elicoidal
montat pe prelungitorul cutiei de osie dinspre ampatamentul boghiului. Forta de
presare orizontala a piesei intermediare pe placa de uzura depinde de inclinarea
inelului de legatura montat intre furca de ghidare din dreapta cutiei de osie si
talerul superior al arcului de suspensie (adica aceasta forta de presare depinde de
valoarea sarcinii dinamice pe arcul de suspensie.).
In cazul amortizoarelor de pe LDE 060-DA CFR forta rezistenta opusa de
amortizarea oscilatiei partii suspendate in raport cu cutia de osie este
determinatat de frecarea dintre tija de frictiune si placile de frictiune ale
amortizorului, ca urmare a presarii acestor placi pe tija si a deplasarii tijei pe ..
intre placi.