Universitatea Politehnica Bucureti

Facultatea Transporturi
Catedra Telecomenzi si Electronic in Transporturi

-ProiectSisteme de dirijare a traficului feroviar

Sutdent:
Profesor indrumator:

1.Tema proiectului

Sa se proiecteze o schema care sa simuleze

functionarea unui post central pentru monitorizarea
circulatiei feroviare (dispecer), cu urmatoarele specificatii
minime:
a. Se proiecteaza schema de detectie a materialului
rulant.
b. Se proiecteaza schema de afisare a semnalelor
luminoase, cu posibilitatea de detectie a arderii
unui bec.
c. Sunt analizate defectiunile care ar putea sa apara
in circulatie si se semnalizeaza corespunzator in
postul central.
d. Se vor analiza cel putin 5 aspecte care tin de
fiabilitatea sistemului realizat.
e. Solutiile alese trebuie justificate; pentru fiecare se
vor reprezenta avantaje si dezavantaje.

2.Introducere
Introducere instalatiei de dispecer

3.Schema bloc

Bloc de
alimentare
220v

Bloc de
detectie a
materialului
rulant

Bloc de
alimentare
de rezerva
220v

Bloc de
alimentar
e 5V

Bloc de
procesar
e

Bloc de
alimentar
e de
rezerva
5V

Bloc de
alimentar
e 12V

Blocul
semnalelor
luminoase

Bloc de
alimentar
e de
rezerva
12V

Bloc de
alimentar
e 5V din
uC

Bloc de
afisare

Bloc de
alimentar
e de
rezerva
5V din uC

Blocul de alimentare Conecteaza sistemul de

monitorizarea circulatiei feroviare la reteaua electrica prin
furnizarea calitatii necesare de current electric pentru asigurarea
unei bune functionari.

Blocul de detectie a materialului rulant Verifica

prezenta trenurilor, prin diferite metode(circuite de cale sau
numaratoare de osii in cazul nostru cu bobina) generandu-se
astfel date care urmeaza a fi prelucrate.
Blocul de procesare Prelucreaza datele care au fost
generate de catre blocul de detectie a materialului rulant si le
transforma in informatii, pe care controlorii de trafic feroviar le
analizeaza si iau deciziile necesare. Acesta prelucreaza si datele
blocului de semnalizare care ia decizia potrivita pentru aprinderea
becului corespunzator.
Blocul semnalelor luminoase Semnalele luminoase,
permit sau restrictioneaza accesul materialului rulant pe zone,
indicand restrictiile prin culorile rosu, galben si verde. Pe langa
modalitatea clasica de conectare a circuitului pentru a afisa
semnalele, trebuie avut in vedere situatia in care se poate defecta
un bec si va fi nevoie de un mod de functionare de rezerva.
Blocul de afisare Permite afisarea semnaleleor luminoase
care au fost stabilite in urma proceselor de decizionare.
Semnalele sunt afisate pe semafoarele de pe calea ferata si in
cadrul dispecerului prin PC conectat la semafoare. Acest bloc ia
deciziile semnalelor luminoase din programul microcontrolerului.
Blocul de alimentare de rezerva Intrucat se poate
intampla sa se intrerupa alimentarea principala a circuitului din
diferite cauze, trebuie sa existe o alimentare de rezerva pentru ca
procesul de monitorizare a traficului sa fie continuu pana se
remediaza defectiunea, astfel se pot crea problem cum ar fi:
intarzieri si accidente feroviare.

4.Blocul de alimentare

Blocul de alimentare pentru circuitul de detectie si cel de decizie si comanda

este impartit in doua categorii : cel principal si unul sau mai multe de rezerva; ele
fiind conectate la reteaua nationala in mai multe puncte(surse).
Sunt necesare blocurile de rezerva deoarce defectarea blocurilor principale si
lipsa unor alte sisiteme auxiliare cauzeaza pierderi material,financiare dar ce este
mai grav pierderea de vieti omenesti. Deasemenea blocurile de rezerva asigura o
functionare limitata a sisitemului in cazul in care pe calea ferata apar distrugeri
cauzate de factorul uman(frurturi,distrugeri,etc)
Pentru circuitul de procesare si becuri vom folosi o sursa stabilizata de 5V,
respectiv 5v montata alaturi de blocul de procesare. Aceasta are urmatoare schema
electrica:

Aceasta are la intrare 220V de la reteaua nationala si

furnizeazaza in secundar o tensiune de 5V c.a,o punte redresaore
formata din diode 1n4005 care are pe fiecare alternanta o
scadere de tensiune de 1,4V din valoarea efectiva data de
secundarul transformatorului care insa este redata de
condensator astfel incat la intrarea stabilizatorului vom avea o
tensiune rezultata de 5,4V, in gol. Stabilizatorul este de tipul
LM7812CT care furnnizeaza la iesirea acestuia o tensiune
constanta de 12V, iar apoi un LM7805CT care furnizeaza
tensiunea continua de 5V.

5.Blocul de detectie a materialului rulant

Sesizorul de cale(detectorul de osii)
Are rol in detectia prezentei materialului rulant.El poate fi
amplasat pe lungimea sectorului functionand dupa urmatorul
algoritm:
La intrarea trenului in sectorul de cale se transmite un
impuls care actioneaza sesizorul; acesta incepe contorizarea
osiilor . Dupa iesirea trenului din sectorul respectiv sezizorul intra
intr-o stare de repaus .
Ca sesizor de cale vom folosi bobine.

Condensatorul C1 este unul standard de 470nF la tensiunea de

500V, folosit pentru filtrare impreuna cu L1, si este standard
pentru toate aparatele electrice in special motoare de curent
alternativ. Transformatorul coborator de tensiune TR1 foloseste
tensiunea de 220V din primar si 12Vin secundar, in functie de
fluctuatiile campului magnetic prin bobina L1 atunci cand o roata
de tren trece prin jurul acesteia, si o transmite transformatorului
TR2 care o coboara la randul lui din 12V in una de 5V in
secundarul acestuia. Tensiunea aceasta de curent alternativ din
secundarul transformatorului TR2 este apoi introdusa intr-o punte
redresoare formata cu diode standard 1N4005 filtrata cu ajutorul
unui condensator electrolitic de 100uF/12V si transmisa

stablizatorului de tensiune LM78L05. Condensatorii C3 si C4 sunt

pentru decuplarea circuitului integrat respectiv filtraj la frecvente
inalte a tensiunii de iesire.
Circuitul sesizor contine o bobina care va fi influentata n
momentul trecerii rotii de tren pe deasupra, modifica inductanta
acesteia si ca urmare, tensiunea de la iesire, initial reglata pentru
a fi nula, va deveni diferita de zero. In momentul in care roata de
tren trece pe deasupra circuitului oscilant starea de echilibru al
cicuitelor magnetice va fi pertubata si astfel va fi indusa tensiune
si in primarul transformatorului respectiv la aparea pe C4
tensiunea de 5V.In principal bobina L1 in paralel cu C1 se
comporta ca un filtru trece jos al frecventei de 50 Hz. Atenuarea
tensiunii de 12V din secundarul TR1 devine nula in momentul
perturbarii caracteristicii acestui filtru de roata trenului frecventa
de taiere crescand la o armonica de 100 Hz sau 500 Hz, deci
tensiunea aceasta sigur va aparea in primarul TR2.
Acesta este un detector capabil sa semnalizeze prezenta
trenului pe sectorul de bloc chiar daca acesta este stationat.
Bobinele L1 si L2 sunt de tipul BOURNS JW MILLER - 2300HT220V, 22UH, 19A alimentate de la reteaua nationala de energie.
Detalii despre BOURNS JW MILLER - 2300HT-220V:
Bobina de curenti mari, 22UH, 19A, 15%
Inductanta: 22H
Toleranta inductantei: 15%
Rezistenta maxima in current continuu: 8000ohmi
Current continuu: 19A
Current alternativ: 19A
Dimensiunea carcasei: 32.51mm x 16.51mm
Miezul bobinei: radial
Numar de pini: 2
Greutate (kg): 0.041

Alte detalii:
Functioneaza la temperature de pana la +200 C
radiatii magnetice slabe
Tensiune de alimentare mare
Se poate monta vertical sau orizontal
Pret de productie si vanzare mic (aproximativ 25 RON)
Functiobeaza la temperature intre -55 si +200 C
Aplicatii in:
Aparate care lucreaza la temperature inalte
convertoare current continuu - curent continuu
Filtre EMI

6.Blocul de procesare:
Blocul de procesare este format dintr-un microcontroler
ATMega32 deoarece acesta are 40 de pini I/O ce pot fi folositi atat
pentru detectie cat si interfata de semnalizare sau blocul de
procesare. Contine deasemenea un circuit de oscilatie de
frecventa de 16MHz si inca unul de reset pentru reinitializarea
acestuia in caz de defectiune. Acesta este alimentat la o sursa de
5V prezentata mai sus, cu circuitul regulator de tensiune
LM7805CT ailmentata tot de la 220V si care se afla tot in punctul
in care se afla si microcontrolerul. Dispozitivele de detectie sunt
conectate la pinii PD5(pin 19) si PD6(pin 20) ai microcontrolerului.
Circuitul de procesare va mai avea un crcuit de reset pe care il
va actiona operatorul in cazul raspunsului eronat al acestuia.
Programul microcontrolerului :
Impulsul la trecerea bobina detector intrare conecteaza
pinul microcontrolerului PB1(Detector intrare) la 5V din sursa de
alimentare, microcontrolerul sesizand atunci 1 logic. Acesta are
o bucla repetitiva care memoreaza starea pinului intr-un registru
intern de uz general (de exemplu r18). In momentul sesizarii starii
de 0 logic la bornele lui PB1 contorul din interiorul
microcontrolerului isi va sista activitatea. Aceasta combinatie
rezulta ca trenul va intra in statie ( va veni din partea stanga).
In momentul trecerii materialului rulant prin bobina detector
iesire, pinul PB2 va fi conectat la 1 logic. In alta bucla repetitiva
microcontrolerul va scadea din valoarea registrului de uz general
cate o unitate de fiecare data cand va sesiza 1 logic la bornele
lui PB2. Rezulta ca trenul va iesi din statie.
Pentru a sesiza ca trenul vine din partea dreapta algoritmul
va fi invers. Acest lucru va fi sesizat in functie de programul

microcontrolerului in functie de care bobina va incepe prima

contorizarea osiilor.
Pinul PB7(stare becuri/detector material rulant) ia de la PA0>PA3 starea becurilor(de la PB3->PB6 pinul PB7 va prelua "1"
logic prin transmitere de tensiune de la PB3-PB6). Daca PB7 preia
"1" logic de la PB4-PB6 rezulta ca becul este aprins si nu va mai
transmite "1" logic catre afisajul cu leduri.
In caz de arderea unui bec microcontrolerul in pinul
PB7(detectie stare becuri) nu va mai fi transmisa tensiune pe care
microcontrolerul o interpreteaza ca 1 logic(deci va avea "0"
logic) si transmite PB7 mai departe catre afisajul cu led-uri(led-ul
respectiv pentru becul respectiv) "1" logic pentru aprinderea
ledului respectiv.
Schema bocului de procesare:

Detalii despre ATmega 32:

ATmega 32 este un microcontroller CMOS de 32 biti de mica
putere bazat pe arhitectura RISC AVR mbuntit. Dispune de un
set de 131 de instructiuni si 32 de regitrii de uz general. Cele 32
de registre sunt direct adresabile de Unitatea Logic i Aritmetic
(ALU), permind accesarea a dou registre independente ntr-o
singur instruciune. Se obine, astfel, o eficien sporit n

execuie (de pn la zece ori mai rapide dect microcontrorelerele

convenionale CISC).
Caracteristicile principale ale acestuia sunt:
32KB de memorie Flash reinscriptibil pentru stocarea
programelor ;
1KB de memorie RAM ;
1KB de memorie EEPROM ;
dou numrtoare/temporizatoare de 8 bii ;
un numrtor/temporizator de 16 bii ;
conine un convertor analog digital de 10 bii, cu intrri
multiple ;
conine un comparator analogic ;
conine un modul USART pentru comunicaie serial (port
serial) ;
dispune de un cronometru cu oscilator intern ;
ofer 32 de linii I/O organizate n patru porturi (PA, PB, PC,
PD).
Exist o magistral general de date la care sunt conectate
mai multe module:
unitatea aritmetic i logic (ALU) ;
registrele generale ;
memoria RAM i memoria EEPROM ;
liniile de intrare (porturile I/O Lines) i celelalte blocuri de
intrare/ieire.
Aceste ultime module sunt controlate de un set special de
registre, fiecare modul avnd asociat un numr de registre
specifice.

7.Blocul semnalelor luminoase:

Blocul de semnalizare contine 4 semnale Galben , Verde, Rosu

si Rosu de rezerva. Acestea sunt alimentate la 12V si au o putere
de incandescenta de 25W . Sunt comandate de relee prin pinii
microcontrolerului PB3 , PB4, PB5 si PB6 (4, 5, 6, 7) prin punerea
la masa in interiorul acestuia , actiune ce inseamna un nivel logic
de 0 sau 1(5V).
Pentru calculul rezistentelor puse la intrarea in microcontroler
se calculeaza in functie de P=UI de unde rezulta I=2.1A si astfel
vom putea calcula R=(12-5)v/2.1A=3.3 Ohm de putere(W) sau 3.4
cu aproximatie de putere(w)
Pincipiul de semnalizare este urmatorul: microcontrolerul
Atmega 32 comanda pinii PB3, PB4, PB5, PB6, PB7 (4,5,6,7,8 ) cu 1
logic corespunzatori releelor de actionare Releu1, Releu2, Releu3,
Releu4, inchizandu-le circuitul de alimentare. Prin acestea va
incepe sa circule curent din sursa de alimentare de langa
microcontroler si isi vor atrage contactele comform secventei
Releu1- rosu, Releu2- galben, Releu3 - verde, Releu4 - rosu de
rezerva. Contactele fiind atrase vor conecta becurile la masa fapt
ce determina aprinderea acestora.
Comanda se va face pentru fiecare bec in parte, situatia cand
doua becuri ar putea fi aprinse simultan este eliminata din soft.
Becurile pot fi cu dublu filament pentru protectia la ardere.
Pentru aprinderea becului de galben microcontrolerul poate
primi comanda din statia de aparteneta.
In cazul in care becul rosu, galben sau verde se arde, in pinul
PB7(stare becuri/detectie material rulant) nu va mai fi transmisa
tensiune pe care microcontrolerul o interpreteaza ca 1 logic si va
pune in functiune becul de rezerva aferent, prin pinul PB6(rosu de
rezerva).

Schema blocului semnalelor luminoase:

8.Blocul de afisare
La afisare vom folosi led-uri de 3V, 40mA legate la pinii portului PC al
microcontrolerului prin rezistente de protectie de : R=(5-3)V/0,04A=50 .
Daca diferenta dintre contorizari este diferita de zero, va fi
transmisa tensiune catre pinul led-ului pentru detectia
materialului rulant( PD4 ) care microcontrolerul o va interpreta cu
"1" logic, deci rezulta ca linia este ocupata si se va aprinde led-ul
de afisare.
In caz de arderea unui bec microcontrolerul in pinul
PB7( stare becuri.detectie material rulant) nu va mai fi transmisa
tensiune pe care microcontrolerul o interpreteaza ca 1
logic(deci va avea "0" logic) si transmite PB7 mai departe catre
afisajul cu led-uri(led-ul respectiv pentru becul respectiv) "1" logic
pentru aprinderea ledului respectiv.
Detectia arderii focului de verde poate constitui si un raspuns eronat din
partea instalatiei si nu unul fals, de aceea acest lucru mai este semnalat si de
mecanicul in statie sau de acarii care pot verifica acest lucru in teren.

9.Schema finala

10.Defectiuni

Desi componentele traficului feroviar prezinta un grad mare de

siguranta, pot aparea problem infunctionarea acestora, despre
care e de preferat sa se stie dinainte.In acest fel se pot tine sub
observatie si se poate interveni in timp util pentru a nu pune in
pericol siguranta transportului pe caile ferate.
Posibile exemple ale defectarii fiecarui bloc de linie in parte:
Pentru a preintampina probleme ce pot aparea in alimentarea
sistemului blocul de alimentare a fost dotat cu o alimentare de
rezerva .Astfel in cazul unor pene de curent, deteriorari ale
cablurilor din alimentarea principala, furtul sau distrugerea unor
componente din alimentarea principala sistemul este alimentat
prin alimentarea de rezerva pana la remedierea situatiei fara a fi
pusa in pericol circulatia pe calea ferata.
In cadrul blocului de detectiepot aparea probleme in detectarea
osiilor atunci cand unul dintre contactele asnamblului de detectie
se defecteaza sau apar erori.Acest lucru poate fi dedus de
operatorul uman atunci cand desi este stiut ca sectorul de cale
este liber se observa ca sistemul il considera ocupat.In acest caz
se reseteaza sistemul si daca nu a fost o eroare de soft se verifica
senzorii.
In cadrul blocului de semnalizare pot aparea probleme atunci
cand unul din becurile de galben sau verde se ard.Din acest motiv
becurile sunt de tip bifilament iar atunci cand un filament se arde
se trece pe al doilea filament.Se considera ca acest lucru se poate
intampla in maxim un interval al verificarilor periodice si poate fi
detectat in timp util.
O a 2 problema din cadrul acestui bloc poate aparea situatia in
care becului de rosu i se poat arde ambele filamente.In aceasta
situatie raspunsul este considerat unul fals, fapt ce pune in pericol
circulatia pe calea ferata .Ca masura de siguranta, in cadrul
semaforului va fi montat un asa numit rosu de rezerva care se
va aprinde atunci cand rosu de baza este ars sau alimentarea

catre el este intrerupta. Faptul ca rosu de baza este ars si

semaforul functioneaza pe rosu de rezerva va fi si detectat de
catre microcontroler si va fi sesizat in dispecerat.
O problema la blocul de semnalizare o reprezinta lipsa totala a
alimentarii ,acest lucru fiind aproape imposibil dar s-a luat in
considerare si o astfel de variant.In acest caz mecanicul va
stationa 15 minute asteptand remedierea problemei,in caz
contrar va circula cu o viteza de 15km/h pana la urmatoarea
statie.
O alta problema care poate aparea la acest bloc consta in
defectarea de pe placuta microcontrollerelor sau din cadrul
surselor de alimentare a condensatorilor electrolitici.Acestia in
daca nu sunt inlocuiti la timp se usuca.In urma acestui fenomen
se pot transmite informatii false sau chiar se poate defecta
intregul sistem.
11.Solutiile alese
1. Am ales afisor cu led-uri deoarece necesita un spatiu redus si este o
metoda mai simpla si mai utila.
Avantaje: cost redus, spatiu redus
Dezavantaje: nu rezista la supra tensiuni
2.Am ales microcontroler pentru dispecer deoarece este o metoda mai
avansata cu care putem face mult mai multe lucruri odata. La acest bloc am
putut conecta si celelalte blocuri necesitand un spatiu redus.
Avantaje: cost redus,dimensiuni si greutate reduse,
multifunctionalitate. posibilitatea resoftarii.
Dezavantaje: este susceptibil la erori software
3. Am ales metoda detectarii materialului rulant cu detector de osii cu
bobina deoarece este o metoda simpla si putin costisitoare si este aproape
cea mai folosita metoda cu detectoare de osii.
Avantaje: cost redus

Dezavantaje: posibilitatea de intrarea in contact cu anumite metale

care poate da startul contorizarii osiiloer.

12.Fiabilitate:
In cadrul blocului de control si decizie comunicatia se face prin cablu
coaxial dublat petru a evita distrugerea sau deteriorarea acestuia.
Pentru protectia microcontrolerului am folosit stabilizatoare de
tensiune la iesirea blocurilor care sunt conectate la microcontroler si care ii
transmite si tensiunea care are nevoie microcontrolerul.
Becurile sunt de tip bifilament iar atunci cand un filament se arde se trece
pe al doilea filament.Se considera ca acest lucru se poate intampla in maxim
un interval al verificarilor periodice si poate fi detectat in timp util. In caz de
ardere a acestora va fi detectata de microcontroler. La acest bloc am folosit
relee de siguranta.
Pentru pierderea puterii semnalului de pe traseu si pentru conditii optime
mai bune se folosesc cabluri coaxiale si stabilizatoare de tensiune.

Bibliografie

http://www.atmel.com/images/doc2503.pdf

http://www.wikipedia.com

www.alldatasheet.com/Datasheet