Facultatea TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi i Electronic n Transporturi

Sisteme de dirijare a traficului feroviar

PROIECT

Profesor indrumator: Student:

.l.dr.ing. Gheorghiu Andrei Cristescu Eugen Cristian
Grupa:8414

-2016-2017-
 Continutul proiectului:

Elemente de proiectare
Prezentarea generala a BAT. Mod de functionare.
Calculul distantei de franare
Prezentarea schemei bloc propuse cu explicarea si definirea functiilor
acestora;
Descrierea solutiei alese pentru realizarea fizica a fiacarui bloc din cele
prezentate anterior:
- schema electrica;
- elemente de fiabilitate.

Tema proiectului

Sa se proiecteze un sistem de actionare a barierei la trecerea la nivel cu

calea ferata.
Sistemul va contine atat calea de comanda cat si cea de control.
Elemente de proiectare:
Se considera:
Nn = numarul de litere din numele de familie = CRISTESCU = 9
Np = numarul de litere din primul prenume = EUGEN = 5
Ng = suma cifrelor din numarul grupei = 8+4+1+4 = 17
No = numarul de ordine din lista de prezenta = 2
Viteza minima tren = min(Nn , Np)*10 km/h = 50 km/h;
Viteza maxima tren = max(Nn , Np , Ng , No)*10 km/h = 170 km/h,
dar nu mai putin decat vmin+30;
Lungime maxima tren = Nn*Np = 45 (vagoane, pentru mai mult de
40 de vagoane se considera 2 locomotive);
Alimentare disponibila de la reteaua de comunicatii = Ng+Nn-Np =
21 [V];
Alimentare pupitru operator = 12 [V];
Distanta bariera-operator spre stanga = max(Ng-Nn , Nn+No) =11
km;
Distanta bariera-operator spre dreapta = max(Ng-Np , Np+No) = 12
km;
Lungimea mesajului = Nn+Np+Ng+No+x = 33+x = 40 biti (x este
diferenta minima pana la un numar intreg de octeti x = 7).
 Prezentarea generala a BAT. Mod de functionare.

Este compus din:

dou semnale-de avertisment rutiere, amplasate pe fiecare parte a
trecerii la nivel, de regul pe dreapta sensului de mers al cii rutiere;
sonerii sau sirene montate pe catargele semnalelor de avertisment
rutiere;
semibariere automate;
semnale de avarie pe calea ferat cu ajutorul creia se oprete automat
circulaia feroviar n cazul nenchiderii barierei datorit unor defeciuni tehnice,
sau neautomat prin acionarea unui buton n cazul blocrii unui vehicul pe
trecerea la nivel;
pupitru de comand local cu ajutorul cruia se poate nchide i deschide
bariera de la cabina paznicului de barier (dac exist) i de unde se pot aciona
semnalele de avarie n cazul unui pericol evident.
La apropierea trenului de trecerea la nivel, n afar de conectarea
automat a semnalelor de avertizare rutiere (de culoare roie) i a semnalizrii
acustice, se produce i acionarea semicumpenelor instalaiei BAT.
De asemenea, pe semicumpn sunt prevzute o serie de lumini de
avertizare active atunci cnd aceasta este poziia de lucru (cobort). n
momentul intrrii trenului pe distana de avertizare se conecteaz mai nti
indicaiile clipitoare ale semnalelor de avertisment rutiere. Dup trecerea unui
interval de 8 secunde, motoarele de acionare ncep coborrea semicumpenelor.
Intervalul de 8 secunde este necesar pentru a se permite vehiculelor care
s-ar afla, la intrarea n funciune a semnalizrii automate, n apropierea trecerii la
nivel i nu ar mai putea opri, s poat depi spaiul de sub cumpn pn cnd
acestea ncep s coboare.
Instalaia BAT are urmtoarele particulariti:
cumpenele n poziia cobort, acoper jumtate din limea carosabil
a oselei;
aciunea cumpenelor din poziia vertical-deschis n poziia orizontal-
nchis i invers, se efectueaz cu ajutorul unui electromotor, prin inversarea
sensului de rotire;
n poziia vertical cumpna se blocheaz automat;
pentru protejarea cumpenei contra ruperii este prevzut un dispozitiv
special de fixare cu bile, care permite rotirea cumpenei n jurul axului cu un
unghi de 45;
n cazul ntreruperii alimentrii cu energie electric, cumpenele pot fi
manevrate direct cu mna.
 Semibariera automat este compus din urmtoarele pri principale:
Mecanismul de acionare; cumpna; unitile luminoase; indicatorul de
atenie n cruce; soneria; fundaia de beton; catarg
Mecanismul de acionare. Ridicarea i coborrea semicumpenelor se face
cu ajutorul mecanismului de acionare, alctuit din electromotor, reductor,
arbore de transmisie, autocomutator cu came de comutare pe dreapta i pe stnga
i dou reglete cu cte 12 borne destinate interconectrii conductoarelor de
montaj.
Toate piesele i elementele sunt asamblate ntr-un corp de font prevzut
n partea inferioar cu un orificiu pentru introducerea cablurilor i o plnie
pentru turnarea masei izolatoare.
 Calcului vitezei de franare
Pentru determinarea distantei de franare, vom pune cateva conditii initiale,
pentru usurarea calcului matematic:
a. Rezistenta trenului la inaintare, din partea aerului este 0.
b. Singurul coeficient de frecare aplicat este doar cel dintre roata si sina
(fier pe fier slefuit =>=0,6).
c. Ansamblul locomotiva-vagoane va fi considerat un singur vehicul ce
se deplaseaza pe 4 roti (forta de frecare va fi atribuita intregului
ansamblu si nu fiecarui vagon/locomotiva in parte).
d. Greutatea trenului este distribuita uniform.
e. Greutatea rotii trenului este neglijabila.
f. Viteza unghiulara a rotii este egala cu viteza initiala de deplasare
( = 0 ).
Tinanad cont de afirmatiile de mai sus vom calcula distanta de franare si timpul
necesar acesteia:
0y: N=G;
0x: - = => = => = => = =>
= .
Accelearatia are forma negativa, deoarece vorbim despre un proces de
decelarare (franare). Vom aplica Ecuatia lui Galilei pentru a determina distanta
de franare:
2 = 2 + 2
Unde d repezinta distanta de franare, este viteza finala a trenului (0 Km/h) iar
este viteza maxima de deplasare a trenului ( = 170 Km/h):
2 2
2 2 170 000 2 1 2
= + (2) => = = =( )
2 2 3600 2 0,6 9,8
2229,938
= = 189,620
11,76
Distanta de franare a trenului, de la viteza de 170 Km/h la 0 Km/h va fi de 190
m.
Timpul in care va fi efectuata franrea va fi:
47,22
= + => 0 = => = = = 8,0309
5,88
Timpul de franare de urgenta a trenului de la viteza de 170 Km/h la 0 Km/h va fi
de 9s.
Revenind la formula initiala vom avea:
= 8 + . + . .
+
= 8 + 4 + 1 + 9 = 22 .
Vom defini sensul de deplasare al trenului de la dreapta la stanga.
Va trebui acum sa aflam ce distanta acopera trenul, mergand cu viteza sa
maxima, si cea minima, in timpul de actionare al barierei. Acest lucru ne va
permite aflarea sectorului ocupat care va declansa inchiderea barierei, pentru a
nu incurca circulatia autovehiculelor.
1 170 000
1 = => 1 = 1 = 22 = 1,0388~1,1
3 600
50 000
Iar la viteza minima 2 = 22 = 0,3055 ~ 0,31
3 600
Avand in vedere ca avem 25 vagoane + locumotiva (pe 4 osii) si
considerand lungimea maxima a unui vagon de 20m, distanta ocupata de tren cu
tot cu locumotiva va fi de:
= 45 20 = 900 m.
In cazul in care trenul este obligat sa circule cu viteza minima de 50
Km/h, , este viteza finala a trenului (0 Km/h), iar distanta de franare d devine :
2 2 50 000 2 1 2
= = =( ) = 16,403~ 17m
2 2 3600 20,69,8
Timpul in care va fi efectuata franrea va fi:
13,88
= = = 2,36205
5,88
Deci timpul de franare de urgenta a trenului de la viteza de 50 Km/h la 0 Km/h
va fi de 3s.
Distanta acoperita de tren mergand cu viteza minima de 50 Km/h, in timpul de
actionare al barierei este calculata mai sus, ea fiind 2 = 0,31 .

De cealalta parte a barierei, viteza initiala a trenului va fi 0 Km/h, iar viteza

finala a trenului va deveni 170 Km/h, astfel distanta la care trenul ajunge la
viteza maxima va fi de 190m .
1. Schema bloc

2. Blocuri
a. Alimentare
b. Detectie
c. Decizie si analiza
d. Actionare bariera
e. Comunicatii
 2.a Alimentare
Schemele de alimentare pentru echipamentul de detecie, precum i pentru
restul instalaiei, se construiesc pe baza unor circuite integrate specializate n
stabilizarea de tensiune.
2.a Alimentare 12V
 2.b Detectie

Sistemul pentru detectia materialului rulant este alcatuit din doua

componente.
Se folosesc fototranzistoare sensibile la spectrul infrarosu care au rolul de
receptor amplasate pe calea ferata si cate un LED cu infrarosu pe fiecare osie, cu
rolul de emitator.
In momentul in care fototranzistorul detecteaza lumina, primul numarator
incepe sa numere cate astfel de detectii au loc la intrare, iar cel de-al doilea la
iesirea de pe sector, la sfarsit comparandu-se valorile variabilelor.
Imediat cum trenul depaseste senzorul S2, bariera se va actiona in pozitia
coborat.
Contorizarile vor fi transmise la pinii PB0(cel de intrare pe
sector),respectiv PB1(cel de iesire).
Senzorul S3 are doar rolul de a detecta materialul rulant la intrarea
acestuia pe al doilea sector din dreapta barierei, pentru a activa bariera in pozitia
de ridicat si de a se relua circulatia rutiera. Contorizarea va fi trimisa la pinul
PB2.

-fototranzitor-
 2.c Decizie si analiza
Acest bloc prelucreaza datele care au fost generate de catre blocul de
detectie a materialului rulant si le transforma in informatii, pe care controlorii de
trafic feroviar le analizeaza si iau deciziile necesare.

Circuitul de procesare este format dintr-un microcontroller ATMega16.

ATMega 16 este un microcontroler CMOS de 8 biti de mica putere bazat

pe arhitectura RISC AVR imbunatatita. Dispune de un set de 131 de instructiuni
si 32 de registrii de uz general. Cele 32 de registre sunt direct adresabile de
Unitatea Logica si Aritmetica (ALU), permitand accesarea a doua registre
independente intr-o singura instructiune. Se obtine astfel o eficienta sporita in
executie , de pana la 10 ori mai rapida decat microcontrolerele conventionale
CISC.

Blocul de detectie este format dintr-un microcontroler ATMega16

deoarece acesta are 32 de pini I/O ce pot fi folositi atat pentru detectie cat si de
interfata de semnalizare sau blocul de procesare.
 2.d Actionare bariera

Prin schimbul de rotatie al motorului, se realizeaza inchiderea si

deschiderea cumpenei. Sunt utilizare doua relee electromagnetice si o armatura
mobila.

Pentru inchiderea barierei, se comanda alimentarea releului Releu1, ceea

ce rezulta in atragerea acestui. Ca urmare, iar bariera se actioneaza pentru
inchidere, contactul C1 isi schimba pozitia, inchizand circuitul ntre 5 V i masa.
Aceast tensiune este aplicata pe un pin al microcontrolerului.

Deschiderea cumpenelor se produce imediat ce trenul elibereaz trecerea

la nivel prin alimentarea releului Releu2. Motorul se roteste in sens invers fata
de prima situatie. In mod similar, cand bariera a ajuns in pozitia deschis
contactul C2 determina decuplarea alimentarii.
 2.e Comunicatii

Interfaa pentru comunicare opertor feroviar

Comunicarea se realizeaza cu ajutorul fibrei optice multimod. Existand

semnale diferite, atat pe intrarea in microcontroller, cat si pe iesirea acestuia,
vom avea nevoie de un media convertor.

Instiintarea operatorului

Blocul de decizie, in cazul unei defectiuni va trimite un mesaj pe

displayul operatorului. Dupa ce mesajul a fost primit, operatorul trebuie sa apese
un buton pentru a confirma receptionarea acestuia.

Diplay LCD

n lucrarea de fa se va folosi un afiaj LCD tip L2432 (Seiko), ce

permite afiarea caracterelor alfanumerice n format matricial 5x7, pe dou linii,
cu cte 24 de caractere pe linie.

Pe display se vor afisa mesajele cu defectiuni la sistemul de semnalizare si

inchidere al barierei.
Interfata pentru comunicare operator-mecanic

In cazul unei defectiuni la instalatia de avertizare, se vor afisa mesaje pe

lcd. Mecanicul are obligatia de a apasa butonul dedicat pentru a confirma citirea
mesajului.
Schema finala
Software
pinMode(PB0,INPUT); //definim pinii ca fiind de intrare
pinMode(PB1,INPUT);
pinMode(PB2,INPUT);

setPin(A0,LOW && A1,HIGH); //initial bariera este deschisa

int x=analogRead(PB0); //x ia valoarea analogica transmisa la

intrarea pe sector

int y=analogRead(PB1); //y ia transmisa la iesirea de pe sector

int z=analogRead(PB2); //z ia valoarea de la intrarea sectorului 4

DDRA=0xFF // seteaza toti pinii portului A ca iesiri

if (x==y) //verifica daca numarul de osii la intrare este egal cu cel de

la iesire

setPin(A0,HIGH && A1,LOW); //bariera se inchide

if(z==y) //verifica daca trenul a trecut de sectorul 3

setPin(A0,LOW && A1,HIGH); //bariera se deschide
Fiabilitatea sistemului

1. Avantaje
- Fibra optica asigura o viteza de transfer a datelor mare
- Detectie precisa
- sistemele de numarare a osiilor pot livra mai multa
informaie decat simpla detectie (semnalare a
ocuparii), cum ar fi generarea informatiei despre sensul
de parcurgere, despre viteza de parcurgere, etc
2. Dezavantaje
- daca sistemul nu este bine izolat,in conditii de
umezeala apa poate patrunde provocand scurtcircuit
- in cazul in care exista pene de curent, sistemul devine
inutil