Facultatea TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi i Electronic n Transporturi

Sisteme de dirijare a traficului feroviar

PROIECT

Profesor indrumator: Student:

S .l.dr.ing. Gheorghiu Andrei Cristescu Eugen Cristian
Grupa:8414

-2016-2017-
 Tema Proiectului

Sa se proiecteze o trecere la nivel cu calea ferata,

folosind informatiile de mai jos:
Elemente de proiectare:

Se considera:
Nn = numarul de litere din numele de familie = CRISTESCU = 9
Np = numarul de litere din primulprenume = EUGEN = 5
Ng = sumacifrelor din numarulgrupei = 8+4+1+4 = 17
No = numarul de ordine din lista de prezenta = 2
Viteza minima tren = min(Nn, Np)*10 km/h = 50 km/h;
Viteza maxima tren = max(Nn,Np, Ng , No)*10 km/h = 170 km/h,
dar nu maiputindecat vmin+30;
Lungime maxima tren = Nn*Np= 45 (vagoane, pentrumaimult de
40 de vagoane se considera 2 locomotive);
Alimentaredisponibila de la reteaua de comunicatii = Ng+Nn-Np =
21 [V];
Alimentarepupitru operator = 12 [V];
Distantabariera-operator sprestanga = max(Ng-Nn, Nn+No) =11
km;
Distantabariera-operator spredreapta = max(Ng-Np , Np+No) = 12
km;
Lungimeamesajului =Nn+Np+Ng+No+x = 33+x = 40 biti
(xestediferenta minima pana la un numarintreg de octetix = 7).
Schema bloc este compus din blocurile:

Bloc de detectie tren : intrare, ies ire

Bloc actionare bariera : cobora re, ridicare
Detectare defecte bariera : acustice, luminoase, cumpana
Analiza gravita tii defectiunii barierei
Bloc de decizie si actionare
Comunicatie cu opereatorul
Comunicatie cu mecanicul de locomotiva
Verificarea actiunii mecanicului de locomotiva (Fra narea)
Comunicatie operator serviciul tehnic
 Instalaia de semnalizare automat cu lumini roii
clipitoare (SAT)

La acest tip de instalatii oprirea circulatiei rutiere, la apropierea trenului,

se face prin:
doua semnale de avertisment rutiere, amplasate pe fiecare parte a trecerii
la nivel, de regula pe dreapta a sensului de mars al ca ii rutiere;
sonerii sau sirene montate pe catargele semnalelor de avertisment
rutiere; Interzicerea circulatiei rutiere peste calea ferata se face prin indicatii
luminoase s i acustice de avertizare.
Indicatia de oprire a circulatiei rutiere se da prin iluminarea n contratimp
s i n ritm de 40 - 50 clipiri pe minut a doua unita ti luminoase ros ii, montate pe
semnalul rutier. Cea de-a doua unitate luminoasa ros ie serves te s i ca rezerva
n eventualitatea arderii filamentului becului primei unita ti luminoase.
Indicatia de liber este data prin lipsa luminii ros ii clipitoare. Semnalul de
avertizare rutier este compus din:
indicator de atentie n forma de cruce;
unita ti luminoase fixate pe ambele pa rti ale catargului.
 Schema bloc a sistemului si amplasarea acesteia in
teren

Amplasarea trecerii la nivel in teren:

 Calcului vitezei de franare
Pentru determinarea distantei de franare, vom pune cateva conditii
initiale, pentru usurarea calcului matematic:
a. Rezistenta trenului la inaintare, din partea aerului este 0.
b. Singurul coeficient de frecare aplicat este doar cel dintre roata si sina
(fier pe fier slefuit =>=0,6).
c. Ansamblul locomotiva-vagoane va fi considerat un singur vehicul ce
se deplaseaza pe 4 roti (forta de frecare va fi atribuita intregului
ansamblu si nu fiecarui vagon/locomotiva in parte).
d. Greutatea trenului este distribuita uniform.
e. Greutatea rotii trenului este neglijabila.
f. Viteza unghiulara a rotii este egala cu viteza initiala de deplasare
( = 0 ).
V

Tinanad cont de afirmatiile de mai sus vom calcula distanta de franare si

timpul necesar acesteia:
0y: N=G;
0x: - F F =ma= F F =ma= N =ma= mg=ma=
a=g .

Accelearatia are forma negativa, deoarece vorbim despre un proces de

decelarare (franare). Vom aplica Ecuatia lui Galilei pentru a determina
distanta de franare:
2 2
V f =V i +2 ad

Unde d repezinta distanta de franare, V f este viteza finala a trenului (0

Km/h) iar V i este viteza maxima de deplasare a trenului ( V i = 170
Km/h):
170 000 m 2
V 2f =V 2i +(2 ad )= d=
V 2
i V (
2

= i =
3600 s ) 1s 2
=
2229,938
m=189,620 m
2 a 2 g 20,69,8 m 11,76

Distanta de franare a trenului, de la viteza de 170 Km/h la 0 Km/h va fi de 190

m.
Timpul in care va fi efectuata franrea va fi:
 V i 47,22
V f =V i +at= 0=V igt= t= = s=8,0309 s
g 5,88

Timpul de franare de urgenta a trenului de la viteza de 170 Km/h la 0 Km/h va

fi de 9s.
Revenind la formula initiala vom avea:
T act=8+timp iesire autuveh .+timp inf . mec . de locomotiva+timp franare de urgenta a trenului

T act=8 s+ 4 s+1 s +9 s=22 s .

Vom defini sensul de deplasare al trenului de la dreapta la stanga.

Va trebui acum sa aflam ce distanta acopera trenul, mergand cu viteza sa
maxima, si cea minima, in timpul de actionare al barierei. Acest lucru ne va
permite aflarea sectorului ocupat care va declansa inchiderea barierei, pentru
a nu incurca circulatia autovehiculelor.
d1 170 000
V 1= = d 1=V 1t= 22=1,0388 Km 1,1 Km
T act 3 600

50 000
Iar la viteza minima d 2= 3 600 22=0,3055 Km 0,31 Km

Avand in vedere ca avem 25 vagoane + locumotiva (pe 4 osii) si

considerand lungimea maxima a unui vagon de 20m, distanta ocupata de tren
cu tot cu locumotiva va fi de:
D tren=4520=900 m.
In cazul in care trenul este obligat sa circule cu viteza minima de 50
Km/h, , V f este viteza finala a trenului (0 Km/h), iar distanta de franare d
devine :
2
50 000 m
d=
V 2i
=
V 2i
=
(3600 s )
1s2
=16,403 m
~ 17m
2 a 2 g 20,69,8 m

Timpul in care va fi efectuata franrea va fi:

V i 13,88
t= = s=2,36205 s
g 5,88

Deci timpul de franare de urgenta a trenului de la viteza de 50 Km/h la 0

Km/h va fi de 3s.
Distanta acoperita de tren mergand cu viteza minima de 50 Km/h, in timpul
de actionare al barierei este calculata mai sus, ea fiind d 2=0,31 Km .

Descrierea functionala a blocurilor componente

Blocul de alimentare

Blocul de este format din trei surse stabilizate, doua ce dezvolta 12V
amplasata langa pupitrul operatorului, si inca una de 13V amplasata in teren,
langa sistemul de trecere la nivel. Din motive de securitate, sursa de 12 V
amplasata langa pupitrul operatorului este dublata. Sursa de 13 V de langa
sistemul de trecere la nivel, va fi dublata de un sistem aditional de alimentare
folosind baterii de acumulatoare. In cazul defectarii acesteia, alimentarea se va
face din bateriile de acumulatoare, blocul detectiei defectarii trecerii la nivel,
raportand acesta eroare in statia cea mai apropiata.
Sursa electrica prezenta la pupitrul operatorului, face trecerea
alimentarii pe partea de rezerva cu ajutorul unui releu de tensiune, folosind o
a doua grupa de contacte ca in schema electrica de mai jos:

Sursa de alimentare de 13V din teren:

 Stabilizatorul format cu ajutorul circuitului integrat LM7805 va asigura
alimentarea microcontrolerelor componente ale blocurilor de detectare
defectiune bariera si a celui de decizie.
 Blocul de detectie intrare / iesire tren + blocurile de
interfatare ale acestora cu sistemul propus

Pentru detectarea prezentei materialului rulant vom folosi un contact al

releului de cale aferent sectiunilor controlate de noi, releu prezent deja in
cadrul schemelor de detectie material rulant cu circuite de cale C4/64
prezente deja la calea ferata.
Acest circuit de cale este format dintr-un emitator de scevente de curent
alternativ la un capat al sectiunii de cale, si un receptor la celalat capat. Atat
timp cat cele 4 secvente ajung la receptie, un releu de cale este tinut tot timpul
atras. Acelasi lucru se intampla si la lipsa a doar uneia dintre cele 4 secvente.
In momentul in care nici una dintre cele 4 secvente nu mai ajung la receptie,
releul de cale este dezexcitat (are starea de cazut) atunci materialul rulant a
intrat pe sector, si acesta se considera ocupat.

Schema electrica:
 Blocul de actionare bariera:
Pentru actionarea trecerii la nivel, vom folosi mecanismul clasic:
Ridicarea i cobora rea semicumpenelor se face cu ajutorul
mecanismului de acionare, alca tuit din electromotor, reductor, arbore de
transmisie, autocomutator cu came de comutare pe dreapta i pe sta nga i
doua reglete cu ca te 12 borne destinate interconecta rii conductoarelor de
montaj.
Blocul de detectare defectare bariera
Blocul de detectare a defectiunii barierei are rolul de a verifica conditiile
de siguranta atat pentru circulatia rutiera cat si feroviara. Orice raspuns
eronat cat si cele false vor fi raportate blocului de decizie actionare bariera cu
ajutorul unui cod de eroare trimis prin interfata SPI. De asemenea fiecare
defect va fi reprezentat in dulapul trecerii la nivel printr-un LED semnificativ,
mentinut aprins tot timpul pana la repararea defectului. Acest bloc va trimite
odata la 10 ms starea de OK, Rasp_Eronat sau Rasp_Fals.
Arderea filamentelor de rosu, doar a unuia dintre ele se va considera
raspuns eronat, in timp ce arderea filamentelor ambelor focuri sau talonarea /
ruperea cumpenei barierei vor fi considerate raspunsuri false.
Schema electrica:
 Contactul S se afla pe mecanismul de declansare a actionarii barierei, si
se stabileste doar in momentul in care cumpana este in pozitie orizontala
(actionata). Orice incercare de talonare/rupere a semicompenei va determina
deplasarea acesteia de pe contactul S1, starea de 1 logic, prin pierdera
tensiunii de 5V pe pinul PC0.
In momentul transmiterii unui raspuns fals de catre blocul de detectie
defectare bariera, blocul de decizie actionare bariera va recunoaste un defect
major in instalatie, transmitand atat mecanicului de locomotiva cat si
operatorului din statie acest lucru. In momentul in care comanda de actionare
bariera a fost facuta de catre blocul de actionare bariera, blocul de detectare
defectare bariera, va verifica starea pinului PC0, transmitand astfel un raspuns
fals in cazul in care bariera va fi talonata/rupta, in caz contrar acesta va
transmite OK si va reincepe verificarea celorlati pini.

Blocul de decizie actionare bariera:

Blocul de decizie actionare bariera este format dintr-un
microcontroller ATMega16 la care sunt conectate toate releele blocurilor de
actionare bariera,
Acest bloc se interfateaza cu blocul de decizie actionare bariera, cu
ajutorul unui releu ce comanda declansarea barierei, si un contact ce ii va
pune microcontrolerului, printr-o tensiune pe pin de 5V logic intreruperea
actionarii releului cand acesta va fi stabilit, lucru ce va simboliza cumpana in
starea verticala.
 Schema electrica:

Verificarea prezentei masinilor intre bariere se va face cu o bucla

inductiva ce va fi acorordat in asa fel incat releul K14 sa fie in permanenta
atras. In momentul trecerii unei masini prin dreptul acestei bucle, acesta va
cadea si informatia de 0 logic va fi adusa microcontrolerului pe pinul PA6.
Comunicatia cu operatorul / mecanicul de locumotiva se va face cu
ajutorul unui emitator conectat prin interfata RS232 la pinul PD1 respectiv a
unui receptor conectat la pinul PD0. Emitatorul si receptorul radio sunt
standard, acordate pe frecventa de 433MHz, frecventa libera.
 Blocul de comunicatie mecanic de locomotiva

Blocul de comunicatie mecanic de locomotiva are rolul de a primi de la

blocul de actionare bariera, codul transmis prin radio 0x11AA00AA ce
simbolizeaza franarea trenului. Acesta aprinde led-ul LED7 in bordul
locomotivei, si va astepta imp de 4sec ca mecanicul sa actioneze frana. In
momentul actionarii franei, releul K15 conectat la instalatia de franare a
trenului, se va atrage si informatia va fi transmisa microcontrolerului
ATMega8 (IC8) pe pinul PC0. In cazul in care acesta nu va declansa franarea,
acesta va ridica pinul PC1, polarizand astfel baza transzistorului T1, care la
randul lui va atrage releul K16, al carui contact este inserat in circuitul de
franare al trenului decalnsand astfel franarea de urgenta a trenului.
Blocul de interfatare cu operatorul din statie

Acest bloc este format din microcontrolerul ATMega8 (IC9) si are rolul
de a primi prin radio de la blocul de decizie actionare bariera tipul raspunsului
blocului de detectare defectiune bariera. In functie de raspunsul acestuia,
acesta va aprinde unul dintre LED-urile 9,10,11 ce semnifica pe rand, raspuns
eroanat (defectiune), raspuns fals (defectiune majora a instalatiei) sau
raspuns OK.
Schema logica program operator statie
Schema logica program Mecanic locomotiva
 Diagrama logica bloc de decizie actionare bariera

Start
ComandaPar Initializare
curs Timer Citeste SPI

Initializareporturi

Au DA Ras DA
NU NU
Initializare SPI trec pun
ut24 s
s? OK?
Am BL1
Initializare RS232 DA masin NU ActioneazaBari DA 2 NU
aacolo era ocu
? pat
?
Asteapta 4 s

BL1
NU DA
1
ocu DA Raspu NU
Am nsero BL2
pat?
DA masin NU nat ? DA 1 NU
aacolo ocu
? pat
?
Frana

Transmite defect
Trimite Gata
Operator statie +
Mecanic

Deschidebariera

NU Barier DA
Asteapta 8s adesc
hisa?