3.1.

SCHEME BLOC
Principalele caracteristici care trebuiesc cunoscute despre un emitator de televiziune (n afara performantelor tehnice) sunt urmatoarele:

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Nivelul de frecventa la care se realizeaza procesarea semnalului video. (Procesarea se poate realiza la nivelul frecventei semnalul
video nainte de modulare, fie n frecventa intermediara - FI - unde are loc si modulatia);

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Configuratia din punct de vedere al blocurilor componente (subansamblele de baza); &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Daca amplificarea celor doua informatii - video si audio - se face pe cai separate sau pe cale comuna; &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Daca etajele de putere sunt complet tranzistorizate sau au si tuburi electronice; &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Sistemul de racire a echipamentului (cu aer, cu apa sau mixt); &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Gradul de rezervare al blocurilor functionale; &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Tehnologia utilizata n realizarea montajelor electronice (tipul componentelor); &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Posibilitatea de a se asigura exploatarea si supravegherea prin telemetrie; &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Nivelul de putere la care se realizeaza modulatia (n special la emitatoarele mai vechi);
Schemele emitatoarelor sunt n general de doua tipuri

Primul tip foloseste cai separate pentru emitatorul de imagine si de sunet si "amesteca" semnalele la sfrsit, pe aceeasi sarcina (antena), cu ajutorul unei unitati care se numeste diplexer.

Pe calea de imagine modulatia are loc la frecventa finala de emisie , la nivel mic, mediu sau mare de putere, dupa care etajele de RF ce urmeaza, trebuie sa fie amplificatoare liniare n clasa AB sau B.

Pe calea de sunet, unde se foloseste modulatia de frecventa (MF), se poate merge pna la etajul final cu etaje care lucreaza n clasa C.

Al doilea tip foloseste modulatia la o frecventa intermediara pentru ambele cai (de regula acelasi domeniu de frecvente intermediare folosite si ntr-un receptor TV), dupa care se face translatarea la frecventele de emisie cu ajutorul unui convertor (mixer). Filtrarea unei benzi laterale se face la putere mica.

n functie de puterea de emisie exista doua variante.

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; La puteri pna la 5 kW pentru imagine, cele doua informatii (de imagine si de sunet) sunt amplificate de acelasi etaj final n clasaB,
diplexarea facndu-se naintea acestuia.

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; La puteri mai mari amplificarile se fac separat, iar diplexarea se face la putere mare chiar la iesire nainte de antena.

n figura 1 s-a prezentat schema bloc simplificata a unui emitator de televiziune.

n cele ce urmeaza vor fi analizate - pe schema bloc - variante de emitatoare cu configuratii determinate de nivelul de frecventa la care se produce modulatia. Va fi descris mai pe larg n aceasta parte, emitatorul de imagine, urmnd ca emitatorul de sunet sa fie tratat n capitolele urmatoare. Emitatorul de sunet, este de fapt un emitator de radio cu modulatie de frecventa asociat imaginii transmise.

1). Pentru nceput, se prezinta schema bloc a emitatorului Tv cu cai separate de prelucrare a semnalelor video si audio si cu modulatia la nivel mic (fig. 27)

Calea video. Semnalul este aplicat unui lant de amplificatoare-corectoare care au rolul de a realiza o precorectie a semnalului video, mai exact, se face o predistorsinare a semnalului pentru compensarea distorsiunilor produse de ntregul lant video. Semnalul corectat si cu un anumit nivel, se aplica etajului modulator de amplitudine (modulatie la nivel mic). Acesta din urma pe o a doua intrare, primeste un semnal de radiofrecventa - frecventa puratoare - care urmeaza sa fie modulata n amplitudine cu semnalul video (frecventa purtatoare este generata de un oscilator, urmat de etaje de multiplicare care stabilesc frecventa finala de functionare).

Semnalul modulat este apoi amplificat de amplificatoare liniare de banda larga, la un nivel de putere necesar. n functie de puterea emitatorului el poate avea n componenta preamplificator si amplificator de putere. Largimea de banda este impusa de banda rezultata n urma procesului de modulatie n amplitudine cu semnalul video. Un amplificator liniar, nu trebuie sa introduca distorsiuni de amplitudine, sau acestea trebuie sa fie nesemnificative .

Calea audio. Calea audio poate avea unul sau doua intrari de sunet (pentru transmisii stereo sau pentru transmiterea a doua sunete - de exemplu pentru traducerea unui film). Semnalul audio dupa amplificare si preaccentuare, moduleaza n frecventa o purtatoare cu o frecventa mai mare dect cea de imagine, cu 5,5 sau 6,5 MHz, n functie de norma n care lucreaza. n cazul transmiterii a doua sunete, emitatorul este dotat cu un coder. Urmeaza apoi lantul de amplificare n putere pna la nivelul necesar. Puterea emitatorului de sunet conform normelor CCIR este de 1:10 sau 1:5 din puterea emitatorului de imagine. n tara noastra acest raport este de 1:10.

Energia produsa de cele doua emitatoare este aplicata antenei printr-un filtru diplexor. Acesta asigura functionarea pe aceeasi sarcina (antena) a doua surse separate. Rolul diplexerului este de a bloca influentarea ntre ele, a celor doua emitatoare. De aici, ntreaga putere este trimisa spre sistemul radiant.

2).Schema bloc a emitatorului cu cai separate si cu modulatie la nivel mare , difera de schema prezentata anterior (modulatia la nivel mic), prin faptul ca semnalul video se aplica dupa prelucrare si amplificare, etajului final al emitatorului (fig. 28).

ntruct etajul modulat este un amplificator de putere, este evident ca si nivelul semnalului de videofrecventa va trebui sa fie corespunzator.

Alte deosebiri n ce priveste etajele componente ale acestui tip de emitator sunt:

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; semnalul video este amplificat pna la nivelul necesar, corespunzator puterii etajului pe care-l moduleaza, adica se foloseste un
amlificator video de nivel mare.

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; etajul (final) modulat, este pus ntr-un regim de functionare care n afara rolului de amplificare, trebuie sa asigure ntr-o oarecare
masura si reducerea partiala a benzii laterale inferioare.

De mentionat ca, pentru a asigura alura caracteristicii de frecventa a emitatorului n sensul reducerii partiale a benzii laterale inferioare, diplexerului, n acest caz, i se impun conditii mai dificile, ntruct n el se va disipa o anumita putere (cea corespunzatoare benzii laterale suprimate.

ntre aceste doua tipuri de emitatoare - cu modulatia la nivel mic ori la nivel mare - exita o categorie si anume, emitator cu modulatia la nivel mediu. n acest caz, pentru realizarea modulatiei, semnalul video precorectat se aplica unui etaj cu o putere intermediara, adica unui amplificator prefinal sau anteprefinal. Etajele urmatoare de amplificare, sunt amplificatorare liniare.

Emitatoarele prezentate, sunt mai rar ntlnite n ulltima vreme, ele fac parte din generatia de emitatoare care mai sunt nca n functiune. Tehnologia curent utilizata a permis sa se dezvolte cu precadere tipul de emitatoare cu modualtie n frecventa intermediara. si n aceasta categorie de emitatoare sunt variante de functionare, cu amplificare cu cale comuna sau cu cai separate pentru imagine respectiv sunet. Conditia impusa pentru functiona n una din cele doua variante este determinata de puterea emitatorului. La puteri mari, interferentele ntre cai, sunt greu de controlat si de aceea se prefera cai separate.

Noile tipuri de emitatoare se caracterizeaza prin:

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; performante tehnice superioare &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; stabilitate mare n functionare; &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; corectia distorsiunilor facila; &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; consum de energie si gabarite reduse.

3. Schema bloc a emitatorului TV cu FI si cu cale comuna este reprezentata n figura 29 a.

Semnalele de intrare - video si audio - se aplica modulatorului de frecventa intermediara (Modulator FI*, n schema din fig. 29 a), apoi mai departe converterului(mixerului), care transpune FI n una din benzile FIF sau UIF si binenteles n canalul operational. De aici urmeaza amplificarea la nivelul de putere necesar, cu amplificatoare liniare. Amplificatoarele de putere sunt de banda larga, ele au banda spectrului complet al canalului de lucru (imagine si sunet). La iesire se gaseste un filtru trece banda, care asigura trecerea spectrului de frecvente corespunzatoare canalului. De asemenea sunt montate filtre de rejectie sau/si filtre de canal care elimina componentele de frecventa nedorite, din spectrul canalului de la iesire.

Modulatorul FI (marcat *) cu blocurile sale componente, este prezentat n schema bloc din fig 29 b. Pe calea video se gasesc:

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p;

-

corectorul de TPG (timp de propagare de grup) care face precorectia caracteristicii de faza n toata banda video;

videoprocesorul, compus din cteva circuite independente, cu urmatoarele functiuni:

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; corectia de liniaritate;

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; limitatorul de alb;

- refacerea impulsului sincro;

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; corectia amplificarii si fazei diferentiale; &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; generarea impulsurilor de axare necesare circuitelor, pentru restabilirea componentei continue; &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p;
modulatorul video (la iesirea lui se obtine FIimag = 38,9 MHz;

filtrul SAW, care stabileste caracteristica amplitudine-frecventa necesara.

Pe calea audio ntlnim modulatorul MF n care este cuprins si oscilatorul de purtatoare cu frecventa intermediara = 33,4 MHz (sau 32,4 MHz pentru un ecart ntre purtatoare de 6,5 MHz).

4. Schema bloc a emitatorului Tv cu FI cu cai separate pentru imagine si sunet (simplificata) este prezentata n figura 30. n acest emitator, semnalele imagine si sunet sunt procesate separat att pe lantul de frecventa intermediara ct si n radiofrecventa. n acest caz banda de frecventa ocupata de fiecare cale n parte este proprie semnalului respectiv. Emitatorul din fig. 30 este un emitator de baza, adica, acestei configuratii i se pot atasa amplificatoare de putere pna la nivelul dorit dar si realizabil practic.

Modulatorul FI cuprinde oscilatoarele (excitatoarele) fiecarei cai n parte. n capitolul "circuite de corectie", se vor analiza n detaliu metodele utilizate pentru precorectia distorsiunilor produse n fiecare tip de emitator prezentat n schemele bloc.

Fiecare emitator indiferent de configuratia schemei bloc, trebuie sa furnizeze la iesire, puterea nominala constanta chiar n cazul fluctuatiilor regimului de functionare. n acest scop emitatoarele sunt prevazute cu un control automat al amplificarii (CAA). n figura 30 se arata etajele componente cuprinse n bucla de CAA pentru fiecare cale n parte.

Schemele bloc prezentate, se mai completeaza cu sursele de alimentare specifice fiecarui echipament n parte. De asemenea, ex ista un numar de sonde pe diferite cai (FI sau RF) de la care se preleveaza semnale care servesc pentru referinta, protectie, monitorizare, semnalizare etc.

Alte caracteristici ale emitatoarelor:

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Banda de frecvente (FIF - UIF) &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Gama de puteri &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Oscilatorul local (sinteza de frecventa, stabilitatea frecventei n timp) &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Posibilitatea de modernizare (cu televiziune digitala, DVB-T) &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; Fiabilitatea n exploatare

3.2. CERINE IMPUSE EMITORULUI DE TELEVIZIUNE

Emitatorul de televiziune, indiferent de alcatuirea schemei bloc se caracterizeaza printr-o serie de parametri tehnici de calitate care reprezinta performantele tehnice ale acestuia.

Conditia de baza pentru obtinerea parametrilor optimi, este ca emitatorul sa aiba caracteristica amplitudine-frecventa conforma cu normele pentru care acesta a fost construit si pentru care se obtine puterea nominala. Liniaritatea caracteristicii amplitudine-frecventa trebuie sa se obtina n conditiile unui regim de functionare care sa nu produca limitari si care pot afecta impulsu rile de sincronizare. De asemenea se cere ca gradul de modulatie sa fie corect reglat. Numai cnd aceste conditii sunt satisfacute se poate trece la evaluarea celorlalti parametri tehnici care vor fi definiti odata cu analiza circuitelor de corectie. Pentru nceput se prezinta caracteristica amplitudine-frecventa globala a emitatorului si modul cum se verifica gradul de modulatie pentru semnalul video.

Caracteristica amplitudine-frecventa

Caracteristicile ampltudine-frecventa pentru cele doua norme n functiune n Romnia sunt prezentate n figura 30 a.

Fig.30a. Caracteristicile amplitudine-frecventa ale emitatoarelor: a) functionnd n norma D/K; b) functionnd n norma B/G.
Gradul de modulatie

Este foarte importanta stabilirea gradului de modulatie la emitatorul de imagine n mod corect. Motivele sunt urmatoarele:

&nbs 414d32e p; Un grad de modulatie mai mare dect cel stabilit poate crea urmatoarele probleme:

&nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p; &nbs 414d32e p;

perturba transmisia sunetului asociat imaginii;

produce distorsiuni de cuadratura semnalului video;

se produce limitarea nivelului video n domeniul albului si se produc distorsiuni de crominanta;

Observatie. Pentru a nu se produce o supramodulare accidentala a emitatorului, acesta este prevazut cu un limitator de nivel de alb. Pe durata limitarii liniaritatea semnalului nu trebuie sa fie afectata.

Figura 30 b, ilustreaza limitarea nivelului de alb la valoarea de 87,5% 2,5% ( grad de modulatie) si mentinerea unui reziduu de purtatoare necesar demodularii sunetului n receptor.

n receptor sunetul se extrage ca rezultat al heterodinarii ntre purtatoarea de imagine si purtatoarea de sunet distantate la 5,5 MHz sau 6,5 MHz. Frecventa rezultata n urma heterodinarii
constituie frecventa intermediara (MF) de sunet n receptor care se demoduleaza si apoi se extrage semnalul de audiofrecventa. Absenta purtatoarei de sunet sau diminuarea amplitudinii ei sub o anumita valoare, va duce la distorsionarea sunetului sau chiar la absenta lui