REFERAT

Asupra rezumatului tezei de licen "Studiul prevind anvelopele autovehicolelor in Brigada 2 I.Mo. sectorului de vulcanizare"

TE A !E "I#E$TA Autovehiculele au % importan &oarte mare pentru economia statului precum 'i (n domeniul militar. )entru sigurana circulaiei autovehiculelor sunt dotate cu anvelope de tipul 'i model corespunztor mrcii lui. Anvelopele au % insemntate deose*it pentru deplasarea autovehiculelor precum 'i meninerea sta*ilitaii la tra&ic. In aceast tez de licen autorul a atras % atenie deose*it la clasi&icarea 'i marcarea anvelopelor+ construcia 'i de&iciunile+ vere&icarea 'i pstrarea lor. #on&ormo coninutului rezumatului tezei de licen autorul propune un proiect al sectorului de vulcanizare+ dotat cu minim utila, dar e&ecient din punct de vedere industreal si economic cu &olosirea de minimum resurse 'i me,loace+ dar e&eciente pentru inzestrarea punctului de intreinere tehnic 'i reparaie a Brigzii 2 I.Mo.Tot aici s-a ela*orat si procesul tehnologic pentru remedierea camerelor de pneuri autovehiculelor 'i sa atras atenia la msurile tehnicii securitii la lucru cu lichidele speciale 'i la demontarea montarea pneurilor. #onsider c teza de licena. "Studiu privind anvelopele autovehicolelor in Brigada 2 I.Mo. )roectarae sectorului de vulcanizare" propus de sergentul in&erior )ocitari Iurie corespunde in totalitate din punct de vedere 'tiini&ic tezelor de licen 'i sunt deacord c teza de lecen s &ie inaintat spre susinerea pu*lic pentru o*inerea gradului de inginer liceniat in e.ploatarea tehnicii auto 'i masinilor de lupt a in&anteriei. "ocotenent colonel Malearciuc Iu.

Adnotare

In lucrare este redat tot ceia ce ine de anvelopele autovehiculelor la sectorul de vulcanizare a Brigzii 2 I.Mo. Actualmente odat cu dezvoltarea automo*ilelor se modernizeaz 'i toate elementele parcului+ inclusiv 'i punctul de intreinere tehnic 'i reparaie cu sectorul de vulcanizare in vederea o*inerei unor avanta,e la &uncionarea automo*ilelor 'i sporirii indicilor &ia*ilitii acestora. In lucrare este descris procesul tehnologic de remediere a pneurilor 'i per&ecionarea sectorului de vulcanizare.

Annotation

The /or0 is pla1ed all /hat 0eeps the /heels o& cars and repair their Brigadas 2 I.Mo. $o/ada1s /ith the development o& cars are developed and all the elements o& the par0+ including the maintenance and repair it in order to o*tain *ene&its &rom the operation o& automo*iles and increase the relia*ilit1 indices. The paper descri*ed the process o& remed1ing the Boards o& t1res and improving e2uipment.

Anmer0ung !ie Ar*eit /ird alle gespielt+ /as die 34der von Autos *eh4lt und ihren Brigadas 2 I.Mo reparieren. 5eutzutage mit der Ent/ic0lung von Autos /erden ent/ic0elt und alle Elemente des )ar0s einschlie6lich der 7artung und reparieren es+ um 8orteile der 9peration von Automo*ilen zu erhalten und die uverl4ssig0eitsindizes zu vergr:6ern. !as )apier *eschrie* den )rozess+ die Aussch;sse von 3ei&en zu *ehe*en und Ausr;stung zu ver*essern..

CUPRINS

Introducere PARTEA TEORETIC CAPITOLUL 1 Generaliti pri ind pneurile auto e!iculelor "ilitare <.< =eneraliti privind pneurile autovehiculelor militare. <.2 #lasi&icarea pneurilor. CAPITOLUL # Generaliti pri ind reparaia pneurilor la auto e!iculele $ilitare 2.< )strarea pneurilor. 2.2 !e&eciunele eventuale ale anvelopelor 'i remedierea lor. 2.> ?actorii ce in&luieniaz asupra anvelopelor 'i materialelor ce sunt con&ecionate din cauciuc. 2.@ $oiunea 'i determinarea posi*ilitii de re'apare a anvelopelor. 2.A 8eri&icarea strii tehnice a pneurilor 'i regulile de demontatre+ montare a lor. 2.B Echili*rarea static a roilor. 2.C Dantele. 2.E #rampoanele 'i anvelopele. 2.F Activitiele tehnice 'i organizatorice pentru meninerea siguranei la tra&ic.

PARTEA PRACTIC% APLICATI&' CAPITOLUL (' Calculu te!nolo)ic de reparaie a pneurilor auto e!iculelor "ilitare >.< #alculul uzrii anvelopelor in timpul e.ploatrii autovehiculelor. >.2 !eterminarea amplasrii straturilor la carcas. >.> )roietarea sectorului de vulcanizare. >.@ Metoda aprecierii schim*ului anvelopelor la tehnica militar ce se a&l la pstrare. >.A )rotecia muncii >.B )rotecia mediului am*iant. *i+lio)ra,iaAne.e-

1- INTRO/UCERE

In aceast tez de licen % s &ac % incercare de a descrie tot ce se re&er la pneuri. )entru conducerea sigur a autovehiculului mai int(i de toate+ este important Ga pneurile s nu derapeze de la direcia drumului Hs trag intr-o parteI. )ro&ilul limii pneului ,oac un rol Himpreun cu tipul desenului+ componenilor cauciucului 'i construcia vopselei I &oarte important. !e aceia pentru a inelege de ce autovehiculul deviaz chiar 'i pe drum drept+ este necesar de a introduce a'a % noiune ca J devierea roii ". $u e secret+ c asupra roii actioneaz nu numai puterea depus dea lungul a.ei longitudinale autovehiculului. Inclinarea drumului+ *taia lateral a v(ntului+ &ora centri&uga la cotitur pot aduce H 'i provoac in &iecare secundI &ore aplicate lateral. Impinged autovehiculul dintr-o parte 'i vei vedea c protectorul a ramas pe loc+ins autovehiculul se clatin . In rualare doar roata+ cum nu sar permuta se rote'te su* presiunea puteri laterale+ putin deplasandu - se intr-o parte. !eci &acem concluzia ca cu cat mai lat este protectorul 'i mai ,os pro&ilul+ cu at(t mai greu va &i de de&ormat anvelopa 'i mai mic va &i devierea autovehiculului de la traiectoria de deplasare. In practic este important ca devierea roilor din spate sa &ie mai mic dec(t a celor din &at. Anume de aceea la automo*ilele sportive roile sunt di&erite+ cele din spate &iind mai late+ iar cele din &at mai inguste. Se interzice categoric montarea pneurilor diagonale la puntea din spate in pereche cu pneuri radiale la puntea din &at. )neurile diagonale au % deviere mai mare 'i la un drum inclinat poi s a,ungi repede in cuveta. A'adar+ pneurile late au % deviere mai mic+ autovehiculul mai putin

derapeaz 'i mai usor se conduce. Tot aici voi remarca + ca pneurile late au prioritate pe drumuri europene+ drepte. )e drumurile noastre aceste prioritai nu sunt at(t de vizi*ile. <. Anvelopa lat este evident mai rigid J dec(t cea o*i'nuit" 'i asta inseamn c suspensia &uncioneaz in condiii mai dure. 2. Anvelopa lat Jplaneaz J in orice *(ltoac c(t de mic nu ar &i ea+ provoc(nd e&ectul acvaplanrii. H starea poate &i schim*at de a'a numitele Janvelope cu caneluri contra ploii" pentru % scurgere de KLK mai *un din zona de contact cu ea+ av(nd desenul protectorului respectiv. Ins a'a cauciucuri sunt mai rigide 'i in a&ar de aceasta i'i pierd toate aceste caliti la uzarea protectorului mai mult de ,umatte. >. Anvelopa lat e mai u'or de per&orat. @. Anvelopa lat nu ine a*solut drumul presarat cu nisip sau cu pietri'. A. Iarna anvelopa lat patineaza mai repede dec(t cea ingust. B. Anvelopa nestandart+ montat pe ,ant+ poate schim*a una din cele mai importante caracteristici ale suspensiei 'i anume umrul T(nvaluirii+ iar acest &apt va a&ecta direcionarea autovehiculului in timpul &r(nrii. Inca % surpriz neplacut a anvelopelor late este aceea c la cotituri deraparea incepe *rusc 'i tot at(t de repede se intrerupe. Aceasta aduce la pierderea controlului asupra conducerii autovehiculului 'i ca urmare poate avea consecine &oarte grave.

1-1 Genraliti pri ind an elopele la auto e!iculele "ilitare

Anvelopa este elementul de *az preioas 'i considera*il acioneaz asupra calitilor dinamice 'i de e.ploatare a autovehiculelor. !e anvelop depinde caracteristica de traciune 'i de &r(nare a autovehiculului+ sta*ilitatea ei+ sigurana circulaiei+ deplasarea lin+ precum 'i consumul de com*usti*il. #onsumul de e.ploatare a anvelopelor conine apro.imativ <M... <A N a tuturor consumurilor de e.ploatare a autovehiculului. !in aceast cauz mrirea termenului de serviciu a anvelopelor asigur mic'orarea considera*il a consumului pentru e.ploatarea autovehiculelor. 9rganizarea e.ploatrii corecte a anvelopelor este imposi*il &r cuno'tinele proceselor de &uncionare a pneurilor 'i a &actorilor care apreciaz e.ploatarea sigur 'i (ndelungat+ pe *aza cruia se adopt msurile direcionate pentru mrirea termenilor de serviciu a anvelopelor.

Con0trucia roilor!iscul roii este o*inut O (n general O din ta*l de oel prin presare P se mai &olosesc O (n locul discului O *utuci cu spie trase sau turnate+ (n scopul mririi rigiditii 'i diminurii greutii. Qm*inarea dintre disc 'i ,ant se &ace prin sudur. )ro&ilul 'i con&iguraia ,antei se adopt dup categoria autovehiculului 'i solicitarile roii. )entru autoturisme 'i autocamioane se &olosesc ,eni cu pro&il ad(nc+ nedemonta*ile H&igura <.<I P aceste ,eni cu ad(ncitur H<I pot avea urechi deschise H>I sau (nchise H@I+ care sunt pro&ilate din umrul ,enii H2I. Rrechile (nalte asigur pneului o puternic sta*ilitate lateral. !eschiderea mai mare HdistanaI dintre umerii ,antei HAI in&lueneaz &avora*il calitile mersului 'i &rSnrii

autovehiculului+ diminuSnd oscilaiile 'i uzura pneului. "a autocamioane 'i auto*uze se &olosesc ,eni demonta*ile+ cu pro&il cilindric sau puin conic H&igura <.2I deoarece anvelopele au o rigiditate mare P montarea anvelopelor O prin (mpingere O este simpl+ iar prinderea umrului circular demonta*il se &ace printr-un cerc tiat 'i arcuit .

Con0trucia pneurilor)neurile autovehiculelor+ care se monteaz pe ,ant+ pot &i cu camer de aer H&igura <.AI sau &r camer de aer+ care prezint siguran mrit (n e.ploatare P marea ma,oritate a autovehiculelor au O (ns O pneuri cu camer de aer. )resiunea din interiorul camerei de aer comprimat H<I+ anvelopa ia &orma normal O din e.ploatare O 'i se &i.eaz *ine (n umerii ,enii.Anvelopa se &a*ric din cauciuc natural sau sintetic Hsau amestecuri de cauciucI 'i are urmtoarea structur '

1,i)ura 1-23

#onstrucie si componente principale:

*anda de rulare sau protectorul este &ormat dintr-un strat gros de cauciuc 'i prezint partea de spri,in 'i de contact a anvelopei cu solul. 3olul *enzii de rulare este de a asigura o aderen *un a roii cu calea de rutier 'i de a apra carcasa 'i camera de deteriorri mecanice 'i de aciunile agenilor atmos&erici P este necesar ca *anda de rulare s &ie dura*il+ elastic 'i rezistent la uzare prin a*raziune. Banda de rulare este pro&ilat+ prezentSnd proeminene 'i canale dup o anumit geometrie+ potrivit cerinelor impuse de condiiile de e.ploatare. Carca0a este cea mai important parte a anvelopei+ &ormSnd scheletul acesteia. Ea preia e&orturile mari 'i comple.e la care este supus anvelopa (n

timpul e.ploatrii. Este &ormat dintr-un esut compus din straturi de &i*re te.tile cauciucate sau sintetice+ denumite plinuri de cord+ care altereaz cu structuri su*iri de cauciuc. $umrul plinurilor de cord variaz+ dup mrimea anvelopei+ (ntre @ 'i 2@. $umrul 'i dispunerea H(ncruci'ate sau radialeI plinurilor de cord determin dura*ilitatea+ &le.i*ilitatea 'i capacitatea de amortizare a carcasei pneului. Stratul de le)tur sau *re0erul este strat protector+ dispus (ntre carcas 'i *anda de rulare. 3olul acestuia este de a asigura o legtur (ntre *anda de rulare 'i carcas+ precum 'i de a mic'ora 'ocurile care se produc la (ntSlnirea denivelrilor (n timpul mersului. Flancul este stratul su*ire de cauciuc+ care acoper pereii laterali ai carcasei. El prote,ez carcasa (mpotriva deteriorrilor mecanice 'i aciunii umiditii asupra straturilor de &i*re te.tile cauciucate. Talonul este marginea (ntrit a *ordurii anvelopei 'i are rolul de a asigura &i.area anvelopei (n umerii ,enii pe care se monteaz. !e asemenea mai prote,eaz partea interioar a anvelopei (mpotriva ptrunderii apei+ noroiului sau nisipului de pe calea de rulare. !ura*ilitatea 'i rigiditatea talonului sunt asigurate de inseria metalic+ care const din &i*re de sSrm din oel+ (nvelite (n cauciuc P inseria metalic se mai nume'te 'i inima talonului. Talonul este acoperit cu o *and te.til cauciucat+ rezistent+ denumit *anda de protecie a talonului+ care prote,eaz talonul (mpotriva &recrii de ,ant 'i deteriorrii (n timpul montrii 'i demontrii anvelopei. Ca"era de aer este un tor din cauciuc natural sau sintetic Hla care se adaug ingredienteI+ prevzut cu o supap O numit valv O prin care se introduce aerul su* presiune. !atorit presiunii interioare+ menine con&iguraia determinat a anvelopei+ asigur capacitatea de preuare a sarcinilor 'i in&lueneaz rigiditatea Hsau elasticitateaI

anvelopei. )entru prote,area camerei de aer (mpotriva &recrii de ,ant se interpune o *and de ,ant care este un man'on de cauciuc. Qn ara noastr producia de anvelope 'i camere de aer este reglementat prin STAS B>EB-BB 'i B>EC-BB+ condiiile generale 'i regulile pentru veri&icarea calitii &iind prevzute (n ta*elele 2.> 'i 2.@.

Condiii te!nice pentru an elope Ta*elul 2.> Autovehicule+ motociclete+ tractoare 'i utila,e agricole ?r adSncituri+ crpturi sau corpuri strine vizi*ile cu ochiul li*er P se Aspect e.terior admite &inisarea prin polizare P sunt permise ondulrile carcasei la interiorul anvelopelor cu pro&il tractor Aspect (n seciune ?r polizare+ &r corpuri vizi*ile strine cu ochiul li*er+ &r desprinderi (ntre straturi 3ezisten la presiune Tinut su* presiune timp de A min+ anvelopa nu tre*uie s se sparg interioar egal cu du*lul presiunii de regim Aderena (ntre straturile componente+ (n <M> $Um+ >+A minimum #auciucul din *anda de rulare 'i de la &lancuri V - rezisten la traciune+ (n <MA <MM-FF $Um @MM - alungirea relativ la rupere AA (n N - duritate+ grade Shore A min. #A3A#TE3ISTI#I

/i"en0iuni 4i 0arcini ale an elopelor la con0trucia radial pentru autoturi0"e5 la o ite6 de 1789":! Ta*elul 2.@ "imea !iameseciunii trul Sim*olul ma.. e.terior anvelopei mm mm <@A S3 <2 <AA S3 <2 <@A S3 <> <AA S3 <> <BA S3 <> <CA S3 <> <AA S3 <@ <BA S3 <@ )resiuni de regim+ da$Um <+2 <+> <+@ <+A <+B <+C <+E <+F 2+M 2+< 2+2 2+> 2+@ 2+A

Sarcini pe anvelop+ (n da$ 2<M 22M 2EM 2>M 2@M 2BM 2CM 2FA ><A 2EM >2M >@A 2FM >MM >@A >BA 2AM 2BM 2CA 2EA ><A >>A >MM >@M >CM @MM ><M >2M >BA >EA 2CM 2EM 2FM >MA >>A >AA ><A >BM >FA @2A >2A >@M >EA @MA 2EA >MM >MA >2M >AA >CA >>A >EM @<A @AM >@M >BM @MA @2A >MM >2M >2M >>A >CA >FA >AA @MM @>A @CA >BM >EM @2@ @@A ><A >>A >>A >AA >FA @<A >CM @2M @AA AMM >CA >FA @@A @BA >2A >AM >AM >CM @<M @>M >FM @>A @CA A2A >FM @<M @BM BEA >>A >BM >BM >FM @2M @AM @<M @@A @FM A@M @MM @2A @CM AMA >@M >CM >CA @MA @>M @CA @>M @AA AMA AAM @<A @>A @EM A2A >@A >EM @2A @@M @FA @@A @BA A2M ABM @@A @FM AAM >AM >AA >FM @MM >FA @AM @CM @BM A2M @CA @FA @EA A>M AAM A@M ACM AFM AEM@AA @AA @CA A<M AMM A2M ACM -

<@C <AC <@C <AC <BC <CE <AC <BC <CE <EE <@C <AC <BC <CE

A@@WE AA2WE ABEWE ABCWE AFEWE B<MWE BM2WE B2@WE B>BWE BA2WE B<EWE B2EWE B@EWE BBMWE

X8alorile presiunii de regim sunt vala*ile pentru viteze pSn la <BM 0mUh. )entru viteze peste <BM 0mUh pSn la <CM 0mUh+ presiunea va &i mrit cu M+< da$Ucm2+ iar peste <CM 0mUh+ pSn la <EM 0mUh+ cu M+2 da$Ucm2 XX8itez se re&er la pro&ile tip strad. Qn cazul anvelopelor cu pro&ile de iarn &r cuie Hnoroi+ zpadI viteza ma.im este <BM 0mUh+ iar (n cazul celor cu cuie pentru ghea de <>M0mUh.

In0cripiile de pe an elope-

"a prima vedere inscripiile sunt identice+ (ns &iecare inscripie indic la o caracteristic sau alta a anvelopei. de care avem nevoie. 8oi demonstra acest lucru pe *aza modelului de anvelope produse (n Suedia J=islaved $93!Y?39ST IIZ. #Snd alegem o anvelop noi tre*uie s cunoa'tem semni&icaia la toate inscripiile de pe anvelop pentru alege anvelopa

<. Marca de comer 2. Modelul anvelopei H indicarea desenului protectoruluiI >. <CAUCM 3<> O denumirea anvelopei

5 O (nlimea pro&ilului B - limea pro&ilului * - limea de ga*arit d - diametrul ,antei )rima ci&r indic limea pro&ilului JBZ H de asemenea ctre ce &amilie de anvelope aparineI. "imea pro&ilului este o dimensiune constructiv a anvelopei+ msurat pe prile netede ale anvelopei. )entru e.ploatare mai important este limea de ga*arit J[Z ce vizeaz limea curelelor de monta, + curelelor decorative+ 'i inscripia pe roat+ ea poat s (ntreac mrimea J[Z apro.imativ cu BN. "imea anvelopei montate pe o ,ant cu alt lime de pro&il Hpermis de condiiile de e.ploatareI+ se poate apro.imativ de determinat adugSnd sau sczSnd A mm la &iecare \ oli de ma,orare sau mic'orare a limii pro&ilului ,antei. A doua ci&r Oarat relaia dintre (nlimea pro&ilului J5Z 'i limea lui JBZ indicat (n procente H a'a numit serie a anvelopelorI+ (n e.emplu nostru seria anvelopei este JCMZ. !ac ci&ra a doua lipse'te apoi datele despre lime arat la

5UB ] M.E2+ mai precis la limea anvelopei seriei E2 H a'a numita anvelop cu pro&il integruI. Qn celelalte cazuri proporia pro&ilului tre*uie s &ie indicat. )rioritatea anvelopelor mai late+ &a de cele (nguste la acelea'i dimensiuni se mani&est prinV O o rezerv de parcurs mai mare+ rezist la (ncrcturi mai grele+ transmit mai *ine &orele de &rSnare+ laterale Hanvelopa derapeaz mai greuI+ reacioneaz mai rapid la direcie+ posi*ilitatea de a utiliza o ,ant mai lat 'i respectiv instalarea unor &rSne mai e&iciente. $ea,unsuri - un pre mai mare+ cerine mari la spaiu+ 'i plus la aceasta mic'orarea unghiurilor limit de cotire a roilor ce desigur duce la ma,orarea razei de cotire+ necesitatea unui spaiu mai mare pentru cauciucul de rezerv+ deplasarea nu este atSt de lent+ rezistena mai mare la aer+ iarna condiiile de deplasare sunt mai puin &avora*ile+ sunt mai mult dispuse spre acvaplanare+ &or aplicat volanului este mai mare (n lipsa ampli&icatorului mecanismului de direcie. R% 3adial H/- diagonal I 1(- diametrul ,antei (n oli. #u c(t e mai mic diametrul e.terior al anvelopei+ cu att sunt mai mici tensiunile (n piesele transmisiilor 'i suspensiei. $ea,unsuri O anvelopa (ntr-o msur mai mare copie denivelrile drumului. @. Trile unde sunt &a*ricate. A. J M ^ SZH mud ^ sno/ (n traducere din lim*a englez (nseamn O Jmurdrie 'i zpadZI indic c destinaia acestei anvelope este e.ploatarea (n condiii noroioase sau (nzpezite 'i depind de componentele din care este con&ecionat anvelopa. B. Structura carcasei. TREA/ PLIES' 1 POL;ESTER < # STEEL < 1 N;LON anvelopa cu @ straturi de curele H un strat de poliester+ dou straturi de oel+ un strat de nailonI SI/E=ALL PLIES' 1 POL;ESTER > carcasa 'i peretele lateral sunt compuse

dintr-un strat de poliester. C. $A? LOA/ RATING > capacitatea ma.im de rezisten la (ncrcturi a anvelopei (n 0ilograme H sau (n &uni O "BSI $A?- PER$- COL/ INFL- PRESS O presiunea ma.im a aerului (n stare rece (n 0)a H sau (n &uni U oli2 - )SII. E. TU*ELESS O pneu &r camer HTRBE T_)E O pneu cu camerI. Qntre*uinarea pneului &r camer+ mic'oreaz pericolul+ deoarece stratul ermetic interior (nvele'te cuiul ptruns (n pneu 'i nu permite sau (ngreuneaz evacuarea aerului din anvelop. Alte prioriti sunt montarea mai simpl 'i se (nclzesc mai puin. $odalitatea de "arcare a an elopelorMarcarea ,antei se produce (nc de la etapa de con&ecionare a ei. Marcarea include (n sine dimensiunile 'i data &a*ricrii. Marcarea tre*uie s poat &i *ine vzut 'i dup acoperirea ei cu vopsea. )entru &iecare anvelop cu sau &r camer sSnt urmtoarele marcri. denumirea sau uzina productoareP denumirea anvelopei O mrimea 'i tipul carcaseiP modelul anvelopei+ - numrul anvelopelor de la uzina productoare+ inclusiv 'i data pregtirei anvelopeiP indecele vitezeiP numrul coardelor `5#Z sau `)3Z pentru anvelopele autocamioanelor+

autoturismelor 'i cele cu reglarea presiunii aerului (n pneuri.

!e e.empluV

1-# Cla0i,icarea pneurilor

)entru conducerea sigur a autovehiculului (n di&erite condiii mai (ntSi de toate+ este important ca pneurile s nu derapeze de la direcia drumului dat de ctre conductor Hs trag (ntr-o parteI. )ro&ilul limii pneului H*anda de rulareI ,oac un rol important H(mpreun cu tipul *enzii de rulare+ componenilor cauciucului 'i construcia vopseleiI. !e aceia pentru a (nelege de ce autovehiculul deviaz chiar 'i pe drum drept+ este necesar de a introduce a'a o noiune ca J devierea roii Z. $u e secret+ c asupra roii acioneaz nu numai puterea depus dea lungul a.ei longitudinale a autovehiculului+ dar 'i (nclinarea drumului+ *taia lateral a vSntului+ &ora centri&ug (n cur*e pot aduce H'i provoac (n &iecare secundI &ore aplicate lateral. !eviind autovehiculul dintr-o parte+ prin aciunea manual+ 'i vom vedea c protectorul a rmas pe loc+ (ns autovehiculul se clatin. Qn rulare doar roata+ cum nu sar permuta se rote'te su* presiunea puteri laterale+ puin deplasSndu-se (ntr-o parte. !in cele e.puse mai sus tragem concluzia c cu cSt mai lat este protectorul 'i mai ,os pro&ilul+ cu atSt mai greu va &i de de&ormat anvelopa 'i mai mic va &i devierea autovehiculului de la traiectoria de deplasare. Qn practic este important ca devierea roilor din spate s &ie mai mic decSt a celor din &a. Anume inSnd cont de acest &actor la autovehiculele sportive roile sunt di&erite+ cele din spate &iind mai late+ iar cele din &a mai (nguste. Se interzice categoric montarea pneurilor diagonale la aceia'i punte din spate sau &a (n pereche cu pneuri radiale. )neurile diagonale (n comparaie cu pneurile radiale au o deviere mai mare 'i la un drum (nclinat poi s a,ungi repede (n cuvet. A'adar+ pneurile late au o deviere mai mic+ autovehiculul mai puin derapeaz 'i mai u'or se conduce.

Tot aici voi remarca+ c pneurile late au prioritate pe drumuri europene+ drepte. )e drumurile noastre aceste prioriti nu sunt atSt de vizi*ile. <. Anvelopa lat este evident mai rigid J decSt ceea o*i'nuitZ 'i asta

(nseamn c suspensia &uncioneaz (n condiii mai dure. 2. Anvelopa lat Jplaneaz J (n orice *ltoac cSt de mic nu ar &i ea+ provocSnd e&ectul acvaplanrii. H starea poate &i schim*at de a'a numitele Janvelope cu caneluri contra ploiiZ pentru o scurgere de ap mai *un din zona de contact cu ea+ avSnd desenul protectorului respectiv. Qns a'a cauciucuri sunt mai rigide 'i (n a&ar de aceasta ('i pierd toate aceste caliti la uzarea protectorului mai mult de cel admisi*il H,umtateI. >. Anvelopa lat e mai u'or de per&orat. @. Anvelopa lat nu ine a*solut drumul presrat cu nisip sau cu pietri'. A.Iarna anvelopa lat patineaz mai repede decSt cea (ngust. B. Anvelopa nestandart+ montat pe ,ant+ poate schim*a una din cele mai importante caracteristici ale suspensiei 'i anume umrul (nvluirii+ iar acest &apt va a&ecta direcionarea autovehiculului (n timpul &rSnrii. @.Qnc o surpriz neplcut a anvelopelor late este aceea c la cotituri deraparea (ncepe *rusc 'i tot atSt de repede se (ntrerupe. Aceasta aduce la pierderea controlului asupra conducerii autovehiculului 'i ca urmare consecine &oarte grave. poate avea

An elopele auto e!iculelor 0e deo0e+e0c prin' dup modul de ermetizare Hcu camer sau &rI. dup construcia carcasei H diagonale sau radialeI dup desenul protectorului Ho*i'nuite+ cu capacitate de trecere ridicat+ universale+ cu desen JantiplouZ 'i de iarnI. !esigur tot despre ce am scris mai sus este vala*il numai (n cazul cSnd ,anta pe care se monteaz anvelopa corespunde standardelor internaionale. #a su*iect de studiu aleg ,antele tradiionale ale autovehiculului 8A . Ta*elul 2.< de mai ,os re&lect toat gama de producie a ,antelor la uzina din Toliati.

Ta*elul 2.< Modelul Ie'ire din angrenare !iametrul ori&iciului de centrare !iametrul centrelor ori&iciilor de &i.areUnumrul de guri 2<M< 2<M> 2<MA 2<ME 2<<M 2<<2 2<2< <<<< AD.<>52 AD.<>52 AD.<>52 AD.<>52 A.AD. <>52 AD.<@52 ADc <B @B<2 52S @M 2F @M @M @M @M AE @M AE.A BM.A BM.A AE.A AE.A AE.A FE BM.> FEU@ FEU@ F@U@ F@U@ FEU@ FEU@ <>F.CUA FEU>

Marcarea

Anvelopele autovehicolelor pneumatice dup tipul ermetizrii se pregtesc cu camere 'i &r camer. Anvelopele pentru autocamioane+ auto*uze 'i remorci HsemiremorciI este compus dinV - carcasP - camerP - inele metalice. "a autoturisme+ remorcilor 'i vehiculelor de tona, mic 'i auto*uselor

anvelopele cu camere sunt compuse dinV carcas 'i camer. Anvelopele &r camere reprezint carcasa care in interiorul ei este ermetizat 'i sSnt utilizate la toate autovehiculele. Anvelopele cu 'i &r camere au destinaia de a menine presiunea aerului permanent (n dependen de oscilaiile drumului pompat de ctre conductor. )entru autovehiculele cu capacitatea de trecere ridicat sSnt utilizate anvelope speciale cu posi*ilitatea de reglare a presiunii aerului (n pneuri+ (n care se poate de mrit sau de mic'orat presiunea aerului pe timpul deplasrii autovehiculelor pentru aderena mai *un cu supra&aa terenului. )rioritile anvelopelor cu &r camer &a de cele cu camer sSntV mrirea siguranei la circulaie (n cazul de spargere rapid a anvelopei+ mic'orarea timpului staionrii autovehiculelor (n tra&ic la deteriorarea anvelopei+ mic'orarea (nclzirii anvelopelor de la circulaia (ndelungat+ mic'orarea rezistenei anvelopei 'i greutatea mai mic. Anvelopele de autovehicul se (mparteV dup destinaieP dup *anda de rulareP mrimi+ construcii 'i principiul ermetizriiV /up de0tinaie' - anvelope pentru autoturisme. Sunt utilizate la autoturisme+ autocamioane cu greutate mic+ micro*uze 'i remorcile lor+ destinate pentru e.ploatarea (n toate condiiile climaterice O@A..^AAM#. anvelope pentru autocamioane. Sunt utilizate pentru autocamioane+ remorci HsemiremorciI+ auto*use 'i troleuri+ destinate pentru e.ploatarea pe drumuri de categorii di&erite 'i la temperatura mediului am*iant pSn la O@AM. - anvelope cu reglarea presiunii aerului sSnt utilizate la autovehicule cu capacitatea de trecere (nalt pentru toate categoriile de drumuri 'i la temperatura mediului am*iant OBMa^AAM#. Aceste anvelope pot &i cu sau &r camere. Se

deose*esc de celelalte anvelope prin mrirea *enzii de rulare+ protectorul 'i posi*ilitii de rulare pe o perioad de timp la presiune mic (n anvelope. Qns ne ctSnd la acest &apt aceste anvelope au o posi*ilitate mai mic de a &i utilizate la (ncrcturi cu tona,e mari. /up +anda de rulare: - cu *and de rulare normal - cu o (nlime a *enzii H5I 'i limea HBI mai mult de M+EFP - cu *anda de rulare mrit O 5UB]M+C-M+EEP - cu *anda de rulare mic O 5UB mai mic de M+CP - cu *anda de rulare arial O 5UB]M+>F-M+AP cu *anda de rulare pneumo rulou O 5UB]M+2A-M+>FP 1- An elopele cu +anda de rulare "ic 4i ,oarte "ic sunt destinate 'i instalate la autoturisme+ autocamioane 'i auto*use. "a aceste autovehicule sunt instalate din cauza *enzii rulante mici+ ele asigur mrirea sta*ilitii 'i conducerii autovehiculelor+ permite transportarea (ncrcturilor cu tona, mare+ deplasrii 'i mic'orrii rezistenei. #- An elopele cu +anda de rulare "rit s(nt utilizate la autocamioane cu tona, mrit. Rtilizarea lor ne permite de a mri capacitatea de trecere a autocamioanelor+ de mic'orat consumurile de materiale. (- An elopele cu +anda de rulare arial se produc cu &r camere 'i supra&aa *enzii de rulare este mare. Ele se instaleaz la a.a din spate la autocamioanele cSte una (n loc de dou. ?olosirea acestor anvelope mre'te capacitatea de trecere a autocamioanelor pe nisip+ polei+ mla'tin etc. Rtilizarea acestor pneuri pe drumurile tari sunt limitate.

/up "ri"i: 1- Cu )a+arit "are O cu *anda de rulare >AM mm H<@ diumovI 'i mai mare+ indi&erent de pro&ilul pneuluiP #- Cu )a+arit "ediu O cu *anda de rulare de la 2MM pSn la >AM mm Hde la C la <@ diumovI 'i diametrul nu mai mic de @AC mm H<E diumovIP (- Cu )a+arite "ici O cu partea rulant nu mai mare de 2MM mm HpSn la <M diumovI 'i diametrul nu mai mare de @AC mm H<E diumovI. /up con0trucie' 1- /ia)onale O stratul protectorului anti'oc la temperatura @A O BM M#P #- Radiale O stratul de (nclinare a protectorului anti'oc M M+ iar cele a *ecerului nu mai mult de BAM#. Aceste anvelope au carcasa cu mai puine nituri de pSnz decSt la cele diagonale+ care asigur o de&ormare minim a anvelopelor. #a rezultat anvelopele radiale au pierderi minime la supra(nclzire+ un termen mrit de serviciu+ suprasarcin 'i vitez ma.imal. /up 6ona cli"ateric de utili6are' 1- An elope > pentru zone temperate+ care sSnt utilizate la temperatura nu mai ,oas O@AM#P #- An elope A"potri a An)!eurilor > sSnt destinate pentru lucrul (n zonele cu temperatura O@AM#. SSnt pregtite din materiale speciale rezistente la (ngheuriP (- An elope utili6ate la te"peraturi Analte O pregtite din materiale+ care sunt rezistente la temperaturi (nalte.

Bn dependen de de0tinaie an elopele 0Cnt de ur"toarele tipuri de protectoare'

1- Protectoare de dru" > pentru lucru pe drumurile as&altate cu supra&aa carosa*ilului tare. #- Protectoare uni er0ale O pentru lucrul pe drumurile cu supra&aa tare 'i grunduite. (- Protectoare cu capacitatea de trecere Analt O pentru lucru pe drumuri moi grunduite. D- Protectoare antiderapante O cu antiderapant din metal O pentru lucru pe drumurile acoperite cu zpad. 2- Protectoare pentru lucru An cariere.

#-1 P0trarea pneurilor

Cu" tre+uie 0 a e" )riE de an elope' Qntreinerea sistematic reprezint o modalitate u'oar 'i necostisitoare de prelungire a vieii anvelopelor. 8eri&icai sistematic starea anvelopelorV

8eri&icai sistematic presiunea interioar 'i comparaile cu valorile recomandate de productor sau cu marca,ele

de pe &lancul anvelopelor Hpresiunile de um&lare tre*uie veri&icate numai cSnd anvelopele sunt reciIP Inspectai vizual anvelopele pentru a detecta eventualele tieturi+ um&lturi sau deteriorriP

8eri&icai adSncimea *enzii de rulareP Solicitai echili*rarea roilor 'i a anvelopelor &a dac e.ist urme de vi*raii+ *taie sau uzur neregulat a anvelopelorP 8olanul ma'inilor echipate cu servodirecie nu tre*uie rotite (n timpul staionriiIP 8eri&icai 'i reglai presiunile+ dac este necesar. ImportantV nu toate manometrele din service o&er citiri preciseP Evitai s oprii vehiculul pe supra&ee acoperite cu ulei+ unsoare+ motorin sau alte su*stane chimiceP Evitai s lovii marginile *ordurilor sau alte elemente care prezint denivelriP Qndeprtai pietricelele 'i alte o*iecte strine din *anda de rulare. ?ii ateni cSnd &acei acest lucru+ pentru a nu tia cauciuculP # Evitai s conducei pe supra&ee dure+ neuni&orme+ distruse sau pe supra&ee acoperite cu de'euri.

/epo6itarea an elopelor "a prima vedere depozitarea pneurilor pare a &i atSt de simpl 'i *anal. Totu'i+ sunt c(teva condiii pentru pstrarea pneurilor (n gara, Rnii conductori auto nu-'i pot permite s ai* ,ante 'i pentru roile de var+ 'i pentru cele de iarn. !in aceast cauz sunt nevoii s schim*e cauciucurile de pe ,ante o dat pe an. Acest lucru nu este recomandat+ deoarece desele permutri a&ecteaz pneul. Qn cazul (n care cauciucurile sunt stocate &r ,ante acestea tre*uie poziionate vertical unul lSng altul. Atunci cSnd+ pneurile sunt puse la pstrare (mpreuna cu ,antele+ acestea tre*uie a'ezate unul peste altul. )e perioada de stocare acestea tre*uie schim*ate cu locul. JAnvelopele tre*uie pstrate (n

(ncperi uscate+ la temperaturi de pSn la 2A de grade #elsius. sau lSng aparate electrice. Sistematic tre*uie de reglat presiunea din pneuriZ+

Condiiile pentru p0trarea an elopelor Anvelopele se pstreaza in incaperi uscate 'i nu tre*uie supuse accesului razelor solare. Temperatura in depozitele unde se pstreaz anvelopele tre*uie s &ie in limitele de la ^<M la ^ 2Ab# cu % umiditate a aerului intre AM - BMN. "a pstrare anvelopele se plaseaz in poziie vertical pe rastel asigurind intre ele un ,oe de >-@ cm. )este >-@ luni ele se rotesc putin schim*andu-le poziia de spri,in . #amerele se pstreaz in pneuri sau se suspend cheutori speciale. #amerele odat la % lun dou de asemenea sunt resuspendate in alt poziie pentru a nu admite apariia indoiturilor.)e parcursul pstrrii anvelopele 'i camerele nu pot &i mai aproape de calori&ere sau alte surse de cldur decit la lm.

#-# /e,eciunele e entuale ale an elopelor 4i re"edierea lor)e parcursul e.ploatrii anvelopele pot primi di&erite leziuni 'i deteriorri. #ele mai des (ntSlnite sunt tieturile+ ruperea protectorului anvelopei+ per&orrile+ scurgeri de aer pe la ventil. Qn a&ar de aceasta + dac nu respectm regulile de e.ploatare tehnic se petrece uzarea rapid 'i neuni&orm a protectorului. Semnele principale de deteriorare a anvelopelor sunt presiunea sczut (n ele ca urmare a lipsei ermeticitii. !ac au aprut um&lturi pe supra&aa protectorului acesta este semnul c protectorul se (ncepe a se desprinde de carcas. #auzele ce duc la aceasta sunt di&erite. )rincipala din ele este completarea incorect a automo*ilului cu anvelope+ mai *ine zis necorespunderea

dimensiunilor anvelopelor+ camerelor+ ,antelor. A'a+ dac camera are un pro&il mai mic+ aceasta provoac (ntinderea pereilor camerei care poate duce la e.plozii cSnd tensiunile sunt mai mari. Rn pro&il mai mare al camerei duce la apariia J*oiturilorZ care duce la roaderea pereilor camerei. Montarea unei anvelope pe ,ant ce nu corespunde dimensiunilor duce la uzarea accelerat a protectorului. "a roile ce lucreaz (n pereche de asemenea este principial respectarea ,ocului lateral+ deoarece dac el nu este respectat atunci prile laterale ale am*elor anvelope se uzeaz accelerat. Rtilizarea anvelopelor la ce lucreaz (n pereche cu dimensiuni di&erite de asemenea duce la uzarea accelerat a anvelopelor. StrSngerea neuni&orm a *olurilor de &i.are a roilor de asemenea duce la ma,orarea uzurii protectorului ca rezultat al *tilor laterale

Re"edierea pneurilor' - 3eparaia strapungerii de hiolV Tampon de cauciuc de introdus (n gura strpungerii din partea in&erioar a anvelopii cu a,utorul mecanismului de plasare a tamponului. !e e.ecutat str(ngerea tamponului 'i de inlturat partea de surplus a tu*ului de cauciuc+ la nivel cu *and de relare. )lrirea se preseaz de carcasa+ iar piciorusul de peretii strpungerii prin intermediul presiunei camerii+(nping(nd patrunderea umezelii 'i murdrirei (n interiorul anvelopei. - 3epararea (n caz de strpungere total. !e curit partea in&erioar a anvelopei+ (n locul strpungerii de splat cu *enzina 'i de 2-> de uns cu unsoare (n timp de <A minute dup &iecare ungere. )lasturile de lipit 'i de uns cu clei apoi de uscat. !up ce+ plasturile cu partea uns de suprapus pe strpungere 'i de prelucrat cu valul de presare. "a locul reparat de presurat cu pra& de talc.

Reparaia ca"erilor' % 3eparaia camerilor cu *richete de vulcanizare. !e curait locul strpungerii cu a,utorul roztoarei apoi cu a,utorul h(rtiei a*razive. !e (nlturat pelicula de pe pe&icul de vulcanizare+ de aplieat pe supra&aa pregtit anterior. Qn ce'cua de (ntrodus un *richete de h(rtie 'i prin ce'cu pe supra&a de lipit cu menghin sau cu un alt mecanism. !e des&cut *richetul de h(rtie (n centru 'i de aprins prin intermediul *richetelor Iarde &r &lacar. )rocesul de vulcanizare va dura p(n la arderea complet a *richetului de h(rtie 'i rcirea ce'tei. - 3emedierea camerilor cu a,utorul pe&icelelor locul strpungerii cu a,utorul rztoarei apoi cu a,utorul h(rtiei a*razive. !e (nlturat pelicula de pe pe&icul de vulcanizare+ de splat cu *enzin locul strpungerii 'i pelicula de cauciuc pregtit de un de dou ori cu unsoare intermediar. !e aplicat pelicula pe supra&aa presrii. "ocul reparat de presurat cu pra& de talc.

#-( Factorii ce in,luienia6 a0upra an elopelor 4i "aterialelor ce 0unt con,ecionate din cauciuc-

)e timpul e.ploatrii anvelopa este acionat de mai muli &actori cum ar &iV - &orelor presiunii aerului comprimat din interiorul anvelopeiP - greutatea autovehiculului+ care acioneaz asupra anvelopeiP - &orele dinamice Hde traciune+ centri&ugale+ laterale etc.I. ?orele presiunii interiore a anvelopei se strdui s (ntind+ deterioreze carcasa anvelopei+ ca rezultat &iecare a a cordului rezist la un e&ort de la <.. 2

0g&. Aceast mrime se mre'te direct proporional cu mrirea presiunii (n anvelop. )resiunea aerului admite un e&ort considera*il+ care se strdui s de&ecteze inele de protecie Hapro.imativ <MMM... 2MMM 0g& pentru &iecare inel de protecieI. din aceast cauz carcasa anvelopei este prevzut cu o limit de siguran pentru coduri - E...2M+ pentru inelele de siguran O A...C. Qn cazul (nclcrii regulilor de e.ploatare aceste limite pot &i considera*il mic'orate. Qn procesul e.ploatrii autovehiculului greutatea+ care a,unge la roat+ de&ormeaz anvelopa (n direcia radial. #a rezultat mrimea de&ormrii este &uncia mrimii anvelopei+ mrimea presiunii aerului (n interior 'i e&ortul aplicat. ?ora+ care acioneaz la de&ormarea 'i (ndoirea anvelopelor+ sunt socotite ca materialul anvelopei Hcarcasei 'i a *enzii de rulare pSn la @MNI+ precum 'i a aerului comprimat HpSn la BMNI. )entru anvelopele autocamioanelor de&ormarea admisi*il este socotit de&ormarea pSn la <M...<2N+ pentru autoturisme O <2...<@N (nlimii *enzii de rulare. !e&ormarea anvelopelor (n mare msur depinde de condiiile de drum. )e drumurile cu (nveli'uri tari O este necesar de o presiune mai mare a aerului+ pe drumurile cu (nveli'urile moi O este necesar o presiune mai mic a aerului. #ondiiile de traciune+ aprute (n rezultatul contactului nemi,locit a anvelopei pe timpul rotirii 'i contactului cu carosa*ilul+ ca rezultat apare zone de comprimare O la atingerea anvelopei cu carosa*ilul 'i delatrii dup contactul anvelopei cu partea carosa*ilului. ?regvena acestor de&ormaii depinde de &uncia vitezei de rotaie a anvelopei. ?regvena 'i mrimea de&ormrii se apreciaz de tensiunea &uncionrii elementelor anvelopelor (n locurile de contact cu carosa*ilul.

)e perioada deplasrii autovehiculului asupra anvelopei acioneaz e&orturi comple.e dinamice. (n condiii o*i'nuite de circulaie mrimea e&ortului dinamic asupra pneului mre'te e&ortul static apro.imativ de <+A.... > ori. ?ora centri&ugal+ aprut pe timpul rotaiei anvelopei+ se strdui s ias din contact cu ,anta. Qn cazul *alansrii aceast &or este compensat de materialul anvelopei+ ca rezultat are loc e.tinderea tensiunii pe supra&a egal. Qn cazul de&ectrii anvelopei &ora centri&ugal este du*lat 'i de alte &ore de aciune 'i contri*uie la deteriorarea mai mare a anvelopei+ mai ales (n locurile sensi*ile. Qn cazul (nclcrii *alansrii roilor &ora centri&ugal ne echili*rat duce la apariia periodic a zgomotului+ ca rezultat acioneaz distrugtor asupra mecanismelor autovehiculelor+ precum 'i uzarea ne proporional a anvelopei. Qn procesul e.ploatrii &orele de acionare asupra anvelopelor este schim*toare+ schim*Sndu O se dup mrime 'i dup direcie (n dependen de &lu.ul de circulaie 'i condiiile reale a drumului. ?orele verticale 'i direcionale+ ating (n condiiile deose*ite cSteva tone+ acionSnd permanent (n dependen de rotaia anvelopelor la de&ormare. ?regvena de&ormrii depinde de mrimea anvelopei 'i viteza de deplasare a autovehiculului. !e e.emplu+ pentru viteza de circulaie AM...BM 0mUh &regvena de&ormrii unuia 'i acela'i loc a anvelopei este de <M...<A =. 9 parte component la mrirea &regvenei de de&ormare a anvelopei este mic'orarea schim*ului de cldur+ mic'oreaz densitatea legturii dintre cauciuc 'i coard+ *rusc se mre'te uzarea *enzii de rulare. "a temperatura mai mare de <2M # elasticitatea anvelopelor scade apro.imativ cu @MN. ?regvena 'i mrimea apariiei de&ormrii depinde de presiunea aerului (n pneuri+ regiditatea ei+ &orelor 'i vitezelor de deplasare+ condiiile de circulaie. !in cele menionate tre*uie de avut (n vedere+ c chiar 'i (n condiiile normale de e.ploatare are loc mrirea presiunii aerului (n pneuri+ ca rezultat (n urma (nclzirii aerului din mediu am*iant.

"a (nclzirea anvelopelor presiunea interioar a aerului (n condiiile aprecia*ile poate &i mrite (n limitele <...<+A 0g&Ucm 2+ care duce la &ormarea &orelor suplimentare asupra carcasei. Qn toate cazurile de e.ploatare a anvelopelor mrirea &orelor (n elementele anvelopelor 'i e&orturile de supra(nclzire are loc (n rezultatul mririi vitezelor de circulaie+ cur*elor periculoase+ &rSnrilor intense 'i *ru'te+ ie'irii din &unciune a pieselor prii rulante+ condiiilor de circulaie grele climaterice 'i de drum. #on&orm statisticilor este dat c+ BMN din anvelopele autocamioanelor 'i pSn la AMN de anvelopele autoturismelor (nainte de termen se uzeaz din cauza (nclcrilor grave de e.ploatare+ e.ecutarea nu la timp 'i ne calitativ a (ntreinerilor tehnice. #auzele principale de re&uz (nainte de termen a anvelopelor ne respectarea limitelor de presiune a aerului (n ele+ suprasarcina+ (nclcrii regulamentului de circulaia a autovehiculelor+ apariia de&eciunilor (n mecanismele autovehiculelor+ (nclcrii modalitilor de asam*lare+ demontrii 'i completrii cu anvelope+ e.ecutarea nu la timp a reparaiilor etc.

#-(-1 Pre0iunea aerului An pneuri' !evierile presiunii aerului de la limitele normelor recomandate pentru &iecare autovehicul (n parte este una din cauza principal de uzare a anvelopelor (nainte de termen. )resiunea interioar a aerului (n anvelope este recomandat (n dependen de mrime+ numrul coardelor 'i a carcasei+ precum 'i de &orele care acioneaz. !evierea presiunii aerului de la normele sta*ilite nu tre*uie s

mreasc pentru anvelopele autocamioanelor M+2 0g&Ucm 2+ pentru anvelopele autoturismelor M+< 0g&Ucm2. "a mic'orarea presiunii aerului (n anvelope considera*il se va mri posi*ilitatea de de&ormare a laturilor e.terioare+ care duce la mrirea e&ortului (n aele cordului+ care *ine menin de&ormrile mrite 'i &oarte sla* &uncioneaz la comprimare. !e&ormrile periodice la delatare 'i comprimarea duce la (nvechirea rapid 'i uzarea aelor cordurilor. Mic'orarea presiunii aerului (n anvelop duce la mrirea (ndoirii+ ducSnd la mrirea (nclzii anvelopei. Qnclzirea mic'oreaz legtura separat a elementelor anvelopei+ are loc (mprirea carcasei+ ie'irea din &unciune a *enzii de rulare+ care (mparte ne egal a presiunii pe supra&aa de contact. 3ezultatele accidentale poate avea loc din cauza mic'orrii presiunii (n anvelop+ ca rezultat duce la rotirea anvelopei pe ,ant 'i deteriorarea ventilului. Mic'orarea presiunii aerului (n anvelope duce la mic'orarea vitezei de circulaie+ (nrutirii deplasrii pe inerie+ supraconsumul de car*urani. "a mrirea presiunii aerului (n anvelope (nrute'te de&ormare 'i contactul cu carosa*ilul. Acest procedeu duce la mrirea presiunii 'i mre'te uzura *enzii de rulare (n partea median+ mrirea presiunii (n aele coardei+ accelereaz procesul de (nvechire a corzii 'i uzurii lor+ mai ales pe timpul circulaie asupra o*staculelor. Mrirea presiunii aerului (n anvelope duce la mic'orarea circulaiei &r oscilaii+ se mre'te e&orturile dinamice (n anvelope din partea carosa*ilului+ 'i mre'te uzarea 'i ie'irea din &unciune a agregatelor autovehiculelor. #-(-# Aciunele ,orelor a0upra an elopelor' ?orele asupra anvelopelor (n mare msur este apreciat de termenul de serviciu. 'i mecanismelor

Mic'orarea termenului de serviciu a anvelopelor are loc din cauza mririi &orelor (n aele corzii 'i a carcasei+ (mprirea ne egal a presiunilor *ru'te asupra supra&eelor de contact a anvelopei 'i carosa*ilul+ uzarea anvelopelor de caroserie (n cazul ie'irii din &unciune a resoarelor 'i supra(nclzirii lor. Suprasarcina anvelopelor nu poate &i complect recompensat prin mrirea presiunii aerului (n anvelope+ din cauza mririi &orelor (n aele cordului+ care poate duce la mrirea limitelor admisi*ile+ care duce la ie'irea din &unciune (nainte de termen a anvelopelor. !in practic este demonstrat+ c dac anvelopele noi la (nceputul e.ploatrii a avut o &or mai mic admisi*il+ 'i mai apoi aceast &or a &ost mrit pSn la nominal+ termenul de serviciu va &i mai mare decSt cel indicat. !in aceast cauz se recomand ca anvelopele noi s &ie amplasate pe roile ne conductoare+ mai apoi de amplasat pe roile conductoare.

#-(-( Factorii de Anclcare a re)ula"entului pe ti"pul conducerii auto e!iculului' ?actorul de (nclcare a conducerii duce la mic'orarea termenului de serviciu a anvelopelor de cSteva ori. "a enumerarea cauzelor principale+ pentru reducerea termenului de serviciu 'i care nemi,locit depinde de conductor se poate atri*uie urmtoareleV pornirea *rusc a autovehiculului din locP &rSnrile *ru'te 'i denseP mrirea vitezei de circulaieP cur*elor periculoaseP circulaia peste o*stacole.

)ornirea *rusc din loc a autovehiculului duce la deraparea 'i mrirea temperaturii anvelopelor+ uzarea *enzii de rulare+ 'i uneori la uzuri mecanice a anvelopelor. ?rSnarea *rusc tot este socotit ca deraparea autovehiculului+ ca rezultat are loc uzura local mrit a *enzii de rulare. )entru &iecare mrime de anvelop este indicat 'i apreciat viteza optimal+ mrirea cruia duce la mrirea considera*il a e&ortului de rotaie+ precum 'i mrirea (nclzirii anvelopelor+ precum 'i reducerea termenului de serviciu. Mrirea rula,ului anvelopelor cu mic'orarea vitezei de circulaie+ este e.plicat prin mic'orarea e&ortului de (nclzire 'i mrirea termenului de e.ploatare. 9 parte de uzare a *enzii de rulare pe toat supra&aa ei este (nclcarea unghiurilor de convergen 'i de cdere a roilor. Incorectitudinea *enzilor de rulare. #-(-D Re)ulile de +a6 pri ind e.ploatarea an elopelor' "a completarea autovehiculului cu pneuri este necesar de respectat urmtoarele condiii+ de e.emplu+ pneurile noi tre*uie eli*erate numai (n complect. Este permis montarea anvelopelor noi pe a.a din &a 'i spate la autovehicule (n cazul uzrii avariate. $u este admisi*il e.ploatarea anvelopelor de tipuri di&erite 'i cu di&erite *enzi de rulare+ precum 'i a anvelopelor de di&erite modele cu parametrii geometrici di&erii. Banda de rulare tre*uie s corespund condiiilor de e.ploatare. Anvelopele re'apate tre*uie utilizate dup reparaie (n termenul de o lun numai pe a.a din spate a autovehiculului. reglrii &rSnelor 'i uzarea ne proporional a presgarniturilor de &reciune a sa*oilor duce la uzarea aparte a unor sectoare a

)e timpul e.ploatrii anvelopelor o atenie deose*it tre*uie de atras laV o meninerea constant a presiunii aerului (n eleP (nclcarea acestor condiii pot &i socotite ca (nclcarea 3egulamentului circulaiei rutiereP o asigurarea e&ortului+ vitezei 'i temperaturii regimului de &uncionare a anvelopelorP o la tehnica conducerii autovehiculelorP o la completarea autovehiculelor cu anvelopele respective 'i regulilor de amplasare a lorP o la periodicitatea *alansrii roilorV pe timpul schim*ului complectului de anvelope+ dup demontare 'i montareP o la meninerea (n stare tehnic per&ect a mecanismelor prii rulante+ &rSnelor 'i direcieiP o la corectitudinea e.ecutrii lucrrilor de montare O demontareP o la corectitudinea schim*ului anvelopelor &r demontarea lor+ e.ecutate la necesitate dup veri&icrile vizuale+ (n corespundere cu schema respectivP la e.ecutarea lucrrilor mici de reparaieP o la e.cluderea posi*ilitilor de nimerire pe supra&aa anvelopelor a car*uranilor O lu*ri&ianilorP o neadmiterea cazurilor de staionare a autovehiculelor cu pneurile desun&late sau (n cazul cSnd presiunea aerului nu corespunde normelor sta*ilite. #-(-2 Pentru "rirea ter"enului de 0er iciu a an elopelor e0te nece0ar'

nu de admis circulaia cu viteze mari+ mai ales la temperaturile (nalte a mediului am*iantP nu de admis deraparea 'i pornirea *rusc din loc+ precum 'i derapa, pe timpul &rSnriiP

 este contraindicat circulaia peste o*iectele ascuite 'i nu de apropiat de acostamente+ (n acest caz poate &i de&ectate prile laterale a anvelopelorP de redus viteza de circulaie (n cur*e+ la trecerile la nivel cu calea &erat+ precum 'i pe drumurile cu denivelriP nu de admis circulaia cu o*loanele caroseriilor deschise. #-(-F Lucrrile principale la Antreinerea te!nic a an elopelor 0unt' pe timpul veri&icrilor tehnice la ie'irea din parc+ se veri&ic presiunea aerului (n anvelope 'i starea lor+ e.istena 'i starea cricului+ pompei manuale+ manometrului de veri&icare+ precum 'i utila,ul necesar la demontarea O montareP pe timpul veri&icrilor tehnice pe rut sunt (nlturate o*iectele de prisos+ care apar pe supra&aa anvelopelor+ se veri&ic e.istena piulielor de &i.are a roilor+ presiunea aerului (n anvelopeP la (ntreinerile tehnice zilnice 'i (ntreinerea tehnic < se veri&ic &i.area roilor+ starea anvelopelor+ presiunea aerului (n anvelope+ se (nltur de&eciunele aprute+ se schim* anvelopele uzate 'i camerele+ se evacueaz condensatul din sistema central de reglare a presiunii aerului (n anvelopeP la (ntreinerea tehnic 2 se e.ecut lucrrile (ntreinerii tehnice zilnice 'i (ntreinerii tehnice <+ se veri&ic reglarea unghiului de convergen a roilor directoare+ se cur toate conductele 'i &urtunurile din sistema central de reglare a presiunii aerului (n anvelope+ se demonteaz 'i se veri&ic inelele protectoare. Suplimentar la pregtirea autovehiculului pe perioada de e.ploatare vara se veri&ic *alansarea roilor anvelopelorP pe timpul pstrrii autovehiculelor anvelopele tre*uie s &ie prote,ate de aciunea razelor solare+ precum 'i descrcate pe calea suspendrii lor pe suporturi speciale E O <M cm de la supra&aa pmSntului (n corespundere cu instruciuneaV (ntreinerea tehnic a anvelopelor+ care sunt amplasate pe

autovehicul+ include veri&icarea lunar a presiunii aerului (n anvelope+ starea supra&eelor de protecie 'i (nlturarea de&eciunilor aprute.

#-D Noiunea 4i deter"inarea po0i+ilitii de re4apare a an elopelor

9data cu uzarea *enzii de rulare se consuma circa >MN din anvelopa. #arcasa+ in care se a&la CMN din valoarea anvelopei+ poate avea+ printr-o noua gumare o Ja doua viata`. O )entru producerea unei anvelope de camion sau auto*uz se consuma circa >M->A 0g amestec de cauciuc. 3esaparea aceleiasi anvelope necesita numai <@ 0g de cauciuc+ ceea ce conduce la economisirea unei importante cantitati de materii prime. In #omunitatea Europeana se economisesc peste >MM.MMM de tone de cauciuc pe anc)roducerea unei anvelope de autoturism necesita apro.imativ 2E de litri de petrol. )entru resaparea acestei anvelope sunt necesari numai A+A litri de petrol. )rin resapare se economisesc in #omunitatea Europeana cu mult peste AMM.MMM tone de petrol. Rtilizarea anvelopelor resapate are mari avanta,e economice+ deoarece o anvelopa resapata are aceeasi viata Hin 0ilometri parcursiI cu o anvelopa noua+ dar costa cu BMN mai putin. O )rin resapare nu se solutioneaza de&initiv pro*lema deseurilor provenite din anvelope dar prin valori&icarea pneurilor uzate se aduce in mod clar o im*unatatire in acest sector. O =radul de utilizare a cauciucurilor resapate

Autoturi0"e'

)onderea anvelopelor resapate inregistreaz valori minime de <-2 N in Elveia 'i in Tarile de Dos 'i urca p(n la valori de peste 2M N in Tarile Scandinave. In =ermania+ procentul anvelopelor re'apate de autoturisme este de circa <2 N+ iar in cazul pneurilor de iarn de 2A N.

Ca"ioane' In acest caz procentele sunt mai ridicate a,ungand la circa @M N in Spania si peste CM N in ?inlanda. In ?rana si =ermania anvelopele de camion resapate constituie circa ,umatate din rezerva de anvelope a pieei. In intreg spatiul #omunitii Europene se inlocuiesc anual mai mult de <A milioane de anvelope de camion 'i acestea mai mult de E milioane sunt anvelope noi si mai mult de B milioane anvelope resapate. Utilitare' )entru aceasta categorie resaparea este considerata in intreaga lume cea mai *una alternativa deoarece o&era siguranta+ randament ma.im la rulare si un e.celent raport pret U per&ormante in e.ploatare. Aceste concluzii castiga tot mai multteren si in domeniul automo*ilelor. Tot mai multi utilizatori particulari recunosc si pretuiesc avanta,ele economice si ecologice ale anvelopelor resapate prin metode ce asigura calitatea. Te!nolo)ia de re0apare' 3econstruirea anvelopelor incepe cu selectia riguroas a carcaselor aparin(nd unor mrci de renume importate de noi din Europa de 8est. !intre acestea sunt alese cele cu un pro&il de minim <+A mm adancime &iind supuse apoi unui amanuntit control vizual interior.Sunt um&late automat si+ prin rotire la turaii mari+ se veri&ic centrarea carcasei.

#arcasele selectate sunt apoi de'apate si pregtite pentru re'apare. #ele pentru autoturisme+ ma'ini de teren si utilitare urmeaz procedeul de re'apare la cald iar celelalte procedeul de re'apare la rece.

A antaEe' 3e'aparea propriu-zis &ace parte dintr-un proces mai amplu de in&ormare a transportatorilor privind modul optim de utilizare a anvelopelor. Anvelopa are dou pari principaleV *anda de rulare si carcasa. 9dat cu uzarea *enzii de rulare+ se consum numai >MN din anvelopa. )rocentul de CMN rmas+ ce conine structura carcasei+ si o resapare de calitate+ asigur un rula, de minim <MM.MMM 0m 'i o reducere su*stanial a cheltuielilor dumneavoastr.

3e'aparea se &ace prin doua metodeV - re'apare la caldP - re'apare la rece.

3e'aparea la rece are avanta,ul ca evita posi*il deteriorare a structurii anvelopei prin vulcanizarea (n matrit la o presiune de circa <A *ari. Rn alt avanta, al re'aparii la rece este ca aceeasi anvelopa poate &i re'apat de ma.im > ori. )reul unei anvelope re'apate la rece este de circa BMN din preul unei anvelope noi 'i asigur un rula, de minim <MMMMM 0m (n condiii normale de rulare. Qn Europa+ din totalul de anvelope de camion utilizate circa AMN sunt anvelope re'apate H=ermania O BMN+ 9landa O AMN+ Italia O CMN+ ?rana O @MNI. Acea0ta te!nolo)ie i"plica cCte a ,a6e "ai i"portante cu" ar ,i' - 8eri&icarea anvelopelor uzateV

inspectia vizuala interior si e.terior la ma'ina de veri&icatP veri&icarea la presiunea de E *ariP veri&icarea nedistructiv cu ultrasunete cu a,utorul aparatului T_3ES#A$ pentru depistarea de&ectelor de structura ce nu pot &i depistate vizual-

- !esaparea anvelopelorV

(ndeprtarea *enzii de rulareP

- 3epararea de&ectelorV

se repar de&ectele aprute dup de'apare Htaieturi+ gauri de o*iecte ascuiteIP se curat supra&eele de&ecte 'i se umplu cu amestec de cauciuc.

- Aplicarea *enzii de rulareV

se aplic pe carcas de'apat o *and de cauciuc de legtur+ ce va &ace legatura (ntre carcasa si *anda de rulare nouP se taie *anda de rulare dupa circum&erin anvelopei de'apateP se aplic *anda de rulare pe anvelopa de'apataP

- 8ulcanizarea (n autoclavV se introduce anvelopa (ntr-o camas de cauciuc si este vidat la o presiune de M+A O M+E *ariP vulcanizeaz la o temperatura de apro.imativ <<M b # si o presiune de B *ari. - Inspecia &inalV

se &ace o ultima veri&icare vizuala a anvelopei re'apate+ dup care este vopsit cu o vopsea special pentru anvelope si se depoziteaz (n magazie.

Re4aparea la cald O este caracterizat prin acoperirea supra&eei de rulare 'i a &lancurilor anvelopei desapate cu amestec de cauciuc nevulcanizat. Modelarea pro&ilului *enzii de rulare are loc intr-o presa de vulcanizare la o temperatura de <AM #.

Re0aparea la rece O este caracterizata prin vulcanizarea independenta de matrita a anvelopelor la o temperatura cuprinsa intre FA # si <<M #. Anvelopa se con&ectioneaza cu a,utorul unei *enzi de rulare prevulcanizate HJpro&il nou`I si a unui strat de cauciuc nevulcanizat pentru perna protectoare. "egatura intre carcasa+ amestecul de cauciuc pentru perna protectoare si *anda de rulare se realizeaza prin vulcanizare intr-o autoclav.

Proce0ul de re4apare include 4apte etape'

1- In0pecia iniial 9 m(n e.perimentat 'i ochi cali&icai e.amineaz mai int(i anvelopa intrat in atelier. #- In0pectarea non%de0tructi pentru identi&icarea pro*lemelor poteniale+ pentru a asigura prevenirea unor de&ecte viitoare pe drum. (- StrunEirea O 3ealizarea conturului per&ect restaureaz punctele de &le.i*ilitate originale+ reducand tensiunile in anvelop. D- Poli6area O Toate vtmrile vizi*ile 'i zonele suspecte identi&icate la pasul 2+ sunt inspectate amnunit+ tratate 'i reparate. 2- Prepararea 0upra,eei de rulare 4i aplicarea +andei de rulare in ,urul anvelopei strun,ite.

F- In elirea 4i ulcani6area O 3eprezint &ora anvelopei. @- In0pecia ,inal inaintea unei noi viei &r pro*leme. 9 ultima veri&icare inaintea livrrii unui produs pro&esional+ &ia*il+ dura*il 'i economic. Toate aceste etape de re'apare s(nt redate pe &iecare element aparte (n desenul de mai ,os.

#-2 &eri,icarea 0trii te!nice a pneurilor 4i re)ulile de de"ontatre5"ontare a lor-

In)riEirea roilor ' d insemntate deose*it pentru ma,orarea termenilor de serviciu al anvelopelor % are inlturarea la timp a deteriorrilor detectate. Este important s

meninei starea de curaenie a roilor in permanen. ?r(nrile vor duce la inclzirea roilor+ aceast caldur poate s a,ute la intrarea mizeriei 'i a pra&ului in roat. CAte a 0u)e0tii le)ate de "entenana roilor' - $u &olosii detergeni casnici pentru curarea roilor. #ea mai *un soluie de splare se poate &ace din ap 'i spun cu un p5 sczut H aceea'i soluie se poate &olosi si pe restul ma'iniiI. #urai cu o c(rp moale+ nea*raziv. - $u &olosii curarea cu a*uri la spltorii. - $u &olosii soluii de curat anvelope pe roi. - #uraai roile c(nd sunt reci. 8ei ezita ast&el 'i uscarea spunului pe roat 'i petele greu de curt. - !up ce ai curat ,antele+ le putei administra un strat de ceara moale. - Anvelopele care au deteriorri mecanice Hper&orri+ tieturiI+ necesit demontarea de pe roata 'i remedierea lor. - !eteriorrile ne(nsemnate se inltur prin utilizarea trusei automo*ilului+ iar deteriorrile ma,ore prin metoda vulcanizrii &ier*ini. - !istingerea termenilor ma,ori de serviciu al anvelopelor se &ace prin re'pectarea regulilor de e.ploatare. )rima cerin este montarea corect a anvelopelor pe ,ant. Inainte de montare se veri&ic ,antele. Danta tre*uie s &ie curat 'i s ai* supra&aa 'le&uit. !eose*it de principial ca pe ,ant s nu &ie zg(rieturi+ de&ormri la montarea anvelopelor &ara camere. Dantele ce au urme de coroziune se curat 'i se vopsesc. "a montarea anvelopelor cu camere in preala*il supra&aa interioar a anvelopei si convingandu-ne c nu sunt crpturi sau incretituri se presara cu talc. )entru montarea anvelopei se &olosesc lopatele speciale de monta, 'i se e.clude utilizarea instrumentelor ascuite. In unitatile militare si intreprinderile auto se &olosesc pentru aceasta standuri speciale 'i dispozitive de demontare-montare. Aceste dispozitive 'i standuri sunt necesare in deose*i pentru montarea 'i demontarea anvelopelor autocamioanelor mari+

deoarece pe parcursul e.ploatarii marginile anvelopei se lipesc de ,anta si sunt necesare e&orturi considera*ile pentru demontare. !e catre uzinele producatoare de utila, pentru parcurile auto sunt ela*orate standuri mo*ile speciale pentru e.ecutarea acestor lucrari. Acest stand este dotat cu B parghii speciale pentru demontarea anvelopelor autovehiculelor de mare tona,. Montarea anvelopei pe ,antele adancite la autovehicule se e.ecuta in &elul urmator. 3oata se plaseaza cu gaura ventilului in sus si apoi anvelopa se pune de asupra ,antei cu inscriptiile in sus. #u a,utorul lopatelelor de monta, se &i.eaza mai intai pe ,anta marginea de ,os a anvelopei+ ducand marginea in locul cel mai adinc al ,antei. !up aceasta in anvelop se plaseaz camera in preala*il introducind in ori&iciul ventilului de pe ,antP pentru c camera sa se indrepte ea se um&l puin. ventilul tre*uie s &ie plasat in ori&iciu pe centru &ar inclinaii. !up aceasta se monteaz marginea de asupra a anvelopei pe ,anta+ incepand aceasta operatie din partea opusa ventilului. !upa s&arsirea operatiunii anvelopa se um&la pin la presiunea necesar. 8entilul se astup cu capacelul pentru evitarea patrunderii murdriilor 'i evitarea scurgerilor de aer. In timpul demontrii in condiii de drum deseori este greu de desprins marginea anvelopei de ,ant. In acest caz se plaseaz cricul in partea opus ventilului i se ridic autovehiculul. In acest caz anvelopa se desprinde de ,ant 'i se demonteaza usor. Apoi roata se intoarce 'i se repet operaia. )entru demontarea anvelopei se &olosesc lopaelele speciale. "a inceput se scoate % margine a anvelopei se evacueaza aerul din camera se scoate ventilul 'i apoi se e.trage camera. Anvelopele &ar camere se demonteaz 'i se monteaz in modul o*i'nuit cu di&erent. Ga marginile anvelopei tre*uie plasate *ine la locurile lor pentru a asigura ermicititatea. Anvelopa se um&l pina la presiunea de >-@0gUcm2 pentru c marginile anvelopei s se plaseze la

locul de montare 'i mai apoi presiunea se co*oar pin la cea regulamentara. Se insuru*eaz cpcelul pe ventil 'i se acoper cu un capacel de cauciuc.

#-F Ec!ili+rarea 0tatic a roilor-

)entru preintimpinarea devierii roilor provocate de dezechili*rarea ,antelor in procesul e.ploatrii se petrece echili*rarea tuturor roilor. Acest lucru se &ace nemi,locit pe autovehicul &olosind greutai de echili*rare ce se &i.eaz de ,ant prin intermediul unei plci arcate. 3oile din &aa se echili*reaz pe *utuc+ iar cele din spate pe rind se echili*reaza pe unul din *utucirile din &at. Inainte de petrecerea *alansrii se veri&ic usurina cu care se rote'te *utucul.)entru aceasta se sla*esc putin rulmenii *utucului+ roile se curt de murdrie 'i se veri&ic plasarea anvelopei pe ,ant. 3oata suspendat primeste rotaie 'i se o*serv in ce poziie ea se opre'te. !ac se opre'te incontinuu in acela'i loc + atunci este clar ca roata necesit s &ie echili*rat. In a&ar de aceasta roata sta*ilit intr-o anumit poziie nu tre*uie de sinestttor s-si schim*e poziia. !up detectarea dezechili*rrii in anvelop se mic'oreaz presiunea pina. la M+M2 - M+M> efK HM+2 - M.2 0g&Ucm"I+ se scot greutile de echili*rare 'i acest proces se petrece din nou. Acest lucru se petrece in modul urmtor.3oata se rote'te contra acelor ceasornicului 'i se inseamn cu cret poziia de sus in care ea se va opri. Se repet acela'i lucru invirtind roata dup acele ceasornicului. !i&eren dintre semne se imparte in ,umatate 'i se inseamn iara'i cu creta. Acest semn ne arat locul mai moale al roii. !in

am*ele pari ale semnului se plaseaz Gite % greutate de echili*rare 'i roata iara'i va primi un moment de rotaie urmarind unde roata se va opri. !ac greutile se vor opri in partea de ,os aceast inseamn c aceste greuti sunt su&iciente pentru echili*rarea roii. !ac ele se opresc in partea de sus aceasta inseamn c greutaile sunt prea mici+ nu sunt su&iciente pentru echili*rare. Alegem greutile care ne vor asigura oprirea roii dup rotaie in orice poziie ale celor >BMb. Se o*tine acest lucru prin deplasarea uni&orma a greutatilor in directii opuse. !upa indeplinirea operatiei de echili*rare se ridica presiunea in pneu pana la cea regulamentar. Se String rulmenii *utucului resta*ilind reglarea lor precedent.Toate aceste lucrri se petrec in timpul petrecerii intreinerii tehnice nr.l sau nr.2.In perioada dintre intretinerile tehnice regulamentare se veri&ica presiunea in pneuri 'i se urmareste dac nu se incepe uzarea intensiv 'i neuni&orm anvelopelor.In cazul depistarii inceputului uzrii protectorului este necesar de sta*ilit cauza lui 'i de intreprins msuri pentru inlaturarea lor ne luind in consideraie intreinerea tehnic.

#-@ Gantele

Qn aceast lume imper&ect sunt puternice mani&estrile sezoniere. $u sunt o e.cepie (n acest sens 'i autovehiculele. #e ne nelini'te'te pe noi cu sosirea ierniig Toate g(ndurile noastre sunt (ndreptate la o*inerea unui ulei pentru motor calitativ+ unui acumulator trainic 'i a unui complet de anvelope de iarn. #e este necesar de cunoscut la alegerea ,anteig Danta aleas corect este securitatea tra&icului+ un consum mai raional al com*usti*ilului+ mrirea termenilor de e.ploatare a suspensiei 'i desigur este 'i un element al dizainului autovehiculului. Qn prezent gama asortimentului de ,ante este destul de larg.

$odel de Eante'

Con0tructia Eantei '

9??SETHA!A$#IMEA !E #9M)3IMA3EI Adincimea de comprimare HETI de la o ,ant+ este distan de la supra&a de monta, a roii pin la centrul real al ,antei. Rn o&&set pozitiv insemna ca supra&aa de monta, a ,antei este poziionata in &aa a.ei reale a ,antei. #a rezultat roata va &i mai apropiata de aripa. In sens invers+ un o&&set negativ va duce la deplasarea supra&eei de monta, in spatele a.ei reale a ,antei. E&ectul este ca roat va sta in a&ara aripei.

Si"+oli6area Eantei ' E.. de sim*olizareV A \ D . <@52 ET @F A \ ] limea ,antei in inch HtoliI D ] litera caracteristic pentru &orma *ordurii ,antei . ] ,anta dintr-o singur pies <@ ] diametrul nominal al ,antei in inch HtoliI 52 ] pro&ilul ,antei ET@F ] ad(ncimea de comprimareV @Fmm

An)renarea rotii ' Su* angrenare a roii su*inelegem distana de la supra&aa simetriei ,antei p(na la supra&aa de lipire de *utuc. Aceast este % marime individual pentru &iecare autovehicul in parte 'i se calculeaz la uzina producatoare+ reie'ind din dependena optimal a caracteristicilor de directionare+ sta*ilitate 'i de asemenea de sarcinile la care este supus' transmisia.

Qn &igurile de mai sus sunt prezentate ,ante cu angrenare pozitiv 'i negativ a roilor. #tre ele se re&er diametrul centrelor gurilor de &i.are+ numrul gurilor de &i.are 'i diametrul lor+ diametrul gurii de montare pe *utuc. /i0punere pe Eanta a pre6oanelor' ?iecare tip de ,ant are o dispunere a prezonelor di&erit. Rnele dintre ,ante prezint o du*l dispunere ale prezoanelor+ pentru a mri gama de ma'ini pe care se potrive'te acea ,ant. $aEoritatea Eantelor 0unt repre6entate in ,elul ur"ator' @U<MM J @Z O reprezint numarul de aleza,e ale ,antei necesare pentru montarea cu prezoane pe autovehicul. J <MMZ - reprezint diametrul cercului de amplasare a prezoanelor+ msurat in mm. Msurarea diametrului de dispunere a prezoanelor la ,antele care au @ sau B prezoane se &ace din a.a de simetrie a unui prezon si p(na la o alt a. de simetrie a unui alt prezon+ diametral opus &at de primul.

"a ,antele prevzute cu A preazoane+ msurarea diametrului de dispunere este un pic mai di&icil+ aceasta necesit(nd anumite instrumente+ msurarea apro.imativ put(ndu-se &ace de la a.a unui prezon pan la un punct a&lat diametral opus pe un cerc imaginar creeat de cele A prezoane.

Supradi"en0ionarea' Supradimensionarea ,antei si a anvelopei+ a &ost g(ndit pentru a mri per&ormanelele si in&ai'area autovehiculului dumneavoastr. Se realizeaz prin montarea unor ,ante cu diametru mai mare si a unor anvelope cu raport de inlime mai sczut. Se are in vedere c in urma acestor modi&icri s se pstreze diametrul general al roii la o di&eren de ma.im >N+ &at de diametrul iniial. Acest lucru este important deoarece+ variaii mai mari ale diametrului ar conduce la pro*leme legate de tractiune 'i in &inal la un consum de car*urant modi&icat. !e asemenea+ la ma'inile dotate cu &r(nare asistat de calculator ar putea aprea anumite con&uzii+ a,ung(ndu-se la imposi*ilitatea de &r(nare accelerat.

Re)ula pentru 0upradi"en0ionare' )lus <V #re'te limea seciunii cu <M mm+ scade aspectul cu <M puncte. #re'te diametrul ,antei cu < inch. )lus 2V #re'te limea seciunii cu 2M mm+ scade aspectul cu 2M puncte. #re'te diametrul ,antei cu 2 inch. Ale6aEul central al Eantei' Aleza,ul central al ,antei se re&era la prelucrarea din mi,locul rotii care centreaza ,anta pe *utuc. Avand in vedere ca ma,oritatea ,antelor sunt produse in serie+ acestea sunt &a*ricate cu un aleza, largit+ care poate &i micsorat cu a,utorul unor inele de reducere a diametrului. Aceste inele sunt &a*ricate din plastic dur sau metal. 3olul inelelor este acela de a centra rotile per&ect pe a.+ evitand ast&el ,ocurile

radiale ale rotii dupa montarea ei. ?ara montarea acestor inele e.ista riscul aparitiei de vi*ratii+ chiar daca rotile sunt montate corect si per&ect echili*rate. C!eia dina"o"etrica' Toate prezoanele rotilor tre*uiesc montate cu a,utorul unei chei dinamometrice. ?olosind o cheie de acest gen se asigura ca montarea este realizata corect. )arametrii de strangere se gasesc scrisi in manualul masinii. !aca ati montat pentru prima oara pe automo*ilul dumneavoastra+ ,ante noi+ dupa un drum de <MM-<AM 0m va tre*ui sa restrangeti prezoanele cu cheia dinamometrica la parametrii prescrisi. Indreptarea Eantelor ' Se &ace prin de&ormare plastica la rece. Rneori+ la ,antele din aluminiu este necesara o incalzire+ nu mai mult de <@M# Hdupa aceasta temperatura in momentul racirii apar tensiuni remanente in materialI. "a &el ca in cazul echili*rarii+ centrul de masa al rotii in momentul indreptarii corespunde cu centrul de masa al rotii montate pe masina. !in acest motiv+ &oarte importanta este prinderea rotii pe masina de indreptat.

AliaE 0au oel H )rincipalele di&erente intre ,antele din alia, si cele din otel constau in dura*ilitate si duritate. Ma,oritatea ,antelor de per&ormanta+ sunt realizate din alia,e pe *aza de aluminiu. )rin &olosirea ,antelor din alia,+ nu numai ca veti modi&ica aspectul masinii dumneavoastra+ dar ii veti creste si per&ormantele. !uritatea crescuta+ duce la o durata de viata mai mare+ ce asigura o uzura scazuta a anvelopei. Scaderea in greutate va &ace mai usoara schim*area directiei de catre so&erul automo*ilului si va a,uta la accelerare U &rinare.

Dant din alia,e u'oare turnate Alia,e (n *aza aluminiului Alia,e (n *aza magneziului &or,ate Alia,e (n *aza aluminiului Alia,e (n *aza magneziului

Ta*elul 2.2.Dant con&ecionat din oel. Dant matriat Acoperit cu metal Acoperit cu crom Acoperit cu electro&orez Acoperit cu cata&orez ^ lac Acoperite cu pul*ere

Con0tructia Eantelor din aliaE ' E.ista multe modalitati de constructie a rotilor. Ma,oritatea ,antelor din alia, sunt realizate din una+ doua sau trei *ucati montate intre ele. #(nd ,anta este &ormat dintr-o singur *ucat+ aceast este turnat intr-o matrit. #(nd in componena ,antei intra dou pri+ acestea suntV partea centrala si partea e.terioara pe care se monteaza anvelopa. Acesea sunt asam*late+ &ie prin sudare+ &ie prin insuru*are. #onstructie realizata din trei parti componenteV centru+ ,umatatea interioara a

,antei si ,umatatea e.terioara a ,antei. Asam*larile celor trei parti se &ace prin suru*uri. Modul de &a*ricatie este &oarte important pentru a asigura o *una calitate a rotii. Sunt descrise mai ,os cele mai importante etape ale &a*ricatieiV ForEarea' #onsiderata a &i cea mai *una metoda de &a*ricatie+ &or,area permite compresia unei *enzi de aluminiu Ho *ucata unitara de aluminiuI + trans&ormand-o intr-o ,anta din aluminiu Hpounds o& pressureI. Acest procedeu realizeaza o roata care este mai dura dar si mai usoara decat roata o*isnuita din aluminiu. Turnarea la pre0iuni Eoa0e ' Este cea mai des &olosita metoda de realizare a ,antelor. Metalul lichid este turnat in matrite si este lasat sa se intareasca pana cand roata poate &i scoasa. Counter pre0ure la0tin) ' 9pusul turnarii+ in acest caz metalul lichid nu este turnat ci a*sor*it &olosind o pompa. Aceasta reduce impuritatile+ &acand ca ,anta sa &ie mult mai dura. )e ,antele destinate pentra montarea anvelopelor &ara camere+ se &oloseste conturul de securitate. E.ista cateva contururi de securitate. d sa mentionez numai cateva semne mai des intalniteV h 5 - inveli' unilateral Hnumai pe partea e.terioara a ,anteiI+ h 52 - invelis du*lu+ h #5 - invelis du*lu com*inat+ h ?5 - invelis plat. In timpul prezent ma,oritatea producatorilor produc ,ante cu contururi de securitate pe am*ele parti. #a nea,uns invelisul ingreuneaza demontarea anvelopei.

Gantele din oelV In prezent ele au % intre*uinare &oarte larg. Sunt compuse din ,anta propriu zis 'i discul sudat pe ea dintr-o plac de oel. #u ,ante con&ecionate din oel se conipleteaz ma,oritatea autovehiculelor la uzinele productoare. )rioritaile ,antelor din oelV

)reul sczutP )osi*ilitatea remedierii dup de&ormare. !up lovitur ele nu crap ci se (ndoaie

NeaEun0uri' h =reutatea mare si imposi*ilitatea de K % mic'ora. h Mai puine posi*iliti de dizainP h Sunt mai puin rezistente coroziuniiP In ta*ela de mai sus sunt indicate cateva ,ante Je.otice" con&ecionate din oel. !e e.emplu ,anta cu schie+ care ins nu permite utilizarea anvelopelor &ar camere. !e asemenea aceste ,ante au necesitatea strangerii schitelor la &iecare <M2M mii 0m. )ozitiv la d(nsele este % rcire mai e&icient a &r(nelor si aspectul e.terior elegant. Gante ,a+ricate din aliaEe u4oare ' Se con&ecioneaza din alia,e pe *aza aluminiului 'i magneziului prin turnare sau &or,are.

Gante turnate din alu"iniu ' In comparaie cu celelalte au % prioritate deose*it - greutatea mai mic. d

,ant turnat din aluminiu este cu <A->MN mai usoar dec(t una de aceiea' dimensiune con&ecionat din oel. )entru % ,ant A+AD.l> aceasta este de apro.imativ < 0g. !in teoria conducerii autovehiculului se cunoaste ca mic'orarea greutii prilor ne arcate ale autovehiculului+ catre care se atarna 'i roile+ duc la deplasarea mai lent a autovehiculului. In a&ar de aceasta se mic'oreaza si momentul de inerie a autovehiculului+ care in&lueneaz mult procesul accelerarii 'i &r(nrii autovehiculului. Se micsoreaza uzarea pieselor transmisiei+ se im*unteste dinamica automo*ilului si se mic'oreaz consumul de com*usti*il.!e asemenea utilizarea alia,elor u'oare permite s-i dm ,antei orice &orm 'i prin aceasta s rcim mai e&icient &r(nele. Dantele con&ecionate din aluminiu nu sunt e.puse coroziunii in asa masur ca cele din oel. $ea,unsul principal al ,antelor turnate este imposi*ilitatea remedierii lor dup de&ormare. Dantele producatorilor occidentali sunt con&ecionate din alia,e &oarte *alansate care asigur % rezisten mai mare la lovituri 'i % greutate mai mic a lor.

Gante turnate din "a)ne6iu ' Aceste ,ante au aceleasi caliti per&ormante ca 'i cele din aluminiu+ numai ca sunt &oarte ne rezistente la coroziune. #erinele pentru prote,area lor de coroziune sunt &oarte inalte+ de aceea ele se acoper cu di&erite vopsele 'i lacuri rezistente la orice &actor al mediului incon,urtor Gante ,orEate' Se con&ecioneaz prin metoda mtririi &ier*ini din alia,e de aluminiu sau magneziu cu prelucrarea mecanic 'i termica de mai apoi.. )rin aceasta se asigur % rezisten 'i rigiditate &oarte inalt+ % rezistena inalt coroziunii. Dantele con&ecionate prin &or,are nu necesit protectie suplimentar. In urma loviturilor ,anta &or,at nu se crap ci se de&ormeaz. Aceste ,ante sunt de <+A-2 ori mai u'oare dec(t celelalte. !eoarece la ele lipsesc porii ce pot aprea in timpul turnrii pe aceste ,ante se pot monta anvelope &ar camere. $ea,unsul principal al lor este

pretul ridicat 'i mai puine posi*iliti pentru lucrul de disain. Marcarea ,antelor indic limea ei+ diametrul+ ci&rele indic diametrul in toll. "itera dintre primele dou ci&re indica &orma marginilor 'i de asemenea &orma plcilor 'i a canelelor. In prezent cea mai raspandita &orma este ci indicele D. In a&ar de aceasta pe ,ant se indic uzina producatoare+ marca de comer+ numrul roii con&orm catalogului+ data &a*ricrii 'i corespunderea standardului. Para"etrii principali ' Alegerea ,antei numai dup diametrul de montare poate duce la rezultate triste+ cel mai ru care poate &i este necorespunderea ,antei alese cu autovehiculul. !e aceea la alegere este necesar de luat in consideraie 'i muli ali &actori+ care (i poate cunoa'te numai un specialist cu e.perien 'i cuno'tinele respective.

#-7 Cra"poanele 0i an elopele-

Ar)u"ente pe "ar)inea utili6arii Sunt poziii diametral opuse re&eritor la utilizarea anvelopelor cu crampoane. )entru 'o&eri acestea sunt % deplasare mai sigura pe timp de iarna+ ins pentru lucrtorii de la direcia drumurilor este % pro*lem+ deoarece drumurile se accidenteaz mai repede. "a moment inc nu este clar ce ar &i mai *ine.cponenii crampoanelor se *azeaz pe respectarea ecologiei. #a argument se aduce coninutul mai inalt de cancerigene de la pra&ul eliminat din as&alt+ si zgomotul mai mare+ care poate distinge si E2dB.)arta'ii crampoanelor nu sunt de acord cu aceasta poziie. #u ci&rele pe masa ei demonstreaz+ ca ecologia este a&ectat in primul r(nd de serviciile de gospodarire a drumurilor+ care acopera supra&aa drumurilor cu di&erite su*stane chimice. "a milioanele de metri cu* de gaze de esapament eliminate in atmos&era de autovehicule pra&ul de as&alt se poate de nici nu a &i luat in

considerare. Insa utilizarea crampoanelor permite de a pastra sanatatea iar deseori si a sutelor de viei omenesti. Ins dai s ne reintoarcem la securitate. #rampoanele sunt cele mai sigure mi,loace de deplasare a autovehiculelor pe timp de iarna. Mai ales ele sunt utile pe ghea umed la temperaturi in ,urul la Mb# si de asemenea pe drumurile acoperite cu zapad si intensitate mare la tra&ic. Autovehiculul dotat cu anvelope cu crampoane este cu mult mai u'or de controlat in timpul mi'crii chiar si pentru un inceptor. #hiar 'i in condiii e.tremale lungimea cursei de &r(nare este in prevederile rezona*ile. Inc un argument+- in Suedia sa petrecut un calcul unde a &ost demonstrat c utilizarea anvelopelor cu crampoane ar permite statului s economiseasc mai mult de un milion de crone anual. Conclu6ie' Rtilizarea crampoanelor antiderapante este dictat de condiii o*iective in *aza crora se a&l securitatea si vieile oamenilor.

#-7-1 Cra"poanele' con0trucia 4i in0talarea#rampoanele antiderapante sunt inventate cu mult mai inainte dec(t autovehiculele. In tarile Europei #entrale erau *atute cuie de &ier in rotile carutelor pentru evitarea deraprii.9dat cu apariia anvelopelor din cauciuc crampoanele au &ost date uitrii+ deoarece nu e.ist tehnologia &i.rii lor pe anvelope. "a inceputul anilor <F>M ele din nou au inceput s &ie utilizate la autovehiculele sportive iar pe la mi,locul anilor <FAA 'i la celelalte autovehicule dup dorint. !up multi ani aceasta piesa simpl a avut multe schim*ri constructiveV se schim* &orma+ materialele de &a*ricare. #ramponul contemporan este compus din doua pri -corp 'i partea de lucru care se &i.eaz pe anvelopa prin presare sau lipire. #orpul de regul+ este con&ectionat din otel moale sau din alia, special pe *aza

aluminiului. Sunt corpuri con&ectionate din mase plastice cu duritate ridicat+ ins ele pana ce se uzeaz mai repede. Sunt crampoane &a*ricate din ceramica minerala ins pretul lor este destul de mare 'u nu sunt atat de rezistene la uzur. #rampoanele antiderapante se monteaz in ori&icii speciale &a*ricate in protector la uzina producatoare sau se gauresc suplimentar. #rampoanele se monteaz in desenul protectorului con&orm unei scheme sta*ilite in a'a mod ca in momentul contactului protectorului cu drumul in aceasta zon s &ie de la E pan la <2 crampoane concomitent. #el mai per&ormant productor de crampoane in prezent este &irma &rancez Rgigrip. #-7-# E.ploatarea an elopelor dotate cu cra"poane!ac respectm regulile sta*ilite la e.ploatarea anvelopelor dotate cu crampoane permite distingerea unui parcurs de @M-@A mii 0m.In primul r(nd automo*ilul tre*uie s &ie dotat concomitent la toate roile cu crampoane+ deoarece in caz contrar nu se poate de vor*it despre securitate la tra&ic. In al doilea r(nd anvelopele dotate proaspt cu crampoane tre*uie s parcurg % perioad de rodare de AMM 0m cu viteza de BM-CM 0mUora. In aceast perioad nu se recomand de accelerat sau &r(nat *rusc. In al treilea rand este necesar incontinuu de veri&icat presiunea in pneuri. )arcursul indelungat cu presiunea co*or(t duce la uzarea rapid a crampoanelor sau la caderea lor inainte de termenii de serviciu. $u se admite deplasarea cu % viteza mai mare de CMN de la cea nominala. $u se recomand montarea crampoanelor de sine sttator. !e asemenea la schim*area roilor cu locurile nu se admite schim*area direciei de rotaie. In timpul deplasrii pe un drum lunecos 'i cu % intensitate mrit la tra&ic nu tre*uie de uitat c cursa de &r(nare la autovehiculul dotat cu crampoane este mai scurt 'i atunci autovehiculul din spate poate sa va loveasc

#-I Acti itiele te!nice 4i or)ani6atorice pentru "eninerea

constituie o miz uman considera*il+ care de cele mai multe ori+

Securitatea rutiera

este ignorat. ?iind o pro*lem ma,or a societii+ securitatea rutiera aduce atingere vieii cotidiane si cere o mo*ilizare permanent a autoritailor pu*lice. In conte.t sunt prezentate metodele &olosite pentru descrierea situaiilor speci&ice
tra&icului rutier

'i evolutia cercetarii siguranei circulaiei pe drumurile pu*lice+ &iind

identi&icate cinci modele de a*ordare a acestui su*iect V din punct de vedere descriptiv+ predicativ+ al riscului+ al consecintelor 'i e&ectelor produse de accident+ precum si din punct de vedere al implementarii modelelor de asigurare a siguranei
tra&icului rutier

/in ace0t punct de edere e0te nece0ar 0 0e cree6e un pro)ra" e,icient de a0i)urare a 0ecuritii circulaiei rutiere5 care cuprinde ur"toarele etape' -tratarea siguranei circulaiei rutiere ca pe o pro*lem de sntate pu*licP -crearea unei strategii larg acceptate asupra viitorului siguranei transportului rutierP -identi&icarea si centralizarea intregii pro*lematici din domeniul siguranei circulaiei rutiereJ -sta*ilirea o*iectivelor generale la nivel local regional si national si multistatalP -de&alcarea o*iectivelor generale in sarcini speci&ice &iecrei pro*lematiciP -trans&erarea responsa*ilitatilor cu privire la asigurarea sigurantei rutiere+ de la nivel national la nivel regional sau localP -ela*orarea unor strategii de &luidizare a tra&icului si asigurare a sigurantei circulaiei
rutiere

-sta*ilirea responsa*ilitilor+ a rolurilor instituionale si organizaionale ce revin &iecarui &actor implicat in realizarea acestui programP -sta*ilirea *ugetului necesar siguranei circulaiei -corelarea &ondurilor alocate de la *uget pentru acoperirea cheltuielilor determinate de accidentele auto+ cu sumele necesare aplicrii msurilor de asigurare a siguranei

circulaiei rutiereJ -educarea pu*licului si a &actorilor de decizie in domeniul circulaiei rutiereP -analizarea studiului de tra&ic rutier 'i+ dac este necesar+ luarea msurilor ce se impun pentru asigurarea siguranei acestuiaP -ela*orarea unor sisteme e&iciente+ in vederea respectarii siguranei circulaiei rutiereP -asigurarea siguranei tra&icului pe dumurile pu*lice printr-un management cu o*iective speci&ice pentru &iecare zona de risc si sta*ilirea unor sisteme de monitorizare in scopul msurrii permanente a indicatorilor de siguranP

Centura de 0i)urant '

#entura de sigurant este un element indispensa*il pentru un codus sigur. Este o inventie ce isi are rdcinile inc in anii AM ai secolului ii+ atunci c(nd s-a vzut necesitaea unei ast&el de opiuni+ pentru a preveni urmarile tragice ale accidentelor. ?uncia centurii de sigurant este de a va prote,a corpul de lovituri violente in cazul impactelor. In momentul producerii unui impact puternic+ corpul !vs va tinde s se

mi'te in continuare in direcia in care se misc anterior impactului+ cu o &ora

incredi*il de mare. Ast&el+ puteti suport lovituri dure de par*riz+ volan+ consola automo*ilului+ sau chiar... s &ii proiectat in a&ar automo*ilului... Ast&el de cazuri pot &i mortale. Av(nd centura de siguran cuplat+ aceasta va reine corpul apopiat de scaun+ nepermi(ndu-i s suporte lovituri violente sau s &ie proiectat in e.terior. #hiar 'i la impactele laterale+ odat av(nd centura cuplat+ corpul !vs. va &i meninut aproape de scaun+ iar acesta va indeplini un rol protector. #entura de siguranta tre*uie s &ie cuplat de ctre toi ocupanii salonului+ de la 'o&er p(n la pasagerii din spate chiar. Acest lucru cu siguran nu tre*uie &cut doar din &ric amenzilor poliiei+ ci anume din gri,a &a de viaa !vs. 'i a &amiliei !vs. S-ar putea ca pretul pentru ignoran s &ie prea mare... Scaunele pentru copii '

#opii mici tre*uiesc transportati in automo*ile doar in scaune speciale destinate acestora. Acestea se intaresc cu a,utorul centurilor de siguran+ si av(nd un schelet &cut din materiale dure+ o&er copilului o protecie sporit in caz de impact. $u negli,ai importana acestor scaune pentru copii+ e&iciena lor este intr-adevr mare+ iar viaa copiilor !vs. este mult prea scump pentru a o supune riscurilor suplimentarec

Re0pectarea re)ulilor de circulaie ' 3espectarea regulilor de circulaie+ este+ pro*a*il+ cel mai important lucru la care tre*uie s se atrag atenia atunci c(nd se circul pe drumurile pu*lice.

!ou dintre incalcrile grave sunt cauza cea mai &recventa a accidentelor rutiereV depasirea vitezei legale admise+ si conducerea in stare de e*rietate. Acestea sunt urmate de alte cauze+ precum lipsa e.perienei 'o&erilor+ neadaptarea condusului la condiile de tra&ic+ nerepectarea indicatoarelor de prioritate si a semnalelor sema&oarelor+ etc. 8a reamintim ca pe teritoriul 3epu*licii Moldova+ con&orm #odului 3utier+ viteza ma.imal admisa la circulaia in localiti este de BM 0mUh+ iar in a&ar acestora O FM 0mUh. Teoretic vor*ind+ avem viteza ma.imal admis de <<M 0mUh pentru a'a numitele drumuri pentru autoturisme+ 'i <>M 0mUh pentru autostrzi. Autostrzi ins nu prea avem la moment+ ceea ce inseamn c viteza ma.imal real admis este de FM 0mUh. In primul r(nd+ circul(nd cu o vitez adecvat+ vei avea posi*ilitatea s controlai automo*ilul mult mai *ine in cazul unor situaii de pericol si vei putea opri in timp util automo*ilul. #hiar dac impactul este iminent+ urmrile acestuia vor &i mult mai puin grave daca se va circula cu o vitez adecvat. #(t prive'te conducerea automo*ilului in stare de e*rietate+ aceasta poate &i o adevarat crim. In multe ri+ pentru aceasta incalcare este intentat dosar penal+ ceea ce inseamn c se poate &ace si inchisoare pentru a'a ceva. Intr-adevr+ chiar dac ne pare ca avem inc destul luciditate pentru a conduce+ reaciile noastre vor &i cu mult int(rziate+ iar in cazul unor situaii periculoase+ vei reaciona prea t(rziu. $emaivor*ind de stri avansate de e*rietate+ cand percepia direciei 'i a distanei este distorsionat puternic+ put(nd rezulta in impacte violente. #onduc(nd in stare de e*rietate+ va e.punei pericolului nu doar pe !vs.+ ci 'i pe toi ceilali participani la tra&ic. )roduc(nd un accident putei omori din culp un pieton+ sau un ocupant al altei ma'ini... Iar in ast&el de momente viaa !vs. va lua o intorsatur dramatic 'i i'i va intrerupe cursul normal. #hiar dac vei &i implicat intr-un accident in care nu vei &i cel vinovat+ conducerea in stare de e*rietate+ atrage dupa sine masuri e.trem de grave+ printre care privarea de dreptul de a conduce+ amenzi usturtoare+ etc.

#irculai intotdeauna cu mintea lucid+ cu vitez adecvat+ respectai regulile de circulaie+ cuplai centura de siguran+ 'i accidentele rutiere vor &i in numr mult mai micc PARTEA PRACTIC% APLICATI&'

CAPITOLUL auto e!iculelor "ilitare

Calculu te!nolo)ic de reparaie a pneurilor

(-1 Calculul u6rii an elopelor in ti"pul e.ploatrii auto e!iculelor$ormele de rula, ale anvelopelor sunt sta*ilite (n ordinul MA $r.<AE din <F iulie 2MM2. $ormele de rula, ale anvelopelor reprezint parcursul minim pe care acestea tre*uie s-l realizeze de la dare (n e.ploatare pSn la casare. $ormele de timp repezit durata minim de &olosire a anvelopelor+ dac (n aceast perioad nu s-au (ndeplinit normele de rula,. "a rula,ul e&ectiv al anvelopelor+ inclusiv al anvelopelor re'apate de pe automo*ilele+ tractoarele rutiere 'i remorcile care lucreaz (n condiii speciale se acord un spor de 0ilometri Hore de &uncionare la remorcile tractoarelor rutiereI (n procente+ precum urmeazV #8 K pentru anvelopele automo*ilelor &olosite permanent pentru remorcarea avioanelorP pentru anvelopele automo*ilelor &olosite permanent pentru transportarea lichizilor speciali agresivi HcoroziviIP pentru anvelopele automo*ilelor+ tractoarelor rutiere 'i remorcilor care ruleaz pe pistele *etonate ale aerodroamelorP 12 K pentru anvelopele ce echipeaz automo*ilele 'i remorcile care au instalaii speciale montate permanent pe 'asiu Hautostaii+ autoateliere etc.I care reprezint

sarcina util a acestoraP pentru anvelopele automo*ilelor de traciune HautotractoarelorI utilizate pentru trdarea remorcilor HsemiremorcilorI cu capacitatea de (ncrcare 2M tone 'i mai mare sau ce lucreaz cu dou remorciP 18 K pentru anvelopele automo*ilelor+ tractoarelor rutiere 'i remorcilor care lucreaz (n dispozitivele speciale antiaeriene sau radiotehnice+ (n zone de &rontier+ in interiorul 'antierelor 'i carierelor+ la amena,area valurilor de pmSnt+ la construcia 'i reparaia drumurilor de &ier 'i 'oselelor+ aerodromuri 'i la amena,area trecerilor peste cursuri de ap+ cu e.cepia anvelopelor parcurilor de pontoaneP pentru anvelopele automo*ilelor grupei 'coal 'i pentru ale celor &olosite la instruirea practic de conducere (n vederea o*inerii permisului de conducereP pentru anvelopele autocisternelor de alimentare cu car*urani+ autocisternelor+ autocamioanelor 'i remorcilor de transport &olosite permanent pentru transportarea car*uranilor lu*ri&ianilor 'i a autostaiilor de transvasare a car*uranilorP pentru anvelopele auto*asculantelor 'i autocamioanelor (ncrcarea crora se e&ectueaz din *uncre sau cu e.cavatorulP pentru anvelopele automo*ilelor &olosite (n calitate de ma'ini de traciune HautotractoareI pentru remorcarea armamentului 'i tehnicii militare 'i a automo*ilele-remorchere Hautotractoarelor cu 'aI care permanent lucreaz cu remorc HsemiremorcIP pentru anvelopele ce echipeaz autostaionalele+ autodu*ele+ auto&urgonetele 'i autocamionetele realizate pe 'asiu de autoturism. E.emple de caicul 'i de modul (n care se ine evidena sporurilor acordate la rula,ul e&ectiv al anvelopelor montate pe autovehiculele care lucreaz (n condiii speciale s(nt prezentate (n ane.a nr. <M. $ormele de rula, a anvelopelor se mic'oreaz cu 2 K pentru &iecare an dup e.pirarea a cinci ani din momentul producerii H&a*ricriiI acestora. Anvelopele+ care 'i-au (ndeplinit norma de rula, 'i au atins limita de uzur HadSncimea canalului pro&ilului pe toat circum&erina este mai mic decSt se permite de ctre 3egulamentul circulaiei rutiere Y se supun casrii+ de regul (n setHtoate anvelopele ce se a&l pe ma'inI. Qn cazuri separate se permite casarea anvelopelor cSte o pereche Hde pe o punte+ a.I 'i cSte una+ (n cazurile acestea &uncionarea anvelopelor de rezerv nu se

consider+ (n marea unitate Hunitatea militarI anvelopele noi se repartizeaz pentru vehicule (n schim*ul anvelopelor casate sau pentru (mprosptare 3ula,ul anvelopelor se sta*ile'te prin relaiaV

Ra =

n nt

. H)e& ^jI

Qn careV
Ra

- rula,ul realizat de &iecare anvelop din dotarea autovehiculului (n 0m e&ectivi

H9re de &uncionare la tractoarele rutiereI+

n

- numrul de anvelope montate pe autovehicul+

t

- numrul total al anvelopelor care echipeaz autovehiculul+ inclusiv cele de - parcursul autovehiculului (n 0m e&ectivi Hore de &uncionare ia tractoarele

rezerv+
P ef

rutiereI+ j - sporul de 0m Hore de &uncionare la tractoarele rutiereI care se acord (n plus &a de rula,ul e&ectiv al anvelopelor montate pe automo*ile+ tractoare rutiere 'i remorci care lucreaz (n condiii speciale. Anvelopele+ ce au (ndeplinit normele de rula, sau de timp nu mai puin de 78 % 'i care (ndeplinesc condiiile pentru a &i re'apate Hreparate prin aplicarea unei *enzi de rulareI se predau (ntreprinderilor de reparaie a anvelopelor. $u se admit spre re'apare anvelopele cu presiune regla*il Hvaria*ilI termenul din momentul producerii H&a*ricriiI crora a dep'it E ani 'i anvelopele pentru autoturisme - cu termenul de la producere H&a*ricareI dep'it de C ani. Anvelopele autovehiculelor+ inclusiv 'i a mi,loacelor de mo*ilitate a armamentului cu consumul limitat de motoresurse 'i care se a&l (n conservare Hla pstrare de lung duratI+ de asemenea+ a transportoarelor *lindate 'i motocicletelor se supun (mprosptrii Hschim*rii cu noi anvelopeI. Anvelopele cu presiune regla*ilHvaria*ilI 'i &a*ricate con&orm STAS >E.MM@<MC-CC se (mprospteaz peste <2-<@ ani+ anvelopele rSmase - peste B-E ani de la producerea H&a*ricareaI

acestora. Qmprosptarea anvelopelor+ de regul+ se e.ecut (n acela'i timp cu e.ecutarea (ntreinerii tehnice sau reparaiei regulamentare. Anvelopele 'i camerele de aer de pe autovehiculele de la grupele ""upt"+ "?ront" sau "Stoc" se utilizeaz+ iar anvelopele 'i camerele de aer uzate se valori&ic (n con&ormitate cu prevederile ane.ei nr. <<. !urata de serviciu a trusei auto pentru reparaii curente a anvelopelor A3k se sta*ile'te > ani+ pentru clei (n tu*uri - < an. )arcursul pentru camerele de aer se sta*ile'te ast&elV M+EA din norma de rula, a anvelopelor noi care se monteaz la toate autovehiculele cu e.cepia remorcilor grele HtrailerelorIP M+CA din norma de rula, a anvelopelor care se monteaz la remorcile grele HtrailerI. Toate schim*rile de anvelope 'i camere de aer vor &i consemnate (n cartea tehnic Hde e.ploatareI a autovehiculelor+ inclusiv 'i cu precizarea &elului anvelopelor Hcu carcase radiale sau diagonaleI.

(-# Con0tructia pneului5 deter"inarea a"pla0rii 0traturilor la carca0-

3A!IA" - anvelopa radial+ !IA=9$A" - anvelopa diagonal Hvedei desenulI Securitatea in cazul de deteriorare a pneului depinde+ in primul rind de+ rezistena carcasei. )entru pneurile diagonale presiunea de distrugere este egala cu )lM)a+ iar pentru pneurile radiale nu mai puin de 2.A M)a Hacesta este un indiciu considera*il mai mare decit presiunea aerului in timpul e.ploatrii+ care este egal cu M.2 M)aI Anvelopele radiale intr-o msur mai mare satis&ac cerinele securitii. )rioritile anvelopelor radiale sunt - uzura mai mic 'i rezistena mai mic la rulare H 'i una 'i cealalt rezult &aptului c sunt invelite cu *riul carcaseiI. "a pneul diagonal in procesul contactului cu drumul se schim* direcia incracis+ale straturilor+ rezultatul este &enomenul suprainclzirii anvelopei in zona de contact+ care mare'te uzura pneului 'i pierderi la rulare.

)rioritile anvelopelor radiale suntV h h d transmitere mai *un a &orelor laterale si longitudinaleP d rulare impeca*ila liniaraP

h h

d reacie mai rapid la intoarcerea volanuluiP Mai *une caracteristici de elasticitate care se o*serv mai ales la vitezele mai mari decit EM 0mUh 'i se e.plic prin &aptul c anvelopa radiala aproape c nu-'i schim* pro&ilul la vitez mareV

d capacitate mai mare de rezistenta la incarcaturi in comparatie cu % anvelop diagonal de aceea' dimensiuneP #u toate aceasta pneurile diagonale au 'i ele unele caliti deose*ite+ ca spre

e.emplu+ % distri*uire mai uni&orm a sarcinilor locale+ ce nu e puin important la deplasarea pe drumuri accidentate. !e aceea ca pre&erint ele se &olosesc pe drumurile de ar+ la autovehiculele ce activeaz pe terenuri accidentate 'i la lucrrile din gospodria steasc. Anvelopele diagonale 'i anvelopele radiale cu cord de oel+ care in prezent au % rspindire deose*it nu pot &i utilizate in nici un mod la autovehicule impreun. Ele pot &i utilizate numai integral. Montarea anvelopelor di&erite la acela' autovehicul este categoric interzis. <M. !9T )<?5 A3!R - aceasta inscripie semni&ic J!9T" indic la con&ormitatea 'i cerinele " actelor normative a ministerului de transport a RSA. << 9$"_ S)E#IA""_ T3EI$E! )E3S9$S S59R"! M9R$T TI3ES. )reintampinare la securitateV pre,udiciule serioase pot &i &ladateV h h de&ectarea pneului din cauza presiunii sczute in ea sau din cauza suprasarcinii - este necesar de respectat regulile de e.ploatare indicate de productor. 3uperea anvelopei din cauza monta,ului incorect - presiunea la locul montrii nu tre*uie sa dep'easc @Mpsi H2CA0)aI- de aceia monta,ul pneurilor tre*uie &cut numai de personal a*ilitat in acest domeniu. <2.codul 'i data &a*ricriiV primele dou ci&re - numrul sptminii de &a*ricare H2>-ea sptminI+ a treia ci&ra - anul Ha. <FFCI.

<>.Semnul trecerii testrii con&orm mno ddp. #i&ra indic ara+ unde sa-u dus testrile <@.Inde.ul rezisentei la incrctura 'i categoria de vitez. E2 - inde.ul rezistenei la incrctur+ in cazul nostru se con&irma admiterea masei+ care se aplic asupra anvelopei+ care este egal cu @CA 0g. q - categoria de vitez + indic la vitez ma.im 'i deplasarea automo*ilelor u'oare.H priviti ta*ela nr.lI

Ta*ela < !ependena vitezei deplasrii de tipul pneului #ategoria ) q 3 8iteza <AM <BM <CM #ategoria S T 5 8iteza rEM <FM 2<M #ategoria 8 7 _ 8iteza 2@M 2CM >MM

Marcarea suplimentar a anvelopelor V <. 3otation de interes+ tre*uie de evideniat necesitatea inerii presiunii regulamentare in pneu. !ac resursa de parcurs al anvelopei cu respectarea presiunii indicate % primim de <MMN + atunci la mic'orarea presiunii cu rezerva de parcurs scade pin la EAN+ la scderea cu @MN - apro.imativ BMN+ la scderea cu BMN aproape 2ANI. direcia de rotaie a anvelopei. Montarea pneurilor

#auza const in &aptul suprainclzirii anvelopei. Analogic se mare'te uzura 'i la ridicarea presiunii in anvelop+ ins nu pe marginile anvelopei ci pe partea ei central. In diagrama de sus se re&lect acest proces. acest &el tre*uie s se produc in a'a mod+ ca direcia de rotaie+ artt cu sgeata pe &lanc+ s coincid cu direcia de rotaie a rotii.

2. )neurile asimetrice. "a montarea pneurilor cu desen asimetric este necesar corect de orientat &lancul pneurilor. In acest caz &lancul interior se inseamn cu cuvintele "SI!E ?A#I$= I$7A3!S" - partea indreptat inauntruHsau "I$SI!E"I. >. T7I HT3EA! 7EA3 I$!I#AT93I - indic inlimea desenului anvelopei.Hindicatorul uzarii pneuluiI. In con&ormitate cu cerintele internaionale este necesar de petrecut schim*area pneului odat cu a,ungerea desenului protectorului la acest indicator egal cu <+B mm. @. T3EA! 7EA3 iii T3A#TI9$ A TEM)E3ATR3E s - in&ormaie despre calitatea anvelopei primit in SRA.

A. In a&ar de aceasta dac pe pneu se a&l inscripia "!A"+ aceasta semni&ic c acest pneu are un de&ect secundar + ceia ce inseamn c acest pneu se poate de instalat doar la remorc sau la autovehicul+ ins viteza de deplasare nu poate &i mai mare de <MM 0mUor. !in in&ormaia + Gt nu este indicat pe anvelop + ins care prezint un anumit interes+ tre*uie de evideniat necesitatea inerii presiunii regulamentare (n pneu. !ac resursa de parcurs al anvelopei cu respectarea presiunii indicate o primim de <MMN + atunci la mic'orarea presiunii cu rezerva de parcurs scade pSn la EAN+ la scderea cu @MN - apro.imativ BMN+ la scderea cu BMN aproape 2AN.

#auza const (n &aptul supra(nclzirii anvelopei. Analogic se mre'te uzura 'i la ridicarea presiunii (n anvelop+ (ns nu pe marginile anvelopei ci pe partea ei central. Qn diagrama de sus se re&lect acest proces.

(- PROIEECTAREA SECTORULUI /E &ULCANILARE(-1 Ela+orarea proce0ului te!nolo)ic de re"edierea a ca"erei de pneuri a auto e!icului-

)rocesul tehnologic de remediere a camerei de pneuri include in sine urmatoarele opereatiuni V pregatirea camerei pentru remediere + roda,ul + pregatirea materialelor necesare pentru remediere + ungerea cleiului si uscarea + carpirea locuriloe deteriorate + vulcanizarea + sle&uirea si veri&icarea.

Nr- /enu"irea d:o operatiei < )regatirea camerei pneurilor pentru remediere

Pro,e0ia E.ecutorului Specialistul pentru vulcanizare

Sculele 0i utilaEul?oar&ece + vulcanizatorul

Conditiile te!nice 0i indicatiile)regatirea camerei pentru remidiere prevede Eliminarea locurior deterioarate + aplicata la rece prin Incalzirea ei pe plita de vulcanizare pe parcursul a 2-> minute + taierea locului deterorat. "ocurile deteriorate Se rotun,esc cu a,utorul &oar&ecelor. !aca locul deteriorate este &oarte mare + atunci se taie

Rn sector al camerei . !aca camera este deterioarata in locul plasariivalvei camerei atunci locul per&orat se taie pentru montarea unei carpituri iar pentru valva se &ace 2 3oda,ul Specialistul pentru !isc a*raziv vulcanizare o&iciu in alt loc. Se e.ecuta cu discul a*raziv pe latimea 2M-2A mm pe tot perimetrul taierii."ocul pentru montarea valvei se roade impre,urul noului ori&iciu pe supra&ata putin mai mare decit supra&ata *ridei de legatura ."a capetele sectorului implantant se roade supra&ata interioara + iar la camera de pneuri O partea e.terioara pe latimea de AM O BM mm. "ocurile per&orate se rod pe sectorul cu diametrul de <A O 2M mm. "ocurile supuse roda,ului se curata de pra& + se improspateaza cu *enzina si se usuca pe parcusul a 2M^>M minute.

> )regatirea componentelor si materialelor necesare

Specialistul pentru vulcanizare

?oar&ece + disc a*raziv

In locurile per&orate si rupture mici Hpana la >M mmI+la material pentru remedierea se &oloseste cauciucul umed pentru remedierea camerilor pneurilor l "a rupture mai mari se pregatesc sectoare de carpituri sigure din camerele de,a ne supuse remedierii + carora li se aplica roda,ul interior.!imensiunea carpiturii tre*uie sa &ie cu 2M->Mmm mai mare sis a nu distinga hotarul roda,ului Hcu 2-> mmI. )entru inlocuirea locurilor deteriorate ale camerei cu dimensiunele mai mare decit AMM mm + se pregatesc din camerele vechi cu aceeasi dimensiune carpiturile respective P lungimea lor tre*uie sa &ie cu EM-<MM mm mai mare decit sectorul inlaturat. Brida &i.arii valvei se taie dintr-o camera de pneuri veche si o talpa de valva noua + care se stang cu clei de cauciuc

Rngerea cu clei si uscarea

Specialistul pentru vulcanizare Specialistul pentru vulcanizare

)erie.

!u*la V prima cu clei cu concetratie ,oasa + a doua -cu clei de concetratie inalta cu uscarea &iecarui strat de clei la temperatura de 2M- >M M # pe parcusul a 2M minute.

Eliminarea deteriorarilor

3ola + peria.

Se prevede aplicarea carpiturilor si presarea lor prin intermediul rolei.)e supra&ata camerei acoperita cu clei se aplica cu tot perimetrul im*inarii sau ori&iciului &asiii de cauciuc cu inaltimea de <A- 2M mm.

8ulcanizarea

Specialistul pentru vulcanizare

8ulcanizatorul .

#amera se plaseaza cu cirpitura pe ploita de vulcanizarea acoperita cu talc + in asa mod+ ca centrul cirpiturii sa coincida cu centrul surupului + ca mai apoi pe sectorul camerei se pune o garnitura din cauciuc si plita de plisare.Timpul vulcanizarii depinde de diminsiunea carpiturii. #ele mai mici se vulcanizeaza pe parcursul a <Mminute+ cele mai mari si im*inarile pe parcursul a <A minute+ *ridele pe parcursul a 2M minute.

Sle&uirea locurilor remediate

Specialistul pentru vulcanizare

?oar&ece. Include in sine sle&uirea la net a marginilor ramase.

8eri&icarea camerei de pneuri

Specialistul pentru vulcanizare

#ada cu apa

Se veri&ica ermetizarea camerei su* presiunea de M+<A Mpa in cada cu apa.

(-D $etoda aprecierii 0c!i"+ului an elopelor la te!nica "ilitar ce 0e a,l la p0trare-

Taoate anvelopele care se a&l la automo*ile HremorciI se intresc dup ele despre care se &ac insemnrile respective in pasaportul tehnic a automo*ilului.'i se con&irm prin semntura 'e&ului serviciului auto al unitii+su*unitii 'i stmpila unitii respective. Evidena anvelopelor care se a&l la depozit se duce in cartelele de eviden a *unurilor 'i in &i'e + dup numrul anvelopelor+ care se a&l in unitatea tehnic la depozit. #artelele de eviden a *unurilor+&i'ele de evidet dup numr a anvelopelor +o*ligator tr*uie s &ie inute la eviden in registru de de eviden documentelor.Anvelopele se in la eviden con&orm categorielor respective care se impart in cinci categorii care sint ' Pri"a cate)orie O anvelope noi+ care au &ost e.pluatate+dar 'i cele care un parcurs nu mai mare de > mii 0m 'i au un termen de la data producerii pin la > ani. A doua cate)orie O anvelope noi+ care au un parcurs de la > mii 0m+ pin la <A mii 0m+ 'i au un termen de la data producerii de la >-A ani. A treia cate)orie - anvelope noi+ care au un parcurs mai mult de <A mii 0m+de asemenea si cele care au &ost reparate sau au un termen de la data producerii mai mult de A ani. A patra cate)orie O care necesit reparaie HremediereI. A cincea cate)orie O de&ormate+reparaia carora este inposi*il+ 'i care urmeaz a &i casate. !eterminarea categoriei sau trans&erul la o alt categorie se &ace in prezena unei comisii de inventariere. Trans&erul se &ace prin untocmirea unui act in care se indic V )arcursul anvelopei + categoria + procenta,ul &ia*ilitii +parcursul de rezerv + tipul reparaiei indinspensa*ile + motivul trans&erului la o alt categorie.

)rocenta,ul &ia*ilitii se determin dup cum urmeaz V

=
Rnde

Y<MMN+

- procentul anual a anvelopei .

- norma de parcus a anvelopei + mii + 0m P

Rnde

- numrul de roi principale la automo*il H&ar rezervI P

- parcusul automo*ilului pe aceste anvelope pe o perioad + 0m P - numarul general de anvelope pe automo*il + inclusiv de rezerv .

In caz de mrirea &actorilor de parcus mrit de norma indicat anuale a anvelopei se determin ast&el '

=
Rnde

h h

Y<MMN

- mi,locia ramas de inalime protectorului . - inalimea desenului protectorului anvelopei noi + mm

Anvelopele ne e.pluatate con&orm planului se trimit la depozit con&orm planului. 8eri&icarea 'i intocmirea documentelor privind casarea lor se e&ectuiaza in prezena unei comisii din interiorul unitii respective su* conducereaa 'e&ului serviciului auto. Anvelopele la depozit se pstreaz con&orm modelului 'i a anului de producere. 9 dat in trei luni camerele anvelopelor+ pneurile tr*uie veri&icate si curaate cu

un material uscat de pra& si de murdrie. Timpul de pstrare a anvelopelor la depozit nu tre*uie s depseasc doi ani din momentul &a*ricrii. Transportarea anvelopelor tre*uie s corespund cerinelor de transport 'i s nu admit deteriorarea lor+ taierea lor cu careva mi,loace ascuite. )neurile la automo*ile se transport in poziie vertical.

(-2 Protecia "uncii.

(-2-1

Protectia "uncii 0i "a0urele pentru in+unatatirea ei-

Traumatismul indusrialsi *olile pro&esionaleisi iau inceputul inca de la aparitia primrlor sculr de lucru. Su* traumatizm de serviciu se su*intelege cazurilr distrugerii tesuturilor organizmului omului prin actiune e.terna in timpul muncii.Interactiunea dintre conditiile de munca si traumatizmul industrial sau *olilor pro&esionale in general poate &i re&lectat con&orm schemei de mai ,os. 5otarirea intre*arilor pentru preintimpinarea pericolelor impulsive sau intimplatoare+ care pot duce la catastro&e sau traume+ nu prezinta e&orturi considera*ile daca se respecta tehnica contemporana de securitate in munca. Mai greu de solutionat este pro*lema prevenirii *olilor pro&esionale in urma acumularii actiunii asupra organismului omului a unui sir de e.citanti si conditii ne adecvate de munca+ caracteristice unor tipuri de productie.!e e.emplu+ prin e.periente speciale s-a sta*iliut+ ca zgomutul la locul de munca cu un nivel de mai mult de BA-FM dB duce la a&ectarea sistemului nervos vegetative.9 activitate indelungata de productie itr-un mediu zgomotos cu nivelul mai mare de FM dB duce la a&ectarea organelor de auz ale omului. !iminuarea zgomutului in diapozonul indicat cu A-<MdB corespunzator

ridica cu tot atitea procente productivitatea muncii.!e aceea au &ost sta*ilite normele niovelului zgomutului in dependenta de caracteristecele &regventei in limitele urmatoare.

- zgomot cu &regventa ,oasa H>MM htI O pina la FM dBP - zgomot cu &rgventa medie H>MM-EMM htI O pina la CA dBP - zgomot cu &regventa inalta Hmai mare de EMMhtI O pina la BA dBP

.Sur0ele pericolului ridicat in parcuri 0i "etodele lui de deter"inareSursele pericolului ridicat in parcul auto pot &iV - dislocarea incorecta a unor cladiri catre alte elemente ale parculuiP - lipsa+ sau dislocarea incorecta a instalatiilor de ingradire+ inscriptiilor de preintampinare si semnelor standarde rutiere+ care reglementeaza regimul deplasarii personalului si autovehiculelor si dispunerea lor in pare. - Incalcarea conditiilor tehnice si masurilor de securitate in timpul utilarii instalatiilor de putere+ iluminare+ vapori-aer si alte comunicatii pe teritoriul parcului. necorespunderea incaperilor+ plat&ormelor amena,ate+ retelei de drumuri si altor elemente modelului de autovehicule dislocat in pare si cantitatii *unurilor tehnice - materiale pastrateP nerespectarea cerintelor anti incendiu dintre unele elemente ale parcuhii si constructiilor in dependents de gradul lor de rezistenta la incendiuP organizarea incorecta aserviciului in parc si ducerea iresponsa*ila a serviciului in parc.

$a0urile 0ecuritatii in ti"pul e.ecutarii lucrarilor 0peciale la locul de "unca' #atre lucrarile principale+ care in&iuenteaza asupra sanatatii e&ectivului in timpul e&ectuarii lucrarilor ui pot aduce la catastro&e se atarnaV - lucrarile de sudare electrica ui cu gazeP - lucrarile ce se petrec in sectia de acumulatoareP - lucrarile de deservire ui reparatie a anvelopelorP - lucrarile e.ecutate la strunguri+ de lacatuuarie e.ecutate la posturile de deservire tehnica sau reparatiiP - lucrarile de tinichigii.

$a0urile de 0ecuritate la lucrarile cu lic!ide 0peciale#atre lichidele speciale se atarna *enzinele+ lichidele antigel+ lichidele de &rane+ dizolvantii ui altele. Toate aceste lichide se pastreaza in locuri special amena,ate. #apacitatile ce contin aceste lichide sunt marcate. Accesul la aceste lichide este limitat. "ichidele antigel contin componentul e.trem de to.ic+etilenglicolul. El nu poate &i eli*erat de la depozit in vase deschise. Alimentarea instalatiilor de racire se petrece nemi,locit din vas &ara utilizarea &urtunurilor. !upa e.ecutarea lucrarilor cu lichidele antigel neaparat se spala mainile cu sapun. Turnarea lichidului din vas in vas se poate e&ectua numai cu a,utorul pompelor speciale. $a0urele de 0ecuritate in ti"pul lucrarilor cu +ateriele de acu"ulatoareE.pluatare+ incarcarea si repararea *ateriilor de acumulatoare sunt legate cu utilizarea acidului sul&uric si dega,area in atmos&era a hidrogenului. !e aceea in

unitatile militare sunt amena,ate incaperi speciale pentru aceste lucrari. Aceste incaperi au asigurate ventilare respectiva si sunt separate de alte incaperi ale punctului de intretinere tehnica si reparatii. )lasind *ateria de acumulatoare sa ne convingem+ ca contactele sint *ine &i.ate+ pentru evitarea aparitiei scinteilor. In incaperile parcului nu se admite &umatul. )entru acest lucru se amena,eaza locuri speciale. In caz ca electrolitul nimereste pe piele sau haine imediat acest loc se sterge si se spala cu solutie de <MN $a#lHsoda de mincatI. $a0urele 0ecuritatii in ti"pul "ontarii 0i de"ontarii pneurilor)neul montat pe ,anta inainte de um&lare se acopera cu dispozitivul de siguranta pentru evitarea ruperii inelului deinchidere. !aca um&larea se e.ecuta in drum+ atunci um&larea se e.ecuta plasind pneul cu inelul indreptat spre pamint.

La lucrul cu co"poneni e+o.it e0te nece0ar de re0pectat ur"toarele re)uli' "a (nceputul lucrrilor cu smoal este necesar de uns pielea m(nelor cu un strat su*ire de spun. "a amestecarea soluiei cu componeni de e*o.it+ este necesar de uitat rsu&larea cu a*uri de la reacia chimic. - Este categoric interzis accesul 'i lucrul cu componeni e*o.it cu m(nele goale. - "a apariia indicilor izitoare a pielei persoana este (nlturat de la operaiunile de lucru cu componeni speciali+ p(n la dipriia indicilor respectivi. "a nimerirea componenilor de e*o.it sau a soluiilor chimice pe piele este necesar de splat cu 'erveele *iologice (muiate (n soluie special 'i splare pielei cu apa cald. "ucrul cu esiturile din sticl este necesar de a se prote,a pielea m(nelor+

ochii 'i cile respiratorii de nimerirea (nt(mpltoare (n organismul uman. Este categoric interzis consumarea elementelor 'i &umatul (n perioada lucrului. Splarea caselor+ utila,ului 'i a instrumentului de la componenii de e*o.it aceton+ la &inalizarea lucrului+ soluia impuri&icat dup splare se evacuiaz (n locuri special amena,ate. E&ectivul care lucreaz cu smoal din e*o.it tr*uie s &ie supu'i periodic controlului medical. "a lucrri de montare a pneurilor tre*uie s &ie e.ecutate (n (ncperi special utilate. Qnaintea montrii pneurilor este necesar de veri&icat starea ,antelor. )e ,antele+ care au carozie sau (ndoituri+ &i'uri 'i lavure+ montarea pneurilor este interzis. Inelele de protecie tre*uie s (ntre (n loca'urile ,antei &r o*stacole pe toat supra&aa. Rni&larea pneurilor cu aer se e.ecut (n (ncperi+ &iind (ngrditespecial+ prote,(nd e&ectivul de posi*ilitatea de&ectrii pneuluiIz*orul inelului de siguranI. )resiunea aerului se veri&ic cu manometru. Mrirea presiunii aerului (n pneuri de normele sta*ilite nu se admite. - Rm&larea pneului &r demontarea lui este permis numai (n condiia c(nd presiunea aerului (n pneuri a sc1ut nu mai mult de @MN de la presiunea nomenal 'i sunt convin'i c mic'orarea presiunii aerului nu a (nclcat corectitudinea montrii. - !emontrea se e.ecut o*ligatoriu cu evacuarea aerului din pneuri. )entru u'orarea muncii 'i sigurana lucrului la demontarea pneurilor (n condiii de c(mp se e&ectueaz cu itilizarea standurilor speciale. - "a utilizarea cricului pneumatic pentru pneurile cu diametru mare este o*ligatoriu &i.area pneului de ctre construcia &i.atoarei.

(-F Protecia "ediului a"+iant-

(-F-1 Tipurile pericolelor care duc la +oli pro,e0ionale9 mare in&luenta asura activitatii omului o au conditiile climaterice+ care se mani&esta prin temperature mediuli am*ient la locul de munca + umeditatea si viteza circulatiei aerului. "atemperaturi scazute scade sensi*ilitatea degetelor ninelor si mo*ilitatea+ scade atentia care poate &i cauza traumatismului. S-a sta*ilit+ ca la temperature aerului incon,urator de la O >A pina la @M grade #elisius si lipsa vintului e.ecutatre lucrarilor deservirii tenice si amplasarea la pastrarea lor este posi*ila apro.imativ numai pe parcursul a 2 ore. !upa aceasta personalul tre*uie sa se incalzeasca."a temperature de @M grade celisius si prezenta unui vint cit de mic H< mUs si mai multI aceste lucrari sunt imposi*ile. Temperatura ridicata Hmai mare de >M grade celisiusI duce la respiratia mai intensive+ apare anemia+ sla*iciuni+ scaderea atentiei. !evierea temperaturii de la normal cu >-@ grade celisius duce la scaderea productivitatii muncii cu A-B procente. "a temperature mai mari de 2A grade celisius este necesara ventelarea arti&iciala a incaperilor de productie. Rna din cauzele traumatismului si a *olilor pro&esionale poate &i poluarea mediului am*ient. Tre*uie de luat in consideratie + ca gazelle utelizate ale motoarelor cu ardere interna se pot contine V #9 O o.id de car*on A-<M procente de la volum+ M+E procente-o.id de azot+ pina la M+@ gUm cu*i car*on su* &orma de &unungine si <M-2M procente su*stante cancerigene.To.icitatea generala a gazelor nu numai din gazelle de to*a de esapament.E.periente speciale au demonstrate+ to.icitatea generala a gazelor pentru acest tip de motoare se distri*uie in modul urmatorV - din to*a de esapament-BAprocenteP - din ventilarea carterului -2MprocenteP - din evaporarea *enzinii din instalatia de alimentare si rezervor <A procenteP

#auzele o*,ective de schim*are a traumatismului posi*il poate &i durata muncii &ara pauza a A e.ecutorului si anotimpul. )e desenul de mai ,os sint plasate datele e.perientelor o*tinute in rezultatul cercetarilor e&&ectuate de catre Ministerul Transporturilor al 3epu*licii Moldova pe marginea distri*uirii catastro&elor in zonele de deservire si reparatie a automo*ilelor in dependenta de durata muncii &ara pause a e.ecutorilor. "a inceputul schim*ului de lucru se petrece vvadaptareavv locului de munca si se petrece incadrare in ritmul de munca. )este >-@ ore de munca este necesar o pauza mica pentru odihna. )este B-C ore de munca cresterea numarului de catastrophe se determina prin greselile posi*ile din cauza o*osirii unor organe sau organismului in total. #aracteruldistei*uirii catastro&elor in dependenta de anotimp pentru aceias categorie de e.ecutori este re&lectat in ga&icul de mai ,os. Analiza datelor arata+ ca cersterea *rusca a catastro&elor in perioada martie O aprilie si decem*rie sunt legate de adaptarea organismului omului la noile conditii climaterice. Asa dar+ dintre conditiile de munca+ starea &iziologica si psiho&iziologica a organismului omului si posi*ilile aparitie a traumatizmului industrial de itensitate di&erita e.ista o interactiune complicata + multi&unctionala cu character pro*a*ilistic 2.<. $ormele sanitaro-igienice a conditiilor de munca. #onditiile sanitaro-igienice se caracterizeazaV - conditii meteorologiceP - conditiile mediului am*iatP - conditiile iluminarii naturale si arti&iciale. #ondiitiile meteorologice se determona prin temperature mediului in con,urator la locul de lucru + umiditatea si viteza circulatii aerului.Temperatura in incaperile de

lucru tre*uie sa &ie mintinuta in diapozonul <B^ -

>

#.

Rmiditatea comparativa tre*uie sa &ie in limita >M O CAN. Starea mediului incon,urator se apriciaza prin gradul de poluare a incperilor cu gaze periculoase pentru sanatatea omului + vapori sau pra& cu continutul mineral sau dispersat. $ormele admise de concetratie limita in aerul incaperilui de serviciu a gazelor + vaporilor si pra&ului sunt determinate de actele normative respective . #uratirea aerului necesara in incaperele de munca sunt asigurate prin &lu. de aer asigurat de vintilatia cu aer conditionat . Schim*ul de aer necesar se determina prin detendenta V
mb + md

k =

unde 0 O necesitatea multiplicarii shim*ului de aer + <UoreP M* O cantitatea de gaz to.ic Hvapori sau pra&I + eliminate + in incapere intr-o ora si determina concentracia in mg U m . #urentul necesar e aer proaspat din contul ventinalii naturale sau arti&iciare se determina reisint din volumul intern al incaperii de lucru si necesitatea multiplicarii schim*ului de aer V
= kV
>

unde

- necesitatea &lucsului de aer proaspat +

m
>

>

Uora P

- volumul interior al incaperii +

In lipsa deca,erii de gaze agresive in incaperile de productie curentul de aer la &iecare muncitor tre*uie sa &ie sigurat in volumul de 2M->M

>

Uora

Rn motor cu car*orator care &unctioneaza in mod normal poate contine in

gazele de esapament o.id de car*on in N &ata de volum de la @+A m Hla turatiile ralanti I pina la 2

>

>

Hla turatii mariI.

!aca pompele de tensiune inalta sau car*uratoarele nu sunt reglate + atunci continutul de #9 poate de stinge <M O <>N de la volumul motorului. In timpul &unctionarii motoareloer diesel cele mai to.ice componente ale gazelor utilizate sunt acroleniul Hpina la M+AN de la volum I si car*onul su* &orma de &uningine dispersata Hpina la <+<NI.!aca persista a*sor*tie lacala a gazelor pe esapament se primeste + ca <MN de la volumul total patrunde in incaperea de lucru . #oncetrarea limita a pra&ului mneinto.icat in incaperile de lucru nu poate depasi <M mgU m . !aca persista mai mult pra& decit cel indicat mai sus in aer + atunci se utilizeaza resperatoarele .In timpul petrecerii lucrarilor de vopsire se recomanda utilizarea resperatorului cu cordon de tipul 3)M-B2 + care se aliminteaza de la complesor . )ra&ul de la a*razivele arti&iciale dupa concetrare nu tre*uie sa dapaseasca AmgU m P pra&ul care contine <M O CM N Si
> > >

"

H*io.id de

cremniulI + nu tre*uie se depaseasca 2mgU m . In locurile unde poate &i emanate praul de plum* este necesar de a sigurat o a*sorvere a aerului nu mai mica de <+A mUc. Starea iluminatii naturale sau arti&iciare la locul de munca se determina in lucsi. 3espectarea actelor normative este un element essential in prevenirea traumatismului si asigurarea conditiilor sigure de munca . #on&orm datelor Ministerului protectii muncii al 3M + iluminarea se clasi&ica V - normala O care corespunde normelor tehnice de iluminareP - ne&avora*ila O mai ,os de norma cu 2M -@MNP - praosta O mai ,oasa de norma cu mai mult de @MN. )entru reglamentarea iluminarii este primita unitatea de masura comparativa a iluminarii O coe&icientului iluminarii naturale + care reprezinta dependenta iluminarii pe o teresa deshcisa catre iluminarea in punctul respectiv al incaperii. Acest co&icient

se primeste V pentru *o.urile pentru pastrarea autovehiculelor cu iluminarea prin acoperis Sau com*inata O in mediu 2 P penru incaperile pentru deservirea tehnica a autovehiculelor Oin mediu >+ iar prin iluminare dintr-o parte corespunzator nu mai putin de o+A si <. !ependenta supra&etelor de acoperire cu sticla si podelei in incaperile )unctului de deservire Tehnica si 3eparatii iluminat dintr-o parte tre*uie sa &ie nu mai mic decit <UE . Iluminarea arti&iciala se asigura cu *ecuri sau cu lampi luministence . Se dose*esc doua tipuri de iluminare ari&iciala Oiluminarea locala a locului de munca si com*inata + care include in sine iluminarea generala a incoperii si iluminarea local a locului de lucru . In punctul de desevire tehnica si reparatii este necesar de utilizat iluminarea com*inata cu dislocarea rationala a lampilor de iluminare generala intre posurile punctului.)entru iluminarea locala a locului de munca se de asemenea pentru posturile punctului.)entru iluminarea locala a locului de munca si de asemenea pentru posturile unde lampile sunt plasate la inaltimea ne mai mare de 2+A metrii se&oloseste tensiunea de >B8 si A ht. In gropile de reparatie si estacade aceasta tensiune tre*uie sa &ie de <28.