Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

VALORIFICAREA ANVELOPELOR UZATE

Introducere

Odată cu creşterea numărului de anvelope utilizate, soarta

celor uzate devine o problemă tot mai importantă din punct de vedere
al protecţiei mediului. Când anvelopele sunt aruncate, acestea au
pierdut doar câteva grame din masa iniţială ceea ce arată că o
anvelopă uzată este în mare parte identică în privinţa proprietăţilor
fizice şi chimice cu una nouă.
De regulă anvelopele uzate sunt colectate şi apoi clasificate
în trei categorii:
- folosite pentru reşapare;
- revândute ca anvelope parţial uzate;
- pentru reciclare, recuperare energetică sau depozitare ca deşeu.
Acolo unde mari cantităţi de anvelope sunt depozitate în
gropi de gunoi sau stocate în grămezi, ele reprezintă un pericol
semnificativ de incendiu şi o ameninţare pentru mediu şi sănătatea
oamenilor.
Arderea necontrolată a anvelopelor poate duce la formarea
unor substanţe dăunătoare care pot afecta calitatea aerului, a apei şi
implicit pot contamina şi solul. În 1989 în Ţara Galilor s-a dat foc
unei gropi de gunoi, care conţinea aproximativ 10 milioane de
anvelope uzate şi acestea continuau să ardă încă în 1998. Incendierea
anvelopelor afectează pe termen lung posibilităţile de folosire

1
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

ulterioară a terenurilor respective, din cauza poluării solului cu

produşi de ardere.
Directivele Consiliului Europei privind organizarea şi
gestionarea gropilor de gunoi şi a deşeurilor industriale cuprind,
începând din 2003, dispoziţii explicite care interzic depozitarea
anvelopelor întregi în gropi de gunoi, iar pentru anvelopele mărunţite,
începând cu anul 2006, Directiva Consiliului Europei 2000/53/EC
privind scoaterea din funcţiune a vehiculelor, implementată prin
Hotărârea de Guvern nr. 170/2004, cuprinde o serie de dispoziţii cu
impact major asupra managementului anvelopelor uzate. Acestea vor
trebui recuperate de la toate vehiculele ieşite din uz şi separate, astfel
încât să poată fi reciclate.
În Marea Britanie, în 1996, 380000 tone de anvelope uzate
au fost gestionate astfel:
- reşapare 117200 t (31 %);
- gropi de gunoi, depozitate ilegal 97800 t (26 %);
- recuperare energetică 102000 t (27 %);
- reciclarea materialelor 41000 t (11 %);
- reutilizarea fizică 20000 t (5 %).

2
 Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

Reşaparea anvelopelor

Anvelopele, prin construcţia lor şi consumul de materiale, au

un preţ de cost destul de ridicat; scoaterea din uz a unor anvelope
pentru defecte de mică importanţă sau pentru uzura benzii de rulare,
nu este economică. În acest sens s-au elaborat procedee simple
pentru remedierea unor defecţiuni legate de străpungerea locală a
anvelopelor, precum şi pentru refacerea benzii de rulare. Există o
gamă variată de scule ajutătoare şi dispozitive, care permit efectuarea
remedierilor, redând funcţionalitatea anvelopei, cu respectarea
normelor de siguranţă a circulaţiei.
Defecţiunile de mică întindere se repară prin degajarea zonei
defecte şi aplicarea prin confecţie a straturilor distruse, urmată de
vulcanizarea locală a porţiunii înlocuite. Se are în vedere realizarea
unei aderenţe corespunzătoare a elementelor ce le înlocuiesc pe cele
distruse şi evitarea supravulcanizării zonelor învecinate.
Înlocuirea benzilor de rulare uzate, procedeu cunoscut sub
denumirea de "reşaparea anvelopelor", necesită o dotare tehnică ceva
mai complexă. În primul rând, se procedează la o sortare a anvelopelor,
fiind supuse procesului de reşapare numai anvelopele la care nu s-au
distrus elementele de rezistenţă (straturile din carcasă, taloanele).

3
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

Fig. 8.1. Procesul de reşapare.

Anvelopele selecţionate se prelucrează pe o maşină de
deşapare (prevăzută cu un sistem de fixare cu flanşe a anvelopei)
pentru înlăturarea resturilor benzii de rulare uzate şi activarea
suprafeţei rămase libere. În faţa benzii de rulare uzate se aduce un
cuţit, cu o formă specială (se pot executa mişcări laterale cât şi
transversale) prin manevrarea căruia se îndepărtează banda de rulare
uzată. Suprafaţa anvelopei se polizează pe porţiunea unde urmează să
se aplice noua bandă de rulare (figura 8.1.). Această porţiune se
tratează cu un solvent, pentru îndepărtarea impurităţilor şi apoi se
aplică 2 - 3 straturi de adeziv. În paralel, se pregătesc, prin profilare,
benzi de rulare corespunzătoare tipului respectiv de anvelopă.
Benzile se taie la dimensiunile prescrise, se tratează cu un strat de
adeziv şi după îndepărtarea solventului se aplică asupra porţiunii de
anvelopă pregătită conform descrierii anterioare. Instalaţia este
similară cu cea de deşapare, dar în locul cuţitului, este dotată cu role
de presare. Se încheie banda de rulare şi se presează cât mai bine
anvelopa, urmărind eliminarea bulelor de aer.

4
 Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

Vulcanizarea anvelopei astfel confecţionate se face în

matriţe şi prese. După vulcanizare, anvelopele se finisează şi se
verifică din punct de vedere calitativ, ca şi în cazul anvelopelor noi.
Reşaparea anvelopelor reprezintă un procedeu foarte
economic de valorificare a anvelopelor uzate, care se utilizează din
ce în ce mai mult, şi care vine în sprijinul economisirii materiilor
prime ce provin din ţiţei şi gaze naturale.
A fost elaborat un procedeu de realizare a benzilor de rulare,
vulcanizate separat şi care se aplică prin lipirea la rece pe anvelopa
pregătită în prealabil. De asemenea, noua bandă de rulare se poate
realiza pe anvelopa pregătită pentru reşapare, prin suprapunerea unor
folii de amestec de cauciuc, de circa 1 mm grosime şi lăţimea corelată
cu geometria balonului; aceasta permite eliminarea zonei de îmbinare a
benzii de rulare, practicată în cazul realizării acesteia prin extrudare.

Avantajele reşapării

Odată cu uzarea benzii de rulare se consumă circa 30 % din

anvelopă. Carcasa, în care se află 70 % din valoarea anvelopei, poate
avea, printr-o nouă gumare o "a doua viaţă". Pentru producerea unei
anvelope de camion sau autobuz se consumă circa 30 - 35 kg
amestec de cauciuc. Reşaparea aceleiaşi anvelope necesită numai 14
kg de cauciuc, ceea ce conduce la economisirea unei importante
cantităţi de materii prime. În Comunitatea Europeană prin acest
procedeu se economisesc peste 300000 de tone de cauciuc pe an.

5
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

Producerea unei anvelope de autoturism necesită

aproximativ 28 de litri de petrol. Pentru reşaparea acestei anvelope
sunt necesari doar 5,5 litri de petrol. Prin reşapare se economisesc cu
mult peste 500000 tone de petrol/an. Utilizarea anvelopelor reşapate
are mari avantaje economice, deoarece o anvelopă reşapată are
aceeaşi viaţă (în kilometri parcurşi) cu o anvelopă nouă, iar costul
este cu 45 - 60 % mai mic. Prin reşapare nu se soluţionează definitiv
problema deşeurilor provenite din anvelope dar prin valorificarea
pneurilor uzate se aduce în mod clar o îmbunătăţire în acest sector.

6
 Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

Recanelarea anvelopelor

Recanelarea presupune reconstituirea profilului anvelopei

prin taierea benzii de rulare. Nu toate anvelopele pot fi supuse
procesului. Cele cu avarii pe părţile laterale, cu uzura neregulată a
canelurilor, care prezintă semne ale separării canelurilor, sau
structura internă expusă sau deteriorată, precum şi cele care au fost
folosite până au devenit netede, nu pot fi folosite. Nu este
recomandat să se recaneleze un cauciuc care nu are litera U sau
cuvântul REGROOVABLE scris pe o parte laterală. Când recanelăm
anvelope uzate adâncimea normală de recanelare trebuie să fie cu 1
mm mai mică decât cea a anvelopelor noi. Când se folosesc anvelope
recanelate la autoturismele cu roţi duble pe spate, cele cu un grad
asemănător de uzură/recanelare trebuie să fie folosite împreună,
altfel s-ar putea produce uzura în exces sau chiar avarierea anvelopei
cu diametru mai mare.
Anvelopele recanelate pot fi montate atât pe roţile din faţă
cât şi pe cele din spate. Ele pot fi reşapate şi recanelate din nou.
Recanelarea oferă o creştere semnificativă a numărului de kilometri
parcurşi de o anvelopă, cu până la 30 %, datorită unei creşteri a
suprafeţei de contact dintre anvelopă şi carosabil. Această tehnică
oferă posibilitatea reducerii consumului de combustibil, datorită unei
uşoare reduceri a rezistenţei de rulare.

7
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

34
2
1 5 6

7
8

Fig.8.2. Secţiune anvelopă pentru recanelare (sursa Regroovable.ro).

1. Model original canelură; 2. Bază canelură originală; 3. Indicator de
uzură; 4. Adâncime recanelare; 5. Profil recanelat; 6. Canelură la limita
de uzură; 7. Grosimea cauciucului de recanelat; 8. Grosimea cauciucului
de protecţie.

Fig.8.3. Statistica anvelopelor recanelate (sursa Regroovable.ro).

Putem folosi suplimentar anvelopele datorită stratului de

cauciuc de rezervă de sub modelul original al canelurilor, care poate
fi transformat în material utilizabil prin remodelare. Tipic, o
anvelopă nouă pentru camioane poate fi tăiată până la o adâncime de

8
 Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

3 - 4 mm sub canelurile originale, şi după uzare putem efectua alte

recanelări atunci când canelurile s-au redus cu 2 - 3 mm.
Căutând în mod constant reducerea costurilor de rulare, se
doreşte reducerea costurilor generate de anvelope.

Strat cu caneluri

Cauciuc

Benzi de oţel

Carcasă

Fig. 8.4. Secţiune prin anvelopă (sursa Regroovable.ro).

Etapele procesului de recanelare

Procesul de recanelare (figura 8.5.) presupune mai multe

etape şi anume:

Fig. 8.5. Recanelarea (sursa Regroovable.ro).

Etapa 1: Asigurarea cu uneltele necesare pentru a efectua operaţia.
Etapa 2: Verificarea dacă se poate recanela anvelopa. Trebuie să fie
scrisă litera U sau cuvântul REGROOVABLE pe o parte a
cauciucului (figura 8.6.).
9
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

Fig. 8.6. Verificarea anvelopei pentru recanelare (sursa Regroovable.ro).

Etapa 3: Verificarea dacă sunt prezente semne de avariere ale

canelurilor şi ale feţelor laterale.

Fig. 8.7. Măsurarea adâncimii canelurilor (sursa Regroovable.ro).

Etapa 4: Măsurarea adâncimii canelurilor (figura 8.7.) în mai multe

locuri de pe anvelopă şi se foloseşte cea mai mică adâncime pentru a
fixa adâncimea lamei din aparatul pentru recanelat.
Etapa 5: Consultarea instrucţiunilor pentru recanelare date de
producător pentru tipul de anvelopă respectiv. Ajustarea lamei este
determinată de lăţimea şi adâncimea menţionate în instrucţiunile date
de producător. Aici vor fi date şi tipul lamei care trebuie folosită
(rotunjită sau în formă de pană).
Etapa 6: Setarea lamei la adâncimea specificată de producător.

10
 Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

Etapa 7: Recanelarea unei suprafeţe mici a anvelopei, lungă de

aproximativ 150 mm. Îndepărtarea cauciucului tăiat şi folosind măsura
pentru adâncimea canelurilor, se verifică dacă s-a tăiat până la
adâncimea recomandată şi nu s-a produs expunerea nici un fir metalic.
Etapa 8: Recanelarea anvelopei.

Condiţiile de realizare a recanelării

Pentru a se putea aplica procedeul de recanelare este necesar

să fie îndeplinite următoarele condiţii:
- recanelarea se poate efectua numai atunci când rămân 2 - 3 mm
de material din stratul cu caneluri;
- şanţuri realizate trebuie să aibă valori cuprinse între 4 - 7 mm;
- cauciucul nu trebuie să prezinte defecte vizibile:
- crăpături sau alte semne de uzură îndelungată;
- crăpături apărute în urma recanelării;
- alte urme de deteriorare.
- legea impune ca orice recanelare să urmărească modelul,
pentru tăiere, dat de fabricant.

11
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

Valorificarea anvelopele nerecuperabile

Introducere

Anvelopele uzate care nu pot fi reşapate sau recanelate pot fi

valorificate ca materiale cu mare potenţial de ulizare în diverse
sectoare de activitate industrială. S-au pus în evidenţă şi valorificat
numeroase calităţi ale anvelopelor uzate: rezistenţa lor structurală
atunci când sunt folosite întregi, supleţea lor când sunt transformate
în granule, sau puterea calorifică atunci când sunt utilizate ca şi
combustibil.
Datorită puterii calorifice a anvelopei (24 - 28 MJ/kg)
acestea pot fi valorificate energetic. Graţie acestei calităţi, anvelopele
uzate pot fi utilizate ca şi combustibil alternativ.

Fig.8.8. Depozitarea anvelopelor.

12
 Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

Balotarea anvelopelor se face cu prese speciale iar baloţii

rezultaţi pot fi folosiţi la anumite împrejmuiri, la controlul eroziunii
solului în zone speciale, la prevenirea inundaţilor, ca bariere de
impact în anumite zone ale drumurilor publice, etc.

Fig.8.9. Procesarea anvelope uzate.

Recuperarea energiei şi/sau a materialelor din anvelopele

uzate ar putea fi o metodă de reducere a volumului de depozitare
necesar pentru deşeuri. Un interes crescut se acordă în ultimii ani
proceselor de piroliză prin care se obţin combustibili
comercializabili. Prin acest proces s-ar putea acoperi costurile de
procesare astfel încât să îl facă viabil din punct de vedere economic.

13
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

Valorificarea anvelopelor nerecuperabile

Anvelopele nereutilizabile întregi pot fi folosite în aplicaţii

diverse, precum: rambleu pentru şosele, diguri, paravane antizgomot,
protecţia cheiurilor, drenare;
Anvelope tăiate: Banda de rulare poate fi folosită ca un covor suport
de cale ferată pentru tramvaie în scopul reducerii vibraţiilor şi a
zgomotului.
Anvelope tocate: Datorită proprietăţilor de drenare, a
compresibilităţii, pot fi utilizate la construcţia şoselelor, sau ca un
substrat drenant al terenurilor sportive şi al altor terenuri care
necesită o drenare a apelor pluviale.
Granule şi pudrete: Din anvelopele uzate, în urma unui proces de
măcinare şi cernere se pot obţine granule de cauciuc şi pudretă
(figurile 8.10. şi 8.11.).

Fig.8.10. Instalaţie de obţinere a granulelor şi a pudretei de cauciuc

(Phoenix Industries).

14
 Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

Fig.8.11. Pudretă şi granule de cauciuc.

Granulele şi pudreta de cauciuc, amestecate sau nu cu
polimeri sintetici, se pot folosi la confecţionarea de obiecte turnate
(figura 8.12.), ca de exemplu rotiţele cărucioarelor destinate
transportului de mărfuri şi a containerelor de deşeuri, covoare pentru
acoperirea terenurilor din sălile de sport şi spaţiilor de joacă, diferite
piese pentru industria auto (volan flexibil, covoraşe, garnituri pentru
frâne), braţe pentru fotolii, pervaze, bariere antifonice, semne rutiere,
materiale pentru acoperiş, echipamente pentru camping (dubluri,
saltea de protecţie, acoperiş şi podea).

15
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

Liant

Fig.8.12. Confecţionarea de obiecte turnate din cauciuc.

Granularea anvelopelor se realizează fie prin măcinarea

mecanică a acestora (figura 8.13.), fie prin măcinare criogenică. În
ultimul caz, anvelopele se răcesc în azot lichid, pentru fragilizarea
cauciucului înainte de măcinare, ceea ce conduce la reducerea
consumului de energie necesară în proces.

16
 Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

Fig. 8.13. Instalaţii pentru valorificarea anvelopelor uzate.

Particulele de cauciuc cu dimensiuni cuprinse între 0,15 - 2,36

mm, obţinute prin măcinarea anvelopelor uzate, se pot utiliza ca material
absorbant pentru ţiţeiul brut, în cazul poluării accidentale a unor terenuri.
După măcinare firele de oţel sunt separate magnetic de cauciuc.
O altă aplicaţie industrială este utilizarea pudretei şi a
granulelor în mixturile asfaltice, aplicaţie ce a condus la obţinerea
unor bune rezultate în reducerea zgomotului de rulare a
automobilelor, în reducerea riscului derapării şi în garantarea unei
durate de viaţă mai mare a şoselelor.

17
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

Fig.8.14. Instalaţie complexă de reciclare a anvelopelor.

Instalaţia complexă în care se desfăşoară acest proces

complex este redată în figura 8.14. şi cuprinde următoarele procese:
pretăiere, răcire, producţie de granule, uscare, purificare şi clasare
granule, răcire granule, producţie de pudră, purificare şi clasare
pudră, împachetare.

18
 Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

Recuperarea componentelor anvelopelor uzate

Metodele principale pentru obţinerea de energie din anvelope

cu refolosirea sau reciclarea unor componente sunt: incinerarea,
folosirea directă drept combustibil în fabricarea cimentului şi
piroliza.
Piroliza anvelopelor este un proces ce reprezintă degradarea
cauciucului, sub acţiunea căldurii (300 - 1000 °C) şi în absenţa
oxigenului. Procesul este puternic endoterm cu un consum mediu de
energie de 4 - 5,7 MJ/kg cauciuc.
Un alt procedeu este cel cunoscut sub denumirea de
“reciclare terţiară”, definit ca procesarea materialelor plastice pentru
obţinerea unor substanţe chimice valoroase sau combustibili.
Produsele obţinute în urma pirolizei sunt: hidrocarburi lichide,
gazoase, negru-de-fum şi oţel. Anvelopele se introduc în instalaţie
sub formă de fragmente de 50 mm, obţinute prin mărunţirea
anvelopelor întregi.
Tabel 8.1. Avantaje şi dezavantaje în recuperarea componentelor anvelopei.
Avantaje Dezavantaje
- Volumul deşeurilor poate fi redus - Săruri de Pb şi Cd (metale grele)
cu peste 90 %; rămân în cenuşă, ridicând probleme
- Producătoare nete de energie, cu la depozitare;
posibilă recuperare de materiale; - Producerea de gaze toxice ca SO2,
- Nepoluante şi capabile să distrugă H2S etc., la arderea anvelopelor;
majoritatea substanţelor organice - Producerea de funingine prin
dăunătoare sănătăţii oamenilor. arderea incompletă a deşeurilor;
- Lipsa unei tehnologii potrivite de
incinerare.

19
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

Procedeul „Coalite” presupune piroliza anvelopelor uzate

întregi şi este un procedeu utilizat de obicei la obţinerea
combustibililor ecologici (care ard fără să formeze fum) din cărbune
bituminos. Anvelopele sunt încălzite 8 ore, timp în care produsele
lichide şi gazele generate în proces sunt eliminate, iar produsul solid
(cocs şi metal) este lăsat să se răcească 16 ore într-o cameră de
răcire. Faza lichidă produsă este similară cu ţiţeiul nerafinat şi poate
fi vândut drept combustibil. Gazul se poate recicla în cadrul
sistemului, pentru producerea căldurii necesare procesului. Cocsul
solid se poate utiliza ca înlocuitor al cărbunelui sau ca negru-de-fum
de calitate inferioară. Faza din reziduul solid care conţine oţel ar
putea fi balotată şi vândută ca deşeu metalic.
Folosirea directă drept combustibil în fabricarea cimentului
se realizează în cuptoare din industria cimentului: aplicaţia se
bazează pe utilizarea anvelopei în întregime sau tocată ca şi
combustibil substituent al combustibililor tradiţionali utilizaţi pentru
aceste cuptoare. Această metodă reprezintă o bună modalitate de
valorificare a anvelopelor.
Prin acest procedeu noxele emise în atmosferă sunt reduse,
cenuşa şi produsele metalice sunt incorporate în clincher. În cadrul
acestui procedeu se recuperează total energia şi compuşii anvelopei.
În România se utilizează anvelopele uzate drept combustibil la
o fabrică modernă de ciment din Deva. Armătura anvelopei este
încorporată în ciment în totalitate, dar acest fapt diminuează calitatea
cimentului. Alături de anvelope, Heidelberg Cement valorifică şi

20
 Ovidiu NEMEŞ Tiberiu RUSU Vasile-Filip SOPORAN

uleiurile uzate şi zgura provenită de la termocentrale, atât drept

combustibil, cât şi ca material utilizat la obţinerea cimentului (zgura).
Folosirea anvelopelor uzate în cuptoare pentru ciment are
avantajul că nu generează alte deşeuri decât cele create în mod
normal de procesul de producţie al cimentului. Fabricile de ciment au
folosit în mod tradiţional combustibili fosili, de exemplu, cărbune,
pentru a obţine energia necesară. Sumele importante cheltuite pentru
cărbune ar putea fi înlocuite de taxe pentru anvelope uzate.
Anvelopele uzate mai pot fi utilizate şi în centrale termo-
electrice producătoare de electricitate substituind în totalitate sau
parţial combustibilul tradiţional.
Incinerarea cu recuperarea energiei. Majoritatea celor 102000 t
de anvelope tratate pentru recuperarea energiei în 1996 au fost procesate
într-o singură instalaţie de incinerare. Procedeul foloseşte anvelopele drept
unică sursă de combustibil, pentru o centrală termoelectrică. Anvelopele
uzate reprezintă un material atractiv pentru procesele de recuperare a
energiei, datorită capacităţii lor calorifice ridicate în comparaţie cu alţi
combustibili, în medie 32 GJ/tonă.
Incinerarea anvelopelor are ca scop principal reducerea
volumului deşeurilor şi recuperarea energiei. Incinerarea anvelopelor
uzate are avantajul important, faţă de alte metode de tratare, al
existenţei unei instalaţii care operează la scară industrială şi este o
parte importantă a strategiei de management al anvelopelor uzate.
Cea mai eficientă este instalaţia care are un incinerator cu pat
fluidizat. Dintre dezavantaje menţionez necesitatea alimentării

21
Deşeuri şi Tehnologii de Valorificare

instalaţiei cu anvelope mărunţite, implicând costuri suplimentare,

calitatea slabă a deşeurilor de oţel recuperat.
Tabel 8.2. Energia investită pentru producerea anvelopelor.
Energie
Componentă
[kW/kg]
Energie necesară la fabricarea anvelopelor 32,0
Energie necesară pentru obţinerea cauciucului din anvelope 25,0
Energie conţinută de combustibilii obţinuţi din anvelope 9,0
Energie consumată pentru obţinerea granulelor de cauciuc 1,2
din anvelope

Aşa cum se vede din tabel, energia recuperată din

combustibilii obţinuţi din anvelope, reprezintă doar o mică fracţiune
din energia investită pentru producerea anvelopelor. Incinerarea
anvelopelor uzate se defineşte ca reducerea fracţiei combustibile la
un reziduu inert, prin ardere la temperatură ridicată controlată.
Singura instalaţie de producere a energiei exclusiv prin arderea
anvelopelor uzate din Marea Britanie se află la Wolverhampton,
West Midlands, numită instalaţia de reciclare a anvelopelor SITA.
Instalaţia trebuie să genereze aproximativ 25 MW de electricitate.
După intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern 170/2004
anvelopele uzate s-au transformat din deşeuri în surse de materii prime
secundare sau energie cu diverse aplicaţii industriale sau civile.

22