Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cu unele mici excepţii desprăfuirea pe cale umedă are la bază aceleaşi legi fizice ca metodele uscate
de desprăfuire a aerului. Acestea sunt:
1. Fenomenele de impact ale particulelor de lichid cu cele de praf. Efectul este prezent şi la
particulele submicronice, ceea ce conduce la accelerarea fenomenelor de conglomerare şi
concentrare a particulelor respectiv depunerea lor sub influenţa diferitelor câmpuri de forţă.
2. Teoria difuziunii sau efectul mişcării browniene se aplică la particulele cu dimensiuni sub
100nm.
3. Acţiunea sarcinilor electrostatice a particulelor de praf şi a picăturilor de lichid constituie
unul din elementele care contribuie la realizarea unei epurări mai bune a gazelor.
4. În anumite condiţii efectele schimbărilor de fază conduc la creşterea eficacităţii sistemelor
de epurare ce funcţionează pe acest principiu.
În afara acestor mecanisme generale mai apar şi alte mecanisme specifice cum ar fi:
1. Fenomenele de solubilitate la înmuiere.
2. Aderenţa picăturilor de apă la particulele solide.
3. Absorbţia umidităţii şi mărirea picăturilor de apă la particulele de solide.
4. Reacţii chimice diverse.
În practică s-a constatat că pentru buna funcţionare a echipamentelor care lucrează pe principiile
umede de epurare, ele au nevoie de anumite condiţii standard (temperatură, umiditate, presiune, pH,
etc). Epurarea este astfel puternic influenţată de fenomene cum ar fi:
1. Gerul (frigul) ceea ce obligă utilizatorii la asigurarea unor temperaturi optime de lucru.
2. Coroziunea, care obligă utilizatorii la asigurarea unor straturi de protecţie fie prin vopsirea
anticorosivă fie prin căptuşirea cu materiale cu caracter neutru faţă de compoziţia gazelor ce
se epurează.
3. Evacuarea impurităţilor sub formă de noroaie. La îndepărtarea noroaielor se urmăreşte:
a. pentru concentraţii mici cu purjări periodice prevederea unor bazine cu fund plat.
b. pentru concentraţii medii prevederea de bazine sau rezervoare de decantare.
c. pentru concentraţii ridicate prevederea de dispozitive de evacuare continuă cu melc
sau cu racleţi.
Alte aspecte importante care se urmăresc pentru o bună funcţionare a echipamentelor de epurare pe
cale umedă sunt:
- producerea unor picături cât mai fine sub forma unor perdele de ceaţă
- posibilitatea de separare şi evacuare a impurificătorilor din mediul lichid – prin flotare sau
decantare
Pulverizarea lichidelor
Cele mai multe echipamente care funcţionează pe cale umedă utilizează pentru operare perdelele de
ceaţă lichidă. Aceste perdele se produc prin pulverizarea unui lichid într-o formă pseodogazoasă,
care prin dispersie asigură reţinerea prin conglomerare sau absorbţie reţinerea impurificătorilor
dintr-un gaz. În anumite cazuri în loc de pulverizare a lichidului se introduc substanţe sau soluţii
aflate în stare gazoasă, dar care suferă fenomene de schimbare de fază (condensare). Efectele sunt
similare pulverizării lichidelor.
Pentru obţinerea picăturilor este necesară divizarea lichidului prin trecerea prin anumite stadii:
1. curentul de lichid este transformat într-o pânză continuă plană sau conică în dispozitivul de
pulverizare
2. pânza este ruptă în filamente fine sub influenţa frecări cu dispozitivul de pulverizare. Dacă
dispozitivul de pulverizare produce de la început filamente fine în loc de pânză continuă
faza 1 lipseşte
3. sub influenţa fenomenelor de frecare dintre filamentele lichide cu mediul ambiant şi a
tensiunii superficiale filamentele devin inegale în grosime
4. filamentele se rup în particule fine care datorită forţelor date de tensiunea superficială şi îşi
schimbă forma sub formă de picături.
5. picăturile se dispersează datorită fenomenelor de difuziune sub forma unor conuri de
dispersie formând ceaţa lichidă.
În figura 1 este prezentat mecanismul de realizare a picăturilor.
pulverizator
picături
Diuza de pulverizare
filamente lichid
Tabelul 2
Diametrul picăturii Repartiţia % în funcţie de presiunea [MPa]
[μm] 2 4 5
0-12,5 2 3 5
12,5-25 18 22 27
25-50 30 32,5 36
50-75 25 20,5 19,5
75-100 13 14,5 8,5
100-125 6 4,5 3
125-150 3 2 1
>150 3 1 1
d=
Unde:
98 ,5
n
⋅
√ σ
γ l⋅R (4)
√ ( ) ( )
1,5
58 ,5 σ μ 0 , 45 Q
d med = ⋅ +597⋅ ⋅ 1000⋅ l
v ρl √ σ⋅ρl Qa
,[μm] (5)
Unde:
Ql este debitul de lichid pulverizat [m3/s]
Qa este debitul de aer necesar pentru pulverizare [m3/s]
v este viteza relativă a gazului faţă de cea a lichidului la pulverizare [m/s]
μ este vâscozitatea lichidului [Poise]
ρl este densitatea lichidului care se pulverizează, [kg/m3]
σ este tensiunea superficială.
Clasificarea pulverizatoarelor
Corp pulverizator
duza
Corp pulverizator
duza
Duză cu con gol cu alimentare tangenţială Duză cu con gol cu alimentare spirală
Duză cu con gol cu alimentare tangenţială
Aceste tipuri de duze se folosesc în special la pulverizarea apei. Totuşi la dimensiuni mici duzele cu
con gol cu alimentare tangenţială se mai pot folosi şi la pulverizarea substanţelor organice. Duzele
cu con gol cu alimentare în spirală şi alimentare
tangenţială realizează un con de împrăştiere mare.
duza Împrăştierea se face prin rotirea sistemelor de
împrăştiere din interiorul conului. O rotaţie mare
Lichid in miscare spirala asigură o pulverizare mai uniformă şi o fineţe
mărită aerosolilor pulverizaţi.
La pulverizatoarele cu duză cu con plin construcţia
Jet pentru umplerea conului este relativ similară cu duzele cu con gol cu
Ajutaj pentru realizarea miscarii spirale
alimentare tangenţială şi spirală. Diferenţele
constau în introducerea sub presiune în zona
conului a unui jet de lichid cu scopul ruperii
filamentelor formate în urma mişcării spirale. De
asemenea datorită creşterii nivelului de turbulenţi în
urma acestui fenomen de impact a celor două jeturi
Fig. 3 Pulverizator cu duză cu con plin de lichid ruperea filamentelor este mai pronunţată.
În concluzie şi dimensiunile picăturilor, uniformitatea şi dispersia lor va fi mai bună decât la cele cu
con gol cu intrare tangenţială sau spirală. În figura 3 este prezentat un astfel de duză de pulverizare
cu con plin.
Aceste tipuri de pulverizatoare sunt tot mai des întâlnite datorită avantajelor pe care acestea le au
faţă de celelalte tipuri de pulverizatoare prezentate anterior. Principal acestea nu diferă foarte mult
Iesire amestec de lichid pulverizat si gaz de variantele prezentate anterior. Ele chiar se
Aceste dispozitive de
pulverizare se
folosesc pentru debite
variabile de lichid,
de la valori foarte mici
la valori medii şi mari în
funcţie de specificul
Gaz pentru ruperea filamentelor in interiorul pulverizatorului echipamentelor
folosite.
Avantajul
dispozitivului
prezentat în figura
6 constă în posibilitatea
reglării debitului de lichid
pulverizat în
funcţie de necesităţile
procesului la care
este folosit
pulverizatorul.
Fig.6 Dispozitiv de pulverizare cu insuflare gaze sub presiune cu eficienţă ridicată Presiunea gazelor
este redusă având valori sub 10 atmosfere. De asemenea şi consumul de gaze pentru realizarea
procesului de pulverizare este redus.
Fiabilitatea echipamentelor este mai mare decât la echipamentele cu duză sub presiune
Pulverizatoarele rotative
În figura 1 este prezentată o instalaţie umedă care funcţionează pe principiul static de epurare cu
coloană de umplutură.
Ieşire gaze
Pulverizare absorbitori
Intrare gaze
Evacuare şlam
Fig. 2 Cele mai utilizate forme ale unor materiale utilizate la coloanele de umplutură
a. Inele Raschingb. Inele Pallc. inele în stead. Inele cu pereţi despărţitori e. Inele cu spiralef. Inele cu şea compactăg. Inele cu
h. Inele tip elicei. Inele tip bilăj. Inele tip sector circular
Δh
Grătarele se realizează din tablă perforată cu grosimi de 4-6 mm, iar secţiunea de trecere a gazului
va fi de 8-30% din secţiunea instalaţiei. Orificiile au dimensiuni uzuale d 2-8 mm. Vitezele de
curgere a gazului prin instalaţie sau patul de spumant sunt de 0,5-0,7 m/s. La trecerea prin orificiile
grătarului viteza gazului a fi de 7-13 m/s.
Aceste instalaţii reprezintă o combinaţie de echipamente umede şi unele componente ale unor
instalaţii de epurare cu echipamente uscate. Totuşi, datorită faptului ca umectarea impurificătorilor
se realizează înainte de intrarea in instalaţia de separare propriu zisă aceste echipamente s-ar putea
încadra in categoria cu umectare prealabilă a impurificătorilor. Procesul de umectare şi
conglomerare conduce la creşterea greutăţii particulelor şi deci implicit la reţinerea mai uşoară a
acestora în epuratorul propriu zis. Datorită proceselor de umectare şi conglomerare în aceste
instalaţii se pot reţine şi particulele submicronice. Principiile de epurare combinate prin acest
procedeu sunt:
- aglomerarea particulelor prin fenomene de difuziune, absorbţie, conglomerare şi impact
- centrifugarea particulelor
- fenomene de condensare şi schimbare de fază ca urmare a difuziei şi absorbţiei.
Procedeul este foarte des întâlnit la recuperarea unor materiale utile sau cu caracter deosebit de
toxic. Randamentul ridicat constituie un avantaj major al acestor echipamente. Principial în figura
14 este prezentată o instalaţie cu aglomerarea de aerosoli cu tuburi Venturi.
Fig.14 Instalaţie de epurare cu aglomerarea cu tub Venturi
Un sistem derivat de aglomerare fată de cel prezentat anterior este cel la care în afara fenomenelor
de turbulenţă se adaugă şi cel al aglomerării ca urmare a unor introducerii unor vibraţii mecanice în
timpul procesului de pulverizare sau in zona de epurare. Aceste vibraţii se pot introduce cu ajutorul
unor dispozitive mecanice sau electronice cu transductori de vibraţii mecanice.
În figura 15 sunt prezentate câteva scheme de instalaţii cu sonde sonice.