Sunteți pe pagina 1din 7

TEMA DE CASA COMBUSTIBILI SI LUBRIFIANTI PENTRU AUTOVEHICULE

Indrumator: sef lucrari NICULESCU RODICA Student: AVRAMESCU DANIEL A.R.4.2.2

Ce este bioetanolul?
Bioetanolul este descris legal ca fiind etil alcool obtinut din biomasa, avand un continut de alcool de cel putin 99%. Bioetanolul poate fi folosit drept combustibil alternativ fie in stare pura sau ca aditiv la petrol. Sunt o varietate de mixturi cu proportii variate de etanol/petrol in care E indica proportia etanolului in mixtura. (ex E85) Etanol este o cifr octanic ridicat, alcool, ap liber produs din fermentarea de zahr sau amidon, convertite. Este tradiional utilizat ca ingredient de amestecare de la 5% -10%, n concentraii benzina sau ca materie prim pentru a produce cu cifr octanic ridicat de aditivi de combustibil eter. Etanolul se face n principal din porumb, trestie de zahar, grau, sorg, si alte materii prime. CONSIDERATII GENERALE Utilizarea bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu ardere interna nu este o inventie recenta, fiind practicata de aproape un secol si jumatate. Ideea folosirii bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu aprindere prin scnteie dateaza din primele decade ale secolului al XIX-lea. n 1860 Nicolaus A. Otto a utilizat etanolul pentru alimentarea prototipului motorului sau, precursorul motoarelor cu aprindere prin scnteie de azi. Marele constructor de automobile Henry Ford a proiectat motorul modelului T (1908) ca sa functioneze cu etanol si a construit mpreuna cu Standard Oil o uzina pentru producerea acestui carburant n Midwest. Astfel, s-a ajuns ca n anul 1920 etanolul sa reprezinte cca. 25 % din vnzarile firmei Standard Oil. Ford a continuat promovarea folosirii etanolului, dar n 1940 uzina a trebuit sa fie nchisa sub efectul preturilor extrem de scazute oferite de industria petroliera. Din 1925 etanolul o fost comercializat n Germania ca si aditiv pentru cresterea cifrei cetanice. "Redescoperirea" n ultimii ani a bioetanolului ca si carburant s-a datorat necesitatii de gasire a unor surse de energie alternative care sa nlocuiasca treptat resursele minerale Mai mult productia de bioetanol asigura att o dezvoltare sustenabila, ct si garanteaza disponibilitatea viitoare a combustibilului alaturi de o contributie semnificativa la reducerea emisiilor de CO2. Criza titeiului din anii '70 a determinat guvernele multor tari sa promoveze producerea si utilizarea biocarburantilor. Astazi bioetanolul este, de departe, cel mai important (cantitativ) produs de fermentatie.

La nivel mondial se produc anual 45,6 milioane litri (2005) din care peste 95,5 % sunt de origine biogenica. Brazilia si SUA sunt cei mai mari producatori dnd mpreuna cca. 90 % din totalul monidial (fig. 9.9), Europa situndu-se deocandata la un nivel modesTotodataa cca. 80 % din productia mondiala de etanol a fost utilizata drept carburant pentru motoarele cu ardere interna. Productia mondiala de bioetanol pentru autovehicole este dominata de Brazilia si SUA, ea atingnd n 2006 nivelul de 32 milioane tone (cca. 51 milioane litri), avnd o crestere de 150 % fata de 1998 (fig. 1.6). Este de remarcat ca n Brazilia bioetanolul (produs din trestie de zahar, fara a afecta productia de alimente) asigura cca. 40 % din consumul de carburanti pentru motoarele cu aprindere prin scnteie, cca. 75 % din motoarele automobilelor noi fiind de tip flex-fuel. n SUA bioetanolul este produs n principal din porumb, dar n acest caz balanta energetica este mai putin favorabila dect n cazul sfeclei de zahar sau trestiei de zahar. n tarile UE utilizarea bioetanolului drept combustibil este facuta ca atare sau prin obtinerea etil-tertbutileterului (ETBE) din bioetanol (45%) si izobutene (55%). Ultima varianta, desi nu este n ntregime bazata pe surse regenerabile, are avantajul ca foloseste un produs petrolier de valoare relativ scazuta si procese chimice foarte bine stapnite.

Proiectul demonstrativ al UE BEST (Bioethanol for Sustainable Transport) urmareste confirmarea avantajelor date de folosirea bioetanolului si ncurajarea conversiei autovehiculelor la bioetanol. Suedia este un pionier n domeiu avnd cca. 13.000 autovehicule pe amestecuri de bioetanol si 200 statii de distributie (la nivelul anului 2005), iar aproape 60 % din statiile de distributie a carburantilor sunt pregatite sa ofere consumatorilor E85 pna n 2009. Totodata, mentionam ca transportul public din orasul Stockholm este bazat n exclusivitate pe biocarbburanti. Totodata se preconizeaca ca la finele anului 2008 n Franta vor circula cca. 200 000 de autovehicule de tip flexfuel, ce pot utiliza att benzina, ct si bioetanol (Alain Prost Lisabona 2006). n acelasi timp, pna la sfrsitul anului 2007 vor functiona cu bioetanol E85 ntre 20000 si 40000 autovehicule alimentate de la cca. 500 de statii de distributie pentru combustibili. n Anglia planurile stimulative pentru bioetanol au devenit operante ncepnd din data 1 ianuarie 2005. Ca urmare, la nceput a avut loc o crestere a pietiei mai importanta dect n cazul biodieselului, mai ales pe baza bioetanolului de import. Asociatia Europeana pentru Bioetanol (European Bioethanol Fuel Association EBIO) evidentiaza importanta optiunii pentru largirea bazei de materii prime regenerabile pentru obtinerea bioetanolului prin urmatoarele avantaje: a) existenta unei potentiale baze majore de materii prime (sfecla de zahar, sorg zaharat, etc.) b) dezvoltarea unei infrastructuri industriale care a acumulat o experienta necesara trecerii la productia pe scara mare a bioetanolului. c) impactul redus al bioetanolului asupra mediului ambiant (exista potential de reducere a emisiilor de CO2 cu pna la 70%) modificarile ce trebuie aduse motoarelor cu ardere interna pentru a folosi bioetanol sunt minore (unele amestecuri de combustibili petrolieri si etanol nu necesita nici un fel de modificari) motoarele cu ardere interna sunt mai eficiente si au o viata mai lunga.

Tehnici de productie
Baza manufacturieri etanolului este zaharul, care este obtinut direct din plante bogate in zahar(trestie de zahar), sau parti ale plantelor (sfecla de zahar). Plantele bogate in amidon (cereale, porumb) sunt materie pentru producerea de alcool. In acest moment, proiectele de cercetare cauta sa obtina etanol din celuloza, pentru ca biomasa ce nu serveste productiei de hrana sa poate fi folosita la producerea etanolului. In general producerea bioetanolului implica trei faze: 1. Distrugerea enzimatica/dizolvarea compusilor glucidici cu masa moleculara mare (celuloza) in zaharuri simple (glucoza) 2. Conversia zaharului in alcool si CO2 folosind procesul de fermentatie alcoolica 3. Purificarea alcoolului:distilarea si eliminarea apei (rectificare, deshidratare). In procesul de fermentare, zaharul (glucoza) este fermentat in alcool si CO2 folosind enzime usoare , astfel: C2 H12O6 2C2 H 5OH + 2CO2

In procesul de distilare, apa este scoasa din alcool. Alcoolul are punctul de fierbere mai scazul decat apa (78.4C in comparative cu 100C), asta insemnand ca trece mai repede in stare gazoasa, acest fapt facilitand separarea de apa printr-un process de evaporare. Intrun stadiu intermediary rezulta etanol de puritate 96%. Totusi, amestecurile cu petrol de pana la 10% (E10), pot rezulta in faza de separare, astfel etanolul trebuie sa aiba o puritate de 99.5-99.9% (fara apa) si este deshidratat intr-o faza finala a productiei. Combustibilii folositi la producerea de materie bruta si la purificarea alcoolului au un efect significant asupra eficientei energetice si emisiilor de2CO asociate cu procesul tehnologic. Productia sustenabila de etanol este bazata pe energie reinoibila in procesul intensiv-energetic de distilare si un ciclu al materialelor cat mai inchis posibil.

Aspecte ecologice
Producerea de biocombustibili folosind metode ecologice primeste din ce in ce mai multa atentie datorita cresterii cererii pentru acest tip de combustibil si Directivei Europene asupra energiei din surse regenerabile. Pentru a promova sustenabilitatea in procesul tehnologic si utilizarea biocombustibililor, UE a inclus recent o directiva Europeana (2009/28/EC) ce ia in considerare aspect ecologice (Articolul 17). Aceste criterii cu privire la sustenabilitate intentioneaza sa promoveze bio diversitatea si reducerea emisiilor de CO2. cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera prin folosirea biocombustibililor trebuie sa duca la o reducere de cel putin 35% incepand cu anul 2017 reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera trebuie sa fie de cel putin 50% unitatile de productie care isi incep activitatea dupa anul 2017 trebuie sa atinga o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de cel putin 70%. UE a stabilitt valori standard aplicabile in diferite sisteme de productie de etanol, care trebuie sa fie calculate prin folosirea unor metodologii specifice. Calculele UE au

determinat de asemenea un foarte bun echilibru intre valoare energetic si emisiile de gaz cu efect de sera in cazul folosirii combustibililor regenerabili in procesele de productie.

Fezabilitatea tehnic
Din punct de vedere practic exista urmatoarele alternative de a folosi bioetanolul n motoarele cu ardere interna: aditiv pentru benzine (ETBE). Procedeul este simplu si ieftin, dar actualmente nu exista suficiente capacitati de productie pentru ETBE; prin adaugarea (blending) etanolului, n cantitati moderate, direct n benzina sau motorina (pna la 15...25 %, combustibili cunoscuti sub codul E15, E25). Exista temeri privind calitatea combustibilului astfel obtinut (Directiva 2003/17). prin folosirea amestecurilor bogate n etanol (E85, E95, 85-95% etanol de fermentatie); asemena amestecuri pot fi folosite ca atare nlocuind benzina sau motorina prin folosirea etanolului 100%, direct n motoare (experienta Braziliana n materie este ndelungata si relevanta). precursor pentru combustibili oxigenati; hidrogen pentru celule de combustie Este de subliniat ca la nivelul consumurilor, cca. 1,5 litri etanol nlocuiesc 1 litru benzina. Aceast raport se are n vedere la stabilirea necesarului de productie de biocombustibili si la ntocmirea bilanturilor de mediu.

Beneficii pentru mediu


Fiind combustibil de alcool pur etanolul are arderea aproape complet. Aceasta nseamn c foarte putin monoxid de carbon se formeaz. Alcoolul nu conine substane de obicei gsite n benzin, cum ar fi sulful i benzenul. n comparaie cu benzina, emisiile nocive i poluarea sunt foarte reduse. Cnd este amestecat cu benzina, etanol contribuie la o reducere a emisiilor de cele mai multe n funcie de ponderea sa n amestec.