Biocombustibili - Biodiesel

Biocombustibili. Impactul producerii de biocombustibili asupra solului. Dezechilibre produse

de subprodusele rezultate la fabricarea biocombustibililor. Cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera
din sol datorita extinderii productiei de biocombustibili. Sisteme integrate de producere de
biocombustibili, refacerea solurilor si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din sol
Biocombustibilii sunt combustibili pentru transport sub forma lichida sau gazoasa, produsi din
biomasa. Biomasa este partea biodegradabila din produse, deseuri si reziduuri din agricultura (inclusiv
substante vegetale si animale), sectorul forestier si industria aferenta si parte din deseurile industriale si
municipale;
Conform reglementarilor existente numai produsele prezentate mai jos pot fi considerate ca
biocombustibili:
(a)"bioetanolul": etanol produs prin fermentatie din biomasa si/sau din partea biodegradabila a
deseurilor;
(b)"biodiesel": un metil-ester produs prin transesterificare din ulei vegetal sau animal, de
calitatea dieselului;
(c)"biogaz": un combustibil gazos rezultat din biomasa si/sau din partea biodegradabila a
deseurilor care poate fi purificat la calitatea gazului (natural) pur,
(d)"biometanol": metanol produs prin fermentatie din biomasa si/sau din partea biodegradabila
a deseurilor;
(e)"biodimetileter": dimetilester produs din biomasa,
(f)"bio-ETBE (etil-terto-butil-ester)": ETBE este produs pe baza de bioetanol. Procentul n
volum de bio-ETBE socotit ca biocombustibil este de 47%;
(g)"bio-MTBE (metil-terto-butil-eter)": un combustibil pe baza de biometanol. Procentul n
volum de bio-MTBE socotit ca biocombustibil este de 36%;
(h)"biocombustibilii sintetici": hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice
care au fost produse din biomasa;
(i)"biohidrogen": hidrogen extras din biomasa si/sau din partea biodegradabila a deseurilor,
pentru a fi folosit ca biocombustibil
(j) "ulei vegetal crud"; ulei vegetal produs din culturile oleaginoase, prin presare, extractie sau
proceduri comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic, atunci cnd este compatibil cu
motoarele la care este folosit si cnd este conform cerintelor normelor privind noxele.
 Sistemul cel mai utilizat pentru propulsarea mijloacelor de transport este motorul cu ardere
interna. Motoarele cu ardere interna cu piston sunt cele mai folosite pentru mijloacele de transport
terestre si utilizeaza n prezent drept carburant hidrocarburile petroliere. n functie de tipul motorului
carburantii sunt: benzina pentru motoarele cu aprindere prin scnteie (Otto), respectiv motorina pentru
motoarele cu aprindere prin compresie (Diesel).

Un dezavantaj major al motoarelor 454h78 cu ardere interna este dependenta acestora de

resursele limitate de hidrocarburi. Studiile efectuate n acest domeniu au demonstrat ca, o data cu
dezvoltarea transportului auto bazat pe motoarele cu ardere interna, a crescut si necesitatea producerii
unei cantitati mai mari de carburanti din hidrocarburi. Din pacate resursele de petrol, pe care se bazeaza
obtinerea carburantilor auto, sunt limitate. O comparatie ntre necesarul de produse petroliere si
productia acestora pentru urmatorii ani este prezentata n figura 1. Daca productia de carburanti
petrolieri prezinta o panta descendenta de-a lungul timpului, nu acelasi lucru se observa la necesarul de
petrol, care creste odata cu dezvoltarea permanenta a societatii. Diferenta dintre cererea de petrol
dictata de dezvoltarea, n principal, a transporturilor auto, si disponibilul mputinat datorita declinului
productiei trebuie acoperita din alte surse, iar biocombustibilii reprezinta una din aceste surse.

2
Principalul avantaj al biocombustibililor este compatibilitatea lor cu solutiile tehnice larg utilizate
actual si cu infrastructura existenta (de fabricare, transport si distributie.
Biocombustibili sunt de asemenea neutri din punct de vedere al efectului de sera. Se spune
despre un combustibil ca este neutru atunci cnd nu se produce un surplus de CO 2 n atmosfera prin
arderea lui. Biocombustibilii sunt neutri pentru ca la arderea lor se elibereaza n atmosfera cantitatea
echivalenta de bioxid de carbon care a fost fixata fotosintetic de plante cnd s-a produs materia prima
vegetala din care s-au obtinut biocombustibilii.
Principalii biocombustibili care sunt larg utilizati n prezent sunt uleiul crud (pentru motoarele
diesel neperfectionate, de pe autocamioane si tractoare); biodieselul (pentru motoarele diesel cu rampa
comuna sau cu pompa duza); bioetanolul (pentru motoare Otto sau pentru amestecul cu motorina sub
forma de E-diesel); biometanolul (pentru motoare Otto si pentru producerea de biodiesel).
In fig. 2 este prezentata diagrama obtinerii acestor biocombustibili.

Fig.2. Diagrama obtinerii principalilor biocombustibili.

Biodieselul este un amestec de esteri metilici ai uleiurilor vegetale, care se obtine printr-o serie
de reactii de tranesterificare. In general esterii acizilor grasi se pot obtine prin tehnologii de derivatizare
chimica (esterificarea directa a acizilor grasi rezultati ca subproduse la fabricarea sapunurilor sau
rafinarea uleiurilor vegetale brute) sau prin semisinteza (prin alcooliza trigliceridelor naturale prezente
n uleiuri vegetale si grasimi animale). n cazul utilizarii tehnologiilor de semisinteza, esterii acizilor
grasi se pot obtine printr-un proces necostisitor si eficient din gliceride cu continut mare de acizi grasi.
Sinteza acestora implica reactia de trans-esterificare a trigliceridelor continute n surse de origine
3
animala sau vegetala cu alcooli C1-C4, obtinndu-se alchilesteri C1-C4 si glicerina bruta ca subprodus.
Reactiile de alcooliza (metanoliza) a trigliceridelor pentru producerea de biodiesel sunt
prezentate mai jos.

In reactia de transesterificare de mai sus se pot utiliza o mare varietate de catalizatori cum ar fi:
catalizatori acizi, enzime, saruri metalice sau catalizatori alcalini. Se prefera catalizatorii alcalini ca
hidroxizii de sodiu sau de potasiu sau alcoxizi, datorita faptului ca sunt eficienti, se separa usor din
produsul de reactie si sunt compatibili cu sistemele tehnologice conventionale.
Glicerina bruta rezultata din procesul de tranesterificare se poate acidula, degresa si usca partial sau
complet. Calitatea glicerinei se poate mbunatati prin distilare cu vapori, distilare la vid, decolorare pe
carbune etc. Procedeele sunt nsa costisitoare si energofage (din apele glicerinoase se elimina apa prin
fierbere). Producerea de glicerina la fabricarea biodieselului a dezechilibrat deja piata de glicerol
datorita excedentului introdus pe piata. Sunt necesare noi utilizari pentru glicerina pentru a limitat
efectele dezechilibrului produs pe piata datorita producerii de biodiesel.
Cercetarile privind obtinerea combustibilului biodiesel s-au axat n principal pe transesterificare
grasimilor cu metanol, utilizarea etanolului pentru producerea de biodiesel prin tranesterificare fiind
putin studiata.

4
 Producerea biocombustibililor implica un lant ntreg, care porneste cu fermierul are cultiva
planta energetica si sfrseste la pompa de combustibil.
In lume principalele tari producatoare de biocombustibili sunt: Brazilia (bioetanol din trestie de
zahar); SUA (bioetanol din porumb); China (bioetanol din sorg); Uniunea Europeana (biodiesel din
rapita). In fig. 4 sunt prezentate principalele zone producatoare de biocombustibili.

Fig. 3. Principalele tari producatoare de biocombustibili.

Principalele culturi energetice pentru Romnia sunt rapita, floarea-soarelui (cu continut ridicat
de acid oleic), sorgul zaharat si porumbul.
Dintre plantele de cultura de mai sus conditiile cele mai favorabile le au n Romnia floarea-
soarelui (Helianthus annuus L.) si porumbul (Zea mays L.) Floarea-soarelui nsa produce un ulei
alimentar cu o buna acceptanta n rndul populatiei, iar excedentul de seminte si gaseste rapid
valorificarea pe pietele externe. Porumbul are de asemenea multe alte ntrebuintari, iar interesul pentru
producerea de bioetanol este mic att n rndul producatorilor de combustibili ct si al agricultorilor.
Considerente fiscale (nivelul ridicat de accizare al alcoolului, lipsa unor structuri eficiente de colectare
a veniturilor statului) fac ca bioetanolul sa nu beneficieze nca de nici un fel de facilitati fiscale - ceea
ce reduce din start interesul pentru acest biocombustibil.

5
 Uniunea Europeana este o zona cu preponderenta a biodieselului. Pentru biodiesel cultura de
baza este rapita. Pe plan mondial, n anul 2004, suprafata cultivata cu rapita a fost de 27.558 mii ha, pe
plan european de 857 mii ha, iar n tara noastra suprafetele cultivate cu rapita au fost de 83 mii ha.
Productia medie de samnta a crescut n perioada 1990-2000 de la 1368 la 1543 kg/ha pe plan
mondial, de la 2779 la 2935 kg/ha n Europa si de la 916 la 1338 kg/ha n tara noastra.
Productia mondiala de rapita este n crestere, dupa rapoartele FAO au fost obtinute 36 de
milioane de tone n sezonul
2003-2004 si 46 milioane
tone n 2004-2005.
Extinderea culturii
de rapita a fost determinata
pe de o parte de progresele
nregistrate n ameliorarea
acestei specii si de
avantajele economice, iar
pe de alta de factorul
ecologic ce limiteaza
suprafetele cultivate cu
plante oleaginoase clasice, soia si floarea soarelui, fapt ce a impus atragerea n cultura a altor specii cu
continut bogat n lipide si proteine, din cadrul carora rapita (Brassica napus, var. oleifera) a cunoscut
cea mai larga raspndire.
Suprafata cultivata cu rapita n Europa (2004) este de aprox. 4,5 milioane hectare, reprezentnd
un sfert din productia mondiala si se estimeaza la 4,63 milioane hectare pentru 2005 - 2006. Desi va fi
cultivata o suprafata mai mare, productia de seminte de rapita destinata fabricarii uleiului va fi mai
mica datorita cresterii cererii de biodiesel.
n Romnia rapita s-a cultivat pe suprafete mai mari nainte de primul razboi mondial si ntre
cele doua razboaie mondiale. Astfel, n anul 1913, ea a ocupat 80,38 mii ha, iar n anul 1930 cca. 77,32
mii ha. Cultura de rapita prezinta urmatoarele particularitati n Romnia.

Zone de favorabilitate:
- zona foarte favorabila (zff): partea de vest si de est a tarii, Podisul Transilvaniei si zonele colinare
adapostite;
- zona favorabila (zf): partea de sud a tarii, in conditii de irigare.

6
Perioada de vegetatie si de campanie:
- perioada de vegetatie - 270 - 300 zile;
- perioada de semanare- 5-15 septembrie, pentru sudul tarii ; 1-10 septembrie, pentru rest (pentru rapita
de primavara, semanatul se face timpuriu, n prima urgenta;
- perioada recoltarii - se recolteaza in doua moduri :a) recoltarea in doua faze, taierea plantelor in faza
de coacere in prga - lasarea pana la uscare completa- treierare cu combina , la o umiditate de 12-14%.

Consideraii privind culturile energetice n Romnia i potenialul de dezvoltare a acestora

Producia de rapi a cptat importan n contextul creterii preului internaional al petrolului

i a obligaiei pe care i-a asumat-o Romnia de a include biocarburani n compoziia carburanilor
tradiionali. n ultimii 13 ani, suprafaa cultivat cu rapi a crescut de 1 400 de ori, de la numai 300 de
hectare n 1995, la peste 460 000 de hectare n anul 2008, analitii artnd c se ateapt ca trendul
ascendent s continue i n viitorul apropiat, n special ca efect al strategiei energetice a Uniunii
Europene.Producia total de rapi pe ntreg teritoriul Romniei se va dubla n anul 2008 fa de 2007,
ajungnd la 700-750 000 de tone, pe o suprafa total cultivat de 430 000 de hectare, fa de cele
320.000 de hectare cultivate n 2007.

Soiurile de rapi cultivate n prezent n Romnia au un coninut de 38-46 % grsimi n

semine. n general, coninutul n ulei al seminelor de rapi colza este cuprins ntre 43 i 48 %.48 In
plus, rapia este cea mai economicoas cultur, iar preurile pe plan mondial sunt tot mai bune. Preul
pe tona de rapi ajunge la 300 de dolari, aceasta n condiiile n care randamentul mediu la hectar n
UE este de 3,5-4 tone. Este o cultur de viitor, o cultur extrem de profitabil. Investitorii i specialitii
n domeniu sunt de acord cu faptul c rapia poate aduce ctiguri foarte mari. In prezent, randamentele
obinute la rapi sunt destul de reduse, de numai 2-2,5 tone/hectar. Din 2,5 tone de semine de rapi se
pot obine aproximativ 900 de kilograme de ulei crud. Pentru nfiinarea i recoltarea unei culturi de
rapi costul este de aproximativ 850 lei pentru un hectar. n plus, nu necesit mult munc. Un alt
avantaj important al culturii de rapi este faptul c plantele rezist pn la -18 grade Celsius i nu au
nevoie de mult ap. La acestea se adaug multiplele avantaje fitotehnice: se seamn i se recolteaz
n afara perioadelor aglomerate; are reacie favorabil la fertilizare; permite utilizarea complet a
aceluiai set de maini ca i la cereale; poate fi utilizat ca excelent premergtoare pentru culturi
succesive sau pentru cereale de toamn; ridic fertilitatea solului i mpiedic eroziunea pe terenurile n
pant; este o bun plant melifer; rotul rezultat n urma presrii este foarte bogat n proteine (38%-
42%), glucide (31,5%-36,6%) i sruri minerale (8%-9,8%), aceasta nsemnnd o excelent valoare
furajer.
7
 Rapia prezint i unele neajunsuri, dintre care mai important l constituie nesigurana culturii,
fiind considerat de unii specialiti cultur riscant. Acestea se refer la rsrirea defectuoas,
rezistena slab la iernare, sensibilitatea la brumele din perioada de mbobocirenflorire, rezistena slab
la scuturare, atacul unor duntori. n prezent, aceast nesiguran a culturii este n bun parte eliminat
prin irigaii, crearea de soiuri cu rezisten bun la iernare i scuturare i prin aplicarea corect a
msurilor tehnologice. Ca urmare a eforturilor tiinifice i tehnologice, producia de rapi la hectar a
crescut de aproape trei ori n ultimii ani, existnd nc un potenial nsemnat de majorare a acesteia.
Evolutia suprafetelor cultivate (fig.5) rapita denota un interes crescut al fermierilor romni
pentru aceasta cultura. Desi riscul compromiterii culturii n iernile fara zapada si cu geruri puternice
(cum s-a ntmplat si ianuarie 2006) este foarte mare, cererea din ce n ce mai crescuta a determinat
cresterea suprafetelor cultivate cu rapita n Romnia.
Este de asteptat ca suprafetele cultivate cu rapita sa se extinda si mai mult n viitor si din aceasta
perspectiva este necesara o evaluarea corespunzatoare a impactului produs de aceasta extindere asupra
mediului n general si asupra solului, n special.

Fig.4. Dinamica suprafetelor cultivate cu rapita n ultimii 10 ani n Romnia.

Impactul producerii de biocombustibili asupra solului.

8
 Producerea de bicombustibili nu este o activitate care prezinta numai efecte pozitive. Un
exemplu deja mentionat este cel al dezechilibrarii pietelor agroa-alimentare si ale produselor derivate.
Producerea de bioetanol din sfecla de zahar de catre Brazilia a determinat o crestere usoara a pretului
zaharului. Mult mai grav este impactul produs de utilizarea porumbului de catre SUA pentru
producerea de bioetanol, impact care a dus la reducerea rezervei mondiale de cereale si la reaparitia
spectrului foametei.
In afara de dezechilibrarea pietelor traditionale ale produselor agricole si a derivatelor lor,
unul dintre efectele negative cele mai pregante este asupra solului datorita:
. Posibilele practici de monocultura rezultate din cultivarea plantelor energetice, periculoase
pentru viitorul utilizarii terenului agricol (mai ales sub aspectul epuizarii solului si al protectiei
plantelor);
. Poluarea rezultata din utilizarea n exces a fertilizantilor si pesticidelor pentru o cultura non-
alimentara, n care nu se aplica restrictiile de randament agricol si de contaminare impuse culturilor
alimentare;
. Excesul de co/sub-produse care ar putea genera probleme de poluare a solului.
Evaluarea riscurilor pentru sol a diferitelor culturi energetice pentru Romnia este prezentata
n tab.1. Se remarca faptul ca porumbul este o cultura cu impact negativ asupra solului si ca pentru
filiera bioetanol este recomandabila utilizarea sorgului zaharat.
Tab.1. Evaluarea riscurilor pentru sol al diferitelor culturi pentru biocombustibili.

Alte Graminee Trifoi, Sorg Floarea Sfecla de

Gru Cartofi Porumb
cereale cultivate lucerna zaharat soarelui zahar
Eroziune A A A A A B/C C C C
Compactare A A/B A/B B A A C C B
sol
Spalare A B B A A A/B B B C
nurienti ape
suprafata
Levigare A B B A A A/B B/C B/C C
nurienti
acvifere
Poluare cu A A A B/C A B B B C
pesticide
Deficit de apa A A A A B B B C A/B
n sol
Risc de --- C --- A --- --- --- --- ---
incendii
Riscuri B B/C B B B/C A/B B B/C C
privind
biodiversitatea
Riscul B A A C C (B/C) B A/B C
practicilor

9
monoculturale
A este risc scazut, C este risc ridicat
Dezechilibre produse de subprodusele rezultate la fabricarea biocombustibililor.
La fabricarea biocombustibililor rezulta urmatoarele produse secundare:
Biodiesel din rapita:
- glicerina;
- sroturi de rapita
Bioetanol din sorg zaharat
- bagasa de sorg (tulpini de sorg stoarse de zahar);
- drojdie de fermentatie / borhot
Bioetanol din porumb
- borhot de porumb
- drojdie de fermentatie
Aplicarea Directivei 2003/30/EC (publicata n Official Journal of the European Union, L
123/42, din 17.05.2003) la nivelul Romniei implica un necesar de circa 400.000 tone de biodiesel -
necesar care genereaza concomitent peste 200.000 tone de glicerina si peste 500.000 tone de sroturi de
rapita. Sroturile de rapita nu pot fi folosite n proportii mari n hrana animalelor (contin tioglicozizi
goitrogeni si urme de acid erucic cardiotoxic), iar glicerina, desi este un produs valoros, nu are utilizari
care sa acopere toata cantitatea (care va fi produsa).
Solutia tehnologica clasica de recuperare a glicerinei presupune distilarea apei la presiune
normala, urmata de distilarea glicerinei sub vid si purificarea finala prin filtrare. Pe o instalatie Crown
Iron Works (recunoscuta ca fiind una dintre cele mai eficiente) consumurile de abur sunt de 612 kg
abur 6 bar pentru 450 kg glicerina farmaceutica si 45 kg glicerina sub-standard. Costurile energetice (la
o caldura specifica de 2257kJ/kg abur si 35700 kJ/Nm 3 de gaz metan) se mentin sub valoarea de 1000
lei, adica sub 2.5% din valoarea de piat a produsului. Cresterea previzibila a costurilor energiei
(practic dublarea lor) va mentine costurile energetice sub valoarea de 5% din valoarea de piata,
mentinnd procedeul viabil din punct de vedere economic. Problema nu este nsa cea a costurilor
energetice a recuperarii glicerinei. O instalatie de tipul celei mentionate costa milioane de euro si este
furnizata dupa 12-18 luni de la lansarea comenzii ferme - pentru a recupera un produs care este oricum
excedentar n Uniunea Europeana!

10
 Cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera din sol datorita extinderii productiei de
biocombustibili.
Utilizarea composturilor rezultate din resturile vegetale ale culturilor tehnice folosite pentru
fabricarea biocombustibililor trebuie analizata si sub aspectul producerii de gaze cu efect de sera.
Oricum culturile energetice / pentru biocombustibili determina si o crestere a gazelor cu efect
de sera din agricultura. Aceste culturi tehnice produc si ele gaze de sera si n special protoxid de azot.
Mecanismele prin care se produc emisii de protoxid de azot din sol sunt prezentate n fig. 6.

Fig. 5. Procese biologice implicate n producerea protoxidului de azot din sol.

Tab.2 Producerea de gaze cu efect de sera de catre diferitele culturi tehnice utilizate pentru
biocombustibili.

Emisii GHG (kg CO2equiv/GJ)

Biocombustibil
CO2 CH4 N2O Total

Ester metilic din rapita 25 0.69 15 40.7

Etanol din sfecla 34 0.32 5.6 39.9

Etanol din boabe de gru 24 0.69 3.7 28.4

Etanol din paie de gru 0 - 0.59 13.3 12.7

11
 Ulei de rapita crud 15 0.49 14.3 29.8
In tab. 2 sunt prezentate emisiile cu gaze cu efect de sera de gaze cu efect de sera de catre
diferitele culturi tehnice utilizate pentru biocombustibili. Aceste date pot duce la o reanaliza a
emisiilor nete de gaze cu efect de sera prin fabricarea difertilor biocombustibili, din diferite surse.
Pentru a extrage un baril de petrol, al prelucra si al transporta acolo unde este nevoie de el se
foloseste ntre a saizecia parte si a zecea parte din energia acelui baril. Cu alte cuvinte ca sa extragi, sa
prelucrezi si sa transporti 10 barili de petrol consumi ntre 0,17 si 1 baril de petrol. Estimarile precaute
ale ERoEI pentru energia cu care functioneaza economia noastra actuala sunt mult peste 10:1 (cu o
mare parte a economiei functionnd n jurul lui 30:1).
La determinarea EroEI cad cele mai multe alternative energetice dupa o simpla examinare.
Hidrogenul comercial e un bun exemplu despre cum sa consumi mai multa energie dect produci. Sursa
cea mai comuna pentru hidrogen este gazul natural. Gazul natural este tratat cu abur. Aburul este
obtinut prin fierberea apei folosind si mai mult gaz natural, petrol, carbune. Prin ardere producatoare de
bioxid de carbon cu efect de sera! Bunul simt spune ca hidrogenul comercial produs din gaze naturale
nu este o solutie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.
Biocombustibilii au un ERoEI mic (cu exceptia biodieselului din alge - a se vedea si tab.3).
Daca se ia n calcul si eficienta motoarelor (TTW - tank to wheel) atunci eficienta energetica a
biodieselului din alge se aproprie de cea a benzinei.

Tab.3. Valorile EroEI pentru biocombustibili.

WTT TTW WTW

Benzina 10 0.3 3.0

Biodiesel din rapita 3.2 0.45 1.44

Biodiesel din uleiuri alimentare uzate 5 0.45 2.25

Biodiesel din alge >5 0.45 >2.25

Bioetanol din amidon de porumb 1.34 0.3 0.402

Bioetanol celuloza (iarba grasa) 2.2 0.3 0.66

Hidrogen din gaz natural 0.528 0.405 0.214

12
 WTW - eficienta producerii si distribuirii; TTW - eficienta motorului cu ardere interna; WTW;
eficienta de producere, distribuire si utilizare.

In cazul combustibililor trebuie luate n considerare si marimea suprafetelor care trebuie

cultivate. 1 ha de rapita produce circa 1 tona de biodiesel. Un camion pentru un singur drum
Bucuresti-Timisoara (550 km la 25 litri/100 km) consuma 137,5 litri de motorina. Un singur
drum, un singur TIR = 0,137 ha cultivate timp de un an!
Din motivele prezentate mai sus (impact negativ asupra mediului si n special asupra solului,
intensificarea producerii de gaze cu efect de sera din sol) solutiile optime din punct de vedere ecologic
sunt sistemele integrate, n care sunt urmarite concomitent producerea de biocombustibili, refacerea
solurilor si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din sol.
Sisteme integrate de producere de biocombustibili, refacerea solurilor si reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera din sol.
In fig. 6 este prezentat un alt proces integrat de fabricare a biocombustibililor, din care rezulta
inclusiv amelioratori de sol. Procedeul implica un proces biochimic, de solubilizare a carbohidratilor
din biomasa si procedee termochimic, de distilare uscata si de gazeifiere a materialelor vegetale care nu
sunt hidrolizabile enzimatic. Din procesul de distilare uscata rezulta un carbune vegetal cu proprietati
foarte bune de absorbtie, care este folosit pentru absorbtia gazelor poluante (NOx si SOx) emise de
termocentrale (cu generarea unui fertilizant N-S cu eliberare controlata).

13
 Fig. 6. Ciclu integrat de conversie biochimica si termochimica a materialului vegetal n
biocombustibili, amelioratori de sol, caldura si energie electrica.
De mentionat ca subprodusele rezultate la distilarea bioetanolului fabricat din fermentarea
zaharurilor hidrolizate din biomasa sunt si ele valorificate, prin producerea de biogaz si de compost.
Ultimele tipuri de sisteme integrate care vor fi prezente aici sunt cele care iau n considerare
fixarea de catre alge a bioxidului de carbon n vederea producerii de biodiesel, biopesticide si
amelioratori de sol.
Producia de biocarburani este influenat de o serie de factori ntre care: preul petrolului,
politicile de producie; dimensiunea pieei naionale i regionale, investiiile n infrastructura, suportul
politic, posibilitile de export, competitivitatea materiilor prime pentru producerea biocarburanilor .
Biocarburanii pot fi folosii n prezent la autovehiculele cu motoare obinuite (nemodificate
pentru amestecurile cu coninut sczut de biocarburani, sau cu modificri care presupun costuri sczute
pentru amestecurile cu coninut ridicat de biocarburani).
Analiza comparativ, pe elemente chimice arat avantajul utilizrii biocombustibilului
provenit din ulei de rapi fa de combustibilul clasic. Biodieselul este mai srac dect motorina n
carbon i hidrogen, dar conine oxigen care favorizeaz procesul de ardere din motor. De asemenea,
lipsa total a sulfului reduce poluarea chimic cu SO2. Pe baza acestor caracteristici, utilizarea
uleiurilor vegetale propriu-zise ca i combustibili este posibil prin realizarea anumitor modificri
constructive ale motorului. In schimb, utilizarea monoesterilor (biodiesel) obinui prin
14
transesterificarea uleiurilor vegetale cu alcooli inferiori (metanol, etanol, etc.) nu implic modificri
constructive ale motorului. innd cont de toate aceste considerente, la ICIA Cluj-Napoca, s-au
elaborat mai multe reete de combustibil att pentru uleiurile vegetale i pentru amestecurile lor ct i
pentru metilesteri i amestecuri ale acestora cu motorina - reete care apoi au fost testate pe motoare n
cadrul Laboratorului de Biocombustibili al UTC-N.
I. Fermierii care cultiva suprafete cu culturi energetice pot fi beneficiari ai schemei de plata
pentru culturi energetice daca respecta actele normative mai sus prezentate si Procedura pentru
aplicarea schemei de plati directe pe suprafata pentru culturi energetice elaborata de Agentia de Plati si
Interventie pentru Agricultura.
II. In conformitate cu prevederile HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, modificata si completata prin HG 1861/2006 ,
producatorii de biocombustibili trebuie sa detina autorizatie de antrepozit fiscal de productie produse
energetice.

Situatia autorizrii producatorilor de biocombustibili din Romania se prezint astfel:

A) Deinatori de autorizaii de antrepozit fiscal emise de Direcia de Autorizri din cadrul
Ministerului Economiei i Finantelor:
1. SC AUTOELITE SRL, Baia Mare,
2. SC BLITZ TRANSPORT COMPANY SRL, Comarnic, jud. Prahova;
3. SC ULEROM SA, Vaslui, str. Podul Inalt, nr. 2, jud. Vaslui;
4. SC PRIO BIOCOMBUSTIBIL SRL, Bucuresti, (locatie Lehliu Gara);
5. SC V & G OIL 2002 SRL, Odobesti, jud. Vrancea;
6. SC VIROMET SA, Victoria, jud. Brasov;
7. SC ANYKPROD SRL, Gradinari, sat Petculesti, jud. Olt;
8. SC LETSOL IMPORT EXPORT SRL, Slatioara, jud. Olt;
9. SC CHIMOFARM SRL, Roman, jud. Neamt;
10. SC ULTEX SA,Tandarei, jud. Ialomita .
11. SC BIO DIESEL SRL, comuna Murgasi, sat Picaturile, jud. Dolj;
12. SC REM PETROL TRADE SRL, Pitesti
13. SC NICOL ZOE IMPEX SRL, com. Cosambesti,sat Gimbasani jud. Ialomita
14. SC BIOVILLE SRL, Ramnicu de Jos jud.Constanta
15
15. SC BYOTECH PROD SRL, Ploiesti, jud Prahova
16. SC EURO PETROLEUM SRL, Slatina, jud. Olt
17. SC HALCIU SRL, Daeni, jud. Tulcea ;
18. SC BIOMOTOR PROD SRL, Deveselu, jud.Olt
19. SC CEROLA SRL, Rm. Valcea, jud. Valcea

Producia de biodiesel a fost demarat, n Romnia n anul 2006. Din datele oficiale ale
MADR, la nivelul anului 2006, un numr de 16 companii produceau ntre 360 i 30.000 de tone/an. n
2007, ca urmare a intrrii n producie a unor uniti mari, capacitatea total a crescut la peste 300.000
de tone.. Clasamentul neoficial al productorilor n anul 2007 era urmtorul:
Profiland Galai- 60.000 de tone; Priocombustibil Bucureti- 53.000 de tone;
ChimofarmRoman- 24.000 de tone; Byotech Ploieti- 20.000 de tone; Autoelite Baia Mare-
18.000 de tone; Ultex ndrei-16.000 de tone i Ulerom Vaslui- 12.600 de tone. Celelalte
companii au producii sub 10.000 de tone de biodiesel.
III. Prim-procesatorii sunt fabricile de ulei care au depozite autorizate proprii sau nchiriate
i dein licene de fabricaie conform Ordonanei Guvernului nr. 42/1995 privind producia de produse
alimentare destinate comercializrii, cu modificrile i completrile ulterioare, sau fabricile de alcool
deintoare de antrepozite fiscale, care preiau de la beneficiari sau colectori produsele obinute de pe
suprafeele cultivate cu culturi energetice, pe baz de contracte de vnzare-cumprare i, predau
productorilor de biocombustibili, pe baz de contracte de vnzarecumprare, cantitile echivalente de
produse procesate - ulei, alcool.
A) Fabrici de ulei :
1. BUNGE ROMANIA, Oradea, jud. Bihor;
2. AGRICOVER, Buzau, jud. Buzau;
3. ARGUS, Constanta, jud. Constanta;
4. CARGILL ROMANIA, Comuna Podari, jud. Dolj;
5. PRUTUL, Galati, jud. Galati;
6. EXPUR, Slobozia, jud. Ialomita;
7. ULTEX, Tandarei, jud. Ialomita;
8. BUNGE ROMANIA, Iasi, jud. Iasi;
9. ARDEALUL, Carei, jud. Satu Mare;
10. ROSIORI S.A., jud. Teleorman;
11. ULEROM, Vaslui, jud. Vaslui;
12. MANDRA, Barlad, jud. Vaslui.
16
 Impactul asupra mediului.
Biocarburanii prezint un avantaj major: producerea i utilizarea lor duce la diminuarea
emisiilor de gaze cu efect de ser, cu procente variabile fa de carburanii convenionali (funcie de
materia prim utilizat) dar legislaia european prevede un procent de max.35%. Pe lng
mbuntirea randamentului vehiculelor, biocarburanii constituie una din puinele soluii care ofer
perspectiva practic a reducerii emisiilor de gaz n sectorul transporturilor.

Tehnologii de obtinere a biodieselului

Grasimile si uleiurile sunt formate din trigliceride. Fiecare triglicerida este compusa din trei
acizi grasi de catena lunga cu un numar de atomi de carbon cuprins intre 8 si 22, care sunt legati de o
molecula de glicerol. Biodieselul este format din acizi grasi care sunt legati chimic de o molecula de
metanol. In urma procesului de transesterificare, molecula de glicerol este indepartata aproape complet
din compozitia biodieselului finit.

Tehnologiile de obtinere a biodieselului comercial pot fi clasificate astfel:

A. Transesterificarea in cataliza omogena alcalina a uleiurilor rafinate
B. Transesterificarea catalizata bazic a grasimilor vegetale cu un continut scazut de acizi grasi liberi
si a grasimilor animale
C. Transesterificarea in cataliza acida
D. Transesterificarea in cataliza eterogena bazica si acida
E. Transesterificarea enzimatica
F. Transesterificarea folosind microunde
G. Transesterificarea folosind ultrasunete

A. Transesterificarea in cataliza omogena alcalina a uleiurilor rafinate

17
 Transesterificarea catalizata bazic a uleiurilor vegetale rafinate prezinta o eficienta ridicata de
pana la 99,9% si produce biodiesel de buna calitate dupa indepartarea excesului de metanol, catalizator
bazic si glicerina.
Reactia chimica necesita trei molecule de metanol (sau alt alcool) pentru fiecare molecula de
triglicerida, care corespunde cu aproximativ 10% greutatea de metanol per masa de ulei procesat.
Principalul produs secundar de reactie este glicerina.

Mici cantitati de acizi grasi liberi (1,5%) sunt convertite in sapunuri. Aceste sapunuri sunt in
mod normal indepartate odata cu glicerina sau odata cu procesul de rafinare al uleiului crud. Drept
catalizatori bazici mai pot fi utilizati hidroxidul de sodiu sau metoxidul de sodiu. Catalizatorii pe baza
de sodiu nu formeaza fertilizator ca produs de reactie. Acizii sunt utilizati atat pentru a stopa
emulsifierea glicerinei in vederea unei procesari partiale ulterioare, cat si pentru a neutraliza
catalizatorul bazic.

18
 Obtinerea de biodiesel utilizand cataliza alcalina

Exista numeroase variatii ale tehnologiei alcaline de obtinere a bioidieselului. Diferiti

catalizatori, inclusiv cei nonbazici, pot fi utilizati. Etanolul anhidric, alcooli izopropilici sau butidici pot
substitui metanolul, insa timpul de reactie este prelungit, iar randamentul de obtinere a biodieselului
poate scadea, fiind necesare masuri mai riguroase de control al calitatii precum si procese aditionale.
Procesul de transesterificare bazica este realizat la atmosfera standard si la o temperatura de 60 oC.
Deasemenea exista variatii ale acestei tehnologii in care sunt utilizate temperaturi si presiuni mai inalte.
Uneori distilarea este utilizata pentru controlul calitatii.

B. Transesterificarea catalizata bazic a grasimilor vegetale cu un continut scazut de acizi grasi

liberi si a grasimilor animale
Transesterificarea catalizata bazic ce utilizeaza ca materie prima acizi grasi liberi reprezinta o
variatie a transesterificarii catalizate omogene alcaline. Astfel, o mica cantitate de catalizator este
adaugata la materia prima pentru a reactiona cu acizi grasi liberi si forma sapunuri. Apoi sapunurile
sunt indepartate, iar procesul de transesterificare incepe. In cazul producatorilor locali, utilizarea
acestei tehnologii prezinta dezavantajul pierderii unei cantitati de ulei pur egal cu cea de sapun, fara
posibilitatea valorificarii lui. Insa la nivel industrial, sapunurile pot fi reintroduse in reactie pentru
obtinerea de produse utilizabile in agricultura. Aceasta variatie a procesului de transesterificare poate fi

19
utilizata in functie de disponibilitatea pe piata locala agricola a acizilor grasi si a valorii acestor produse
(care ar trebui sa fie mai mare decat a biodieselului).

C. Transesterificarea in cataliza acida

cu utilizarea clorurii de colina *xZn Cl2 pentru obtinerea biodieselului
Clorura de colina *xZnCl2 este utilizata drept catalizator acid de tip Lewis pentru
transesterificarea uleiului. Obtinerea biodieselului folosind clorura de colina *xZnCl2 este eficienta,
prezentand numeroase avantaje precum modalitatea de prepaare usoara, prestul scazut sau randamentul
de obtinere al biodieselului similar cu cel obtinut in urma utilizarii altui tip de catalizator. Taria acida
Lewis a lichidului ionic creste odata cu augmentarea cantitatii de ZnCl2.
Datorit aciditatii scazute a catalizatorului, randamentul de obtinere este mai mare decat al altor
lichide ionice. Reactia are loc la un raport molar metanol-ulei vegetal 16:1 la o temperatura de 70oC,
transesterificare fiind promovata de speciile acide Lewis: Zn 3Cl7-, Zn2Cl5- si ZnCl3- din catalizatori.
Randamentul de obtinere al biodieselului este usor crescut cu cresterea lui x de la 1 la 3.
Timpul optim de reactie este de 72 de ore, iar clorura de colin 2ZnCl 2 este un catalizator tipic
pentru acesta abordare a reactiei de transesterificare, conversia maxima de 54,52% fiind atinsa la 10 %
clorura de colina 2ZnCl2. Datorita reversibilitatii reactiei de transesterificare folosita la obtinerea
biodieselului producerea unui bun randament poate fi grabita prin introducerea unui exces de metanol
pentru a schimba echilibrul. La un raport mai mic de 16, raportul de metanol: ulei are un efect
semnificativ asupra activitatii catalitice. La adaugarea unei cantitti mari de metanol, concentratia
catalizatorului este diluata la o cantitate fixa de clorur de colina 2ZnCl 2 si ulei vegetal, iar depasirea
raportului 16 de metanol nu are niciun efect asupra performantei catalizatorului.
Mai mult, un raport molar mai mare de metanol: ulei duce la o problema de separare in timpul
reciclarii. Astfel, raportul molat optim de metanol : ulei vegetal este de 16:1. Influena temperaturii
asupra reactiei de esterificare devine mai mica odata cu cresterea acesteia. Totusi, daca temperatura de
reactie ajunge la punctul de fierbere a metanolului de 80 si 90 oC, metanolul se va vaporiza rapid i va
forma un numar mare de bule care inhiba reactia la interfata dintre cele doua faze. In plus, pentru
conservarea energiei, este necesara alegerea unei temperaturi relativ scazute. Astfel, temperatura
optima de reactie pentru transesterificarea uleiului la biodiesel este in jurul valorii de 70oC.

D. Transesterificarea in cataliza eterogena bazica si acida

Acizii grasi liberi reactioneaza cu metanolul (1:1) si cu catalizatorul acid precum acidul
sulfuric, pentru a forma metilesteri. Randamentul acestei reactii este in general de 96%, ceea ce
inseamna ca un procent de aproximativ 4% de acizi grasi liberi nu reactioneaza, urmand ca acestia sa
reactioneze cu catalizatorul bazic in urmatorul pas si formeaza sapunuri. In cazul in care sapunurile nu
sunt indepartate inainte de transesterificare, sunt necesare teste de control al calitatii in vederea
evidentierii prezentei sapunurilor. Restul procesului este similar cu cel descris mai devreme. Insa acest

20
proces are un randament ce poate depasi valoarea de 99%, depinzand de cantitatea de acizi grasi din
materia prima originala si de varietatea de produse secundare rezultate.

E. Transesterificarea enzimatica
Poate avea loc n dou sisteme de reacie pentru obinerea de biodiesel pe cale enzimatic i
anume: metanoliz n sistem cu agitare continu, respectiv metanoliz n sistem cu deplasare i
recirculare.
n primul caz reacia are loc folosind un reactor de tip batch n care enzima este supus agitrii
mpreun cu amestecul de reacie de la nceputul reaciei pn la finalizarea acesteia, n timp ce, n al
doilea caz, reacia are loc prin recircularea amestecului de reacie peste stratul fix de enzim reactor
tip coloan cu umplutur.
Condiiile de reacie folosite n ambele cazuri sunt cele care s-au dovedit a fi optime pentru
metanoliza enzimatic a uleiului de floarea soarelui catalizat de Novozym 435. Reaciile au fost
monitorizate timp de 24 h, iar pentru aceasta s-au prelevat probe din amestecul de reacie la intervale
regulate de timp i s-au analizat. Analizele efectuate au urmrit determinarea randamentului n esteri
metilici i au fost realizate cu ajutorul cromatografiei n faz gazoas.
Randamentele sunt net superioare n sistemul cu agitare, cnd nc de la nceputul reaciei
enzima se afl n contact cu toat cantitatea de ulei ceea ce duce la o vitez mai mare de reacie. Astfel,
dup primele 15 min, randamentul global pentru reacia cu agitare este deja de 23,6% (m/m),

21
 Obtinerea de biodiesel folosind cataliza enzimatica

F. Transesterificarea asistata de microunde

Transesterificarea poate fi efectuata prin reactia catalitica sau necatalitica folosind diferite
sisteme de incalzire.
Un sistem de incalzire alternativa - "de incalzire cu microunde", a fost folosit n ultimii ani, mai
ales in testarile de laborator si la nivel de pilot. In acest caz reactia de transesterificare este accelerata
intr-un timp de reactie scurt. Ca urmare, are loc o reducere importanta a cantitatii de produse secundare
si un timp scurt de reactie.
Se utilizeaza un sistem de incalzire tip cuptor cu microunde. Intreg sistemul a fost echipat cu un
condensator cu reflux, un agitator magnetic i un detector de temperatura, tip non-contact in infrarosu,
care permite controlul continuu si constant al temperaturii de lucru.
Compozitia de acizi grasi a uleiului i analiza probelor de biomotorina se efectueaza pe
cromatograf de gaz 6890N echipat cu detector de ionizare cu flacara.

G. Transesterificarea asistata de ultrasunete

22
 In prezent, biodieselul este, in principal produs in reactoare lot. Folosirea ultrasunetelor in
transesterificarea uleiurilor la biodiesel permite prelucrarea in linie continua, la orice scara.
Ultrasonicarea duce la o crestere a randamentului de biodiesel pana la 99%. Reactoarele cu ultrasunete
reduc timpul de prelucrare la mai putin de 30 de secunde (prelucrarea conventionale 1 - 4 ora/sarja).
Mai important, ultrasonicarea reduce timpul de separare de la 5 - 10 ore (folosind agitatie
conventionale) la mai putin de 60 de minute.
Transesterificarea cu ultrasunete implica urmatorii pasi:
1. uleiul vegetal este amestecat cu metanol (care produc esterii de metil) sau etanol (pentru etil
esteri), precum si cu catalizatorii;
2. amestecul este nclzit la temperaturi ntre 45 i 65 0C;
3. apoi este trecut prin sonicator timp de 5 la 15 secunde. Sonicarea se efectueaza la o presiune
ridicate (De la 1 la 3bar, manometru);
4. glicerina, care se obtine ca produs secundar, este separata folosind centrifuge;
5. biodiesel convertit este spalat cu apa.

Avantajele i dezavantajele biodieselului

23
 1. Se obine din materii prime regenerabile n cea mai mare parte, plante; mirosul emanaiilor
de la biodiesel este mai plcut dect cel de la dieselul bazat pe petrol.
2. Combustibilii verzi reprezint o pia care va genera profituri foarte mari pentru investitori;
3. Nu este accizat n Romnia, conform prevederii de la art. 20 din Legea 571/2003, pentru c
nu este considerat poluant (prin lipsa sulfului i a fosforului din gazele de ardere);
4. Are o putere caloric apropiat de a motorinei, iar arderea este complet;
5. Preul este mai redus dect al combustibililor clasici i, n principiu, acesta poate fi meninut
constant pe pia, spre deosebire de amplele fluctuaii ale preurilor combustibililor fosili;
6. Reduce cu cca.80% emisiile de CO2, cu 98% pe cele de sulf n raport cu motorina clasic;
reduce emisiile de particule emise n atmosfer cu 75%, fr fum.
7. Uor biodegradabil n mediu, spre deosebire de ali combustibili rezultai din hidrocarburi
fosile, i netoxic - din procesul de realizare a biodieselului nu rezult reziduuri care s intre in
contradicie cu normele de mediu.
8. Datorit efectului de lubrifiere superior dieselului, motoarele funcioneaz mai bine i rezist
mai mult, iar cu aditivii potrivii se pot mri performanele motorului.
9. Prin folosire, reduce zgomotul de funcionare al motorului.
10. Nu sunt necesare modificri ale autovehiculelor pentru a folosi drept combustibil
biodieselul.
Nu necesit schimbri n sistemul de distribuie (pompe, bazine, locaii etc.). Nu afecteaz n
mod substanial consumul de combustibil sau turaia motorului. Reduce semnificativ fumul rezultat la
pornirea autovehiculului.
11. Nu este clasificat ca lichid inflamabil, astfel nct poate fi depozitat i transportat fr
autorizaie
12. Nu conine sulf, permind folosirea de catalizatori.
13.Poate asigura independena energetic a fermelor, unitilor economice, iar n perspectiv, n
cazul unor ri cu potenial agricol mare le poate asigura reducerea dependenei de petrol.
14. Sporete eficiena agriculturii i permite cultivarea tuturor suprafeelor agricole.
15. Tehnologie de producie uoar i accesibil.
16. Poate fi folosit de orice autovehicul fr a fi modificat n vreun fel.
B 100-biodiesel pur (100%);
B 20- biodiesel 20%, motorin 80%;
B 5 - biodiesel 5%, motorin 95.

24
 Pe timp de var, biodieselul poate fi utilizat fr nicio problem. Biodieselul fr aditivi de
iarn poate fi utilizat pn la temperatura de -7 grade Celsius, n timp ce adugarea aditivilor l face
folosibil pn la -17, -20 grade Celsius.
ntre dezavantajele biodieselului menionm:
- Vscozitate de 10 ori mai mare dect a motorinei;
- Punct de inflamabilitate ridicat (ntre 270 i 321 grade Celsius) comparativ cu motorina (70-
80 grade Celsius);
- Nu poate fi utilizat dac are o vechime mai mare de opt luni.
- Nu se adapteaz la toate motoarele, distrugnd n primul rnd piesele din plastic. Exist
productori care i-au adaptat autovehiculele pentru combustibilul bio i muli alii care nc nu au
fcut acest pas. Studiile arat c un coninut de biodiesel de 5% n motorin nu e periculos pentru
motor. Tot ce depete acest procent nseamn pierderea garaniei.
Biodiesel-ul produs n Romnia este, la ora actual, cu 10-12% mai ieftin dect motorina din
petrol. Calitatea biodiesel-ului produs depinde de cea a materiilor prime.
Uleiul de rapi este considerat ideal pentru producerea de biodiesel n conformitate cu
standardul European EN 14214, la polul opus fiind uleiul de soia. Acest standard prevede o cifr
maxim de iod coninut de biocombustibil, plafon care poate fi respectat, fr probleme, dac se
utilizeaz ca materie prim uleiul de rapi. n cazul utilizrii uleiului de floarea-soarelui, este nevoie
de o etap suplimentar de prelucrare, costurile de producie fiind astfel ceva mai mari. Productorii
autohtoni de biodiesel consider c ar trebui realizat un standard romnesc care s in seama de
condiiile locale i s fie mai permisiv n privina cifrei de iod, astfel nct s poat fi utilizat, fr
complicaii suplimentare, uleiul de floarea-soarelui. n opinia productorilor, nu oricine poate ncepe o
asemenea afacere trebuie s ai cunotine tehnice i experien n domeniu, un plan de afaceri bun,
realist, puin ans i bani.

25
 CONCLUZII

n privina energiilor regenerabile concluziile sunt urmtoarele:

Romnia dispune de un potenial agricol important pentru cultura materiilor prime
necesare fabricrii de biocarburani. Culturile de rapi, soia, sfecl de zahr sau sorg zaharat
sunt cele mai adecvate pentru producia de biodiesel i bioetanol. Cultivarea rapiei sau a sfeclei
de zahr va reprezenta n scurt timp o afacere pentru agricultorii romni. Mna de lucru ieftin
comparativ cu celelalte ri din UE, costurile de producie foarte avantajoase i, nu n ultimul
rnd, solul i clima, care sunt atuuri extrem de importante, vor putea face din Romnia un
juctor important pe piaa biocarburanilor din UE.
Romnia i poate acoperi din resurse interne, cantitatea de biocarburani recomandat de
Directiva european pentru anul 2010 i, n plus, dispune de un potenial de materii prime
pentru realizarea unei producii de biocarburani, n msur s acopere pn la 8% din necesarul
european. De asemenea, producia de biocarburani ofer oportuniti de export i reprezint o
alternativ pentru dezvoltarea agriculturii i folosirea terenurilor neutilizate.
Potenialul cel mai important al Romniei este n biomas agricol, nu n lemn, pentru care n
Romnia nu exist practici organizate de colectare.
n rile dezvoltate, resturile agricole sunt utilizate n uniti mici de co-generare instalate la
nivelul comunelor - cu care se acoper necesarul energetic local. n acest fel, comunele i fac inclusiv
managementul deeurilor. Valorificarea potenialului neutilizat de producie a biomasei poate deveni o
surs important de biocarburani i reprezint o oportunitate important pentru Romnia, ndeosebi
pentru dezvoltarea rural.
Promovarea unor tehnologii de producere i utilizare a biocombustibililor la nivel de ferm,
n sistem descentralizat47 va reprezenta o provocare important pentru viitor, sub mai multe
aspecte:
- va rentabiliza producia agricol prin modernizarea tehnicilor de cultur;
- va permite utilizarea unor tehnologii care s nu provoace dezechilibre ecologice;
- va permite reciclarea unor produse secundare (deeuri din zootehnie, reziduuri agricole);
- va reduce dependena de energiile clasice;
- va permite realizarea unui sistem integrat sol-plante-animale-om.

26
 BIBLIOGRFIE

1. http://biofuels.dbioro.eu/biodiesel.php
2. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Biocombustibili55479.php
3. Propunere de Directiv privind energiile regenerabile i biocombustibilii (Comisia European,
Bruxelles, 2008).
4. Strategia energetic a Romniei, 2007-2020.
5. Strategia de Valorificare a resurselor regenerabile de energie, 2003.
6. www.energie-verde.ro

27