Sunteți pe pagina 1din 19

UI 10: Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa

Unitatea de Tnvatare nr.10


TEHNOLOGII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI ENERGETIC DIN BIOMASA
Unitatea de studiu 10.1
Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa
Ritm de studiu recomandat: 150 min.
Cuprins
Motivatia i beneficiile productiei de biogaz.
Tehnologii de obtinere a biogazului .
Solutii tehnice de utilizare a biogazului
Studiu de caz: Structura de productie a biogazului Tn cadrul unei asociatii agricole. OBIECTIVELE
UNITATUDE STUDIU 10.1.
- identificarea argumentata a motivapei si a beneficiilorasociate producpei de biogaz;
- caracterizarea tehnologiilor de obpnere a biogazului;
- identificarea i caracterizarea soluplori tehnice de utilizare a biogazului;
- fundamentarea pe baza studiului de caz a structurii de producpe a biogazului in cadrul unei asociapi
agricole.
10.1. Motivatia i beneficiile producfiei de biogaz
In literatura de specialitate energia obtinuta din materie organica, regenerativa se numete
bioenergie. Conversia biologica a radiatiei solare prin intermediul fotosintezei furnizeaza anual, sub forma
de biomasa, o rezerva de energie evaluata la de zece ori cantitatea totala de energie consumata pe plan
mondial Tn fiecare an.
Valorificarea poten^ialului energetic din biomasa constituie o metoda aplicata cu succes Tn cateva
tari cu popula^ii mari din Asia. In acest sens Tn China sunt peste 10 milioane de astfel de instalatii, ceea ce
face ca Tn regiunile rurale aceste instalatii sa asigue peste 80 % din productia de energie necesara.
Procedeul denumit Globar Gas Schema" este folosit Tn India de peste 75 de ani, fiind aplicat Tn peste 80
mii de instalatii Tn functiune.
In urma cercetarilor facute Tn perioada 1940-1950 de catre chimistul Ducelier i inginerul
agronom Marcel Isman, mii de ferme echipate cu astfel de sisteme i-a facut aparitia i Tn Europa. Nemtii
au initiat o actiune pe scara larga, construind uzine biologice Tn care, prin prelucrarea reziduurilor menajere
i a subproduselor agricole, obtineau biogaz i bio-Tngraaminte. Tehnologiile biologice de producere a
gazelor combustibile folosite Tn prezent Tn multe tari de pe glob tind sa dezvolte actiunea unor
microorganisme cu scopul de a se obtine o biomasa bogata convertibila Tn metan.
Practica arata ca substraturile initiale cele mai adecvate pentru producerea biogazului sunt materiile
prime regenerabile cum sunt porumbul, floarea-soarelui sau secara. Astfel gunoiul de grajd solid sau lichid
dar i deeurile organice pentru care nu mai exista nici o alta posibilitate de valorificare permit obtinerea de
biogaz daca materiile organice contin Tntr-un procent foarte mic lignina (structuri de lemn). In contextul
descris mai sus obiectivul principal al tehnologiilor biologice este de dezvoltare a unor microorganisme Tn
conditii de temperatura propice fermentarii (mezofil, cca. 39 C) pentru ob^inerea unei "biomase" bogata
in gaz metan. Biomasa utilizata, supranumita substrat inmagazineaza energie solara, prin procesele de
fotosinteza ale plantelor din care provine. Descompunerea substratului de origine vegetala sau animala se
realizeaza in natura prin microorganisme, fara a fi necesar nici-un aport energetic.
Una dintre principalele probleme de mediu ale societa^ii de astazi este creterea continua a
cantita^ii de deeuri organice. In multe {ari, managementul durabil al deeurilor, precum i prevenirea
acumularii i reducerea cantita^ii acestora au devenit priorita^i politice majore, aceasta reprezentand o
contribute importanta la eforturile comune de reducere a poluarii, a emisiilor de gaze cu efect de sera i
diminuarii schimbarilor climatice la nivel global.
Practicile din trecut ale evacuarii necontrolate a deeurilor nu mai sunt astazi acceptabile.
Chiar i depozitarea pe platforme de gunoi sau incinerarea deeurilor organice nu reprezinta cele
mai bune practici, deoarece standardele de protejare a mediului au devenit mult mai stricte in prezent, iar
recuperarea energiei i reciclarea nutrien^ilor i a materiei organice un lucru necesar. Producerea
biogazului prin digestie anaeroba (AD) este considerata a fi tratamentul optim in cazul gunoiului animal,
precum i in acela al unei largi varietal de deeuri organice pretabile acestui scop, deoarece astfel
respectivele substraturi sunt transformate in energie recuperabila i in ingraamant organic pentru
agricultura. In acelai timp, eliminarea frac^iei organice din cantitatea totala de deeuri create atat eficien^a
conversiei energetice prin incinerarea deeurilor ramase, cat i stabilitatea haldelor.

UI 10: Tehnologii de valorificare a poten^ialului energetic din biomasa

AD reprezinta un proces microbiologic de descompunere a materiei organice, in lipsa oxigenului,


intalnit in multe medii naturale i aplicat astazi la scara mare pentru producerea de biogaz in
reactoare-cisterna, etane impotriva patrunderii aerului, in mod obinuit denumite digestoare. O larga
varietate de microorganisme sunt implicate in procesul anaerob, in urma caruia rezulta doua produse finale:
biogazul si digestatul.
Biogazul este un gaz combustibil, care consta din metan, dioxid de carbon, i cantita^i mici de alte
gaze i microelemente.
Digestatul reprezinta substratul descompus anaerob, bogat in macro- i micro- nutrient, care poate
fi utilizat, prin urmare, drept ingraamant pentru plante.
Producerea i colectarea biogazului rezultat in urma unui proces biologic a fost pentru prima data
documentat in Marea Britanie in anul 1895 (Metcalf & Eddy, 1979). De atunci, acest proces a fost continuu
dezvoltat i aplicat pe scara larga, in scopul tratarii apelor reziduale i a stabilizarii namolurilor.
Criza energetica de la inceputul anilor '70 a adus o noua provocare cu privire la utilizarea
combustibililor regenerabili, inclusiv a biogazului rezultat din procesele AD. Interesul pentru biogaz a
crescut pana astazi, datorita eforturilor globale de inlocuire a combustibililor fosili utiliza^i pentru
producerea energiei din surse regenerabile, precum i a necesita^ii gasirii unor solu^ii sustenabile pentru
tratamentul i reciclarea gunoiului de origine animala i a deeurilor organice.
In prezent, cea mai importanta aplica^ie a proceselor AD o reprezinta producerea de biogaz in
instala^ii speciale, prin procesarea substraturilor provenite din agricultura, precum gunoiul animal,
reziduurile vegetale, culturile energetice sau deeurile organice rezultate din activita^ile agro-industriale i
din industria alimentara. Conform Agenfiei Internationale pentru Energie (IEA), un numar de cateva mii de
fabrici agricole care utilizeaza procesul AD sunt func^ionale in Europa i in America de Nord. Multe dintre
acestea sunt reprezentate de sisteme avansate din punct de vedere tehnologic, construite la scara mare,
numarul lor cunoscand o cretere considerabila in ultimii ani. Numai in Germania, mai mult de 3.930 de
fabrici pentru biogaz functionau in anul 2010. In Asia, cateva milioane de digestoare mici, simple, pentru
biogaz, sunt functionale in tari precum China, India, Nepal i Vietnam, acestea producand combustibil
pentru gatit i iluminat. Se estimeaza ca la nivel european exista un potential considerabil pentru creterea
productiei actuale de biogaz, pe baza activitatilor din domeniul zootehnic.
Dupa largirea UE, noile tari membre ale Europei de Est trebuie, de asemenea, sa utilizeze aceste
tehnologii i sa beneficieze de pe urma potenjialului lor ridicat pentru biogaz. Implementarea tehnologiilor
AD in aceste tari va contribui la reducerea unui numar mare de probleme de poluare a mediului, odata cu
intensificarea dezvoltarii durabile a comunitatilor rurale i a sectorului agricol in ansamblu.
Biogazul produs prin procesul AD este ieftin i constituie o sursa de energie regenerabila, acesta
producand, in urma combustiei, CO2 neutru i oferind posibilitatea tratarii i a reciclarii unei intregi
varietal de reziduuri i produse agricole secundare, a diverselor bioreziduuri, a apelor reziduale organice
provenite din industrie, a apelor menajere i namolurilor de canalizare, pe o cale sustenabila i
"prietenoasa" cu mediul inconjurator. In acelasj timp, biogazul aduce un mare numar de beneficii de natura
socio-economica, atat pentru fermierii implicati in mod direct in producerea acestuia, cat i la nivelul
intregii societati. Din toate aceste motive, biogazul rezultat prin procesele AD constituie una dintre
principalele prioritati ale strategiei europene privitoare la biocombustibili i energie regenerabila.
Producerea biogazului prin procesul AD i utilizarea sa furnizeaza multe beneficii de ordin
socio-economic, dar i de mediu, atat la nivelul intregii societal, cat i pentru fermierii implicati in mod
direct in aceasta activitate. Valorizarea intrinseca a lantului tehnologic de producere a biogazului create
eficienta economica locala, asigura locuri de munca in domeniul rural i create puterea de cumparare
regionala. Aceasta conduce la imbunatatirea standardelor de viata i contribuie la dezvoltarea sociala de
ansamblu a societatii dar i la cea economica, pentru cei angrenati in activitatile din sectorul agricol.
Beneficii la nivelul societapi
- sursa de energie regenerabila;
- emisii reduse de gaze cu efect de sera i diminuarea incalzirii globale;
- dependenta scazuta de importul de combustibili fosili;
- contribute la directivele UE pentru energie i protectia mediului;
- reducerea deeurilor;
- crearea de noi locuri de munca;
- utilizare flexibila i eficienta a biogazului;
- reducerea necesarului de apa.
Beneficii pentru fermieri
- venituri suplimentare pentru fermieri;
- digestatul, un ingraamant valoros;
- circuit inchis al nutrientilor, fig.10.1;
- flexibilitate in utilizarea diferitelor tipuri de materii prime;
- mirosuri slabe i insecte putine, fig. 10.2;

UI 10: Tehnologii de valorificare a potenjialului energetic din biomasa

- securitate veterinara.

UI 10: Tehnologii de valorificare a poten^ialului energetic din biomasa

In figura 10.2 grupa A semnifica concentra^ia de acizi grasj volatili care provoaca mirosuri
neplacute in namolurile netratate i in cele digestate iar grupa B concentra^ia mirosurilor neplacute in
probele de aer colectate deasupra campului, dupa aplicarea namolului netratat i a namolului digestat
(Hansen, 2004).

Figura 10.1. Circuitul sustenabil al biogazului provenit din procesul AD (Al Seadi, 2002)

1200

Acid izo-rjutanoic Acid foutanoic Acid izo-valeric


netratat

Acid valeric I Narnol

Namol digestat

Figura 10.2.

Tema pentru studiu 10.1: Identificali principalele argumente de implementare a


tehnologiilor de valorificare a potenfialului energetic al biomasei in zona de frontiera romano -bulgara.
10.2. Tehnologii de obfinere a biogazului
In ultimii ani, piata mondiala pentru biogaz a crescut cu 20% pana la 30% pe an. In Europa, tari
precum Austria, Danemarca, Germania i Suedia sunt printre cele mai experimentate in ceea ce priveste
tehnologiile pentru biogaz i au reus.it sa stabileasca piete nationale competitive in domeniu. Pentru a
dezvolta aceste piete au fost efectuate intense cercetari, iar sectoarele pentru biogaz au primit subsidii
guvernamentale considerabile si s-au bucurat si de sprijin public. Fermierii implicati, operatorii fabricilor
de biogaz, precum si investitorii au acumulat cunotin{e importante, informatii tehnice private si expertiza
cu privire la tehnologiile biogazului.
Pe langa tipurile de materii prime traditionale, dupa anul 2000 a fost initiata cultivarea plantelor
energetice pentru producerea biogazului, au fost efectuate importante cercetari cu privire la tehnologiile de
conversie a materiilor prime in biogaz, au fost introduse si adaptate noi tipuri de digestoare, de sisteme de
alimentare, de facilitati pentru depozitare, etc.
Atat sistemele de AD in mediu uscat, cat si in cel umed sunt imbunatatite in mod continuu, prin
activitati de cercetare de inalt nivel, care se concentreaza atat pe asigurarea stabilitatii operator si a
proceselor, pe performance, cat si pe gasirea unor noi combinatii de substraturi.
Utilizarea biogazului pentru productia combinata de caldura si electricitate (CHP) a devenit
aplicatia standard pentru cea mai mare parte a proiectelor pentru biogaz din Europa. In tari precum Suedia,
Olanda si Germania, biogazul imbunatatit a fost, de asemenea, utilizat si ca biocombustibil pentru
transport. In aceste tari au fost stabilite retele de distribute si construite statii de imbunatatire si imbuteliere.
Imbunatatirea biogazului si alimentarea retelei de gaze naturale reprezinta o aplicatie relativ recenta, iar
primele instalatii de alimentare a retelei de gaze naturale cu biometan au fost realizate in Germania si
Austria. Cea mai noua utilizare a biogazului este cea din domeniul pilelor electrice, care deja reprezinta o
tehnologie evoluata si disponibila comercial, functionand in tari precum Germania.
Productia integrata de biocombustibili (biogaz, bioetanol, biodiesel), de alimente si de materii
prime pentru industrie reprezinta astazi un domeniu important pentru cercetare, ca parte integranta a
conceptului de biorafinare. In cadrul acestui concept integrat, biogazul furnizeaza energia necesara
procesarii, pentru producerea de biocombustibil lichid, in timp ce produsele secundare astfel rezultate sunt

UI 10: Tehnologii de valorificare a potenjialului energetic din biomasa

folosite drept materii prime pentru procesul AD. Se considera ca procesul integrat de biorafinare ofera o
serie de avantaje in legatura cu eficienta energetica, cu performantele economice si reducerea emisiilor de
GHG. Din acest motiv, in Europa si in intreaga lume a fost implementat un numar de proiecte pilot, ale
caror rezultate finale vor fi disponibile in anii urmatori.
Potentialul mondial al productiei de energie pe baza de biomasa se estimeaza a fi la un nivel foarte
ridicat. Evaluarea potentialului energetic al biomasei se bazeaza pe numeroase studii, scenarii si simulari,
care demonstreaza faptul ca numai o mica parte a acestuia este folosita in prezent. Potrivit acelorasi
cercetari, gradul de utilizare a biomasei ar putea fi crescut semnificativ in viitorul apropiat. Asociatia
Europeana pentru Biomasa (AEBIOM) estimeaza ca productia europeana de energie, avand ca baza
biomasa, poate fi crescuta de la 113 Mtoe in 2010 la 220 Mtoe in 2020.
Cel mai mare potential de crestere corespunde biomasei de origine agricola. Conform AEBIOM, in
tarile UE - 27 pot fi utilizate intre 20 si 40 de milioane de hectare (Mha) de teren pentru productia agricola
de energie, fara a fi afectata productia alimentara a Uniunii. In aceasta privinta, biogazul joaca un rol
important, avand un potential pentru dezvoltare foarte ridicat.
Pentru conversia biomasei Tn biogaz prin procesul AD pot fi folosite diferite tipuri de reziduuri:
deeuri i produse secundare provenite din agricultura, din agro-industrii i industria alimentara, din
gospodarii i, Tn general, deeuri rezultate dintr-o multitudine de activitati cotidiene ale societatii. La nivel
european, estimarea potentialului energetic al biogazului este destul de dificil de realizat, din cauza
numarului mare de variabile care trebuie luate Tn calcul.
Spre exemplu, potentialul energetic al biogazului depinde de disponibilitatea terenurilor care sa fie
dedicate culturilor agricole energetice, fara a fi afectata productia alimentara, de productivitatea acestor
culturi, de randamentul diferitelor substraturi de generare a metanului, precum i de eficienta energetica
totala a utilizarii biogazului.
In prezent, Germania, Austria, Danemarca i Suedia se numara printre cele mai avansate tari din
Europa Tn domeniul tehnologiilor pentru biogaz, avand cel mai mare numar de fabrici de acest fel, de
ultima generate. Un numar important de instalatii de biogaz functioneaza i Tn alte parti ale lumii. In
China, de exemplu, Tn anul 2006, au fost identificate mai mult de 18 milioane de digestoare domestice
pentru biogaz, potentialul total pentru biogaz chinezesc fiind estimat la 145 bilioane de metri cubi. De
asemenea, Tn India exista astazi Tn functiune aproximativ 5 milioane de fabrici pentru biogaz mici. Alte
tari, precum Nepalul i Vietnamul, poseda i ele un numar considerabil de instalatii pentru biogaz. Cele
mai multe fabrici de biogaz din Asia utilizeaza tehnologii simple i sunt, prin urmare, uor de proiectat i
de reprodus. De cealalta parte a Atlanticului, SUA, Canada i multe tari ale Americii Latine sunt pe cale de
a dezvolta sectoare moderne pentru biogaz, Tn aceasta directie fiind implementat, Tn fiecare dintre acestea,
un cadru politic favorabil, pentru a veni Tn sprijinul acestui domeniu de activitate. Numarul mare de
instalatii de biogaz existente, care functioneaza Tn diferite tari, dovedete faptul ca, Tn prezent,
tehnologiile pentru biogaz sunt evoluate, sustenabile i ofera garantii economice solide.
Digestia anaeroba (AD)
AD reprezinta un proces biochimic, prin care substraturi organice complexe (biomasa vegetala i
deeuri, gunoi animal, deeuri organice, ape reziduale, namoluri provenite din sistemul de canalizare etc.)
sunt descompuse, Tn absenta oxigenului, pana la stadiul de biogaz i digestat, de catre diverse tipuri de
bacterii anaerobe. Daca substratul supus AD este constituit dintr-un amestec de doua sau mai multe materii
prime (de exemplu, gunoi animal i reziduuri organice din industria alimentara), procesul poarta numele de
co-digestie. Co-digestia este Tntalnita Tn cazul celor mai multe aplicatii pentru biogaz.
Numeroase tipuri de biomasa pot functiona ca substraturi (materii prime) pentru producerea de
biogaz prin procesul AD. Cele mai Tntalnite categorii de materii prime sunt: gunoiul de grajd; reziduuri i
produse agricole secundare; deeuri organice digerabile din industria alimentara i agro-industrii (de
origine vegetala i animala); fractia organica a deeurilor menajere i din catering (de origine vegetala i
animala); namoluri de canalizare; culturi energetice (porumb, trestie chinezeasca, sorg, trifoi) sau deeurile
adecvate producerii biogazului, tabel 10.1 . Utilizarea gunoiului animal drept materie prima pentru procesul
AD prezinta unele avantaje, datorita proprietatilor acestuia: continut Tn inoculi ai bacteriilor anaerobe
naturale; continut de apa ridicat (4-8% Tn gunoiul lichid), actionand ca solvent pentru celelalte
co-substraturi i asigurand omogenizarea i fluiditatea corespunzatoare a biomasei; ieftin i uor accesibil,
fiind colectat ca reziduu din fermele zootehnice. In ultimii ani, a fost testat i introdus un alt tip de materie
prima, pentru a fi supus procesului AD: aa-numitele plante energetice (DEC - culturi energetice dedicate),
care sunt cultivate Tn mod special pentru scopul productiei de energie/biogaz.
Substraturile procesului AD pot fi clasificate dupa: originea acestora, continutul de substanta uscata
(DSU), productia de metan, precum i dupa alte criterii. Substraturile cu continut de substanta uscata mai
mic de 20% sunt utilizate pentru aa-numita digestie umeda (unii autori o numesc fermentape umeda).
Aceasta categorie include gunoiul de grajd, precum i deeurile organice umede provenite din industria
alimentara.
Tabelul 10.1. Bio-de$euri adecvate tratamentului biologic (Catalogul european al deeurilor, 2007)
Cod de$eu
02 00 00

_____________ Descriere de$eu

Deeuri
din
agricultura,
horticultura, Deeuri din agricultura, horticultura, acvacultura,
acvacultura, silvicultura, vanatoare i pescuit, silvicultura, vanatoare i pescuit Deeuri din
prepararea i procesarea alimentelor
prepararea i procesarea carnii, petelui i altor
alimente de origine animala Deeuri din prepararea

UI 10: Tehnologii de valorificare a poten^ialului energetic din biomasa

03 00 00

04 00 00
15 00 00

19 00 00

20 00 00

i procesarea fructelor, legumelor, cerealelor,


uleiurilor comestibile, cacao, a ceaiului i
tutunului; din productia de conserve; din prepararea
i fermentarea drojdiilor i extractelor pe baza de
drojdii, melasei Deeuri din procesarea zaharului
Deeuri din industria produselor lactate Deeuri din
industria de panificatie i a produselor de cofetarie
Deeuri din industria bauturilor alcoolice i
ne-alcoolice (cu exceptia cafelei, ceaiului, i cacao)
Deeuri din prelucrarea lemnului, dulgherit, Deeuri din prelucrarea lemnului, dulgherit,
productia de mobila, industria de celuloza, productia de mobila
hartie i carton
Deeuri din productia i prelucrarea celulozei,
hartiei i cartonului
Deeuri din industria pielariei, blanurilor i Deeuri din industria pielariei i blanurilor
textilelor
Deeuri de tipul ambalajelor, absorbantilor, Ambalaje (inclusiv cele sortate la colectare din
carpelor pentru curatat, materialelor filtrante i deeurile oraeneti de tip ambalaj)
imbracamintei de protectie, nespecificate
altundeva
Deeuri provenite din instalatiile de Deeuri provenite din tratamentul anaerob al
management al deeurilor, deeuri evacuate de reziduurilor
catre uzinele pentru tratarea apelor uzate i Deeuri din instalatiile de management al apelor
pentru prepararea apei potabile i a apei uzate, nespecificate altundeva
utilizate in industrie
Deeuri din prepararea apei potabile sau a apelor
industriale
Deeuri oraeneti (provenite din gospodarii Fractiile de deeuri sortate la colectare (exceptand
i alte asemenea deeuri comerciale i 15 01)
industriale) inclusiv deeurile sortate la Deeuri din gradini i parcuri (inclusiv deeurile
colectare
din cimitire)
Alte deeuri oraeneti

Cand continutul de substanta uscata este mai mare de 35%, tipul digestiei este denumit digestie
uscata fermentape uscata). Digestia uscata este tipica pentru cazul culturilor energetice i materialelor
insilozate. Alegerea tipului i a cantitatii de materie prima pentru obtinerea amestecului de substraturi
supus procesului AD depinde de continutul de substanta uscata, precum i de continutul de glucide, lipide
i proteine al acestuia.
Randamentul potential in metan este unul dintre cele mai importante criterii de evaluare a
diferitelor substraturi pentru procesul AD. Figura 10.3 prezinta randamentele in metan ale diferitelor tipuri
de materii prime. Trebuie sa mentionam ca gunoiul de grajd are un randament destul de mic in metan, de
aceea, in practica, gunoiul animal nu este supus ca atare procesului de digestie, ci in combinatie cu alte
co-substraturi cu un randament mare in metan, in scopul cresterii productiei de biogaz. Cel mai des utilizate
co-substraturi pentru co-digestie, impreuna cu gunoiul de grajd, sunt reprezentate de reziduurile uleioase
provenite din industriile alimentara, piscicola si de catering, de deseurile alcoolice din industria berii si a
zaharului, precum si de culturile energetice dedicate.

Figura 10.3. Valori de referinfa pentru randamentul specific in metan (Praftl, 2007)

Digestia anaeroba (AD) - procesul biochimic


AD este un proces microbiologic de descompunere a substantelor organice, in lipsa oxigenului.
Principalele produse rezultate in urma acestui proces sunt biogazul si digestatul.
Dupa producerea biogazului, substratul descompus (digestatul) este reciclat prin introducere in sol,
fiind folosit ca ingrasamant pentru plante. In timpul procesului AD este generata o cantitate foarte mica de
caldura, comparativ cu cazul descompunerii aerobe (in prezenta oxigenului), asa cum este compostarea.

UI 10: Tehnologii de valorificare a potenjialului energetic din biomasa

Energia continuta in legaturile chimice ale substratului ramane, in principal, inmagazinata in biogazul
produs, sub forma de metan.
Procesul de formare a biogazului este rezultatul unor etape succesive: hidroliza, acidogeneza,
acetogeneza si metanogenez. In fiecare etapa sunt implicate grupe specifice de microorganisme, in care
substantele initiale sunt continuu descompuse in molecule tot mai mici.
Parametrii procesului de digestie anaeroba
Eficienta procesului AD depinde de cativa parametri critici. De aceea, este cruciala asigurarea celor
mai potrivite conditii de dezvoltare pentru microorganismele anaerobe.
Creterea i activitatea acestora sunt influence semnificativ de lipsa totala a oxigenului,
temperatura, valoarea pH-ului, con^inutul de nutrient, intensitatea amestecarii, precum i de prezen^a i
cantitatea inhibitorilor.

Parametrii de lucru ai procesului de obfinere a biogazului


a. Capacitatea de incarcare
Construirea unei fabrici de biogaz combina atat condi^ii tehnice, cat i economice. Maximul
produc^iei de biogaz, ob^inut prin digestia completa a substratului, necesita un un timp de reten^ie
hidraulica (HRT) mare i o dimensiune corespunzatoare a digestorului. In practica, alegerea proiectului
sistemului (de exemplu, marimea i tipul digestorului) reprezinta un compromis intre maximul
productivita^ii in biogaz i rentabilitatea economica. In acest sens, capacitatea de incarcare este un
parametru de lucru important, care indica masa substan^ei organice uscate ce poate fi incarcata in digestor,
pe unitatea de volum i de timp, conform ecua^iei de mai jos:
BR =
(10.1)
V
unde: BR - capacitatea de incarcare [kg/zi*m3]; m - masa de substrat incarcata pe unitatea de timp [kg/zi]; c
- concentra^ia substan^ei organice [%]; VR - volumul digestorului [nv5].
b. Timpul de retenfie hidraulica (HRT)
Un parametru important care trebuie luat in calcul pentru dimensionarea digestorului este timpul de
reten^ie hidraulica (HRT). HRT reprezinta intervalul de timp mediu in care substratul este pastrat in
interiorul tancului de digestie. HRT este corelat cu volumul digestorului (VR) i cu volumul de substrat
incarcat pe unitatea de timp, conform ecua^iei urmatoare:
VR
HRT = -----(10.2)
V
unde: HRT - timpul de reten^ie hidraulica [zile]; VR - volumul digestorului [m3]; V - volumul de substrat
incarcat pe unitatea de timp [m3/s, m3/h].
Conform ecua^iei de mai inainte, creterea cantita^ii incarcaturii organice scurteaza HRT.
Timpul de reten^ie trebuie sa fie suficient de lung pentru a se asigura condi^ia ca numarul de
bacterii indepartate odata cu efluentul (digestatul) sa nu fie mai mare decat numarul bacteriilor rezultate
prin reproducere (rata de duplicare a bacteriilor anaerobe este de 10 zile sau mai mult). Un HRT scurt
asigura o rata buna a fluxului substratului, dar o productivitate in gaz mai mica. De aceea, este important sa
se adapteze HRT la rata de descompunere specifica substraturilor utilizate. Cunoscand HRT, incarcatura
zilnica de materie prima i rata de descompunere a substratului, este posibil sa se calculeze volumul necesar
al digestorului.
c. Lista de parametrii
Pentru evaluarea caracteristicilor fabricilor de biogaz, precum i pentru a efectua o compara^ie
intre diferitele sisteme folosite, poate fi utilizata o diversitate de parametri, tabelul 10.2. Pentru a evalua
capacitate de performan^a ale unei fabrici de biogaz trebuie realizata o analiza pe mai multe criterii intrucat
evaluarile pe baza unui singur parametru nu pot sa garanteze niciodata rezultatul.

UI 10: Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa

Tema pentru studiu 10.2: Cu ajutorul informafiilor prezentate in figura 10.3 i in figurile 8.3 i
8.4 identificafi i caracterizafi principalele surse de biomasa din zona Dobrogei.

UI 10: Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa

Tabelul 10.2. Parametrii de lucru ai fabricilor de biogaz (Schnell, 2008)


Parametru
Temperatura
Presiunea de lucru
Capacitate, debit
Volumul reactorului
Cantitatea de gaz
Timpul de retentie hidraulic
Timpul de retentie hidraulic minim

Simbol

T
p

V
VR
V pe zi
V pe an
HRT
MGRT

Unitate de masura

C
Mbar
m3/zi; t/zi
m3
m3/zi nvVan
zi

Mod de determinare

Masurare Tn timpul lucrului


Masurare Tn timpul lucrului
Masurare
Determinat prin constructie

Masurare Tn timpul lucrului i transformare Tn m3


Calculul cu ajutorul datelor de lucru

garantat
Incarcatura organica
Concentratia metanului din biogaz
Randamentul specific de biogaz
Productia specifica de biogaz
Energia bruta
Productia de electricitate
Energia de ie^ire in reteaua electrica
Eficienta BTTP
Furnizarea de energie termica /electrica

kg TS / (m3 * zi)
%
%
m3/ m3
kWh
kWh
kWh
%
kWh

Calculul cu ajutorul datelor de lucru


Masurare Tn timpul lucrului
Calculul cu ajutorul datelor de lucru
Calculul cu ajutorul datelor de lucru
Determinare din cantitatea de biogaz i concentratia metanului
Masurare la ieirea din generatorul BTTP
Masurare la ieirea din generatorul BTTP
Calculul cu ajutorul datelor de lucru
Baza planificarii, dupa masuratorile din timpul lucrului

a statiei

kWh/m3 consumati Calculul cu ajutorul datelor de lucru


kWh/GV
Productia de energie
Suma energiilor care pot fi utilizate.Calculul cu ajutorul datelor de lucru
n
Randamentul uzinei
%
Energia neta rezultata din energia bruta
Disponibilitatea
%
Procentul de ore dintr-un an Tn care fabrica functioneaza la capacitate
maxima
Exploatarea
%
Raportul dintre cantitatea reala intrata i capacitatea proiectata
Investitia totala

Totalul cheltuielilor efectuate la fabrica de biogaz


Subventii

Pre-determinate
Procentul de subventionare
%
Procentul tuturor subventiilor raportate la investitia totala
Investitia specifica
/ m3 de reactor Perceptibila numai cand este utilizat gunoi animal domestic
/GV
10.3. Solufii tehnice de valorificare a/potenfialului
din biomasa agricola
Costurile de tratare specifice
Prin calcul
m3 consumati energetic
/GV
La nivelul societatii moderne, producerea
de biogaz prin intermediul procesului AD este larg
Furnizarea de energie termica / electrica
specifica a statiei

utilizata pentru tratamentul reziduurilor provenite din crescatorii (gunoiului de grajd), pentru producerea de
energie regenerabila si pentru imbunatatirea proprietatilor de ingrasamant ale gunoiului animal.
In tari cu o importanta productie agricola, continua inasprire a legislatiei si reglementarilor cu
privire la depozitarea si reciclarea gunoiului animal si a deseurilor vegetale a condus la cresterea interesului
pentru procesul AD. Mai mult, ultimele evolutii arata o preocupare din ce in ce mai mare in randul
fermierilor pentru cultivarea plantelor energetice, cu scopul utilizarii acestora drept materie prima pentru
producerea de biogaz.
In cele ce urmeaza vom detalia solutiile tehnice corespunzatoare valorificarii a potentialului
energetic din biomasa agricola. In acest sens fabricile agricole de biogaz proceseaza, in principal,
substraturi provenite din agricultura (de exemplu, gunoi de grajd, reziduuri si produse secundare din
culturile agricole, culturi energetice dedicate, DEC, etc.). Gunoiul animal bovin si cel porcin reprezinta
materia prima de baza pentru cele mai multe fabrici de biogaz, desi, in ultimii ani, numarul fabricilor care
utilizeaza DEC a crescut.
Dupa dimensiuni, modul de functionare si amplasare, fabricile agricole de biogaz se impart in trei
mari categorii:
a. Fabrici de biogaz de nivel familial (la scara mica)
Tehnologia utilizata pentru construirea unei fabrici de biogaz difera de la o tara la alta, in functie de
conditiile climatice si de contextul national (de exemplu, politicile energetice, legislatia, capacitatea
industriei energetice etc.).
In tarile in curs de dezvoltare, precum Nepalul, China sau India, functioneaza milioane de fabrici de
biogaz de nivel familial, care utilizeaza tehnologii foarte simple. Materia prima folosita in aceste fabrici de

UI 10: Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa

biogaz provine din gospodarii si/sau din activitatile fermiere reduse ale acestora, iar biogazul produs este
folosit pentru necesitatile casnice si iluminat.
Digestoarele sunt simple, ieftine, robuste, usor de manipulat si de intretinut si pot fi construite cu
materiale disponibile la nivel local. De obicei, nu exista instrumente de control si nici sisteme de incalzire a
procesorului (mod de lucru psihrofil sau mezofil), deoarece multe dintre aceste digestoare functioneaza
intr-un climat cald si prezinta un HRT lung.
a) Tipul chinezesc (fig.10.4a) este reprezentat de un reactor subteran, de obicei cu un volum de 6
pana la 8 m . Acesta este alimentat cu namoluri de canalizare, gunoi animal si deseuri menajere organice.
Reactorul functioneaza in mod semi-continuu, noile substraturi fiind adaugate o data pe zi, cu aceeasi
periodicitate fiind evacuata si o cantitate egala de amestec lichid decantat. Acest reactor este de tip fara
agitare, motiv pentru care suspensiile solide sedimentate trebuie indepartate de 2-3 ori pe an, ocazie cu care
cea mai mare parte a substratului este scoasa si numai o mica parte (aproximativ o cincime din continutul
reactorului) este lasata ca inocul. Primul reactor chinezesc a fost construit in 1958.
b) Tipul indian (fig.10.4b) este similar celui chinezesc, adica un reactor subteran pentru deseurile
menajere si de ferma la scara mica. Diferenta este ca efluentul este colectat la partea de jos a reactorului, iar
in bloc, o frac^ie a materialului evacuat fiind recirculata, in scopul diluarii materiei prime nou adaugate, Tn
acest mod realizandu-se i inocularea.

Figura 10.4. Tipuri de reactoare rurale pentru biogaz

clopotul plutitor cu gaz functioneaza si ca rezervor pentru biogaz.


c) Un alt tip de fabrica de biogaz la scara mica este acela al fabricii mobile, care consta dintrun
reactor cilindric orizontal, alimentat cu substrat la unul dintre capete, in timp ce digestatul este colectat la
capatul opus. Substratul se deplaseaza prin reactor sub forma fluxului
b. Fabrici de biogaz de nivel fermier
In prezent, interesul fermierilor pentru tehnologia AD este din ce in ce mai crescut.
Produc^ia de biogaz creeaza noi oportunita^i in afaceri, reduce cantitatea deeurilor i produce un
ingraamant de inalta calitate. La nivel mondial, exista numeroase tipuri de fabrici pentru biogaz de nivel
fermier. In Europa, tari precum Germania, Austria i Danemarca sunt printre pionierii produc^iei de biogaz
la scara de ferma.
O fabrica de biogaz de nivel fermier deservete o singura ferma, digerand materia prima rezultata
in cursul activita^ii proprii. Multe fabrici de biogaz folosesc i co-digestia unor cantita^i mici de substraturi
bogate in metan (de exemplu, deeuri uleioase din industria de prelucrare a petelui, reziduuri de uleiuri
vegetale etc.), cu scopul creterii productivita^ii in metan. De asemenea, este posibila i alimentarea cu
gunoi animal provenit de la una sau doua ferme vecine (de exemplu, prin conducte).
Fabricile pentru biogaz de nivel fermier prezinta dimensiuni variate, diverse tipologii constructive,
precum i o serie intreaga de tehnologii de procesare. Unele dintre aceste fabrici sunt de dimensiuni foarte
mici i utilizeaza tehnologii simple, in timp ce altele sunt foarte mari i complexe, asemanatoare fabricilor
centralizate de co-digestie. Totui, toate func^ioneaza dupa acelai plan constructiv general: gunoiul este
colectat intr-un bazin de pre-stocare, situat in apropierea digestorului, care este alimentat prin pomparea
materiei prime pre-stocate. Digestorul este construit sub forma unui rezervor etan, realizat din o^el sau
beton armat i izolat termic, pentru meminerea constanta a temperaturii procesului (mezofil, la aproximativ
35C, sau termofil, la aproximativ 55C). Digestoarele pot fi de tip orizontal sau vertical, de obicei
prevazute cu sisteme de amestecare, in vederea omogenizarii substratului i minimizarii riscului de formare
a straturilor de flotage i sedimentelor. Amestecarea asigura, de asemenea, i aprovizionarea

10

UI 10: Tehnologii de valorificare a potemialului energetic din biomasa

microorganismelor cu to^i nutrien^ii necesari. HRT mediu este, de obicei, de 2040 zile, in func^ie de tipul
de substrat i de temperatura de digestie. Digestatul este utilizat ca

11

UI 10: Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa

ingrasamant pe terenurile agricole ale fermei, iar surplusul este comercializat catre fermele care poseda
culturi vegetale din vecinatate. Biogazul produs este folosit drept combustibil intr-un motor cu gaz, in
scopul producerii energiei electrice si a caldurii. O cantitate de aproximativ 1030% din caldura si energia
electrica produsa in acest mod este folosita pentru necesitatile proprii ale fabricii de biogaz si pentru
consumul menajer al fermei, in timp ce surplusul este vandut companiilor energetice, respectiv
consumatorilor de energie termica din zonele invecinate. Schema de baza a unei fabrici tipice de biogaz de
nivel fermier, dotata cu un digestor orizontal, din o^el inoxidabil, este prezentatain fig. 10.5 i fig. 10.6.
Uziiia energetic;! ill

co-generare

Figura 10.5. Reprezentare schematica a unei fabrici de biogaz de nivel fermier, dotata cu un digestor
orizontal din ofel.

Figura 10.6. Reprezentare schematica a unei fabrici de nivel fermier, dotata cu un digestor de tip "doua intr-unul",
acoperit cu o membrana usoara (folie) (Hjort-Gregersen, 2008)
3

In afara digestorului, avand un volum de 100-200 m3 si echipat cu un sistem de amestecare lenta,


fabrica mai cuprinde si un tanc de pre-stocare a gunoiului, un tanc de stocare a biomasei digestate, un spatiu
de depozitare a biogazului si o unitate de co-generare a energiei electrice si termice (CHP). Temperatura
procesului AD poate varia, din domeniul mezofil pana la cel semi-termofil (35-48C), iar timpul de retentie
hidraulica, in intervalul de 15-25 zile.
3

Productia de biogaz se situeaza intre 40-50 m de biogaz /m de biomasa digerata.


Digestorul poate fi construit i sub forma unui cilindru vertical, cu baza conica, constand dintr-un
tanc asa-numit "doua intr-unul", folosit atat pentru stocarea materiei prime, cat i pentru digestie.
Digestorul este construit in interiorul tancului de stocare a digestatului, tangential la peretele acestuia, i
este acoperit cu ajutorul unei membrane impermeabile pentru gaz, care va fi mentinuta in stare tensionata
sub influenta biogazului produs. Tancul este prevazut i cu un mixer electric cu elice. De asemenea, fabrica
detine i un tanc de pre-stocare a co-substratului, precum i o unitate CHP. Temperatura de procesare este
de 22-25C, iar timpul de retentie hidraulica de peste 50 de zile.
O evolutie recenta in domeniul fabricilor de biogaz de nivel fermier este aceea a utilizarii biomasei
rezultate din culturi energetice dedicate. Avantajul consta in continutul energetic al acestui tip de biomasa,
cu mult mai ridicat decat in cazul celor mai multe deseuri organice. Totusj, apar unele limitari i probleme
referitoare la costurile de operare, la modul de utilizare i la disponibilitatea terenului pentru acest tip de
culturi.

12

UI 10: Tehnologii de valorificare a potemialului energetic din biomasa

c. Fabrici de codigestie centralizate


Co-digestia centralizata reprezinta un concept bazat pe digestia gunoiului animal, colectat din mai
multe ferme, intr-o fabrica de biogaz amplasata central fata de acestea. Localizarea centrala a fabricii de
biogaz este facuta cu scopul reducerii costurilor, a timpului si a necesarului de forta de munca pentru
transportul gunoiului si a digestatului intre ferma si fabrica de biogaz.
Gunoiul animal este supus co-digestiei, impreuna cu o varietate de tipuri de materii prime (de
exemplu, reziduuri agricole digerabile, reziduuri din industriile alimentara, piscicola si agro-industrii,
deseuri organice sortate sau namol de canalizare). Fabricile de co-digestie centralizate (de asemenea,
denumite si fabrici de co-digestie comune) sunt folosite la scara mare in Danemarca, dar si in alte regiuni
ale lumii cu un sector zootehnic dezvoltat.
Gunoiul animal (gunoiul de grajd bovin, cel porcin, precum si dejectiile provenite de la nurci si
pasari) este depozitat in tancurile de pre-stocare ale fermei si in canalele pentru colectarea namolurilor. De
la facilitatile de pre-stocare, gunoiul este transportat, conform unei scheme stabilite, pana la fabrica de
biogaz, in containere tubulare speciale, vidate. La destinatie, acestea sunt amestecate cu alte co-substraturi,
omogenizate si pompate in tancul de digestie.
Fabrica de biogaz este responsabila pentru colectarea si transportul gunoiului proaspat de la ferme
catre fabrica si a digestatului in sens invers. Digestatul este transportat direct la suprafetele de teren pe care
trebuie aplicat ca ingrasamant, unde fermierii si-au stabilit, deja, un numar de facilitati de post-stocare a
acestuia.
Procesul de digestie are loc atat la temperaturi mezofile, cat si la temperaturi termofile, iar HRT
este de 12-25 zile. Dupa digestie, are loc un proces controlat de igienizare a substratului, in scopul realizarii
unei reduceri eficiente a populatiilor de agenti patogeni si a capacitatii germinative a semintelor buruienilor,
asigurandu-se, in acest mod, o reciclare sigura a digestatului, ca ingrasamant.
Alimentarea digestorului se face in flux continuu, amestecul de biomasa fiind pompat in digestor si
evacuat din acesta in cantitati egale, intr-o secventa de pompare stricta. Digestatul evacuat este transportat
prin conducte pana la tancurile de stocare. In multe cazuri, aceste tancuri sunt acoperite cu ajutorul unor
membrane impermeabile, in scopul captarii biogazului produs in faza de post-digestie (pana la 15% din
total), la temperaturi mai scazute. Biogazul rezultat este colectat impreuna cu cel produs in interiorul
digestorului. Digestatul este supus analizelor si se realizeaza caracterizarea acestuia din punct de vedere al
continutului in nutrienti
(DM, VS, N, P, K, pH), dupa care este transportat catre ferme (furnizorilor de materie prima) i depozitat
Tn tancurile de post-stocare de pe teren. Fermierii primesc numai cantitatea de digestat permisa prin lege a
fi dispersata pe terenul agricol, excesul fiind comercializat catre fermele Tnvecinate. In toate cazurile,
digestatul este inclus Tn planurile pentru fertilizare ale fiecarei ferme, acesta Tnlocuind Tngraamintele
minerale. Astfel, productia de biogaz reprezinta o etapa Tn circuitul de reciclare a nutrientilor din gunoiul
animal i deeurile organice. Multe fabrici centralizate sunt echipate, de asemenea, i cu instalatii pentru
separarea fractiilor lichida i solida din digestat.
Co-digestia centralizata reprezinta un sistem integrat de productie a energiei regenerabile, de
tratament al deeurilor organice i de reciclare a nutrientilor. Aceasta genereaza beneficii la nivel agricol,
de mediu i economic pentru fermieri, pentru personalul operator al fabricii de biogaz i pentru societate Tn
ansamblu, asigurand:
Reciclarea ieftina i fara riscuri de mediu a gunoiului animal i a deeurilor organice.
Producerea energiei regenerabile.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
O securitate veterinara Tmbunatatita, prin sterilizarea digestatului.
O eficienta a fertilizarii Tmbunatatita.
Mai putine inconveniente cauzate de mirosuri neplacute i insecte.
Beneficii economice pentru fermieri.
Cele mai multe fabrici de co-digestie centralizate sunt organizate sub forma companiilor
cooperatiste, fermierii care le aprovizioneaza cu materii prime fiind, Tn acelai timp, actionari i
proprietari. De obicei, aceste companii poseda un comitet de directori, responsabil cu managementul
fabricii, cu angajarea personalului necesar, precum i cu Tncheierea tuturor acordurilor economice i legale
de cooperare cu privire la constructia fabricii, aprovizionarea acesteia cu materie prima,
distribuirea/redistribuirea Tngraamantului rezultat, comercializarea energiei i finantare. In Danemarca,
companiile cooperatiste s-au dovedit a fi structuri organizationale fezabile din punct de vedere economic i
functional.

^-*J Tema pentru studiu 10.3: Cu ajutorul resurselor internet identificafi principalele firme producatoare
de echipamente pentru fabricile agricole de biogaz.

13

UI 10: Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa

10.4. Studiu de caz: Structura de productie a biogazului in cadrul unei asociatii agricole.
Pornind de la potentialul oferit de zona Dobrogea pentru valorificarea acestui tip de energie
regenerabila o centrala de biogaz pe baza de siloz de porumb este compusa din urmatoarele componente:

Fig.10.7. Platforma de depozitare a silozului $i grupul de fermentoare

1. Platforma de depozitare a silozului de porumb. O platforma imprejmuita eventual cu ziduri din beton.
Silozul se acopera cu o folie poliplan pentru a nu se usca.
2. O vola sau un tractor cu o cupa de 1 - 1,5 m3.
3. Fermentorul principal. Un recipient din beton sau inox in care se introduce substratul spre fermentare.
Acesta este inchis sus cu o membrana dubla care indeplineste functia de depozit de gaz si protectie contra
ultraviolete.
4. Eventual un fermentor secundar, similar fermentorului principal. Fermentorul secundar se foloseste la
centralele de biogaz in doua faze pentru prelungirea timpului de retentie. Aici se introduce mecanic
substratul prefermentat, care mai produce inca biogaz.

Fig.10.8. Sisteme de amestec $i dozare

5. In structura lan^ului tehnologic se poate include i un depozit pentru substratul fermentat. De aici se
preia substratul fermentat ca un bio-ingraamant natural excelent in cisterne si se imprastie pe ogor.
6. Amestecatoare pe doua directii, care nu permit formarea unei cruste deasupra substratului care ar
impiedica degajarea libera a biogazului. Acestea sunt amplasate in fermentoare.
7. Instalatii de incalzire si mentinere a temperaturii mezofile de cca. 39 C necesare si propice dezvoltarii
microorganismelor si fomarii biogazului. Acestea se confectioneaza din Inox pentru a rezista mediului acid
din substrat.
8. Recipientul de incarcare a masei verde. Recipientul poate functiona gravitational ca o palnie mare, sau
ca un container deschis, dar cu un sistem de transport al silozului.
9. Dozator masa verde. Este vorba de un ax spiralat (nec ) care transporta conform unei comenzi cantitatea
de siloz necesara improspatarii masei verde din fermentorul principal.
10. Sistemul de transport al substratului prin tevi, pompe si senzori.
11. Sistemul de transport al biogazului prin tevi, pompe si sensori analitici.
12. Sistemul de purificare al biogazului. Un "dus" pentru separarea metanului de bioxidul de carbon si
hidrosulfuri.
13. Sistemul de compresare al gazului metan pentru a putea garanta un debit si o presiune constanta.
14. Recipient pentru inmagazinarea metanului.
15. Flacara de veghe. Este vorba de o instalatie destinata arderii gazului metan nefolosit. La pornirea
instalatiei gazul metan nu are presiunea si continuitatea dorita iar prima productie de gaz metan se arde. In
cazuri de suprapresiune gazul metan suplimentar se arde.
Centrala termica compacta ce include motogeneratorul (sufletul instalatiei) este reprezentata de o
centrala compacta care arde gazul metan in motoare pe gaz, care actioneaza un generator de curent electric.
Functie de parametrii eficientei motogeneratorului cantitatea de energie termica produsa poate depasii chiar
cantitatea de energie electrica produsa. Utilizarea in mare proportie a energiei termice produse sporeste
consistent randamentul unei centrale de biogaz. Pentru cogenerare de inalta eficienta si valorificarea
energiei termice se obtine o subventionare suplimentara de pina la 55 /MWh plus avantajele energiei
disponibile.
14

UI 10: Tehnologii de valorificare a potemialului energetic din biomasa

Fig.10.9. Centrala de biogaz

16. Instalatiile de control a productiei de biogaz, energie electrica si termica centralizate sunt incluse
intr-un tablou de comanda.
17. Conducerea tabloului de comanda este asigurata printr-un program special de urmarire si control al
procesului.
18. Posibilitatea de urmarire a procesului tehnologic, service specializat si interventii se pot realiza on-line
prin internet.

Fig.10.10. Conducerea centralizata a producfiei de biogaz

Fig.10.11. Transformatorul de energie primara

19. Punctul de transformare pentru conectarea la reteua de medie tensiune (este strans legat de facilitatile
furnizorilor de energie locali).
20. Reteaua necesara transportul energiei electrice pana la punctul de racordare.
21. Sistemul de transport al agentului termic produs, impune o retea de tubulaturi bine izolate.
22. Transformatorul de energie primara dimensionat in functie de necesarul de energie la
consumator: incalzirea unor cladiri; incalzirea unor grajduri; exploatari piscicole; productie de
abur industrial; racirea halelor frigorifice, refrigerare; uscarea cerealelor, produselor lemnoase;
"last but not liest" productie de abur pentru antrenarea turbogeneratoarelor de curent electric.
. Dimensiunile necesare pentru o structura de producfie a biogazului
Analizand oportunitatea unei centrale pe biogaz pe baza de siloz de porumb cu o putere de 370 kW
in zona Dobrogei, consideram ca aceasta necesita :
1. Substrat vegetal de 6.800 t siloz de porumb/an (necesar pe zi cca. 18,63 t).
2. Pentru stabilizarea procesului de fermentare sunt necesare 1.050 t dejectii animale.
Fiecare tip de dejectie are o productivitate energetica specifica. Dejectiile bovine sustin cel mai bine
metanogeneza procesului de fermentare.
3. O platforma de inmagazinare a silozului reprezentata printr-o platforma de cca. 1.700 m2 .
4. O vola sau un tractor cu o cupa de incarcare de 1 - 1,5 m3.
5. Un fermentor cu un volum net de cca. 2.713 m3.
. Casa pompelor (in multe variante aceasta se livreaza premontata intr-un container de 40').
7. Un dozator de 35 t.
8. Motogeneratorul de 370 kWh premontat intr-un container de 40', lat de 3 m.
9. Purificarea gazului; se livreaza montat in containerul cu motogeneratorul,
10. Un depozit al substratului fermentat pentru minimum sase luni (cca 4.691 t).
11. O platforma pentru o centrala de biogaz cu o putere de 370 kW necesita un teren de cca. 1 ha.

15

UI 10: Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa

Din punct de vedere functional, in fig. 10.12 este reprezentata schema functionala a unei structuri
de productie de biogaz.
b. Estimarea costurilor asociate unei structuri de producfie a biogazului
Costurile cu materia prima necesara pentru substrat
O centrala de biogaz pe baza de siloz de porumb cu o putere de 370 kW necesita:
1. O cantitate de aproximativ 6.800 t siloz de porumb.
2. Pentru stabilizarea productiei sunt necesare aproape 1.050 t dejectii animale.
3. Productia medie de siloz de porumb la hectar este de 40 t.
4. Timp de cretere pana la recoltare aproximativ 3 luni.
5. Suprafata de teren necesara de 170 ha pentru 6.800 to siloz.
6. Pretul la achizitie nu poate fii mai mare ca pretul productiei de grau boabe la hectar. In 2009 pretul
griului a fost de 0,35 lei/kg. Productia maxima a fost de 7.500 kg / ha. Deci s-au putut obtine maximum
2.625 lei/ha. De aici porneste calculul pretului silozului de porumb care nu poate costa mai mult ca graul.
Deci maximum 2.625 lei pentru 40 t siloz, deci maximum 65,62 lei/t sau 0,06 lei/kg.
7. Pretul maxim de achizitie a silozului pentru 6.800 t este de cca. 446.250 lei.
8. Pentru stabilizarea productiei sunt necesare cca. 1.050 t dejectii animale, Tn cazul dejectiilor porcine
catitatea se marete la 1.580 t.
9. Dejectiile animaliere nu au un pret de vanzare. Pretul lor este structurat astfel: pretul transportului
fundamentat pe baza consumului de carburant, manopera si amortizarea unei cisterne uzuale de 10 t.
10. Practica ne arata ca pentru consum, manopera i amortizare se pot aproxima la 0,35 /km.
Pentru o zona agricola Tn care se dispune de toate resursele precizate mai sus pe o raza de raza de
15 km pretul se poate aproxima la 1,05 /t.

16

UI 10: Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa

Fig.10.12. Schema schema funcfionala a unei structuri de producfie de biogaz.

Estimarea incasarilor obpnute din vdnzarea energie


O centrala de biogaz pe baza de siloz de porumb cu o putere de 370 kW produce:
1. 370 kWh x 24 ore x 365 zile x 0,93 grad de functionare = 3.014.316 kWh energie electrica.
2. Pretul la bursa energiei electrice este in medie, raportata la anul 2010 de 0,040 /kWh.
3. Pentru fiecare MWh produs i introdus in reteaua nationala ANRE-ul este obligat conform legii
220/2008 sa elibereze trei Certificate Verzi cu o valoare de emitere intre 27 si 55 (pentru 2010 valoarea
a fost de 55 /CV). ANRE-ul preconizeaza pastrarea valorii unui CV la 55 pe urmatorii 10 ani din cauza
cerintei mari din partea producatorilor de energie electrica prin metode conventionale.
4. Prin urmare cei 3.014.316 kWh energie electrica se pot vinde cu o medie de 0,205 / kWh, care in total
inseamna 617.934 pe an.
6. Instalatia pe biogaz produce i energie termica. Pentru o eficienta termica a motogeneratorului de 44,7
%, se vor produce 3.454 MWh energie termica, din care pentru procesul de fermentare se vor consuma 500
MWh. Evaluand diferenta suplimentara disponibila la vanzare aceasta este de 2.953 MWh energie termica
pe an.
7. Pretul de vanzare al agentului termic este de 0,040 / kWh. In conditiile in care, practic vorbind doar 60
% din energia termica este disponibila la vanzare, daca nu exista posibilitati proprii de consum, se obtin
incasari de 70.872 pe an.
17

UI 10: Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa

8. In aceste conditii de utilizare a energiei termice se va acorda, pentru cogenerare de inalta eficienta i
utilizare a energiei termice, un al patrulea CV cu o valoare la zi de 55 /MWh. In aceste conditii incasarile
vor fi de 165.787 pe an.
9. Insumand incasarile totale realizate intr-un an se obtin:
617.934 + 70.872 + 165.787 = 854.593 .
Rentabilitate si profit
1. Costurile de productie depind de sursa materiei prime. In analiza efectuata autorii au pornit de
la achizitionarea pe piata libera la un pret de 14 /t pentru silozul de porumb si 2,50 /t pentru
dejectiile animale.
Costurile de productie pentru o centrala de 370 kW sunt estimate la aproximativ 296.491 in
primul an cuprind: asigurarea centralei de biogaz; costurile asociate procesului de contabilitate; costuri de
service pentru motogenerator i instalatia de biogaz propriu-zisa; costuri de achizitie siloz si dejectii
animale; probe si analize; costurile cu personalul tehnic; consumul propriu de energie electrica de
aproximativ 5 % ; taxele ANRE pentru licenta de producator (in anii urmatori nu mai trebuiesc platite taxe
de licenta ANRE-ului).
2. Profitul brut obtinut pentru primul an este de 558.102
Prejul instalafiei de biogaz
In urma analizei efectuate in acest capitol i a consultarii principalilor furnizori europeni in
domeniu reiese un pret al tehnologiei la cheie de cca. 1.450.000 . La care se mai adauga lucrarile locale si
eventuale dotari cu utilaje agricole dupa necesitate.
Pentru a avea o dimensiune reala a unei astfel de investitii o centrala de biogaz instalata in 2010 in
judetul Bihor cu o putere de 526 kW/h inclusiv costurile lucrarilor locale i o dotare minima cu utilaje
agricole pentru cultivare i transport a costat 2.881.000 .
In acelai context trebuie subliniat ca productia de energie regenerabila din biomasa se
subventineaza cu 50 - 70 % contributie nerambursabila, in functie de programul apelat.

10.1.5. TESTE DE AUTOEVALUARE


1. Biogazul obtinut prin valorificarea energetica a biomasei este :
a) gazul natural rafinat utilizat Ta activitatile industriale i casnice;
b) un gaz combustibil, care consta din metan, dioxid de carbon, i cantitati mici de alte gaze i
microelemente.
c) substratul descompus anaerob, bogat Tn macro- i micro- nutrienti, care poate fi utilizat, prin
urmare, drept Tngraamant pentru plante.
d) toate raspunsurile sunt incorecte.
2. Digestatul obtinut prin valorificarea energetica a biomasei este :
a) gazul natural rafinat utilizat Ta activitatile industriale i casnice;
b) un gaz combustibil, care consta din metan, dioxid de carbon, i cantitati mici de alte gaze i
microelemente.
c) substratul descompus anaerob, bogat Tn macro- i micro- nutrienti, care poate fi utilizat, prin
urmare, drept Tngraamant pentru plante.
d) toate raspunsurile sunt corecte.
3. In cazul timpului de retentie hidraulica (HRT) afirmatia incorecta este :
a) HRT trebuie sa fie cat mai mic pentru a se asigura conditia ca numarul de bacterii Tndepartate
odata cu efluentul (digestatul) sa nu fie mai mare decat numarul bacteriilor rezultate prin
reproducere (rata de duplicare a bacteriilor anaerobe este de 10 zile sau mai mult).
b) un HRT scurt asigura o rata buna a fluxului substratului, dar o productivitate Tn gaz mai mica.
c) valoarea HRT trebuie adaptata la rata de descompunere specifica substraturilor utilizate.
d) volumul necesar al digestorului se poate determina daca se cunosc: HRT, Tncarcatura zilnica de
materie prima i rata de descompunere a substratului.

10.1.6. LUCRARE DE VERIFICARE


1. Explicafi procesul biochimic al digestiei anaerobe.
1. Explicap principiul de funcfionare al unei fabrici de biogaz de nivel fermier.

18

UI 10: Tehnologii de valorificare a potentialului energetic din biomasa

10.1.7. RASPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. B; 2. C; 3. A

10.1.8. BIBLIOGRAFIE
1. Agapitidis I. and Zafiris C. 'Energy Exploitation of Biogas: European and National perspectives'. 2nd
International Conference of the Hellenic Solid Waste Management Association, 2006.
2. Amon, T.; et al.: Optimierung der Methanerzeugung aus Energiepflanzen mit dem
Methanenergiewertsystem Published by Bundesministerium fur Verkehr, Innovation und Technologie,
Wien, Austria, 2006.
3. Ferguson, T., & Mah, R., Methanogenic bacteria in anaerobic digestion of biomass, J. Bacteriol. 179:3,
pp. 846-852, 2006.
4. Hornbachner, D.; Hutter, G.; Moor, D.: Biogas-Netzeinspeisung- Rechtliche, wirtschaftliche und
technische Voraussetzungen in Osterreich. Published by Bundesministerium fur Verkehr, Innovation und
Technologie, Wien, Austria, 2005.
5. Ivan Simeonov, Dencho Denchev and Bayko Baykov: "Development of new technologies for production
of heat and electric power from organic wastes for increasing the economic efficiency of the final products",
Advances in Bulgarian Science, 1, 15-24, 2006;
6. Kirchmeyr, F.; Kraus, J.: Mit Biogas in das Erdgasnetz - Erste 6. Biogasaufbereitungsund
Einspeisungsanlage in Pucking. Published by ARGE Kompost & Biogas Osterreich in collaboration with
erdgas OO, Linz, Austria, 2005.
7. K6rnermais, Sonnenblumen, Ackerfutter, Getreide, Wirtschaftsdunger und Rohglyzerin unter den
Standortbedingungen der Steiermark. Published by Bundesministerium fur Land- und Forstwirtschaft,
Umwelt und Wasserwirtschaft in collaboration with Amt der Steiermarkischen Landesregierung, Wien,
Graz, Austria, 2007.
8. Nikiema J., Brzezinski R., Heitz M., Elimination of methane generated from landfills by
biofiltration: a review, Rev Environ Sci Biotechnol (2007) 6, pages 261-284.
9. Persson, M.: Biogas-a renewablefuel for the transport sector for the present and the future. SGC, 2007.
www.sgc.se
10. PreiBler, D. et al.: Anaerobic digestitionof energy crops without manure addition. Symposium "Actual
Tasks of Agricultural Engineering", Opatija, Croatia, S. 363-370. 2007a.
11. Rutz D., .... S., Ofiteru A., Adamescu M., Bodescu F., Al Seadi T. (2008) The Biogas Market in
Southern and Eastern Europe: Promoting Biogas by Non-technical Activities. Proceedings of the 16th
European Biomass Conference and Exhibition; Valencia, Spain; ISBN 978-88-89407-58-1, 2008.
12. www.bioenergywiki.net/index.php/Anaerobic
13. www.gdrc.org/uem/energy/cd-contents/chapter_07_C S_unepf.pdf]
14. www.novaenergie/iea-bioenergy-task37/index.htm
15. www.rise.org.au/info/Res/waste/index.html.

19

S-ar putea să vă placă și