Introducere

Biohidrogen 2002 arata ca atentia internationala in campul producerii biohidrogenului prin fermentatie la intuneric din deseuri biologice si apa reziduala, sunt in rapida crestere. In prezent, Olanda este liderul cercetarii in aplicatiile bacteriilor termofile in producerea H2, in proiecte sprijinite de organizatii guvernamentale CIT si de UE. Materiile prime vizate includ deseuri biologice (reziduuri din procesarea cartofilor, fractiuni de deseurile solide ale oraselor, hartie in forma semisolida),dar in aceeasi masura si culturi de plante energetice ca Miscanthus si sorgul dulce. Biomasa poate fi utilizat ca resurs pentru producerea biocombustibililor, iar creterea utilizrii acestora va avea ca efect modificri la nivelul biomasei utilizate ca materie prim, dar i la nivelul tehnologiilor de transformare a acesteia. Biomasa nglobeaz orice material regenerabil de natur organic, cuprinznd vegetalele terestre (culturi agricole de uz alimentar, pomi i culturi destinate producerii de energie, plante industriale, nutreuri) i acvatice (algele, ierburile de mare), precum i ansamblul de deeuri i reziduuri organice din agricultur, piscicultur, silvicultur, deeuri municipale i alte deeuri.

Biohidrogenul Este o energie promitoare pentru viitor.Poate fi derivata dintr-o varietate de surse de energie i utilizata n loc de combustibil cu un grad ridicat de eficien. n toat lumea, necesarul de energie este in cretere exponenial, rezervele de combustibili fosili sunt n descretere, iar arderea combustibililor fosili determin, din cauza emisiilor de CO2 , efecte negative asupra mediului. Biohidrogenul este un combustibil curat, fr emisii de CO2 i care poate fi utilizat n pilele de combustie pentru generarea energiei electrice. De asemenea, hidrogenul are o capacitate mare de energie, estimat la cca. 122 kJ/g. PROPRIETATILE PRODUSULUI FINIT Greutatea specifica este de 0.09g/l, de 14.4 ori mai usor decat aerul. n prezent, hidrogenul se folosete, n principal, drept combustibil pentru rachete, avioane cu reacie, motoare cu ardere intern, pile de combustie i centrale nucleare de fuziune, ca materie prim n diferite procese de fabricaie, ca agent de rcire, ca material sintetic i n sudur. Hidrogenul, spre deosebire de combustibilii conventionali, prezinta avantaje ecologice deoarece arderea hidrogenului in motoare cu combustie interna sau turbine de gaze produce emisii neglijabile de noxe. Daca este folosit in baterii celulare de joasa temperatura emisiile pot fi reduse la zero. In procesul de generare a energiei din hidrogen si aer sau oxigen singurul produs de reactie este apa distilata.

In baterii celulare de temperatura inalta, emisiile sunt de o suta de ori mai mici decat in termocentrale conventionale. Biohidrogenul poate stoca energie la fel cum stocheaza produsele petroliere energia. Biohidrogenul se condenseaza la -252.77C iar greutatea specifica a hidrogenului lichefiat este de 71 g/L, ceea ce ii confera cea mai mare densitate de energie pe unitatea de masa intre toti combustibilii si purtatorii de energie: 1 kg de hidrogen contine la fel de multa energie ca si 2.1 kg de gaze naturale sau 2.8 kg petrol. Densitatea de energie pe unitatea de volum a hidrogenului lichefiat este un sfert din cea a petrolului si o treime din cea a gazelor naturale. Scade emisiile de monoxid de azot fata de gazele naturale sau de petrol. Puterea calorica e sczuta utiliznd un mare surplus de aer. In bateriile celulare de temperatura inalta, emisiile sunt de o suta de ori mai mici decat in termocentrale conventionale. Pe teava de esapament nu iese decat apa. Nu exista zgomot si vibratii ca la motorul cu ardere interna. Motoarele electrice au randament mai bun, deci se reduce si consumul de energie. O masina cu FC oprita la semafor nu produce zgomot, pur si simplu deoarece motorul ei nu functioneaza. El mai poate fi folosite in loc de energie electrica si termica. n tabelul 1 sunt evidentiate valorile energetice ale hidrogenului n comparaie cu combustibilii convenionali. Tabelul 1 Valoarea energetic a hidrogenului, comparativ Valoarea energetic, n kJ/g cu ali combustibili Tipul de combustibili Hidrogen (H2) 143 Metan (CH4) 56 Petrol 48 Crbune 33 Etanol(C2H5OH) 30 Metanol(CH3OH) 23

MATERIILE PRIME SI AUXILIARE Algele ca materie prima pentru producerea biohibrogenului. . Organisme ca : -Enterobacter aerogenes, -Enterobacter cloacaeITT-BY, - E. coli, - Hafnia alvei. Hidrocarburi

Materiile lignocelulozice . Aceste materii prime sunt reprezentate de deseurile din agricultura cum ar fi: -paie, coceni, vrejuri, sau din deseurile de material lemons tare sau moale din paduri sau de la prelucrarea initiala a lemnului cum ar fi :aschii, rumegus In structura materiilor prime lignocelulozice intra: -celuloza -hemiceluloza -lignina -lipide, -proteine, -zaharuri simple, -amidon, -hidrocarburi, - minerale Structura materiilor prime lignocelulozice. Tabel nr 2 Componrntul Hemiceluloza Celuloza Lignina Deseuri din agricultura 30-35% 35-45% 20-25% Deseuri din lemn tare 28-33% 35-48% 20-24% Deseuri din lemn moale 28-33% 38-42% 25-30%

Microorganisme producatoare de hidrogen A. Strict anaerob a)Clostridia b) Bacteria burdufului de vaca c)Termofilele d)Metanogenii e)Enterobacter f) E.Coli B Aerobe a)Alcaligenii b)Citrobacter c)Bacillus C. Facultativ anaerobe. D. Culturi complementare si mixte VARIANTE TEHNOLOGICE Obtinerea hidrogenului prin metode conventionale Producerea pe cale biologic a biohidrogenului

Procese de conversie a biomasei Obinerea biohidrogenului din apele uzate, cu ncrcare organic mare Apele uzate industriale, bogate n carbohidraii Producerea hidrogenului prin procese biologice Producerea hidrogenului prin fotofermentaie VARIANTA OPTIMA. Fermentatia hidrogenului la intuneric Producerea hidrogenului este un proces omnipresent in conditiile lipsei de oxidare si anaerobe. Un mare spectru de bacterii, folosesc reducerea protonilor hidrogenului pentru a elimina reducerea produselor echivalente care rezulta din metabolismul primar. Cu alte cuvinte, cind bacteriile se dezvolta pe un substrat organic, aceste substraturi se degradeaza datorita oxidarii, pentru a furniza materia prima si energia metabolica necasare cresterii. Aceasta oxidare genereaza electroni care trebuie sa fie neutralizati pe a mentine neutralitatea electrica. In mediile aerobe, oxigenul este consumat iar apa este produsul final. In mediile anaerobe sau inoxidabile, alte componente trebuie sa actionexe ca acceptori de eletroni, spre exemplu, protonii, care sunt redusi la nivelul de hidrogen molecular. Capacitatea de reduce alti acceptori de electroni decit oxigenul, cere existenta unui anumit sistem enzimatic in microorganisme: bacteriile producatoare de hidrogen contin enzime hidrogeneze, bacteriile producatoare de nitrati contin o serie complicata de enzime care catalizeaza reducerea treptata a nitratului in nitrogen. Prelucrarea boimasei cuprinde: Prelucrarea materiilor prime lignocelulozice Are drept scop dezorganizarea matricei de lignina si hemiceluloza care formeaza un strat de protectie in jurul microfibrilelor de celuloza astfel incat celuloza sa devina mai usor fidrolizata. Pretratamentul poate fi realizat prin urmatoarele metode: -fizice :-macinare -chimice:-tratare cu solventi -microbiologice:-consumarea ligninei cu ajutorul microorganismelor. Macinarea se realizeaza cu ajutorul morilor cu ciocanele, operatia afectand cristalinitatea celulozei. Prin macinare se pot realiza suspensii cu concentratie de 20-30% , care se supun hidrolizei . Tratamentul cu apa implica folosirea apei cu temperatura de 30-35 C. In timpul tratamentului termic se formeaza acizi prin descompunerea hemicelulozei care contribuie la depolimerizarea hemicelulozei si ligninei intacte.procesul implica folosirea de material lemnos verde cu aproximativ 50% umiditate.

Tratamentul cu substante chimice implica folosirea de solutie alcalina de etilendamina si oxid de calciu , acid clorhidric , acid sulfuric , H3PO4 , NaOH, KOH. Cea mai importanta fiind NaOH. Aceste substante chimice distrug matricea de lignina si elibereaza celuloza si in acelasi timp distrug si structura cristalina a celulozei native. Hidroliza materialului lignocelulozic. Hidroliza materialului lignocelulozic se poate face pe doua cai cum ar fi: -acida,folosind acidul sulfuric diluat sau concentrate -enzimatica,folosind enzime celulolitice. Hidroliza enzimatic. Pentru ca procesul enzimatic s poat avea loc este necesar o etap de pretratament pentru scindarea structurii cristaline a lignocelulozei. n felul acesta se ndeprteaz lignina i se asigur accesul enzimei la moleculele de celuloz i hemiceluloz. n funcie de natura biomasei se pot aplica metode fizice sau chimice de pretratament. Cel mai mare randament de obinere a biohidrogenului se obine prin hidroliza enzimatic a celulozei. Enzima celulaza folosit n momentul de fa n industria textil i cea de detergeni, nlocuiete acidul sulfuric n etapa de hidroliz. Celulaza poate fi folosit la temperaturi mai sczute, de 30 50oC, care reduc degradarea glucidelor si la un pH =4,8. mbuntiri actuale ale procesului permit ca zaharificarea i fermentarea s aib loc simultan, n acest tip de proces. Pe termen lung, se ateapt ca tehnologia cu enzime s aib cea mai mare rentabilitate. Fermentarea: Fermentatia la intuneric a H2 este o oxidare incompleta, producand nu numai H2 si CO2, ci si acizi organici ca acidul acetic. Utilizand microorganisme de fermentatie in combinatie cu enzime celulolitice, zaharificarea si fermentarea decurg simultan, evitand concentratii mari de zahar in fermantatie,in acest fel se reduce inhibitia datorata zaharului si sunt posibile viteze de hidroliza si randamente mai mari decat la zaharificarea fara fermentare, pentru incarcari mari de substana.

Purificarea si colectarea hidrogenului H2 produs in bioreactor se colecteaza folosind tuburi de gaz, si acest hidrogen este in continuare purificat pina atinge specificatiile necesare pentru aplicarea celulelor de combustibil folosind absorbtia sub presiune. Dupa purificarea hidrogenului avem o cantitate de H2 (70%), 20 % CO2, si mici cantitati de acizi organici. Proiectarea bioreactorului

Bioreactorul discontinuu cu amestecare mecanica este construit dintr-un recipient cilindric din otel inoxidabil prevazut cu doua capace elipsoidale , imbinate cu ajutorul flanselor . Bioreactorul functioneaza in sarje , mediul impreuna cu toti componentii fiind introduce la inceputul procesului, iar lichidul final, care contine produsul util fiind evacuate la sfarsitul acestuia. Formarea spumei este inevitabila in acest process fermentative . spumarea este rezultatul eliminarii CO2 ca produs al transformarii biochimice. Calculul dimensionarii bioreactorului Volumul util Vu = 5,07 metri cubi Diametrul bioreactorului D = 3,07 m Inaltimea totala H total = 3,5m Diametrul descries de paleta de amestecare , d d= 1,23m Inaltimea paletei h=0,25m Distanta intre capacul inferior al bioreactorului si prima paleta h este: h = 0,5m Puterea necesara amestecarii P=7088,25