1.

Introducere

n Romnia, interesul pentru producerea biogazului a urmat un curs ascendent n a doua

jumtate a secolului XX.
ncepnd cu 1958 la Centrul Experimental de ingrminte Bacteriene (C.E.I.B.) de la
Bneasa, s-au iniiat cercetri de laborator pentru izolarea unor surse active de bacterii
metanogene i obinerea de gaze combustibile pe cale biologic, din diferite substraturi
organice (dejecii de animale i gunoaie menajere).
Din 1964, Tudor Ionescu a efectuat cercetri i pentruproducerea biogazului din
nmoluri organice, prima lor materializare fiind instalaia pilot de valorificareintegral a apelor
uzate de la abatorul Bucureti. Problematica de cercetare i dezvoltare tehnologiccircumscris
la producerea i folosirea biogazului din dejecii de animale, n special de taurine iporcine, s-a
concentrat n cteva direcii principale.
Cercetrile fundamentale s-au referit la aprofundarea microbiologiei procesului de
metanizare i la selecia de surse de bacterii metanofore cu activitatemaxim n vederea
optimizrii bioconversiei energetice.
Sub aspect tehnologic, cercetrile au urmrit perfecionarea tehnologiilor existente, care
folosesc camaterie prim dejeciile evacuate hidraulic din complexele de cretere industrial a
animalelor sau dejeciile solide din sistemul de exploatare de tip gospodresc.
O alt direcie a constat n elaborarea detehnologii pentru sistemele n care dejeciile sunt
evacuate prin raclare, fr consum de ap tehnologic.nceputul a fost fcut la Staia de epurare a
apelor uzate a municipiului Iai de la Dancu, care a fostnzestrat cu o instalaie de tip industrial
pentru producerea biogazului.
Cu o producie iniial de 2000m3 biogaz / zi, staia i-a asigurat n general necesarul de
energie tehnologic din producia proprie debiogaz, realiznd ulterior i cantiti
excedentare, n special n perioadele calde.n anii 80 funcionau n condiii normale de
producere captare a biogazului instalaiile din cadrulstaiilor de epurare ale apelor reziduale de
la Bacu, Iai, Timioara, Oradea, Suceava, Hunedoara,Roman, Piteti,Sibiu, Cluj .a.
producndu-se pe aceast cale n jur de 85 000 m3 biogaz / zi i respectiv30 milioane m3/an.
Pe principii similare s-au executat staii de biogaz produs din deeuri i nmoluri
organice pe platforma industriei alimentare din Vaslui, la abatoarele judeene Ialomia i Timi,
la distileria detescovin Tohani. Prima ncercare, n condiii de staie pilot, de valorificare a
dejeciilor de animalepentru obinerea de biogaz s-a realizat n 1975 la complexul de cercetare a
porcinelor de la Tometi ,Iai. Experimentul a fost realizat n colaborare cu Institutul de Cercetri
pentru Nutriia Animalelor de laBaloteti, ntr-un fermentator cu capacitatea de 30 m3.
n 1979 a intrat n funciune, la S.C.C.C.P. Peri, prima staie pilot de tip semi-
industrial deproducere a biogazului din dejecii de porc, cu o capacitate de 580 m3/zi biogaz.
Dup 1982 au intrat nexecuie i n funciune alte staii de capaciti similare sau mai
mari, care folosesc tot dejecii de porcpentru fermentarea anaerob. Se menioneaz cele de la
fosta ntreprindere de Stat 30 Decembrie ?Giurgiu, I.S.C.I.P. Caracal (Olt), Codlea (Braov),
1
Roman (Bacu), Asociaia Economic IndustrialPecineaga (Constana). Spre exemplu, staia de
biogaz de la I.S.C.I.P. Caracal furniza o producieglobal de 7 000 ? 8 000 m3 biogaz/zi.
n aceiai perioad s-au rspndit instalaiile de capacitate mic care produc biogaz
pentrucolectiviti mici sau pentru gospodriile populaiei. Ele au aprut ca rezultat att al unor
aciuni centralect i al iniiativelor unor gospodari ntreprinztori. Astfel, n 1979 s-a acionat
pentru realizarea unorinstalaii prototip de capacitate mic (5 10 m3), ulterior fcndu-se i
instalaii avnd fermentatoare decapaciti de 20, 30, 40 i 50 m3.
Progrese notabile n realizarea de instalaii de biogaz de capacitatemic s-au obinut n
judeele Iai, Arge, Olt, Constana, Brila, Timi. Din pcate, ncepnd cu 1990, nunele cazuri
n mod total nejustificat, interesul pentru producerea biogazului prin reciclarea materiilor
organice din zootehnie i industria alimentar prin fermentarea anaerobic a sczut drastic, n
condiiilen care n majoritatea rilor acest interes este de actualitate.
SURSA :http://documents.tips/documents/biogazul-560384c5bab47.htm

2.Biogazul in combustibil ecologic

Biogazul este o surs de energie neconvenional care rezult n urma unui proces de
conversie natural controlat a biomasei.
Biomasa este materia organic a dejeciilor animale i deeurilor vegetaleeste
regenerabil i inepuizabil. Masa rezultat n urma fermentaiei anaerobe n prezena bacteriilor
metangene constitue un ngrmintelor naturale cu un grad sczut de poluare.
n prezent metanul estesurs pentru producerea energiei termice i se urmreste
extinderea lui ipentru obinerea de energie electric.
Energia obinut din lanul biomas biogaz curent electric sau i agent termic, este
energie regenerabil deoarece dioxidul de carbon eliminat n atmosfer la arderea biogazului
provine din dioxidul de carbon asimilat actual de plante n perioada de vegetaie, respectiv din
nutreurile consumate de animale.
Conform protocolului de la Kyoto acest dioxid de carbon este recirculat n circuit nchis,
spre deosebire de cel provenit din arderea combustibililor fosili (gaz natural, crbune, iei) la
arderea crora se degaj dioxid de carbon care a fost asimilat n timpuri preistorice, fiind
considerat aport n atmosfera actual.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biogaz
Celuloza este principalul component a materiei organice utilizate la formarea biogazului.
Celuloza este principalul component a materiei organice utilizate la formarea biogazului.
Continutul celulozei in materia organicaeste de circa 50%. dintre alte componente putem
mentiona plantele acvatice, algele, resturile animaliere etc.
Cel mai ridicat potential il are procesul de fermentare anaeroba la temperaturi in jur de
40C. Prin fermentarea anaeroba microorganismele descompun materia organica, eliberand o
serie de metaboliti, in principal bioxid de carbon si metan.

2
 n dependenta de materia prima, cantitatea de metan in biogaz este de 35-80%. Cantitatea
maxima de metan se obtine la fermentarea resturilor animaliere, in special de la complexele
avicole.
Bigazul necesita a fi prelucrat pana la utilizare, de obicei este trecut prin separatoare
speciale, unde metanul este separat de restul gazelor. Utilizarea biogazului brut (preseparat)
poate duce la intoxicare, deoarece in restul gazelor se poate contine gaze toxice.
Dintre componentele chimice ale materiei organice gradele cele mai ridicate de
conversiune in biogaz au celulozele, hemicelulozele si grasimile.
Fermentarea anaeroba nu poate avea loc in prezenta luminii si oxigenului, in lipsa unui
mediu cu umiditate mare. La descompunerea materiei organice mai participa microorganismele
fermentative nespecializate: bacterii celulozice, lactice, acetice, sulfat-reductoare si
denitrificatoare, precum si numeroase specii de ciuperci si unele drojdii. Microorganismele
mentionate isi petrec activitatea in prima faza a fermentarii.
n faza urmatoare, numita metanogeneza, actioneaza bacteriile metanogene anaerobe
specializate in producerea de metan. Majoritatea metanobacteriilor folosesc ca substrat numai
hidrogenul si bioxidul de carbon.
Metanul se formeaza prin reducerea bioxidului de carbon si oxidarea hidrogenului gazos
de catre metano-bacteriile, care folosesc hidrogen. Reactia sumara a procesului este:
CO2 + 4H2O --> CH4 + 2H2O + Q(energie)
Energia eliminata in urma procesului este mica si, de obicei, se utilizeaza la intretinerea
procesului de baza, care are o productivitate mai mare la temperaturi de circa 40C, ceea ce
permite pe timp de iarna realizarea procesului de fermentare fara energie termica din exterior (nu
necesita instalatii suplimentare).
Pe langa metan se mai elimina hidrogen, hidrogen sulfurat, vapori de apa, amoniac, azot,
indol si scatol.
Metanul este componentul care confera biogazului valoare energetica. n stare pura este
un gaz combustibil, lipsit de culoare, miros sau gust; mai usor decat aerul (M=16); arde cu
flacara albastruie; are o putere calorica de 97 MJ pe mililitru (putin mai mult ca motorina).
Biogazul, comparativ cu metanul pur, are o putere de 25 MJ/ml, din cauza prezentei in el
a bioxidului de carbon si altor gaze. Metanul nu se liche-fiaza la temperatura mediului ambiant
(de la -20C pana la +40C). Se pastreaza la presiuni joase in containere cu volum mare sau
presiuni ridi-cate in volume mici. De exemplu, o butelie de 0,1 ml la presiunea de 200 barili
contine 28 ml de metan, cu care un tractor poate functiona 8 ore.
ntrebuintarea metanului.
a) Metanul se intrebuinteaza ca agent energetic. Este un combustibil superior carbunelui
si chiar unor produse petroliere prin puterea calorica mai mare, cheltuieli de exploatare si
transport mai redus.
b) metanul poate fi utilizat la obtinerea hidrogenului prin descompunere
3
3 Fermentarea anaeroba
Fermentarea anaerob este un proces strict bacteriologic. Procesul are loc n absena
aerului i poate fi mprit n patru etape.

In prima faz, bacteriile anaerobe folosesc enzime pentru a descompune substanele

organice cu un numr mare de molecule, cum ar fi proteinele, carbohidraii, celuloza i grsimile
n compui cu puine molecule.

n timpul celei de-a doua faze acidul ce formez bacteria continu procesul de
descompunere n acizi organici, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat i amoniac. Bacteriile
acide formeaz acetat, dioxid de carbon i hidrogen, n timpul celei de-a treia faze, aceto-
geneza.

A patra faza, metano-geneza, implic bacteria de creare a metanului, producnd metan,

dixid de carbon i ap alcalin.

Bacteria poate digera orice fel de material biologic, cu excepia biocombustibililor solizi
ce conin o cantitate mare de lignit, cum ar fi lemnul.

Bacteria din faza de metanizare necesit o mai mare perioad de reproducere dect
bacteria din faza de acidifiere. Astfel, viteza i proporia fermentrii depind de metabolismul
bacteriei de metan. Pe de alt parte, bacteria de metan are nevoie de metabolismul produs de
bacteria de acid. Astfel, acestea dou se afl n simbioz, iar condiiile necesare pentru ambele
bacterii sunt imperative pentru a asigura un flux continuu.

4
4.Factorii care influenteaza productia de biogaz

Materia prima

Materia prima poate fi: gunoi de grajd, namol de epurare, deseuri vegetale, deseuri menajere,
deseuri biodegradabile, culturi energetice si orice alte produse biodegradabile.

Materia prima trebuie sa asigure mediul prielnic dezvoltarii si activitatii

microorganismelor ce concura la digestia substratului si, in final, la producerea
biogazului. Acest mediu trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

Sa contina materie organica biodegradabila

Sa aiba o umiditate ridicata, peste 90%

Sa aiba o reactie neutra sau aproape neutra (pH = 6.8 7,3)

Sa contina carbon si azot intro anumita proportie (C/N = 15 25)

Sa nu contina substante inhibitoare pentru microorganisme: unele metale grele,

detergenti, antibiotice, concentratii mari de sulfati, formol, dezinfectanti, fenoli si
polifenoli etc.

Pentru obtinerea biogazului se pot utiliza materii prime organice de provenienta foarte
diferita: deseuri vegetale, deseuri menajere, fecale umane, dejectii animaliere, gunoiul de
grajd, ape reziduale din industria alimentara si din zootehnie, etc. Productia specifica,
medie, de biogaz, ce se poate obtine din diverse materii prime, raportata la substanta
uscata a lor, este cea din tabelul urmator:

Figura 1. Producia de biogaz pentru diferite materii prime

5
 Sursa: http://www.ipedia.ro/biogazul-832/

Materiile prime de mai sus pot fi utilizate exclusiv sau in amestec. Sa constatat ca,
prin amestecarea diferitelor materii prime, capacitatea metanogena a amestecului,
exprimata in lkg substanta organica (S.O.), este mai mare decat media rezultata din
calculul aritmetic

http://www.cyclon.ro/biogaz_2_https://docs.google.com/document/d/1C-PfzegPy-
8eJ9I05Xxx4htN2mWw_KGFQ39a_AMc3Fs/edit?copiedFromTrash568_0.htm

Temperatura

Producia de biogaz este influenat puternic de temperatur.

Din punct de vedere al temperaturii la care i desfoar activitatea, microorganismele ce

concur la producerea biogazului, ndeosebi cele metanogene, se mpart n trei mari categorii:

Criofile, caracterizate printr-o activitate care poate avea loc la temperaturi cuprinse ntre 12
240C, zon caracteristic fermentrii n regim criofil;

Mezofile, caracterizate printr-o activitate care are loc la temperaturi cuprinse ntre 25 400C,
zon caracteristic fermentrii n regim mezofil;

6
Termofile, caracterizate printr-o activitate care poate avea loc la temperaturi cuprinse ntre 50
600C, zon caracteristic fermentrii n regim termofil.

Ca ntotdeauna n biologie, aceste limite nu reprezint nite praguri de netrecut iar

fermentaia metanogen, n cazuri mai rare, se ntlnete i puin n afara acestor limite.n
diagrama de mai jos se pot vedea cele trei zone termice caracteristice regimurilor criofil, mezofil
i termofil precum i modul n care temperatura influeneaz producia de biogaz.

Presiunea
Din procesul de metanogeneza expus mai inainte se poate observa ca, in substratul
supus fermentarii, se afla compusi din cei mai diferiti din punct de vedere chimic.
Prezenta a numerosi acizi este rezultatul activitatii grupei bacteriilor acidogene, care
lucreaza bine la un pH mai scazut. In treptele a treia si mai ales a patra, sarcina trece in
seama bacteriilor metanogene,pentru care pHul optim este cuprins intre 7,0 7,6.
Aceste populatii de microorganisme trebuie insa sa coexiste in acelasi spatiu de
fermentare cu toate ca ele se deranjeaza reciproc sub raportul aciditatii optime de
functionare. In majoritatea procedeelor clasice de obtinere a biogazului una din
problemele delicate o reprezinta tocmai mentinerea unei aciditati controlateastfel incat sa
permita ambelor populatii de microorganisme sa lucreze chiar daca nu la randamentele
maxime.
Daca bacteriile acidogene nu sunt prea sensibile la variatii de temperatura, cele
metanogene sunt foarte sensibile la aceste variatii, atat cele care lucreaza in regim
mezofil, cu temperatura caracteristica de 35 grade C, cat mai ales cele care lucreaza in
domeniul termofil, cu temperatura caracteristica 55C

2.Procesul biologic

Producerea biogazului prin digestie anaeroba (AD) este considerata a fi tratamentul optim
in cazul gunoiului animal, precum si in acela al unei largi varietati de deseuri organice pretabile
acestui scop, deoarece astfel respectivele substraturi sunt transformate in energie regenerabila si
in ingrasamant,organic pentru agricultura. .

Digestia anaeroba (AD) este un proces biologic complex, prin intermediul caruia, in
absenta oxigenului, substanta organica este transformata in biogaz (sau gaz biologic), constituit
in principal din metan si anhidrida carbonica. Procentul de metan din biogaz variaza in functie de
tipul de substanta organica digerata si de conditiile de proces, de la un minim de circa 50% pana
la 80%.In prezent, cea mai importanta aplicatie a proceselor AD o reprezinta producerea de
biogaz in instalatii speciale, prin procesarea substraturilor provenite din agricultura, precum
gunoiul animal, reziduurile vegetale, culturile energetice sau deseurile organice rezultate din
activitatile agro-industriale si din industria alimentara. Conform Agentiei Internationale pentru
Energie (IEA), un numar de cateva mii de fabrici agricole care utilizeaza procesul AD sunt
functionale in Europa si in America de Nord.

7
 Multe dintre acestea sunt reprezentate de instalatii avansate din punct de vedere tehnologic,
construite la scara mare, numarul lor cunoscand o crestere considerabila in ultimii ani. Se
estimeaza ca la nivel european exista un potential considerabil pentru cresterea productiei actuale
de biogaz, pe baza activitatilor din domeniul zootehnic. Dupa largirea UE, noile tari membre ale
Europei de Est trebuie, de asemenea, sa utilizeze aceste tehnologii si sa beneficieze de pe urma
potentialului lor ridicat pentru biogaz. Implementarea tehnologiilor AD in aceste tari va contribui
la reducerea unui numar mare de probleme de poluare a mediului, odata cu intensificarea
dezvoltarii durabile a comunitatilor rurale si a sectorului agricol in ansamblu.

Biogazul produs prin procesul AD este ieftin si constituie o sursa de energie regenerabila,
acesta producand, in urma combustiei, CO2 neutru si oferind posibilitatea tratarii si reciclarii
unei intregi varietati de reziduuri si produse agricole secundare, a diverselor bioreziduuri, a
apelor reziduale organice provenite din industrie, a apelor menajere si namolurilor de canalizare,
pe o cale sustenabila si prietenoasa cu mediul inconjurator. In acelasi timp, biogazul aduce un
mare numar de beneficii de natura socio-economica, atat pentru fermierii implicati in mod direct
in producerea acestuia,cat si la nivelul intregii societati.

Circuitul nutrientilor, prin procesul producerii biogazului de la productia de materii

prime la aplicarea digestatului ca ingrasamant este unul inchis. Compusii cu carbon (C) sunt
redusi, prin procesul de digestie anaeroba, metanul (CH4) fiind folosit pentru producerea de
energie, in timp ce dioxidul de carbon (CO2) este eliberat in atmosfera, de unde este preluat de
catre plante, in cursul fotosintezei. Unii compusi ai carbonului raman in digestat, imbunatatind
continutul in carbon al solurilor, atunci cand digestatul este utilizat ca ingrasamant. Productia de
biogaz poate fi perfect integrata in activitatea fermelor conventionale sau a fermelor organice,
unde digestatul inlocuieste ingrasamintele anorganice obisnuite, produse obtinute cu consumul
unei mari cantitati de energie fosila.

https://www.gazetadeagricul
tura.info/eco-bio/565-energie-regenerabila/14414-tehnologii-actuale-de-obtinere-a-
biogazului.html
8
 Ca procesul AD sa poata avea loc, este necesara actiunea diferitelor grupuri de
microorganisme, in masura sa transforme substanta organica in compusi intermediari, in
principal acid acetic, anhidrida carbonica si hidrogen, utilizabile de microorganismele
metanogene care conduc procesul, producand metanul.Microorganismele anaerobe prezinta o
viteza scazuta de dezvoltare si o viteza mica de reactie si deci e necesar sa se mentina optime, pe
cat posibil, conditiile mediului de reactie.

Timpii de proces sunt relativ lungi daca se compara cu cei ai altor procese biologice,
avantajul procesului este ca materia organica complexa este transformata intr-un gaz combustibil
ieftin de o inalta putere calorica. In ambientul de reactie, numit de obicei digestor( sau reactor
anaerob), va trebui sa rezulte un compromis intre exigentele tuturor grupelor de bacterii, pentru a
permite dezvoltarea simultana a tuturor microorganismelor implicate. ph-ul optim este de 7 7,5.
Temperatura optima a procesului este in jur de 35 0C, daca se utilizeaza bacterii mezofile, sau in
jur de 55 0C, daca se utilizeaza bacterii termofile.

La proces participa urmatoarele grupuri de bacterii:

bacterii hidrolitice, care descompun macromoleculele biodegradabile in substante mai
simple;
bacterii acidogene, care utilizeaza ca substrat compusii organici simpli eliberati de
bacteriile hidrolitice si produc acizi organici cu lant scurt, care la randul lor reprezinta
substratul pentru grupurile urmatoare de bacterii;
bacterii acetogene, producatoare obligate de hidrogen (OPHA: Obbligate Hydrogen
Producing Acetogens), care utilizeaza ca substrat produsele din bacterii acidogene dand
nastere la acetat, hidrogen si anhidride carbonice;
bacterii omacetogene care sintetizeaza acetat plecand de la anhidride carbonice si
hidrogen;
bacterii metanogene, diferentiate in doua grupe:

- cele care produc metan si anhidride carbonice din acid acetic, numite acetoclastici;
- cele care produc metan plecand de la dioxid de carbon si hidrogen, numite bacterii
hidrogenotrofice.
In timp ce metanul este eliberat aproape in totalitate in stare de gaz, din cauza solubilitatii
sale scazute in apa, dioxidul de carbon participa la echilibrul carbonatilor din biomasa, in
conformitate cu reactia. Diferitele specii de bacterii au interactiuni stranse si produsele
metabolismului unor specii pot fi utilizate de catre alte specii ca substrat sau de factori de
crestere.

6.Influenta calitatii dejectiilor

Biodegradabilitatea generala a dejectiilor analizata la nivelul bazinului de colectare a
canalizarilor, poate varia intre 60 si 80%, in functie de ,,varsta si tipul de alimentatie. In tabelul
1.1 sunt prezentate estimativ cantitatile de biogaz ce se pot produce prin fermentarea anaeroba a
diferite tipuri de dejectii provenite din crescatorii.
O clasificare ulterioara a fractiunilor biodegradabile , permite distingerea in interiorul
fractiunii solubile a unei parti rapid biodegradabila (circa 20% din SSV) si a uneia mai lente, iar
in interiorul partii suspendate se disting o parte usor hidrolizabila si una mai greu

9
Cantitatile de biogaz ce se pot produce prin fermentarea anaeroba a diferite tipuri
de materiale organice provenite din agricultura sau din industria de procesare a
produselor agricole.

Tabel 1.2
Datele recoltate din probele de laborator pe termen lung, in conditii normale ale reactorului
10
 anaerob, cu timpi de stabilitate hidraulica limitati

Produs Volum ( Masa Volum bi Energie electrica Energie termica

m3) ( t) ogaz (KWh) (KWh)
3
(m)
Dejectie lichida
1 1 15 27 54
bovine
Dejectie solida b
1 0,3 10,1 18 36
ovine
Dejectie lichida
1 1 15,6 28 56
suine
Dejectie solida s
1 0,3 23,5 42 84,6
uine
Dejectie lichida
1 1 44,5 80 160
pasari
Dejectie solida p
1 0,3 29,3 52 105
asari
Dejectie solida o
1 0,3 21,1 38 76
vine
Dejectie solida c
1 0,3 18,9 34 68
abaline
Siloz de porumb 1 0,625 67,6 121 243
Siloz de ierburi 1 0,5 89 160 320
Fan 1 0,35 137,8 248 496
Trifoi 1 0,3 64 115 230
Paie 1 0,04 12 21 49
Coceni de poru
1 0,4 123,8 222 445
mb
Rebuturi mere 1 0,3 2,6 4,6 9,4
Melasa 1 0,3 68,4 123 246
Zer 1 1 15,3 28 56
Rebuturi vegetal
1 0,4 14,5 26 52
e
Coji de rosii 1 0,4 29,8 53,6 107
Rebuturi de la te
1 0,5 357 642,6 1285
asc
Pasta citrice 1 0,3 36,8 65,8 131,7

11
 Tabel 1.3
Producerea de biogaz si implicit cogenerarea de energie electrica, respectiv caldura, prin
arderea sa, genereaza si alte fenomene benefice cum ar fi:
Sursa: https://www.gazetadeagricultura.info/eco-bio/565-energie-regenerabila/14414-tehnologii-actuale-de-
obtinere-a-biogazului.html

7 Solutii constructive

Fluxul tehnologic de procesare a biogazului

Producerea biogazului prin AD (Digestie Anaerob) este utilizat pe scar larg de
ctre societatea modern, pentru tratamentul gunoiului de grajd i altor reziduuri.
Scopul este de a produce energie regenerabil i de a mbunti calitile acestor
materiale ca ngrminte. n rile cu producie agricol important, consolidarea
legislaiei de mediu i a regulamentrilor cu privire la gunoiul de grajd i la reciclarea
deeurilor vegetale au crescut interesul pentru AD, ca o soluie ieftin i prietenoas cu
mediul.
Cele mai recente evoluii n Europa, Statele Unite ale Americii i alte pri ale
lumii au artat interesul n cretere n rndul agricultorilor pentru cultivarea de culturi
energetice, utilizate ca materie prim pentru producerea de biogaz.
AD reprezint astzi o tehnologie standard pentru stabilizarea nmolurilor de
epurare primare i secundare, de tratare a deeurilor industriale organice din industriile
de prelucrare a alimentelor i de produse fermentate, precum i pentru tratarea fraciunii
organice a deeurilor municipale solide.O aplicaie special este recuperarea biogazului
de la gropile de gunoi existente.

Infrastructura statiei de biogaz

Este considerat o staie de producere a biogazului ce include o serie de elemente, sunt in

(fig. 2-5):

- instalaiile de transport;
- depozitul pentru materia prim,

12
 - mainile de mrunire a materiei prime,
- sistemul de alimentare cu materia prim (dozatorul),
- pompele;
- bazinul de fermentare (fermentator sau digestor, reactor);
- sistemul de colectare a biogazului;
- sistemul de colectare a reziduurilor;
- sistemul de utilizare a biogazului produs.

Figura 2. Vederea de ansamblu a unei staii de

producere a biogazului,

Biomasa colectat din zon este adus i descrcat n depozitul pentru materia prim -
rezervor. Aici ea se mrunete i se amestec, dup aceasta este indreptat spre dozator (fig. 3).

Dozatorul i transportatoare cu nec

13
 Fig 3

Dozatorul este dotat cu cuite i necuri pentru transportarea fr blocaj a materiei prime
ctre digestor/fermentator, in care are loc procesul de fermentare a biomasei i producerea de
biogaz (fig. 4).

Figura 4.
Interiorul fermentatorului i amestectoarele folosite

Interiorul bazinului de fermentare este dotat cu amestectoare comandate automat.

Pentru asigurarea temperaturii optime de fermentare, pe pereii digestorului sunt montate
elemente pentru nclzirea biomasei. Deoarece mediul din interiorul fermentatorului este unul
extrem de acid, toate elementele sunt realizate din oeluri inoxidabile.
n partea de jos a fermentatorului se aeaz nmol, care este evacuat ntr-un colector special,
fiind mai apoi utilizat ca ngrmnt. Biogazul produs se ridic n partea superioar a
fermentatorului (camera de colectare a gazului), din care este ndreptat spre instalaia de
purificare i de uscare (fig. 5).
n dependen de materia prim folosit, biogazul poate conine anumite cantiti de
diveri compui care necesit a fi eliminai. Pentru a garanta buna funcionare a instalaiilor de
ardere, biogazul trebuie tratat. Astfel biogazul mai nti este supus unor procese de epurare (de
filtrare), de uscare i desulfurare, dup care este utilizat.
Perioada de fermentare a biomasei cuprinde de la 20 la 40 zile in dependen de tipul
materiei prime. Alimentarea staiei cu biomas de regul se realizeaz ntr-un mod automatizat
care asigur o funcionare nentrerupt a unitilor de fermentare.

14
 Figura 5 .Instalaia de purificare a biogazului i cea de uscare

http://www.biogasin.org/files/pdf/rumunjska/2_nd_Capacity%20building%20for
%20administrative%20sector_20%2003_2012_Joint
%20meeting_Dridu/1_Biogazul_sursa_regenerabila.pdf

Instalatii pentru procesul de biogaz

Sistemul de biogaz pentru gospodarii familiale este compus din : fermentator de 6 -10 m
cubi, tevi, acumulatoare instalatii de purificare a gazului si aparatura pe biogaz (orice tip de
aparatura electrocasnica folosita in gospodarii care functioneaza pe biogaz) si generatoare de
energie pe biogaz.
Sistemul este folosit in gospodarii si utilizeaza deseurile animaliere, paie (fan) reziduu uman
si resturi de mancare.

15
 Structura : instalatia de biogaz pentru gospodarii este alcatuita din : fermentator si
acumulatoare de biogaz. este de 0.6 m si o capacitate de stocare de 1 3 m3.

Caracteristici:
16
1 Usor de construit
2 Poate fi utilizat material organic (paie, fan, iarba)
3 Usor de mentinut
4 Durabile
5 Sigure
6 Cost redus
1.Usor de construit
Un zidar instruit poate sa construiasca instalatia in 2 zile.

Instalatii medii de tip 1

Instalatia de 100 m3 este compusa dintro incinta de beton numita fermentator si mai
multe acumulatoare din fibra de sticla si plastic. Fermentatorul de beton are o capacitate de
100m3.
Acumulatoarele au un diametru de 1.6 metri, 0.75 m inaltime si 1.2 m3 capacitate de
stocare. Sistemul de capacitate mediu este compus din una sau un grup de instalatii de 100 m3,
sistem de alimentare, sitemul de purificare a gazului (desulfurizator si dezumidificator) si
aparatura electrocasnica si generatoarele pe biogaz.

17
Caracteristici

1. Foarte rezistente :

Nu se misca mecanic, nu apar defecte.

2. Are o arie larga de aplicabilitate :

Pot fi construite in/sau deasupra pamantului. Centrala poate functiona si pe lichide

(deseuri animaliere si umane) si solide (iarba ,paie si mancare)

18
 https://docs.
google.com/document/d/1C-PfzegPy-8eJ9I05Xxx4htN2mWw_KGFQ39a_AMc3Fs/edit?
copiedFromTrash

Cost al mentenantei scazut :

Nu este nevoie de mentenanta permanenta ci doar punctuala si nu este nevoie de ingrijire
impotriva ruginii si reparatii curente.
Fermentatorul cu interiorul de fibra de sticla rezista la orice tip de acizi si substante
alcaline.
Durata de viata este de peste 40 de ani, fibra de sticla poate sa tina 10 ani si este usor de
inlocuit cand se defecteaza.
Arie de aplicabilitate:
-Pentru statiile de colectare a deseurilor din apa.
-Pentru ferme cu animale
-Pentru deseurile rezultate de la fabrici si scoli.
-Pentru deseurile lichide si solide rezultate din procesarea plantelor si a fermentarii plantelor
(bere de ex).

Tipuri de instalaii de biogaz

Proiectarea si tehnologia pentru instalaiile de biogaz difer de la o ar la alta, n funcie de
condiiile climatice i de cadrele naionale (legislaia i politicile energetice), disponibilitatea i
accesibilitatea energiei.
n funcie de dimensiunea relativ a acestora, i de localizarea lor, instalaiile agricole AD pot
fi clasificate astfel:
instalaiile de biogaz de nivel familial (la scar foarte mic);
instalaiile de biogaz la nivel de ferm (mici, mijlocii, sau la scar mare);
instalaii centralizate / unificate de co-digestie (medii, sau la scar mare). Instalaii de biogaz
agricol
Exist mai multe tipuri i conceptele pentru instalaiile de biogaz agricol din ntreaga lume.
n Europa, ri precum Germania, Austria i Danemarca sunt printre pionierii produciei de
biogaz agricol.
Interesul agricultorilor europeni n aplicaiile AD este n cretere n zilele noastre, nu numai
pentru c producia de biogaz agricol transform deeurile n produse valoroase i produce

19
ngrmnt de nalt calitate, dar, de asemenea, deoarece creeaz noi oportuniti de afaceri
pentru fermieri i le d un nou statut, ca furnizori de energie regenerabil.
Fiecare dintre aceste instalaii trebuie s fie compus din componente standard, calculate n
conformitate cu activitatea fermei i montate individual.
Pentru a reduce costurile, n medie cu pn la 30%, lucrrile pot fi efectuate de ctre
proprietarul fermei nsui. Recent, s-a realizat o standardizare suplimentar per ferm, pentru
instalaiile de biogaz, prin care agricultorii cu abiliti tehnice reduse pot produce, de asemenea,
biogaz, n instalaii low cost la cheie.
Tipic, aceste instalaii au un principiu comun: gunoiul este colectat intr-un rezervor de pre-
depozitare, n apropiere de digestor i pompat n digestor, care este un rezervor etan de gaz, din
otel sau beton, izolat pentru a menine o temperatur de proces constant.
Timpul mediu de retenie (HRT) este de obicei ntre 20 i 40 de zile, n funcie de tipul de
substrat i de temperatura de digestie.
Digestatul este utilizat ca ngrmnt pe exploataie, iar surplusul este vndut la fermele din
zona din apropierea instalaiei. Biogazul produs este utilizat ntr-un motor cu gaz, pentru
producerea de electricitate i cldur. 10 pn la 20% din cldura i energia electric produse
este utilizat pentru funcionarea instalaiei de biogaz i pentru nevoile interne ale agricultorului,
iar surplusul este vndut la companiile de electricitate i, respectiv, la consumatorii de cldur
vecini.

20
 Din ce n ce mai multe instalaii de biogaz sunt, de asemenea, echipate cu instalaii de
separare a digestatului n fraciuni lichide i solide.
Noiuni de baz despre biogaz
Conform legislaiei europene, trebuie s fie efectuat un proces controlat de salubrizare a
anumitor tipuri de substrat de origine animal, nainte de introducerea n digestor, care prevede
reducerea efectiv a agenilor patogeni i a seminelor de buruieni i asigur reciclarea n condiii
de siguran a digestatului

8.Dimensionarea statiei de producere a biogazului

NECESARUL DE BIOGAZ PENTRU ALIMENTAREA MINICET
Considerm situaia implementrii unui proiect de investiii n producerea biogazului
cu folosirea acestuia pentru producerea de cldur i electricitate n cadrul unui mini-CET, bazat
pe aplicarea motorului cu ardere intern. MiniCET-ul este dotat cu dou agregate cu puterea
electric instalat de 525 kW fiecare. Tabelul 1. Datele tehnice ale instalaiei de cogenerare JMS
312 GS - B.L.

21
 Pentru a determina cererea anual de biogaz, folosit la mini-CET, trebuie s cunoatem
volumul total de energie produs anual la central ECET W+Q unde W reprezint cantitatea de
energie electric, iar Q - cantitatea de cldur.
n particular, avem - W P T k e m = 2 = 252660000,9=5,7 GWh/an (2)

Q=2P T k t m = 255860000,9 = 6 GWh (3)

ECET =5,7 + 6 = 11,7GWh/an (4)

Cunoscnd producia total de energie (electricitate i cldur), precum i randamentul
global al instalaiei de cogenerare determinm cantitatea de energie nglobat n combustibil (in
biogaz)
Qcomb - Qcomb=ECET/=11,7/0,833=14GWh=50595 GJ/an (5)
Considerm cldura de ardere a biogazului egal cu 22,4 MJ/m3 . Cunoscnd cldura de ardere
i energia nglobat n biomas, determinm volumul de biogaz ce urmeaz a fi produs din
biomas:
Vbiogaz = Qcomb LHVbiogaz = 2 259 mii m3 /an (6)
Aadar producia i respectiv consumul de biogaz constituie:
pe an - 2 259 mii m3 /an,
pe zi - 2 259 mii m3 / 250 zile = 9 034,9 m3 /zi
, pe or - 2 259 mii m3 / 6000 h = 376 m3 /h.
Pentru acest necesar de biogaz urmeaz s determinm cantitatea de biomas pe tipuri
materie prim folosit.
NECESARUL DE BIOMAS
La staia de biogaz sunt valorificate, n primul rnd, deeurile municipale lichide i solide din
regiune.
De menionat c la staie deeurile lichide i solide sunt amestecate i fermentate n
comun.
22
 Deeurile municipale solide sunt acumulate de la toat populaia din regiune (11 630
locuitori).
Deeurile municipale lichide vor fi acumulate doar de la o parte a populaiei oraului (cca.
40 % 4 817,5 locuitori), conectai la sistemul centralizat de canalizare, ntruct cealalt parte a
populaiei beneficiaz de sisteme individuale de canalizare.
n scopul dimensionrii fermentatorului se cere de a cunoate masa total de deeuri. Iat de
ce mai jos vom calcula cantitatea total a deeurilor municipale solide i lichide colectate pentru
fermentare. Bdeseuri = Bdeseuri solide + Bdeseuri lichide (7) unde Bdeeuri reprezint cantitatea
total de deeuri organice municipale; Bdeeuri solide i Bdeeuri lichide - cantitatea deeuri
solide i lichide.
Cunoscnd c unui locuitor i revine aproximativ 0,7 kg deeuri organice solide, determinm
cantitatea deeurilor municipale solide disponibile
B deseuri solide =11 6300,7 kg/zi = 8,14 t/zi (8)
Deeurile municipale lichide reprezint nmolul format de apele uzate colectate prin sistemul de
canalizare de la populaie.Nmolul de la staia de epurare este transportat la staia de biogaz
pentru fermentare.
tiind c unei persoane, n mediu, i revine 0,5 kg/zi deeuri lichide, determinm cantitatea
total a acestor deeuri B
deseuri lichide = 4 817 0,5 kg/zi = 2,4 t/zi (9)
Aadar, volumul total de deeuri municipale este
Bdeseuri = 8,14 + 2,4 =10,54 t/zi
Dintr-o ton de deeuri solide rezult la fermentare aproximativ 120 m3 de biogaz, iar la
fermentarea unei tone de nmol se produce aproximativ 400 m3 de biogaz.
n aa mod determinm volumul de biogaz, care rezultat la fermentarea cantitii totale a
deeurilor
Vbiogaz 1 = 1,9 mii m3 /zi
Astfel, valorificarea energetic a deeurilor municipale ne permite de a produce cca. 1 936,8 m3
biogaz pe zi, ceea ce reprezint apr. 21 % din necesarul de biogaz; celelalte 79 % sunt acoperite
din materia prim - mas vegetal i dejecii animaliere.
La staia de biogaz se colecteaz dejecii animaliere din regiune.
n 2007 s-a nregistrat n zon un numr de 1 850 capete bovine, 2 537 capete porcine i 3 537
capete ovine i caprine. n tab. 2. este prezentat cantitatea de dejecii pe un cap de animal
rezultate ntr-o zi.

23
 Tabelul 2.
Cantitatea dejeciilor animaliere rezultate ntr-o zi

Cunoscnd efectivul de animale i cantitatea dejeciilor rezultate de la acestea, determinm

potenialul dejeciilor pentru fermentare
Bdejectii = Bbovine + Bporcine + Bovine,caprine (10)
unde B reprezint total dejecii;
Bbovine, Bporcine i Bovine,caprine
dejecii de bovine, de porcine i respectiv de ovine i caprine.
Calculm potenialul dejecii de bovine, cunoscnd efectivul de animale i cantitatea de dejecii
care rezult de la fiecare animal.
Bbovine = 185010 kg/zi = 18,5 t/zi (11)
Bporcine = 2 537 6 kg/zi = 15 t/zi (12) Bovine,caprine = 3 5372 kg/zi = 7 t/zi (13)
Bdejectii = 40,5 t/zi
n zon sunt gospodrii care valorific dejeciile animaliere n diferite scopuri, i nu sunt dispui
de a le furniza.
De aceea cantitatea disponibil a dejeciilor pentru fermentare este Bdejectii = 38 t/zi, cca. 90 %
din potenialul dejeciilor din regiune.
Dintr-o ton dejecii lichide de bovine se produce 15 m3 de biogaz, dintr-o ton dejecii solide
de ovine i caprine - 60 m3 de biogaz, iar dintr-o ton dejecii lichide de porcine - 15,6 m3 de
biogaz.
Astfel volumul de biogaz rezultat la fermentarea dejeciilor animaliere este:
Vbiogaz 2 = 18,515+1515,6+760 = 893,4 m3 /zi

n aa fel, valorificarea energetic a dejeciilor animaliere ne permite de a produce cca. 893,4 m3

/zi, ceea ce reprezint apr. 10 % din biomasa total necesar producerii de biogaz.

24
 Cunoscnd potenialul dejeciilor animaliere i a deeurilor municipale solide, urmeaz s
determinm necesarul de mas vegetal pentru fermentare la staia de biogaz.
Dejeciile animaliere din regiune i deeurile municipale solide i lichide acoper aproximativ 31
% din biomasa necesar, de aceea masa vegetal trebuie s constituie cca. 69 % din total
biomas pentru fermentare.
La fermentare se vor utiliza dou tipuri de biomasa vegetal: silozuri de porumb i de lucern.
Pentru aprovizionarea staiei de biogaz cu biomas vegetal, se ncheie contracte de vnzare -
cumprare cu deintorii de pmnturi din regiune.
n continuare determinm cantitatea de mas verde care urmeaz a fi fermentat pentru
producerea a 6 152,8 m3 /zi de biogaz, ceea ce reprezint 69 % din totalul materiei prime
(biomasei).
Reieind din faptul c dintr-o ton de siloz de porumb se produce 185 m3 biogaz, iar dintr-o
ton de lucern 195 m3 biogaz, vom achiziiona zilnic cte 16 tone siloz de porumb i 17 tone
de lucern. Bmasaverde =Bsilozporumb+Blucerna=16+17 =33 t/zi (14) Vbiogaz 3 = 6 275 m3 /
zi
n continuare vom determina consumul total de biomas necasar pentru fermentare la staia de
biogaz. Din totalul de biogaz care se cere de a produce (9 034,9 m3 /zi), 31 % se produce din
deeuri municipale i dejecii animaliere, iar restul 69 % se produce din biomas vegetal.
Consumul de biomas la staie se determin astfel:
Bbiomasa = Bdeseuri + Bdejectii + Bmasa verde , (15)
Bdeseuri = 10,54 t/zi;
Bdejectii = 38 t/zi;
Bmasa verde = 33 t/zi.
Bbiomasa = 81,54 t/zi.
Consumul de biomas: pe zi - 81,54 t/zi;
pe lun - 81,54 t/zi 30 zi/lun = 2446,2 t/ lun;
pe an - 81,54 t/zi 250 zi/an = 20 385 t/an.
Cunoscnd producia de biogaz i consumul acestuia, urmeaz a dimensiona rezervoarele pentru
materia prim i fermentatorul.
Dimensionarea rezervoarelor i a camerei de colectare a gazului:
Pentru stocarea celor trei tipuri de biomas
- dejecii animaliere, deeuri municipale i silozurilor, la staie se prevd trei rezervoare.
n rezervoare se acumuleaz cca. 2600 t de materie organic, cantitate necesar pentru o
ncrcare a fermentatorului.
Mai jos vom dimensiona cele trei rezervoare.
Rezervor deeuri municipale:
25
Masa deeuri - mdeseuri %mtot = 21 = 0,21 2600 t = 546 t (16)
Volumul rezervorului
- deseuri deseuri V = m / =546 t / 0,9 t/m3 = 606 m3 (17)
Rezervor dejecii animaliere:
Masa dejecii - mdejectii = 10%mtot = 0,12600 t = 260 t (18)
Volumul rezervorului de dejecii
V mdejectii dejectii = / = 260 t / 1 t/m3 =260 m3 (19)
Rezervor silozuri de porumb i lucern msiloz = 69%mtot =0,69 2600 t = 1 794 t (20)
Volumul rezervorului
V msiloz siloz = / = 1 794 t /0,4 t/m3 = 4 485 m3 (21)
Biogazul produs n fermentator, este evacuat prin sistemul de colectare a gazului, curit i uscat
n instalaii speciale, dup care o parte este injectat direct spre instalaia de cogenerare, iar o
parte este colectat n camera de colectare a gazului. Gazul colectat n camer alimenteaz
motorul n zilele n care nu se produce biogaz la fermentator (la ncrcarea fermentatorului cu
materie organic).
Dimensionarea fermentatorului:
Fermentatorul reprezint un bazin de fermentare n care se aduce volumul necesar de biomas i
n perioada de apr. 30 zile se degaj biogaz i se ridic n partea superioar a fermentatorului. Pe
lng camera de fermentare a biomasei, n fermentator mai este i camera de colectare a gazului
i de aezare a nmolului.
Volumul fermentatorului V = Vc +Vf +Vs (22)
Vc reprezint volumul camerei de colectare a gazului;
Vf - volumul camerei de fermentare a biomasei; (80% din V)
Vs - volumul camerei de aezare a nmolului.
Volumul fermentatorului poate fi determinat n urma cunoaterii volumului camerei de
fermentare, care depinde de masa materiei prime la o ncrctur a fermentatorului 2446 t.
La fermentare se utilizeaz deeuri municipale n proporie de 21 %
deseuri = 900 kg/m3 , dejecii animaliere 10 %, cu densitatea
dejectii = 1000 kg/m3
biomasa vegetal 69 %, cu densitatea mas
vegetal = 400 kg/m3 , prin urmare putem determina densitatea total a biomasei folosit pentru
fermentare.
biomasa = deseuri21%+dejectii10%+masaverde69% (23)
biomasa = 900 kg/m3 0,21 + 1000 kg/m3 0,10 + + 400 kg/m3 0,69 = 565 kg/m3 (24)

26
Volumul camerei de fermentare a biomasei
- Vf = 2 446 000 / 565 = 4 330 m3 (25)
Volumul fermentatorului
V = Vf / 0,8 = 4 330 /0,8 = 5 413 m3 (26)
Sursa: Bibliografie 1. Arion, Valentin Biomasa i utilizareaei n scopuri energetice/Valentin
Arion, C. Bordeaianu, A. Bocneanu, A. Capcelea [et al.], Ch.: Garomond Studio SRL, 2008.-
268 p. 2. Programul Naional de valorificare a surselor regenerabile de energie pentru anii 2006
2010. IE AM, (proiect) Chiinu, 2006.
file:///C:/Users/Bianca92/Downloads/11_Tutunaru_T_Producerea.pdf

27