Titlul complet al propunerii si acronimul: 1.

1 Aria tematica S/T cf Anexa 1 : (se preiau din anexa 1 datele corespunzatoare) 1.2 Rezumatul propunerii (max. Al pagina, arial 10, 1.5 linii) - Se va preciza corelarea propunerii si incadrarea acesteia in aria tematica S/T precizata Titlul complet al propunerii: CERCETARI PRIVIND OBTINEREA UNOR COMBUSTIBILI SI MATERII PRIME DIN SURSE REGENERABILE Acronimul: COMBREG [[ 1.1 Aria tematica S/T cf Anexa 1 Proiectul propus se incadreaza A?n aria tematica 5.3. Productia de combustibili regenerabili din domeniul 5. Energie, deoarece prin piroliza deseurilor de materiale plastice se obtin combustibili lichizi, care se vor testa pentru utilizari diverse (sursa de energie termica, combustibili pentru autovehicule), combustibili gazosi (care se vor putea utiliza pentru producerea energiei electrice). De asemenea proiectul propus se A?ncadreaza si A?n aria tematica 6.2. Managementul durabil al resurselor, din domeniul 6, Mediul ambiant, deoarece prin utilizarea combustibililor si a materiilor prime obtinute prin piroliza deseurilor de mase plastice (considerate surse regenerabile de energie) se economisesc sursele neregenerabile de energie si materii prime. 1.2. Rezumatul propunerii ( max. Al pagina, arial 10, 1.5 linii) Materialele polimerice (MP) sunt caracterizate de o mare stabilitate chimica, de aceea dupa ce si-au incheiat ciclul de viata determina aparitia unor probleme legate de mediu. Considerente de ordin economic limiteaza in tara noastra aplicarea metodelor de reciclare a MP, instalatiile necesitand investitii importante. Din acest motiv elaborarea unei strategii viabile in privinta reciclarii MP necesita o buna informare cu privire la metodele de reciclare aplicabile. Acestea trebuie sa tina cont de specificul industriei locale, iar aplicarea lor trebuie sa asigure o dezvoltare durabila. In aceasta lumina, metodele de reciclare in urma carora se obtin materii prime pentru industria petrochimica, monomeri, combustibili gazosi, lichizi sau solizi sunt preferate metodelor care implica incinerarea deseurilor. Deoarece reciclarea mecanica a MP se poate aplica doar deseurilor sortate riguros, in tara noastra consideram oportuna aplicarea metodelor de reciclare mai putin sensibile la calitatea si compozitia deseurilor de MP. Aceste metode, grupate generic sub denumirea de reciclare chimica, implica reactii de degradare controlata. Reciclarea chimica se poate aplica in cazul deseurilor sortate, amestecurilor, deseurilor industriale si deseurilor municipale. Piroliza se realizeaza, in prezenta unor catalizatori care au rolul de a creste randamentul in produsi utili, de a realiza dehidroclorurarea produsilor de piroliza A?n cazul deseurilor care contin PVC si de a converti compusi cu potential toxic in produsi utili. Proiectul isi propune elaborarea unei tehnologii de laborator moderne pentru reciclarea chimica a deseurilor municipale de materiale plastice, energia termica necesara procesului fiind generata de microunde sau prin arderea fazei gazoase rezultate A?n urma procesului de piroliza. In urma proceselor de piroliza se obtin: combustibili gazosi, lichizi, un reziduu solid sau se pot obtine monomeri. Compozitia produsilor de piroliza depinde de conditiile in care se realizeaza piroliza si de compozitia deseurilor de MP. De asemenea se are in vedere piroliza materialelor compozite stratificate si a celor cu matrice organica, urmarindu-se recuperarea materialelor de ranforsare, a foliilor de aluminiu (in cazul ambalajelor stratificate provenite din industria alimentara) si a matricei, sub forma unor combustibili. Materia topita scursa din camera de piroliza. Acest produs solid al procesului de gazificare este numit topitura. Greutatea si volumul metrialului original scad dramatic. Greutatea zgurei este aproximativ 20% din cea a materialelor initiale, volumul topiturii este aproximativ 5% din cel al materialului initial. Topitura poate lua diverse forme in functie de metoda de racire folosita. Daca este racita cu aer, formeaza pietre negre, sticloase ce semana cu obsidianul si pot fi folosite in beton sau asfalt. Zgura topita poate fi turnata in forme si apoi racita creeindu-se astfel materiale de constructii prefabricate. Daca se foloseste o suflanta cu aer comprimat prin fluxul de topitura la curgerea acesteia se obtine vata minerala. Acest produs este de doua ori mai eficient la izolatii termice decat vata de sticla. Acest material este de asemenea mai usor decat apa si foarte absorbant, motiv pentru care poate fi folosit la decontaminarea apei de produse petroliere. Caldura creeata in proces poate fi recuperata prin incalzirea apei si utilizarea aburului in turbine cu abur pentru generare de energie electrica. Gazele generate sunt de asemenea folosite in turbine cu gaz, dupa o curatare prealabila a acestora in filtre speciale. Emisiile de poluanti in atmosfera sunt estimate a fi sub 20% din maximul permis la ora actuala de catre legislatia europeana in vigoare. In concluzie, aceasta metoda de procesare a deseurilor este de departe cea mai avantajoasa. Necesita un spatiu mult mai mic decat rampele de depozitare deseuri, produce energie electrica si produse secundare ce pot fi valorificate, are emisii de gaze inerte, polueaza mult mai putin decat incineratoarele de deseuri. Totusi, in ideea de management durabil al resurselor, aceste instalatii ar trebui folosite doar pentru deseurile finale (deseuri ce nu mai pot fi reciclate sau reutilizate) si, evident, asupra rampelor de deseuri istorice de care tara noasta nu duce lipsa. In viitor se prconizeaza creerea de astfel de instalatii mobile, pentru procesarea rampelor istorice in-situ, putand sa fie mutate pe urmatoarea locatie in momentul in care au curatat o zona de deseuri.

La noi in tara este in curs de implementare un astfel de sistem in judetul Tulcea. Detalii aici.

8.4. Procesarea biomasei prin piroliza rapida si lenta Biomasa include o gama larga de materiale cum ar fi : lemnul, plante agricole si tehnice cultivate special pentru a fi utilizate ca sursa de energie, reziduuri agricole si forestiere precum si deseurile din industria forestiera si agricola, dar si cele din gospodarii si ferme. Biomasa contine energie chimica stocata, care deriva din energia solara. Majoritatea biomasei consta in plante vii si moarte, care au folosit procesul de fotosinteza pentru a stoca energie solara sub forma unor compusi chimici care constituie insasi planta, sau rezerva inmagazinata in seminte necesara germinarii. Lemnul uscat are o compozitie elementara formata din aproximativ 50% carbon, 6% hidrogen, 44% oxigen. Compusii chimici care sunt alcatuiti cu aceste elemente sunt : celuloza, hemiceluloza, care sunt niste polizaharide si lignina care este un polimer format din unitati de fenilpropan, continand grupari metoxil, fenolice, hidroxilice, aldehidice. In comparatie cu combustibilii fosili conventionali, biomasa are urmatoarele caracteristici inferioare : - o putere calorica scazuta in raport cu combustibilii fosili ; - continut ridicat de umezeala care cauzeaza pierderi de energie la combustie ; - biomasa are o densitate in vrac scazuta, care necesita folosirea de utilaje mari pentru manipulare, stocare si ardere ; - forma fizica nu este omogena, ceea ce creaza dificultati la transport, stocare, alimentare. Conversia biomasei Procesele de conversie ale biomasei sunt : biologice si termice. Cele biologice sunt procesele de hidroliza, fermentatie si digestie anaeroba. Cele termice sunt : combustia, gazifierea, piroliza, lichefierea.

Procesele de conversie termica a biomasei incep cu o reducere a continutului de umiditate a materialului, ceea ce duce la o crestere a capacitatii calorice a acesteia. Procesul de piroliza rapida formeaza un produs lichid sau semilichid care poate fi procesat mai departe pentru obtinerea de carburanti sau pentru producerea de gaz de sinteza. Piroliza lenta este cunoscuta in general pentru producerea de carbune. Conversia compusilor organici din masa de alimentare in produsi lichizi are loc la temperaturi de 300 500 0C, iar in procesul catalitic la presiune ridicata (50 350 bar), realizat in atmosfera reducatoare( H2 sau CO) sau utilizand un sistem donor de hidrogen. Fig.5 Sistem experimental utilizat pentru procesul de piroliza la ICSI Rm Valcea

Gazefierea biomasei este un proces ce se desfasoara la temperatura ridicata in care un combustibil solid reactioneaza cu abur, CO2, oxigen sau aer. Cele mai importante reactii sunt : C + 1/2 O2 = CO C + O2 = CO2 C + H2O(vap) = CO + H2 C + H2O(vap) = CO2 + 2 H2 C + CO2 = 2 CO CO + 3 H2 = CH4 + H2O(vap) C + 2 H2 = CH4 Piroliza biomasei este procesul de rupere a moleculelor acesteia sub influenta caldurii, intr-o atmosfera inerta, pentru a obtine un produs gazos continand CO2, CO, H2, CH4, C2H6, C2H4, benzen, etc., un produs lichid alcatuit din gudron, hidrocarburi cu masa moleculara mare, apa, precum si un produs solid format din carbune. Piroliza rapida a biomasei consta in incalzirea rapida( la nivel de sute de grade pe secunda, normal in jur de 500 0C/s) a biomasei solide intr-o atmosfera inerta pentru a produce combustibili gazosi, lichizi si solizi. Intr-un gazificator in pat fluidizat, piroliza rapida este reactia initiala a biomasei. Transferul de caldura intre particule are loc cu viteze ridicate rezultand biocombustibili la temperatura de operare ridicata, de obicei intre 750 950 0C. Experimental s-a realizat piroliza rapida si lenta a biomasei la temperaturi de 800 1000 0C si la temperaturi mai joase de 400 800 0C, principalul obiectiv fiind productia de gaz si carbune. Materiile prime au fost : lemn de mesteacan si plop, srot din seminte de rapita rezultat dupa stoarcerea uleiului, paie de grau, etc. Sistemul experimental a fost construit dintr-un reactor tubular cu diamentrul interior de 40 mm si lungimea de 1200 mm, un sistem de alimentare cu dozator, un rezervor la baza reactorului pentru carbune si un filtru pentru produsul in faza de gaz vapori.

Gazul purtator, azotul(1530 L/h), a fost si el incalzit inainte de a fi introdus in reactor. Viteza de incalzire in sistem a fost de 35 0C/s. Produsul sub forma de gaz vapori este racit pentru a condensa compusii mai grei care se separa ca fractie lichida(gudron). Pe parcursul experimantarilor s-a observat ca o incalzire rapida a biomasei creste productia de volatile si descreste productia de carbune( mangal). Lucrul la temperaturi mai inalte duce la cresterea cantitatii de gudron si la scaderea celei de carbon. La temperaturi mari creste si viteza de transformare a gudronului in produsi volatili. Micsorand granulatia materiei prime supusa procesului de piroliza s-a obtinut o scadere a productiei de carbune si o crestere a celei de gaz. Micsorarea dimensiunilor particulelor pirolizate duce la un transfer mai bun de caldura. Rezultatele experimentale arata o relatie directa intre concentratia de lignina din materia prima supusa pirolizei si productia de mangal obtinuta prin piroliza rapida. Astfel o proba continand numai lignina a dat 22% mangal, in timp ce din una continand numai celuloza a rezultat numai 0,3% mangal. Srotul de rapita continand circa 15% lignina a dat prin piroliza rapida 3,9% mangal restul fiind produse volatile. Analiza mangalului obtinut arata ca o data cu cresterea temperaturii de piroliza, continutul de carbon creste iar cel de hidrogen si oxigen scade. Reactivitatea mangalului in reactia cu vapori de apa este cu atat mai mare cu cat temperatura de piroliza a fost mai mare, timpul de reactie mai scurt, iar materia prima a fost constituita din particule de dimensiuni mai mici. Mangalul obtinut prin piroliza lenta are o structura fibroasa, pe cand cel obtinut prin piroliza rapida are o structura poroasa.

Compozitia gazelor produse in cursul pirolizei arata cresterea procentului de hidrogen si scaderea procentului de hidrocarburi cu cresterea temperaturii de piroliza datorita intensificarii reactiilor de cracare termica. Asemanator, la piroliza rezidurilor agricole se constata o scadere a continutului de CO2 si o crestere a celui de CO, o data cu cresterea temperaturii. Cresterea temperaturii de contact dintre faza gazoasa si cea solida favorizeaza cracarea hidrocarburilor alifatice si formarea de asemenea a hidrogenului si a hidrocarburilor aromatice( benzen, toluen). Particulele de dimensiuni mici favorizeaza cracarea hidrocarburilor cu o crestere a productiei de hidrogen. Daca scopul gazificarii biomasei este producerea gazului de sinteza pentru fabricarea metanolului sau a carburantilor prin procedeul Fischer Tropsch, metoda care se pare ca a inceput sa fie aplicata consta in lichefierea biomasei lignocelulozice prin piroliza rapida. Se obtine o suspensie densa de aproximativ 1300 Kg/m3 continand mangal in ulei de piroliza. Aceasta suspensie colectata de la mai multe instalatii de piroliza este transportata la o instalatie centrala mare de gazificare. Aici suspensiile sunt pompate intrun gazogen si tranformate in gaz de sinteza la temperatura si presiune mai ridicate. In cursul unor experimentari de gazificare a srotului de rapita cu aer, s-a obtinut un produs gazos ce continea 1824% H2, 1822% CO, 79% CH4, 13% hidrocarburi C2+, deci in jur de 33% gazul este format din compusi cu putere calorica superioara care poate fi valorificata pentru producerea de energie. Dupa cum se poate deduce din cele expuse pana aici, cercetarile facute demonstreaza ca posibilitatea aplicarii in practica a proceselor de recuperare si valorificare a biomasei in cadrul unor platforme de procesare integrate, este reala putand aduce beneficii privind reducerea dependentei de combustbilii fosili, micsorarea poluarii, valorificarea integrala a materiilor agricole, stimularea culturii plantelor tehnice in vederea obtinerii de profituri mai mari pe suprafata cultivata, cresterea nivelului de trai in localitatile rurale prin productia locala de combustibili, energie termica si electrica

4.3. Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza, ca i incinerarea, reprezint un proces termic de tratare a reziduurilor menajere, prin care se obine o descompunere termic a produilor chimici i n special a produilor organici la o temperatur ridicat i n absena oxigenului. n practic acest procedeu este denumit i degazare. Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune i o structur diferit a moleculelor organice, ceea ce face ca, dup piroliza reziduurilor, acestea s se transforme n substane combustibile gazoase, lichide i solide. Ca metod de tratare i valorificare a reziduurilor menajere, piroliza este nc n faza iniial de aplicare. n S.U.A. i n Japonia s-au construit instalaii de piroliz (fig.12) n care se nclzesc reziduurile menajere la cca. 700 C ntr-un recipient ermetic spre a se obine urmtorii patru compui: - gaz comparabil cu gazul de iluminat; - o parte condensabil de hidrocarburi; - crbune solid din care se pot extrage uleiuri; - metale i sticl, care pot fi recuperate fr alterri nsemnate. Componentele gazoase de piroliz sunt formate n principal din: H2 , CO, CO2 , CH4 , NH3 i au o putere caloric mai mic de 3000 kcal/m3 N.

Figura 12. Schema unei instalaii de piroliz a deeurilor solide. Gazele care se formeaz n timpul pirolizei sunt supuse unei splri n atmosfera umed, n scopul eliberrii pariale a componentelor gazelor toxice. Caracteristicile procedeului de piroliz sunt urmtoarele: - se reduce volumul reziduurilor la 40%, fa de 10-20% n cazul incinerrii; - proporia gazelor de piroliz ajunge pn la 20% din cantitatea gazelor care rezult la incinerarea reziduurilor, ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor;

- 1/3 din energia coninut n reziduurile netratate este disponibil sub form de gaz pentru utilizri ulterioare; - piroliza are avantajul c produsele obinute pot fi stocate, dei combustibilii gzoi au anumite limite de nmagazinare. 23.3.2. Piroliza deeului In natur, procesul prin care s-au format petrolul i crbunii constituie un proces de piroliza. La transformarea termica a lemnului n crbuni, n cuptoare cu crbune, are loc de asemenea, un proces pirolitic. Prin aplicarea acestui proces natural in instalaii tehnologice si cu ajutorul tehnicilor moderne, ia natere un procedeu utilizabil i la tratarea deeurilor. In acest caz, sunt separate materialele organice, ca hrtia, lemnul i materialele plastice, care la temperatur mare i aport limitat de oxigen, se transforma n produse solide i gazoase. Gazul reultat poate fi valorificat energetic, iar rmiele solide (cocs de piroliz) pot fi valorificate material. 23.3.2.1. Procese de gazeificare a substanelor solide cu coninut de carbon Oxidarea complet a compusilor carbonului n dioxid de carbon (CO2) este un proces derulat n mai multe etape. Mai nti se formeaz monoxidul de carbon (CO), iar apoi, n a doua etap de oxidare, dioxidul de carbon (CO2). La formarea monoxidului de carbon se elibereaz relativ puin cldur, deoarece n CO nc mai este disponibil o mare parte din energia chimic. De-abia n a doua etap (la formarea CO2), aceast energie este consumat. Acest mecanism si succesiune de reacii pot fi utilizate la tratarea materialelor reziduale cu coninut n carbon, deci la anumite deeuri. 23.3.2.2. Piroliza n valorificarea deeurilor La utilizarea pirolizei in procesul de valorificare a deeurilor, o parte a materialului solid cu continut de carbon este transformat n gaz util. Aici se ia n considerare mecanismul dat mai sus i, n procesul de gazeificare, se introduce exact atta oxigen ct este necesar pentru formarea CO. Pentru alegerea agentului i temperaturii de gazeificare, compoziia i deci i coninutul de energie al gazului sunt importante. Ca ageni de gazeificare se pot utiliza printre altele, oxigenul, aburul, aerul sau hidrogenul. Gazul format poate fi utilizat energetic. O tehnologie eficient o reprezint producerea curentului electric utilizand un motor pe gaz i un generator, cldura rezultat putand fi de asemenea folosit. Cocsul de piroliz poate fi valorificat pe diferite ci, fie n form mrunit, ca adaos la materialele de construcii (de ex. la fabricarea iglei), fie ca pri metalice ce pot fi cernute din cocsul de piroliz. Continuarea tratrii cocsului de piroliz fr partea de metal este posibil, caz in care se produce o separare a cocsulul n gaz de sintez cu un coninut mare de CO i zgur vitroas sau cristalin. Aceste componente se pot utiliza la fel ca i produsele din piroliz, adica sub forma de adaos inert la materialele de construcii. Cu ajutorul pirolizei se poate descompune deeul din materiale plastice (care nu este separat pe sortimente pure), prin procedee chimice, n substanele de baz, uleiuri i gaze. Aplicarea pirolizei la deeul mixt, cu un coninut mare de material plastic i alte materiale organice este exemplificata la procesul de conversie Noell (vezi Capitolul 25), Material solid cu coninut n carbon material inert (cocs de piroliz) unde, pe lng valorificarea termic, se realizeaz i o valorificare material a gazului de sintez. De asemenea, trebuie amintit si procedeul PKA, la care cocsul de piroliz se introduce ntr-un reactor de topire obinandu-se gaz de sintez i material solid granulat vitros. n Aalen/Germania funcioneaz din 1998 o astfel de instalaie de piroliz pentru prelucrarea a 24.000 t de gunoi menajer.