1.

Introducere
Biomasa, ca energie solara acumulata sub forma chimica in materia de origina vegetala sau
animala este una dintre cele mai pretioase si diversificata resursa de pe pamant. Ea ofera nu
numai hrana ci si energie, materiale de constructie, hartie, medicamente si chimicale. Biomasa a
fost folosita in scopuri energetice de cand a fost descoperit focul. Termenul de biomasa acopera
un domeniu larg de produse, subproduse si deseuri provenite din domeniul forestier, agricultura
inclusiv cele provenite de la cresterea animalelor, precum si deseurile municipale si cele
industriale. Conform legislatiei Uniunii europene, biomasa reprezinta fractia biodegradabila a
produselor deseurilor si reziduurilor din agricultura (inclusiv substantele vegetale si cele
animale), domeniul forestier si industriile conexe acestuia, precum si fractia biodegradabila din
deseurile municipale si cele industriale [1].
Biomasa este considerata una dintre resursele regenerabile de baza ale viitorului ce poate fi
folosita la scara mica si mare. Ea contribuie in prezent cu 14% la consumul mondial de energie
primara. Pentru 3/4 din populatia globului ce traieste in tarile in curs de dezvoltare, biomasa
reprezinta cea mai importanta sursa de energie. In cele 25 de state ale Uniunii europene, sursele
regenerabile de energie au contribuit cu 6% la productia totala de energie din 2002 [1]. tinta
Comisiei Uniunii Europene este ca pana in 2010, energia regenerabila sa aibe o contributie de
12%. Circa doua treimi din energia din sursele regenerabile folosite in Europa revin biomasei
(fig. 1).
Intreaga viata de pe pamant se bazeaza pe plantele verzi, care transforma dioxidul de carbon si
apa din atmosfera in materie organica si oxigen folosind energia oferita de soare. Acest proces se
numeste fotosinteza. Dioxidul de carbon din atmosfera si apa de pe pamant sunt combinate prin
procesul de fotosinteza rezultand carbohidratii care formeaza elementele constitutive ale
biomasei. Energia solara este acumulata prin fotosinteza in legaturile chimice ale componentelor
structurale ale biomasei. Cand biomasa este arsa, oxigenul din atmosfera se combina cu carbonul
din plante producand dioxid de carbon si apa. Procesul este ciclic pentru ca dioxidul de carbon
ajuns in atmosfera este absorbit din nou de plante (fig. 2).
In ultimele cateva sute de ani, omul a exploatat biomasa fosilizata sub forma de carbune. Acest
combustibil fosil este rezultatul unei transformari chimice foarte lente, ce converteste fractia
polimerilor de glucide intr-o compozitie chimica ce seamana cu fractia lignina. Astfel, legaturile

chimice suplimentare din carbune fac din el ca si combustibil o sursa mai concentrata de energie.
Toti combustibilii fosili-carbunele, pacura si gazul natural reprezinta o biomasa foarte veche. Dea lungul milioanelor de ani, pamantul a ingropat plantele si le-a transformat in acesti
combustibili valorosi. Dar desi combustibilii fosili contin aceeasi constituenti-hidrogenul si
carbonul ca si biomasa proaspata ei nu sunt considerati regenerabili pentru ca ei necesita un timp
foarte indelungat ca sa se formeze.
O alta diferenta intre biomasa si combustibilii fosili este facuta de impacturile pe care le au
asupra mediului. Cand o planta moare ea elibereaza cea mai mare parte din materia ei chimica
inapoi in atmosfera. Combustibilii fosili sunt inmagazinati in adancul pamantului si nu afecteaza
atmosfera pamantului numai daca ei sunt arsi.
Compozitia chimica a biomasei difera multa in functie de specie, insa se poate spune ca plantele
contin (15-30% in stare uscata) lignina (C40H44O6) si carbohidrati (zaharuri sau glucide).
Fractia de carbohidrati consta din mai multe molecule de glucide legate impreuna in lanturi lungi
sau polimeri. Cele doua categorii de carbohidrati reprezentative sunt (40-45%) celuloza
(C6H10O5) si (20-35%) hemi-celuloza. Fractia de lignina consta din molecule diferite de cele
ale glucidelor. Polimerii celulozei lungi sunt folositi de catre natura pentru a construi fibrele care
confera plantei soliditate. Fractia de lignina actioneaza ca un liant ce tine fibrele de celuloza
legate.
Biomasa prezinta multe avantaje ca sursa de energie. Ea poate fi folosita atat pentru producerea
de electricitate si caldura cat si pentru producerea unei game largi de produse: combustibili
lichizi pentru transport, combustibili solizi si gazosi si alte produse. Biomasa ca materie prima se
prezinta sub diverse forme, care se gasesc din abundenta in toate partile lumii inclusiv Europa. In
ultimii ani s-au dezvoltat tehnologii avansate de conversie a biomasei in combustibili sau de
ardere eficienta. De sigur, nu toate resursele de biomasa pot fi folosite in scopuri energetice.
Biomasa reprezinta in acelasi timp o sursa importanta de alimente, cherestea, hartie si cateva
chimicale valoroase. Din acest motiv, folosirea in scopuri energetice trebuie integrata cu alte
aplicatii prioritare.
Utilizarea biomasei in scopuri energetice poate aduce beneficii semnificative sociale si
economice atat pentru zonele rurale cat si pentru cele urbane. Lipsa actuala de acces la surse
convenabile limiteaza calitatea vietii a milioane de oameni de pe intreg globul pamantesc, in
special din zonele rurale din tarile in curs de dezvoltare. Cultivarea biomasei este o activitate

rurala, intensa, care poate duce la crearea de locuri de munca in zonele rurale si poate opri migratia de la sate la orase oferind in acelasi timp posibilitatea dezvoltarii altor industrii rurale.
Mai jos sunt date costurile viitoare estimate ale unui kWh produs prin diverse tehnologii inclusiv
din biomasa.
Tehnologia

costul in 2020

Tendinta costului in

Euro cent/kWh
nedeterminat
<3,2

2050
reducere sustinuta
reducere limitata

4,0-5,6

reducere sustinuta

mici
Fotovoltaica
Turbine
eoliene

15,9-25,4
2,4-4,0

reducere sustinuta
reducere

situate pe uscat
Turbine
eoliene

3,2-4,8

reducere

apropierea tarmului
Energie
din

4,0-6,4

reducere

biomasa
Energie

din

4,8-7,2

nesigur

combustibili fosili
Nucleara
Ciclu combinat cu

4,8-6,4
3,2-3,7

reducere
reducere limitata

4,8-5,6

reducere

Pile de combustie
Producerea
combinata

electricitatii

si

caldurii in unitati
mari
Producerea
combinata

electricitatii

si

caldurii in unitati

situate pe apa in

turbine

cu

gaze

(CCGT)
Ciclu combinat cu
gazificare integrata
a carbunelui (Coal
IGCC)

2. Resursele de biomasa
Principala sursa de biomasa o reprezinta lemnul. Alaturi de lemn exista o larga varietate de
resurse ca:
culturile cu scopuri energetice:
copaci cu viteza mare de crestere: plopul, salcia, eucaliptul;
culturile agricole: trestia de zahar, rapita, sfecla de zahar;
culturi perene: miscanthus;
plante erbacee cu viteza mare de crestere: Switchgrass sau Panicum virgatum (o planta perena
ce creste in America de Nord), Miscanthus sau iarba elefant (iarba de Uganda).
reziduuri:
lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii;
paiele si tulpinile cerealelor;
alte reziduuri provenite din prelucrarea unor produse alimentare (trestia de zahar, ceaiul,
cafeaua, nucile, maslinele).
deseuri si sub-produse:
deseurile de la prelucrarea lemnului: talas, rumegus;
deseurile de hartie;
fractia organica din deseurile municipale;
uleiurile vegetale uzate si grasimile animale.
metanul capturat de la gropile de gunoi, de la statiile de tratare a apelor uzate si din balegar.
Exista un potential mare de biomasa ce poate fi si mai mult marit printr-o utilizare mai buna a
resurselor existente si prin cresterea productivitatii culturilor.
2.1. Potential si disponibilitate
In UE, suprafata impadurita acopera 137 milioane hectare, iar suprafata agricola reprezinta 178
milioane ha. Aceste resurse pot oferi, dupa ce se acopera necesarul de hrana si hartie 11% din
totalul anual de energie ceruta in UE. Pentru atingerea obiectivelor propuse pentru energia
regenerabila pana in 2010 este necesar pe langa exploatarea actualei resurse si stabilirea altora
noi. Noile resurse, sub forma de cul turi realizate in scop energetic, pot oferi circa 60% ca
biomasa pentru producerea caldurii si electricitatii si 40% ca biocombustibili. Aceasta este
posibila printr-un bun management agricol si utilizare a terenului. Folosirea de terenuri improprii
agriculturii pentru plantarea de copaci adecvati solului respectiv. Recentele reforme agricole ale

UE incurajeaza culturile destinate energeticii prin oferirea de subventii (45 euro/ha), asiguranduse astfel o suprafata de 1,5 milioane ha. In tabelul 1 sunt prezentate pentru cateva culturi,
productiile la ha, iar in tabelul 2 sunt prezentate productiile de reziduuri agricole.
Lemnul este utilizat atat pentru producerea de cherestea, hartie si fibre cat si ca sursa de energie.
Ciclul de viata normal a unui copac include o perioada de crestere rapida in inaltime urmata de o
perioada de crestere constanta in diametru, inaltime si volum. Varsta de recoltare depinde de
specie, dar in general atinge 30-80 de ani. Circa (20-45)% din lemnul recoltat in fiecare an este
sub forma de reziduuri, adica lemnul rezultat din toaletarea copacilor si caderile din paduri.
Pentru cateva specii de copaci cu viteza mare de crestere se poate reduce ciclul de viata la 3-15
ani. Aceste specii sunt plopul, salcia si eucaliptul. Crearea unei scheme economice de producere
a energiei din biomasa lemnoasa consta in stabilirea unor sisteme logistic efective de recoltare,
recuperare, compactare, transport, innobilare si stocare. Recoltarea si transportul pot avea o
influenta semnificativa asupra costului si balantei energetice. Din acest motiv trebuie acordata
atentie in alegerea metodei potrivite de transport si localizarea instalatiei de conversie cat mai
aproape de sursa de biomasa.
Culturile cele mai utilizate in scopuri energetice sunt cele de grau, orz, secara, trestie de zahar,
sfecla de zahar, plante leguminoase (lucerna sau trifoi), plante oleagenoase (rapita), plante
erbacee (miscanthus, switchgrass). Multe alte specii au fost studiate in ceea ce priveste
optimizarea productiei, recoltarea, pastrarea si procesarea. Aceste plante ofera biomasa ce poate
fi arsa direct sau supusa transformarilor termochimice sau biologice. Graul, secara, orzul, trestia
de zahar si sfecla de zahar sunt in general convertite in etanol. Plantele leguminoase si plante
erbaceele pot fi procesate impreuna cu balegarul sau deseurile pentru obtinerea de biogaz. Plantele oleagenoase sunt folosite pentru producerea de biodiesel. Exista plante care pot fi procesate
pentru obtinerea simultana de material celulozic si bioetanol. Astfel de planta este sorgul dulce.
Unele dintre plantele enumerate sunt perene, iar altele sunt anuale, dar toate sunt potrivite unei
agriculturi conventionale. Ambele culturi, cele destinate productiei de energie si cele destinate
alimentatiei trebuie realizate impreuna pentru a maximiza eficienta fermelor agricole. Avantajul
celor destinate energeticii consta in faptul ca ele nu necesita cele mai bune terenuri si nici prea
multa ingrijire, apa si fertilizatori. Acest lucru se datoreaza faptului ca importanta este cantitatea
si nu calitatea.

Reziduurile si sub-produsele agricole sunt cele provenite din prelucrarea lemnului (rumegus,
talas, placaj, coaja, lesie rezultata din prelucrarea celulozei) si din recoltarea si procesarea
plantelor alimentare (cereale, trestie de zahar, ceai, cafea, orez, bumbac, arborele de cauciuc,
palmierul de cocos). Numai 20% din productia de paie poate fi folosita in scopuri energetice,
restul de productie utilizata pentru acoperirea nevoilor din sectorul agricol si altele. Balegarul
este o alta sursa utila ce provine din sectorul agricol.
O sursa de biomasa care nu a fost exploatata pana acum o reprezinta biomasa marina, formata
din plancton si alge. Avand in vedere volumul marilor, aceasta sursa poate constitui o sursa
majora de energie pentru viitor.
Deseurile solide municipale rezulta in principal din activitatea domestica din gospodarii.
Fiecare cetatean al UE produce in medie mai mult de 500 kg deseuri pe an. Cantitatea totala
produsa in UE este de 225 milioane tone pe an. Puterea calorica a fractiei organice din deseurile
solide municipale se gaseste in intervalul (8000-12000) kJ/kg, ceea ce inseamna circa o treime
din puterea calorica a carbunelui. Decizia asupra utilizarii acestora ca sursa de energie este legata
de politica de gestiune locala si nationala a deseurilor si de dispozitia populatiei spre reciclare si
incinerare. Alegerea filierei de tratare a deseurilor intr-o localitate se face tinand cont printre
altele de compozitia si proprietatile acestora, de tehnologiile disponibile si de piata diferitelor
materiale reciclabile. Intregul proces de gestiune trebuie sa fie integrat pentru a se evita
conflictele intre diferitele filiere de tratare. In general, deseurile cu putere calorica mare sunt
folosite pentru producerea de caldura si electricitate. Pentru asta, deseurile sunt fie incinerate, fie
transformate in combustibili solizi, lichizi sau gazosi ce pot fi mai usor de transportat si folositi
pentru producerea de caldura si electricitate sau pentru alimentarea autovehiculelor (fig. 3).
Fractia biodegradabila poate fi folosita impreuna cu alte deseuri pentru producerea de biogaz
prin compostare sau digestie anaeroba. Biogazul poate fi recuperat de la haldele de deseuri sau
produs prin fermentatia atat a deseurilor solide municipale dar si a namolului de la statiile de
trata re a apelor uzate, a balegarului si a efluentilor din agricultura si industria alimentara. Prin
producerea si recuperarea biogazului, care contine in cea mai mare parte metan se realizeaza si
reducerea emisiei unuia dintre gazele cu puternic efect de sera. In tabelul 3 este data compozitia
masica orientativa a deseurilor solide municipale din UE.
In Romania exista doua zone de distributie a biomasei (ISPE SA Bucuresti, Renewable Energy
Country Profile, 2002). Circa 90% din lemnele de foc si 55% din deseurile de lemn se gasesc in

zona Carpatilor si a Subcarpatilor. Circa 54% din deseurile agricole se gasesc in campiile de sud
si Moldova. Circa 52% din biogaz se gaseste in campiile de sud si campiile de vest. Din
suprafata totala a Romaniei, pentru agricultura se foloseste circa 40%, iar cea impadurita
reprezinta 27%. in prezent se foloseste circa 70% din resursele de lemn de foc. Din intreaga
suprafata agricola, pentru cultura cerealelor se foloseste 66%, pentru culturi furajere 14% si
pentru culturi tehnice 13%. Potrivit Regiei Autonome a Padurilor ROMSILVA productia anuala
de cherestea poate ajunge la 18 000 000 m3 in anul 2020, cea mai mare parte fiind utilizata in
constructii si industria hartiei. In tabelul 4 sunt date cele mai importante resurse de biomasa din
Romania.
3. Conversia biomasei
Exceptand cazurile in care arderea directa este potrivita, biomasa bruta necesita transformarea in
combustibili solizi, lichizi sau gazosi care pot fi folositi pentru producerea de caldura,
electricitate si drept combustibil pentru autovehicule. Aceasta conversie se realizeaza prin
procese mecanice, termice sau biologice. Procesele mecanice nu sunt strict de transformare
deoarece ele nu schimba natura biomasei. Exemple de astfel de procese sunt: sortarea si
compactarea deseurilor, procesarea reziduurilor de lemn in baloti, pelete si brichete, tocarea
paielor si cocenilor, presarea semintelor oleagenoase. Astfel de procese sunt folosite pentru
pretratarea biomasei. Arderea, gazificarea si piroliza sunt exemple de procese termice. Ele
produc, fie caldura, fie un gaz sau lichid. Gazul poate fi folosit pentru alimentarea unui motor
sau a unei pile de combustie. Lichidul poate fi transformat mai departe in combustibili lichizi sau
gazosi. Fermentatia si digestia sunt exemple de procese biologice. Acestea se bazeaza pe
activitatea microbiana sau enzimatica de transformare a zaharului in etanol, sau a biomasei in
combustibili solizi sau gazosi. In fig. 4 sunt schematizate principalele directii de conversie a
biomasei.
Cele mai folosite tehnologii de transformare a biomasei folosesc caldura.
O comparatie intre purtatorii de energie produsi din biomasa poate fi realizata pe baza abilitatii
acestora de a produce caldura, electricitate si combustibili pentru motoare. Un mijloc util de
comparare a biomasei si combustibililor fosili se bazeaza pe rapoartele lor O:C si H:C, cunoscut
ca diagrama Van Krevlen (fig. 5). Cu cat sunt mai mici rapoartele respective, cu atat este mai

mare continutul de energie al materiei respective.

3.1. Arderea biomasei

Arderea este cea mai veche si utilizata. Eficienta de transformare in electricitate este de 20-25%.
Biomasa poate fi arsa direct (asa cum este ars lemnul pentru incalzire sau incinerate deseurile)
sau arsa simultan cu carbunele (co-ardere). Cazanele moderne sunt proiectate sa foloseasca coarderea pentru a reduce emisiile de CO2. La proiectarea sistemului de ardere se tine seama de
caracteristicile combustibilului ce urmeaza sa fie folosit, de legislatia de mediu, costul si

performantele echipamentelor disponibile. In timpul arderii, o particula de biomasa trece prin

mai multe faze, mai mult sau mai putin distincte. Mai intai are loc uscarea, pana la temperaturi
de 100C, apoi pe masura ce incalzirea continua, are loc piroli za si/sau gazificarea, urmata de
arderea propriu-zisa si lichefierea.
Umiditatea limita a biomasei pentru sustinerea arderii nu trebuie sa depaseasca 60% din masa.
Umiditatea este o proprietate a biomasei foarte importanta de care depinde proiectarea instalatiei
de ardere si desfasurarea procesului de ardere.
In tabelul 5 sunt prezentate schematizat caracteristicile biocombustibilior masici si efectele lor
mai importante.
Biomasa este diferita de carbune in ceea ce priveste continutul de materii organice si anorganice,
puterea calorica si proprietatile fizice. Fata de carbune, biomasa are in general mai putin carbon,
aluminiu si fier si mai mult oxigen, silice si potasiu, are putere calorica mai mica, continut de apa
mai mare, densitate mai mica si friabilitate redusa. Arderea biomasei implica modificarea
procesului de ardere in orice instalatie, datorita compozitiei biomasei, mai ales continutului de
volatile. Puterea calorica a biomasei este mult mai mica decat cea a carbunelui datorita
continutului ridicat de umiditate si de oxigen.
Este recomandat ca biocombustibili solizi ce vor fi folositi in instalatiile casnice, comerciale si
industriale sa fie supusi unor procese de pretratare cum ar fi: spalarea, uscarea, reducerea
marimii si compactarea (fig. 6), pentru a se obtine o mai mare uniformitate, a face mai usoara
manipularea si a reduce umiditatea la un nivel acceptabil.
Lemnul este cel mai folosit biocombustibil solid. Materialul brut poate avea urmatoarele forme:
busteni, butuci, tulpini, frunze si ace din padure, scoarta, rumegus, surcele si talas din industria
lemnului si lemnul recuperat din constructii. Acestea pot fi folosite cand este posibil direct ca un
combustibil, sau pot fi procesate in forme mai usor de transportat, stocat si ars cum ar fi: peletele,
brichetele si praful de lemn.
Lemnul de foc este combustibil forestier in forma de tulpina tratata sau nu de copac. Pentru
manipularea mai usoara, tulpinele sunt facute snopi prin presarea impreuna a ramurilor in snopi
avand marimi egale, asemanatori unui bustean.
Peletele sunt produse prin maruntirea rumegusului, aschiilor, surcelelor sau a cojii de copac si
presarea prafului obtinut printr-o matrita. Caldura rezultata in urma frecarii este suficienta pentru

inmuierea ligninei. Prin racire, lignina devine rigida si leaga materialul. Peletele au forma
cilindrica sau sferica cu diametrul mai mic de 25 mm.
Brichetele au forma rectangulara sau cilindrica si sunt obtinute prin presarea impreuna a
rumegusului, aschiilor, surcelelor sau a cojii de copac intr-o presa cu piston sau surub. Continutul
de energie al peletelor si brichetelor este de circa 17 GJ/tona cu un continut de umiditate de 10%
si o densitate de circa 600-700kg/m3
Tabelul 5. Caracteristicile combustibililor masici obtinuti din biomasa si efectele lor mai
importante.
Caracteristica
Proprietatile fizice
continutul de umiditate

Efectul
durata de stocare, puterea
calorica inferioara,
autoaprindrea, proiectarea

puterea calorica inferioara,

instalatiei
utilizarea combustibilului,

puterea calorica superioara

continutul de volatile

proiectarea instalatiei
comportamentul la

continutul de cenusa

descompunerea termica
emisia de particule solide,
manipularea cenusii,
utilizarea/indepartarea cenusii,

temperatura de topire a cenusii

tehnologia de ardere
siguranta in functionare,
tehnologia de ardere, sistemul

densitatea in vrac

de control a procesului
stocarea, transportul si

dimensiuni, forma

manipularea combustibilului
manipulare, tehnologia de

granulatie
rezistenta la abraziune
Proprietati chimice
continutul de C
continutul de H
continutul de O

ardere
uscare, formarea prafului
schimbarea calitatii, segregarea
puterea calorica superioara
puterea calorica superioara,
puterea calorica inferioara
puterea calorica superioara

continutul de Cl

coroziune, emisii de HCl,

continutul de N
continutul de S
continutul de K

dioxine si furani
emisia de Nox, N2O, coroziune
emisia de Sox, coroziune
coroziunea schimbatoarelor de
caldura, reduce temperatura de
topire a cenusii, formarea

continutul de Na

aerosolilor, utilizarea cenusii

reduce temperatura de topire a
cenusii, coroziunea
schimbatoarelor de caldura,

continutul de Mg

formarea aerosolilor
mareste temperatura de topire a

continutul de Ca

cenusii, utilizarea cenusii

mareste temperatura de topire a

continutul de metale grele

cenusii, utilizarea cenusii

emisii poluante, utilizarea
cenusii, formarea aerosolilor

3.1.1. Puterea calorica a biomasei

Exista multe incercari de corelare a puterii calorifice cu compozitia. Celuloza are o putere
calorica mai mica decat a ligninei datorita gradului mare de oxidare. Alti compusi, precum sunt
hidrocarburile cu un grad redus de oxidare fac sa creasca puterea calorica a biomasei. Puterea
calorica a biomasei este strans legata de continutul de lignina. astfel, puterea calorica superioara
pentru o proba uscata si lipsita de cenusa se poate calcula cu relatia [7]:
Qs = 88,9 (LC) + 16.821,8, kJ/kg
unde (LC) reprezinta continutul de lignina raportat la starea uscata si lipsita de cenusa, %.
Puterea calorica superioara a biocombustibililor poate fi calculata in functie de continutul de
carbon fix, Cf (%) cu formula [7]:
Qs = 196 Cf + 14.119, kJ/kg
In literatura au fost dezvoltate formule de estimare a puterii calorifice pentru combustibilii din
diferite materiale ligno-celulozice si uleiurile vegetale pe baza analizei lor chimice. Pentru
biocombustibilii solizi se poate folosi formula modificata a lui Dulong, ca functie de continutul
de carbon, C (%), hidrogen, H (%), oxigen O (%) si azot, N (%) [7]:
Qs = 33.500 C + 142.300 H - 15.400 O - 14.500 N, kJ/kg

in literatura de specialitate poate fi gasita si formula [6]:

Qsanh = 349,1Canh + 1.178,3Hanh + 100,5Sanh - 15,1Nanh - 103,4Oanh - 21,1Aanh, kJ/kg
unde Canh, Hanh, Sanh, Nanh, Oanh, Aanh reprezinta continuturile in procente de carbon,
hidrogen, sulf, azot, oxigen si respectiv cenusa raportate la starea anhidra.
In tabelul 6 sunt date puterile calorifice superioare ale celor mai utilizati combustibili solizi.
3.1.2. Probleme ce apar la arderea biomasei in cazane
Tehnologiile de ardere a biomasei prezinta cateva probleme. Cele mai importante tin de
murdarirea si coroziunea suprafetelor de schimb de caldura. Zgurificarea si murdarirea reduc
schimbul de caldura al suprafetelor si cauzeaza coroziunea. Coroziunea si eroziunea duc la
scurtarea duratei de viata a echipamentelor. Depunerile sau murdarirea suprafetelor este
provocata de materia anorganica prezenta in biomasa ce arde. Sodiul, Na si potasiul, K coboara
temperatura de topire a cenusii si prin urmare este intensificata depunerea de cenusa pe tevile cazanului. Calciul, Ca si magneziul, Mg fac sa creasca temperatura de topire a cenusii. Siliciul, Si
se poate combina cu K producand silicati cu temperatura redusa de topire in particulele volatile.
Acest proces este important pe de-o parte in evitarea sinterizarii/aglomerarii si topirii cenusii pe
gratarul de ardere sau in stratul fluidizat instalatiilor de ardere si pe de alta parte in impiedicarea
zgurificarii cenusii pe suprafata schimbatoarelor de caldura. Paiele de cereale si iarba au un
continut ridicat de K, Cl si sulfati si redus de Ca. Arderea cojilor de migdale este insotita de
murdarirea si corodarea puternica a suprafetelor de schimb de caldura. Desi acestea au un
continut ridicat de metale alcaline, continutul lor in clor si sulf este redus fata de alti
combustibili. Potasiul si sodiul combinate cu clorul si sulful au un rol determinant in mecanismul
de corodare. Aceste elemente se evapora in timpul arderii formand cloruri ce se condenseaza pe
tevile schimbatoarelor de caldura si reactioneaza formand sulfati si eliberand clorul.
Clorul are o functie catalitica asupra reactiei de oxidare a tevilor schimbatoarelor de caldura, in
special la temperatura redusa (100-150C). Combustibilii ce prezinta un raport molar S:Cl mai
mic de 2 provoaca coroziunea deoarece in acest caz se formeaza clorurile metalelor alcaline.
Volatilizarea urmata de condensarea metalelor volatile duce la formarea de cenusa zburatoare de
dimensiuni mai mici de 1m (aerosoli) ce este greu de retinut in instalatiile de filtrare.
Depunerea de cenusa pe suprafetele de schimb de caldura la arderea biomasei poate avea loc intro masura mai mare sau mai mica decat la arderea carbunelui. La arderea amestecului de biomasa
si carbune, depunerea de cenusa are loc intr-o masura mai mica decat la arderea numai a unuia

dintre combustibili. Aderenta si duritatea depunerilor la arderea biomasei sunt mai ridicate decat
cele de la arderea carbunelui.
Instalatiile de ardere in strat fluidizat circulant sunt potrivite pentru rearderea cenusii, pentru ca
ele sunt flexibile la schimbarea combustibilului si produc cenusa fara combustibil nears.
Continutul ridicat de carbon nears in cenusa reduce stabilitatea chimica a cenusii si mareste
foarte mult volumul cenusii, ceea ce face sa creasca costul de manipulare, transportare si depozitare a cenusii. Pentru a diminua aceste efecte, cenusa trebuie recirculata in vederea rearderii
sau trebuie imbunatatit procesul de ardere. Rearderea cenusii duce la reducerea emisiei de NOx
cu 20%, dar si la cresterea emisiei de CO la circa 100-140ppm. Cantitatea de cenusa recirculata
trebuie sa fie redusa pentru a evita cresterea tendintei de coroziune in cazan. Beneficiile
economice ale instalatiilor de ardere in start fluidizat circulant se rezuma la costul redus al
combustibilului si manipularii cenusii. Cenusa rezultata poate fi reciclata si folosita drept
nutrient pentru terenurile impadurite. Cenusa zburatoare de la arderea biomasei in strat fix are un
continut ridicat de carbon nears si de aceea nu este potrivita reciclarii directe. Instalatiile de
ardere in strat fix produc o cenusa zburatoare cu peste 50% carbon nears.
Coroziunea preincalzitorului de aer este provocata de prezenta speciilor higroscopice in depuneri (in particular cloruri ale fierului) ce sunt supuse unor variatii largi de temperatura
determinate de functionarea intermitenta a instalatiei. S-a observat vat ca metalele alcaline in
general si potasiul cu sodiul in particular au reactivitate mai mare in cenusa combustibililor
obtinuti din biomasa decat in cenusa carbunilor. In comparatie cu depunerile generate in timpul
arderii carbunelui, depunerile rezultate la arderea biocombustibililor sunt mai dense si mai greu
de inlaturat. Coroziunea de inalta temperatura a suprafetelor de schimb de caldura se datoreaza
prezentei clorului in cenusa depusa. Continutul in clor al cenusii scade brusc cu cresterea
continutului in sulf si de aceea la arderea simultana (co-arderea) biomasei cu continut ridicat de
Cl si redus de S cu carbune ce contine S rezulta depuneri cu continut redus de Cl, ceea ce
faciliteaza controlul N2O. In concluzie se poate spune ca fenomenul de corodare depinde de
continutul de Cl, de metale alcaline si S in combustibil.
In tabelul 16 sunt prezentate schematizat problemele pe care le ridica prezenta unor elemente in
biocombustibilii solizi, precum si posibilitatile tehnologice de remediere a acestora.
3.1.3. Tehnologii de ardere

Principalele tipuri de instalatii de ardere a biomasei sunt urmatoarele:

procesul de ardere este continuu si stationar, spre deosebire de arderea obisnuita, care este
nestationara, ciclica determinata de alimentarea cu combustibil;
oprirea alimentarii cu aer face ca arderea sa inceteze spre deosebire de arderea obisnuita, unde
dupa intreruperea alimentarii cu aer se continua degajarea volatilelor cu evacuarea lor din
camera de ardere;
exploatarea si controlul sunt mai facile. Focarele cu gratar, care in general au o putere de 20
MWt sunt folosite pentru arderea biomasei cu continut mai mare de umiditate si cenusa si de
dimensiuni variabile, dar nu prea mici. Pot fi arse amestecuri de biocombustibili pe baza de lemn
dar nu si amestecuri ale acestora cu paiele datorita diferentei dintre caracteristicile de ardere,
umiditate si temperatura de topire a cenusii. Arderea se realizeaza in trepte (fig. 7). Turbulenta in
camera primara, de ardere a mangalului, trebuie sa fie mica pentru a asigura un strat cu material
incandescent stabil. Turbulenta in camera secundara de ardere trebuie sa fie ridicata pentru a
asigura o amestecare corespunzatoare intre gazele combustibile si aerul secundar. Functioneaza

bine si la sarcini reduse de pana la 25% prin controlarea aerului primar. Gratarul poate fi racit cu
apa.
In fig. 8 este prezentata o instalatie de uz casnic de incalzire ce foloseste arderea inversa a
lemnelor de foc. Arderea inversa, adica curgerea gazelor de ardere de sus in jos prin stratul de
ardere si cu alimentarea aerului atat deasupra gratarului cat si sub acesta este tot mai folosita in
instalatiile casnice datorita avantajelor pe care le prezinta:
reducerea emisiilor de compusi organici volatili;
procesul de ardere este continuu si stationar, spre deosebire de arderea obisnuita, care este
nestationara, ciclica determinata de alimentarea cu combustibil;
oprirea alimentarii cu aer face ca arderea sa inceteze spre deosebire de arderea obisnuita, unde
dupa intreruperea alimentarii cu aer se continua degajarea volatilelor cu evacuarea lor din
camera de ardere;
exploatarea si controlul sunt mai facile.

Fig. 7. Schema arderii in trepte.

Focarele cu alimentare inferioara, ce reprezinta o tehnologie ieftina si sigura pentru instalatii

pana la 6MWt sunt destinate arderii combustibililor cu continut redus de cenusa si de dimensiuni
mici ca: pelete, rumegus si talas. Alimentarea cu combustibil se face pe la partea inferioara a
camerei de ardere cu ajutorul unui transportor elicoidal.
Instalatiile de ardere in strat fluidizat sunt folosite inca din 1960 pentru arderea deseurilor
solide municipale si industriale. Camerele de ardere sunt verticale de forma cilindrica cu pereti
refractari sau ecranati. Aceste instalatii folosite pentru biocombustibili pot depasi puteri de
30MWt. Biomasa este arsa intr-o suspensie formata din gaz si materialul inert granular al
stratului (nisip, alumina, olivina si dolomita) in care aerul de ardere este insuflat pe la partea inferioara. Sistemele cu strat fluidizat sunt flexibile in ceea ce priveste combustibilii. Arderea in
strat fluidizat este tot mai folosita deoarece materialul inert din stratul fluid, care reprezinta 9098% din amestecul material inert-combustibil actioneaza ca un regulator termic ce compenseaza
variatiile continutului de umiditate si mentine constant fluxul de caldura produsa si calitatea
gazelor. De asemeni, mediul ofera avantajul unei bune amestecari si al unui transfer termic
intens, ceea ce confera conditii uniforme de ardere cu un coeficient de exces de aer mic (1,1-1,2
pentru stratul recirculant si 1,2-1,4 pentru stratul stationar). In ciuda arderii la temperatura relativ
redusa, regula trei T (temperatura, timp de rezidenta si turbulenta) pentru o ardere de inalta
calitate este bine respectata, eficienta arderii fiind de 99-100%. Temperatura trebuie mentinuta
sub 800C pentru a se evita sinterizarea in strat. Controlul temperaturii se face prin recircularea
gazelor de ardere sau prin injectie de apa.
Co-arderea biomasei cu carbunele in cazanele proiectate pentru carbune este tot mai utilizata
pentru ca se folosesc investitiile si infrastructura asociate centralelor termoelectrice cu
combustibili fosili si in acelasi timp se reduc emisiile de poluanti (SOx, NOx etc.) si de gaze cu
efect de sera (CO2, CH4, N2O). Instalatiile existente de ardere a carbunelui pot folosi pe langa
carbune pana la 10% biomasa fara nici o modificare. Co-arderea poate fi directa atunci cand se
realizeaza arderea biomasei impreuna cu carbunele intr-o camera de ardere si indirecta atunci
cand arderea biomasei se realizeaza intr-un focar separat iar gazele de ardere rezultate sunt
trimise in cazanul de abur pe carbune, sau cand biomasa este gazificata separat, iar gazele
combustibile alimenteaza camera de ardere a carbunelui. Eficienta arderii biomasei in cazul coarderii este de 34% ca si la arderea carbunelui. Utilizarea biomasei in ciclurile combinate cu
instalatie de gazificare se face cu o eficienta de 35-45%.

Tratarea gazelor de ardere a biomasei este similara gazelor de ardere a carbunilor. Emisiile de
NOx sunt controlate prin tehnici de ardere. Pentru eliminarea SOx nu sunt necesare masuri
secundare, deoarece prin arderea biocombustibililor nu se produce asa mult SOx ca la arderea
carbunelui. Deoarece emisiile de cenusa si funingine pot duce la formarea aerosolilor sunt
necesare masuri suplimentare de curatire a gazelor de ardere.

Fig. 8. Instalatie casnica de ardere cu gratar fix.

Fig. 9. Compozitia calculata a gazului rezultat din reactia la echilibru dintre biomasa si aer.

Centrala pe lemne constituie un ansamblu avand ca element central cazanul pe lemne.

Pe langa cazan in componenta unei centrale termice pe lemne mai intra:pompe de circulatie,vas
de expansiune, echipamente de masura, control si securitate (supape de siguranta, vana de
descarcare termica de securitate, termometre, manometre, termostate),precum si robineti,
fitinguri, tevi etc care se dimensioneaza in functie de aplicatie; dupa caz in componenta centralei
termice pot intra si un boiler pentru preparare apa calda menajera si furnitura acestuia.

Centrala termica va fi amplasata intr-o incapere special destinata si cu respectarea normativelor

legale: aceasta trebuie prevazuta cu o priza de aspiratie aer si una de ventilatie, o usa metalica cu
deschidere spre exterior precum si cu un cos de fum la care se racordeaza cazanul pe lemne.

Pentru mai multe detalii privind modul de amplasare al cazanelor MAK CONFORT va invitam
sa consultati cartea tehnica a cazanului- partea I, INSTRUCTIUNI DE INSTALARE.
Componentele centralei termice:
cazanul de incalzire
supapele de siguranta
vana termica de securitate
vasul de expansiune

pompele de circulatie
preparatorul de apa calda menajera
Scheme de instalare
- exemple de scheme de instalare a cazanelor MAK CONFORT

Cazanul de incalzire: puterea necesara a cazanului se alege in urma calculului necesarului termic
al imobilului. Necesarul termic se calculeaza de catre un proiectant in functie de temperatura
exterioara de calcul specifica zonei climatice respective/temperatura interioara dorita pe fiecare
incapere, de tipul, grosimea si izolatia termica a peretilor,adaosuri pentru orientare, amplasare,
ventilare etc.
Cazanul se va alege cu un grad de supradimensionare de 20-25% avand in vedere calitatea
combustibilului care difera destul de mult.
O varianta de calcul absolut orientativa a necesarului de caldura se poate face pe baza unor indici
volumici de 35....50 W/mc. Exemplu: suprafata de 400 mp cu inaltime 2.5 m, volum de calcul
1000 mc.
Volum x 50 = 50000 W, supradimensionare 20% rezulta putere cazan =60 kW.
Supapele de siguranta: se aleg dupa tabelul din cartea tehnica a cazanului, iar presiunea de
descarcare pentru cazanele MAK CONFORT trebuie sa fie de ATENTIE max. 2 bar ! Se
monteaza intotdeauna 2 supape de siguranta iar intre cazan si
supape nu se admite prezenta nici unui robinet.
Vana termica de securitate: se monteaza pe intrarea in serpentina de racire integrata in
cazan;celalt capat al serpentinei de racire reprezentand implicit
evacuarea se racordeaza la canalizare
Pompele de circulatie: se aleg in functie de debitele de calcul si inaltimile de pompare
necesare,calculul si alegerea acestora revenind in sarcina proiectantului. Cu aspect general redam

mai jos cateva caracteristici necesare pompei de circulatie in functie de puterea termica instalata
precum si diametrul necesar al conductelor in functie de incarcarea termica:

10-20 kW
Debit pompa *

O,57-1,14 mc/h

Diametru conducta D18-D22 mm

20-40 kW
Debit pompa *

1,14-2,3 mc/h

Diametru conducta D22-D28-D35 mm

**

40-60 kW
Debit pompa *

2,3-3,4 mc/h

Diametru conducta D35-D42

**

peste 60 kW
Debit pompa *

Peste 3,5 mc/h

Diametru conducta D42 sau mai mare

**
* Debitul pompei s-a calculat pentru un ecart de temperatura TUR/RETUR de 15 grade.
**Diametrul s-a calculat pentru cazul conductelor din teava Cupru.

Este necesara utilizarea unei solutii de ridicare a temperaturiide retur pentru evitarea
fenomenului de coroziune la temperatura joasa a peretilor cazanului.In acest sens se poate folosi
o pompa de by-pass montata in paralel pe cazan sau alte solutii conform schemelor prezentate in
cartea tehnica a cazanului.

Preparatorul de apa calda menajera: pentru prepararea apei calde menajere nu se va folosi un
schimbator de caldura instantaneu ci doar cu acumulare si in nici un caz nu se va folosi
serpentina integrata in cazan.
Pe circuitul primar al boilerului este bine sa existe o pompa de circulatie care sa fie comandata
de un termostat (de regula inclus in furnitura boilerului),iar pe circuitul secundar se va monta
supapa de siguranta si un vas de expansiune.

Vasul de expansiune: alegerea sa este extrem de importanta deoarece are efect asupra cresterii
presiunii in instalatie cat si a stabilirii punctului de fierbere al apei din cazan. Cazanele MAK
CONFORT se monteaza de regula cu vas deschis de expansiune (prevedere recomandabila de
altfel la toate cazanele pe lemne) intrucat mentinerea instalatiei la valori apropiate de presiunea
atmosferica limiteaza cresterea temperaturii de fierbere a apei la valori sub 110 C.
Este posibila insa si montarea cazanelor in sisteme cu vas inchis de expansiune dar numai daca
ATENTIE este indeplinita cel putin una din urmatoarele conditii:
instalatia este cu circulatie gravitationala (in termosifon) si nu exista riscul opririi solicitarii

de caldura din partea instalatiei sau a circulatiei libere intre cazan si consumatorii de caldura
exista o sursa permanenta de apa (adica neintreruptibila si independenta de reteaua electrica
deci exclus tip hidrofor),iar pe serpentina de racire a cazanului este montata o vana termica de
securitate racordata la sursa de apa cu caracteristicile de mai sus.
- in acest caz serpentina de racire cu care este prevazut cazanul MAK CONFORT permite
racirea acestuia in vederea evitarii supraincalzii la temperaturi de peste 110 C.
- si in acest caz trebuie deasemenea sa nu existe riscul opririi solicitarii de caldura de catre
instalatie sau a circulatiei libere intre cazan si instalatie.
- in acelesi sens, nu se vor monta robineti termostatati la toate radiatoarele; procentul de montaj
al acestora trebuie sa fie de max. 80%.
instalatia este prevazuta cu o sursa de tesiune alternativa pentru functionarea pompei de
circulatie,care sa intre in functiune ATENTIE automat in cazul unei pene de curent si incalzirea
cazanului peste 90 C. Fiabilitatea functionarii si eficacitatea acesteia trebuie OBLIGATORIU
probate la punerea in functiune a cazanului.

La vasul de expansiune trebuie calculate de catre un proiectant volumul vasului si dimensiunile

tevilor de racordare.
Exemplu de calcul orientativ:
1. Se calculeaza volumul de apa din instalatie care se compune din:
- volumul de apa din cazan,inscris in cartea tehnica si pe placuta de timbru a cazanului
Pentru un cazan MAK CONFORT 40 kW, volumul este 157 litri
- volumul de apa din radiatoare;
Pentru 15 m radiator din otel tip 22DK cu inaltimea de 600 mm cu continut de apa de 6,6 litri

apa/m
15m radiator x 6,6 litri/m= 99 litri
Pentru 20 elementi din fonta cu inaltimea de 600 mm cu continut de apa de 1,8 litri/element
20 elem x 1,8 litri/m=36 litri
- volumul de apa din tevi; poate fi de cca 50 litri pentru o instalatie de marime medie
(orientativ intre 25- 150 litri) trebuie calculat in functie de marimea instalatiei
Volumul total=157+99+36+50= 342 litri
2. Se calculeaza dilatarea volumului de apa: se poate aprecia ca fiind 4% din volumul de
apa
0,04 x 324 litri= 13,68 litri volum de dilatare
3. Se alege volumul minim al vasului de expansiune ca fiind dublul valorii de la pct.2, sau
mai mare
13,68 x 2= 27,36 litri
4. Se alege un vas de expansiune de 40 litri.

Daca schema de instalare prevede montarea unei vane cu 3 sau 4 sau a unui robinet cu actionare
automata sau manuala,trebuie evitata inchiderea completa a legaturii spre cazan si asigurat un
consum minim obligatoriu de caldura de 5-8 kW, in caz contrar cazanul se va supraincalzi.

CAZANE PE COMBUSTIBIL SOLID

Descriere si modul de functionare
Cazanul este destinat arderii combustibililor solizi pe baza de biomasa : lemn sub forma de
busteni,sau busteni in amestec cu resturi din lemn, cu incarcarea manuala a combustibilului.

Cazanul este cu montaj pe pardoseala si destinat producerii de apa calda fiind conceput in
vederea incalzirii locuintelor particulare,sediilor de institutii precum si altor imobile al caror
necesar termic se situeaza in intervalul 5-80 kw.
Cazanul este alcatuit din urmatoarele componente principale:

SCHEMA CAZANULUI:

Fig.1
1. Depozitul(palnia) de combustibil-situat in partea superioara;in depozit este inmagazinat
combustibilul destinat arderii .
2. Usa superioara de incarcare a depozitului de combustibil

3. Focarul este situat in partea inferioara,sub depozitul de combustibil i separat de acesta

prin intermediul unui pat din beton refractar prevazut cu fante pentru ardere.
In focar se gaseste canalul refractar care conduce gazele de ardere.
4. Ua inferioara a cenusarului(focarului)-pentru curatare.
5. Schimbatorul de caldura-este situat in partea posterioara a cazanului inaintea iesirii
gazelor de ardere din cazan si este alcatuit din tevi schimbatoare de caldura
6. Capacul schimbatorului de caldura- pentru vizitare si curatare.
7. Ventilatorul pentru insuflare aer de combustie- prevazut cu o clapeta unisens.
8. Dispozitivul de aprindere-consta dintr-o clapeta actionata cu o parghie amplasata in
partea stanga a usii superioare;clapeta de gaze are rolul de a devia calea gazelor de ardere
in faza de aprindere a focului permitand o ardere intensa cu evacuarea directa a gazelor
spre racordul cosului de fum.
La aprinderea focului clapeta si usa inferiora trebuie deschise iar focul arde de jos in sus cu
eliminarea directa a gazelor de ardere la cos;dupa cca 15-20 min necesare pentru aprinderea
lemnelor si formarea unui pat de jar clapeta trebuie inchisa si se porneste ventilatorul avand
loc asa-numita ardere inversa la care flacara este dirijata in jos, gazele de ardere strabatand
focarul si schimbatorul de caldura dupa care sunt evacuate la cos,iar cazanul poate dezvolta
puterea nominala.
Clapeta trebuie deschisa si pentru aerisire inaintea oricarei deschideri a usii superioare.
9. Tabloul de comanda si control contine automatizarea cazanului si comanda ventilatorul
de insuflare aer si pompa de circulatie.
10. Racord tur
11. Racord retur
12. Racord de golire
13. Canal refractar-este destinat conducerii flacarii in focar
14. Etansare usa cazan
15. Sonde de temperatura
16. Dispozitiv de inchidere usa cazan
17. Manta de izolatie exterioara
18. Racord gaze arse

19.Serpentina de securitate
20.Parghia de deblocare a clapetei de gaze
Corpul cazanului este confectionat din pereti dubli de otel avand grosimea de 6 mm la interior
pe partea de foc, respectiv 4 mm la exterior.
Cazanul este prevazut in partea superioara cu depozitul (palnia) de combustibil,care este
separat printr-un gratar confectionat din beton refractar de focarul cazanului amplasat in partea
inferioara;dispunerea inversata a celor doua camere ale cazanului permite arderea inversa-de
sus in jos-a sarjei de combustibil cu posibilitatea dozarii precise a puterii dezvoltate ceea ce
confera o mare autonomie a arderii si un grad ridicat de confort in exploatare. In partea
posterioara se afla tevile convective de fum si racordul de gaze arse al cazanului.
Aerul necesar arderii este insuflat de catre un ventilator cu turatie variabila amplasat in partea
frontala a carui functionare este controlata de automatizarea cazanului in functie de temperatura
de iesire a apei din cazan.
Pentru a evita intoarcerea accidentala a gazelor arse si/sau a substantelor volatile din
compozitia lemnului, ventilatorul este prevazut cu o clapeta unisens.
Aerul primar necesar arderii reprezinta o parte a aerului insuflat de catre ventilator care este
dirijat asupra sarjei de combustibil;arderea are loc cu flacara inversa care strabate de sus in jos
printr-o fanta gratarul refractar, parcurge focarul unde este condusa printr-un canal refractar iar
cedarea finala de caldura se realizeaza in tevile convective ale schimbatorului de caldura.
Aerul secundar pentru finalizarea procesului de ardere este insuflat la nivelul fantei din
gratarul refractar. In acest mod se asigura o ardere completa a combustibilului la temperaturi de
peste 1000 C, practic fara fum si cu rezultarea unei minime cantitati de cenusa.
Tabloul de comanda al cazanului contine:
-intrerupator bipolar ON/OFF
-termostat de reglaj temperatura
-termostat de siguranta cu rearmare manuala
-siguranta fuzibila
-termometru temperatura cazan
Date tehnice

Tip Cazan MAK Confort

Puterea utila
Domeniu de putere
Domeniu temperatura de lucru
Temperatura maxima admisa
Presiunea maxima admisibila
Randament
Tip combustibil
Lungimea bustenilor
Clasa cazanului
Tiraj necesar
Masa (fara apa)
Continut de apa
Temperatura gaze la Pmax
Temperatura gaze la Pmin
Debit gaze arse la Pmax
Diametrul racord gaze arse
Pierderea de sarc. hidraulica
Volumul depozit combustibil
Autonomia de lucru la Putila
Temperatura minima de retur
Putere instalata
Tensiune/frecventa
Temperatura apa schimbator
Presiune maxima schimbator

25
40
60
80
kW
20
40
60
80
kW
5-25
8-40
15-60
20-80
Posibil:35-90,Recomandat: 65-80
C
95
C
bar
2
%
81
Lemn uscat Busteni cu umiditate max.25%
mm
400
500
750
1000
3
mbar
0.1-0.2
kg
415
570
856
1000
l
97
157
217
250
max.250
C
150
C
g/s
18.9
38
57
76.3
mm
150
180
200
200
mbar
2
2
3
3
l
120
215
393
540
h
4.5
4.5
5.5
5.5
55
C
W
100
V/Hz
220/50
20
C
bar
6
Dimensiuni constructive

Tip Cazan MAK Confort

Inaltime
Latime
Adancime
Racord gaze arse
Racord Tur/Retur
Racord golire
Cota racord tur

H
B
K
I
C

Cota racord retur

Cota racord gaze arse
Latime usa incarcare
Inaltime usa incarcare

E
D
-

mm
mm
mm
mm
G
G
mm

25
1319
627
905
150
1 1/2

1288

40
1469
627
1215
180
2

1438

60
1569
712
1535
200
2

1538

80
1569
712
1835
200
2

1538

mm
mm
mm
mm

179
1056
465
238

185
1186
465
238

155
1261
550
288

155
1261
550
288

DEPOZIT DE
COMBUSTIBIL
Inaltime
Latime
Adancime

H1
B1
A1

mm
mm
mm

694
465
372

844
465
550

894
550
800

894
550
1100

Fig.2
1.

Amplasarea cazanului

Cazanul este livrat gata montat si se amplaseaza intr-o anexa a cladirii conform
standardelor i directivelor in vigoare. Se va respecta proiectul de instalare al
cazanului realizat in conformitate cu normele in vigoare.
Amplasarea cazanului trebuie efectuata cu respectarea normelor in vigoare:
I9,I9/1,I13,I13/1,P118.
ATENIE: AMPLASAREA CAZANULUI IN CAMERE DE LOCUIT SI PE HOLURI DE
ACCES NU ESTE PERMISA !
Sala cazanului trebuie neaprat prevazuta cu o u ce se deschide n afar, cu o priza de
admisie aer proaspat in partea inferioara i , n afara coului cazanului, cu o priza de ventilatie
a gazelor reziduale situata la nivelul tavanului.
Suprafata prizei de aer proaspat trebuie sa aiba dimensiunile minime conform tabelulul
de mai jos:
Tip cazan MAK

MAK

CONFORT 25 CONFORT 40
Dimensiu 15 x 20 cm
15 x 30 cm

MAK

MAK

CONFORT 60 CONFORT 80
15 x 40 cm
15 x 50 cm

ni
Suprafata prizei de ventilatie se recomanda a fi cel putin egala cu cea a prizei de admisie
aer.
2. Pozitionarea cazanului
Cazanul este destinat montarii pe o pardoseala incombustibila; el se va aeza spre
exemplu pe un suport din beton (sau alt material neinflamabil) situat deasupra nivelului
solului.
Suportul pe care se monteaza cazanul trebuie sa depaeasca partea frontala a cazanului cu
min.300 mm iar lateral cu min. 100 mm.

Se va asigura in jurul cazanului un spaiu de manipulare de cca. 500 mm in lateral, 800

mm in spatele cazanului, iar in fata cazanului un spatiu cu cel putin 500 mm mai mare
decat lungimea combustibilului pentru incarcare. In cazul instalarii a doua cazane distana
dintre acestea va fi de min. 500 mm.
ATENIE:
La deschiderea usii cenuarului pot cadea pe pardoseala bucati de jar aprinse; pentru a
proveni apariia unor incendii asigurati in jurul cazanului un spaiu de sigurana de cca.
500 mm protejat in mod corespunzator-acoperit cu tabla sau alt material neinflamabil.
Nu este permisa depozitarea de combustibil la o distana mai mica de 1 m de cazan.
3. Racordarea cazanului
3.a. Racordarea hidraulica
Racordarile hidraulice se efectueaza conform schemei circuitului instalaiei.
Cazanul se monteaza in sisteme de circulatie prevazute cu vase de expansiune deschise
sau inchise daca sunt indeplinite conditiile prevazute la cap.6 Masuri de evitare a
supraincalzirii cazanului.
ATENTIE:MONTAREA CAZANULUI IN SISTEME DE CIRCULAIE PREVAZUTE CU
VASE INCHISE DE EXPANSIUNE ESTE PERMISA DOAR DACA SE ASIGURA
PRELUAREA

PUTERII

UTILE

REZIDUALE

(IN

CAZ

DE

PANA

DE

CURENT,DEFECTAREA POMPEI, SAU LIPSA NECESAR TERMIC).

IN CAZ CONTRAR ESTE INTERZISA MONTAREA CAZANULUI CU VASE DE
EXPANSIUNE INCHISE INTRUCAT NU POT FI INDEPLINITE CONDITIILE DE
EVITARE A SUPRAINCALZIRII CAZANULUI !
Se recomanda legarea cazanului la instalaie prin intermediul unor racorduri olandeze
pentru o uoara demontare

REGULI DE SIGURAN

Este obligatoriu sa nu existe nici un element de inchidere tip robinet intercalat intre cazan
si racordul vasului de expansiune!

Este obligatoriu sa nu existe nici un element de inchidere tip robinet intercalat intre cazan
si supapa de sigurana!

Dimensiunile supapei de sigurana si vanei de securitate se aleg conform tabelului 1.

Supapa de sigurana a cazanului si vana de securitate trebuie sa fie obligatoriu certificate

CE sau CS.*

Va recomandam sa montati supapa de siguranta chiar si in situatia racordarii la un vas

deschis de expansiune.

Pe conducta de tur a instalatiei montati obligatoriu un manometru.Puteti astfel vizualiza

presiunea existenta in instalatie si preveni eventualele scapari.Este recomandat sa existe
termometre atat pe turul cat si pe returul instalaiei.

Utilizai cazanul numai pentru obinerea agentului termic .

*NOTA: La cerere de la societatea noastra puteti achizitiona supapa de siguranta

si vana de securitate termica certificate CE conform normelor europene.

Tabelul 1
Puterea

Supapa de siguranta*:

Vana de

cazanului

Diametru x nr.buc

securitate**

20 kW

x 1 buc.

DA

40 kW

x 1 buc.

DA

60 kW

x 2 buc.

DA

80 kW

x 2 buc.

DA

*Caracteristici tehnice supape de siguranta:

-

presiune de lucru= 2 bar

Alte dispozitive

coeficient de curgere

=0,6

(valoare determinata experimental si prezentata de furnizorul de supape)

**Exemplu de vana de securitate : Tip WATTS STS10 cu racorduri de .
Aceasta se racordeaza conform prevederilor de la cap.5 Amplasarea si montarea organelor de
masurare,pentru reglare,afisare si securitate.
Cand instalatia permite montarea unui vas inchis de expansiune ,presiunea pernei de gaz
din vasul de expansiune inchis trebuie reglata potrivit presiunii nivelului static al
construciei, conform volumului total al apei din instalaia cazanului i corpurilor de
incalzire.
Pentru a evita fenomenul de coroziune la temperatura joasa a peretilor interiori ai
cazanului,este necesara utilizarea unei solutii de ridicare a temperaturii pe retur a
cazanului.
Temperatura de retur a apei in cazan nu trebuie sa fie mai mica de 55C.
Spre exemplu pentru a asigura o temperatura de intoarcere a apei in cazan de min 55C
care impiedica aparitia condensului, este posibila montarea unei pompe de recirculare intre tur
si retur la iesirea din cazan, comandata de un termostat de minim montat pe returul
instalatiei(Fig.3).Pompa P2 porneste la coborarea temperaturii de retur sub 55C.

C-cazan
P1-pompa de circulatie
P2-pompa de by-pass
S1-clapet de sens
S2-supapa de sens

T-termostat comanda pompa P2,reglat la

55C
R-radiator
Fig.3

C-cazan
P1-pompa de circulatie
VT-ventil termostatic min. 55 C
R-radiator

Fig.4
In Fig.4 pompa de circulatie este racordata la instalatie prin intermediul ventilului termostatic
care asigura o temperatura de retur de min. 55 C
La temperaturi de retur sub 55 C ventilul termostatic VT permite functionarea pompei pe
ramificatia de by-pass.

Recomandam folosirea schemei de racordare cu butelie de egalizarea presiunilor,

exemplificata in Fig.5.

C-cazan
BEP-butelie de egalizarea presiunilor
P1-pompa de circulatie C-BEP
P2-pompa de circulatie BEP-Instalatie
R-radiator (Instalatie incalzire)
T-termostat comanda pompa P2,reglat
la 55C
Fig.5
La temperaturi pe returul cazanului mai mici de 55C termostatul T opreste pompa P2 si
implicit solicitarea de caldura a instalatiei,permitand incalzirea cazanului.
NOTA:Pentru varianta de echipare cu a cazanului cu regulator electronic -vezi Anexa 1.
(Comanda pompei P2 poate fi asigurata de regulatorul electronic, ca atare termostatul T
din fig.5 nu mai este necesar).
Solutia prezentata in Fig.6 nu are termostatul de minim montat pe retur,insa prin setarea
acestuia la o valoare de 60-65 grade se evita racirea excesiva a cazanului.
Pompa P1 este oprita la valori ale temperaturii cazanului mai mici decat cele de mai sus.

C-cazan
P1-pompa de circulatie
R-radiator (Instalatie incalzire)
T-termostat comanda pompa P1,reglat
la 60-65C

Fig.6
ATENTIE:

ESTE

FOARTE

IMPORTANTA

MONTAREA

CORECTA

TERMOSTATULUI DE MINIM;ACESTA TREBUIE SA FIE MONTAT CAT MAI

APROAPE DE CAZAN PENTRU O CITIRE CORECTA A TEMPERATURII SI
PREFERABIL CU SONDA DE IMERSIE !
NOTA:Pentru varianta de echipare cu a cazanului cu regulator electronic -vezi Anexa 1
(Regulatorul electronic asigura si functia de comanda a pompei P1 din fig.6., ca urmare
termostatul T nu mai este necesar)
3.b. Racordarea la cosul de fum
Alegerea corecta a cosului de fum este o garantie a functionarii in bune conditii a
cazanului. Se recomanda ca acesta sa aibe un tiraj corespunzator (vezi date tehnice),
izolatie termica pentru a evita condensul gazelor de ardere si o buna etanseitate.
ATENTIE: VALORI MAI MARI SAU MAI MICI ALE TIRAJULUI FATA DE CELE
PREZENTATE

IN

TABELUL

CU

DATE

TEHNICE

PERFORMANTELE CAZANULUI SAU POT FI PERICULOASE !

INRAUTATESC

Sectiunea interioara a cosului de fum trebuie sa fie de min.20 x 20 cm dar nu mai mica
decat diametrul interior al racordului de gaze al cazanului; inaltimea cosului de fum
trebuie sa permita depasirea coamei acoperisului cu min. 0,5 m iar la partea terminala
cosul trebuie prevazut cu o protectie (caciula de protectie,plasa,etc.) impotriva caderii
accidentale de corpuri straine in interior
Nu racordai mai multe cazane la un singur co.
Canalul de fum (canalul de fum este racordul dintre cazan si cosul de fum) trebuie sa fie
cat mai scurt-de lungime maxima 2 m-cu cat mai putine coturi si cu o inclinatie de la cos
la cazan.
ATENTIE: VENTILATORUL DE INSUFLARE AER POATE PRESURIZA CANALUL
DE FUM -ESTE OBLIGATORIE ETANSEITATEA COSULUI PENTRU A EVITA
EVENTUALELE INFILTRATII DE GAZE ARSE !
ESTE OBLIGATORIE FIXAREA CANALULUI DE FUM PE RACORDUL DE GAZE
ARSE

AL

CAZANULUI

CU

UN

COLIER

IMPOTRIVA

DESPRINDERII

ACCIDENTALE !
CANALUL DE FUM NU TINE LOC DE COS DE FUM !

Este obligatorie asigurarea etanseitatii canalului de fum si evitarea coroziunii ori a

distrugerii prin supraincalzire ; in cazul in care folositi racorduri flexibile verificati ca
acestea sa reziste la temperatura gazelor arse.
3.c. Racordarea electrica
Cazanul se racordeaza obligatoriu la o priza cu impamantare;racordrile panoului electric,
ventilatorului i termostatului trebuie fcute numai de ctre un electrician autorizat.
Numai prin legarea la o priza cu impamantare sunt indeplinite cerintele de securitate la
tensiune pentru: corpul cazanului,carcasa,ventilator si tabloul electric.
Sunt disponibile doua variante de echipare a cazanului: cu panou de comanda analogic si
cu regulator electronic
Schema electrica a panoului analogic de comanda este urmatoarea:

Iv-intrerupator ventilator
F-siguranta fuzibila
T-termostatul cazanului
TS-termostat de siguranta
TA-termostat de ambianta
(la cerere)
M-modulator putere
V-ventilator
P-pompa
L,N-alimentarea electrica a
cazanului
LP,NP-alimentare pompa
LV,NV-alimentare ventilator

Fig.7

NOTA:Pentru varianta de echipare cu a cazanului cu regulator electronic -vezi Anexa 1

Precizari privind racordarea electrica a altor echipamente:
Automatizarea cazanului permite legarea la panou a pompei de circulatie, conform Fig.7
la conexiunile 3,4,6.
Aceasta este varianta recomandata insa pompa de circulatie se poate racorda si separat direct
la o priza cu impamantare.
Daca functionarea pompei este comandata de un termostat de minim conform pct.3.a, acesta
va fi intercalat pe alimentarea electrica a pompei (din tablou sau priza separata).
Automatizarea cazanului permite legarea la panou a unui temostat de ambianta sau
termostat cu programator orar al functionarii. Termostatul va fi racordat la conexiunile 2,3
dupa inlaturarea puntii electrice existente din fabricatie.
NOTA:Pentru varianta de echipare cu a cazanului cu regulator electronic -vezi Anexa 1.

4.Punerea in functiune
OPERATII DE CONTROL NECESARE INAINTEA PUNERII IN FUNCTIUNE
Inainte de punea in functiune a cazanului trebuie verificate si respectate urmatoarele:
-respectarea conditiilor de instalare a cazanului;cerintele ce trebuie respectate de sala cazanului
-existenta si alegerea corecta a supapelor de siguranta;corecta racordare a acestora la cazan
-existenta si dimensionarea corecta a vasului de expansiune ;corecta racordare si

dimensiunile

conductelor de legatura la vasul de expansiune;in cazul vasului de expansiune inchis se va

verifica existenta si corecta instalare a dispozitivului de preluare a excesului de caldura
-racordarea electrica la priza cu impamantare

-racordarea corecta la cosul de fum;cosul trebuie sa fie curatat,sa nu prezinte neetanseitati, sa nu

fie obturat si sa fie prevazut cu protectie impotriva obturarii prin caderea accidentala de obiecte
in interior
-verificarea ventilatorului de insuflare aer
-verificarea umplerii corecte a instalatiei
-verificare existentei instalatiei de dedurizare a apei dupa caz-verificarea presiunii pernei de aer din vasul de expansiune(la vasele inchise de expansiune) ;
reglarea presiunii aerului din vas in functie de presiunea statica din instalatie ( dupa caz in
functie de inaltimea cladirii)
-verificarea functionarii pompei de circulatie-alimentare electrica,deblocarea rotorului
-verificarea faptului ca pompa de circulatie recircula agentul termic (exista situatii in care desi
pompa de circulatie este in stare de functionare aceasta nu vehiculeaza agent termic, nefiind
corect aerisita).
-in cazul in care instalatia este prevazuta cu ventil de amestec sau cu ventile termostatice la
radiatoare se va verifica ca acestea sa fie deschise
OPERATII LA PUNEREA IN FUNCTIUNE
La punerea in functiune se vor parcurge urmatoarele activitati:
1. Se regleaza termostatul de lucru la valoarea dorita a apei din cazan,in intervalul
35-90 grade; se recomanda valori de lucru intre 65-80 grade.
2. Se aprinde focul in cazan; pentru aprindere clapeta de gaze se pozitioneaza pe
deschis iar usa cenusarului se tine deschisa in acest moment.
Se asteapta cca 15-20 min ,timp necesar pentru aprinderea completa a sarjei de
combustibil,apoi se inchide clapeta,se inchide usa cenusarului ,se porneste ventilatorul
care inverseaza flacara si produce arderea de sus in jos
3. Se verifica functionarea clapetei ventilatorului-prin prezenta flacarii in focar
4. Se verifica tirajul cosului de fum si temperatura gazelor de ardere
5. Se verifica etanseitatea usilor cazanului,a cutiei de distributie aer a ventilatorului si
etanseitatea pe traseul gazelor arse

6. Se verifica corecta functionare a termostatului de lucru si variatia turatiei

ventilatorului la apropierea de temperatura setata
7. Se verifica mentinerea presiunii de lucru in intervalul de siguranta-daca saltul de
presiune la cald este mai mare de 0,5-0,8 bar vasul se expansiune este incorect
dimensionat sau presiunea pernei de aer nu este corelata cu inaltimea cladirii sau
presiunea statica din instalatie
8. Se reverifica etanseitatea circuitului de apa
9. Se verifica functionarea termostatului de securitate
10. Se verifica functionarea dispozitivului de preluare a puterii reziduale la sistemele
inchise de expansiune11. Se efectueaza reglajul aerului secundar-daca este cazul
La o ardere corecta flacara este de culoare galbuie-usor rosiatica cu inflexiuni albastre.
NOTA: Reglajul din fabrica este pentru lemn cu umiditatea de pana la 30%

5.Utilizaea Cazanului
1. Alimentarea cu combustibil

Alimentarea cu combustibil a cazanului trebuie efectuata dupa cum urmeaza:

a) Alimentarea cu combustibil cand focul este stins
1.1.Se aprinde focul si se formeaza mai intai un strat de jar

Se deschide usa superioara (usa depozitului de combustibil)

Se depune in cazan o mica cantitate de surcele si bucati de hartie

Se deschide usa cenusarului si clapeta de gaze

Se aprinde focul

Se inchide usa superioara fara a presa puternic

(usa cenusarului si clapeta de gaze se pastreaza deschise)

Se asteapta cateva minute pentru intetirea focului

Se adauga combustibil, doar o cantitate pentru formarea unui strat de jar de 10-15 cm

Se asteapta cca 20-25 minute formarea stratului de jar

1.2.Dupa formarea stratului de jar, se incarca sarja completa de combustibil

Pentru o buna utilizare se recomanda folosirea de butuci de lemn avand lungimea

cat mai mare posibil care se vor aranja suprapusi cat mai compact,avand lungimea
si modul de asezare descrise la pct.4 .

Cu cat lemnul este mai uscat cu atat gradul de maruntire a lemnului trebuie sa fie
mai redus (busteni necrapati)

Nivelul maxim de umplere cu combustibil se va limita de regula la nivelul usii

depozitului de combustibil.

Se va controla cu mare atentie daca nivelul combustibilului nu obstructioneaza

inchiderea corecta a clapetei de gaze.

1.3.Se inchide usa superioara si usa inferioara presand garnitura de etansare

1.4.Se inchide clapeta de gaze spre cos
1.5.Se porneste ventilatorul
1.6.Se regleaza temperatura de lucru
Functionarea normala a cazanului este cu ardere inversa, de sus in jos iar flacara se poate
vizualiza prin deschiderea pentru scurt timp a usii cenusarului.
NOTA: Arderea corecta se obtine numai dupa formarea patului de jar si atingerea
temperaturii de regim a componentelor refractare.
O ardere corecta se evidentiaza prin emisii poluante reduse, este fara fum la cos sau la
deschiderea usii cenusarului,iar culoarea flacarii este portocalie- transparenta cu inflexiuni
albastre.
b) (Re)alimentarea cu combustibil in cursul functionarii
1.1.Se opreste ventilatorul
1.2.Se deschide clapeta de gaze
1.3.Se aeriseste cazanul conf. pct.2 si se deschide usa depozitului de combustibil
1.4.Se completeaza cu combustibil
1.5.Se inchide clapeta de gaze care inverseaza arderea in cazan
1.6.Se porneste ventilatorul

NOTA: CAZANUL ESTE PREVAZUT CU UN SISTEM DE BLOCARE A DESCHIDERII

ACCIDENTALE A USII DEPOZITULUI DE COMBUSTIBIL.
Dispozitivul de deschiderea al usii superioare este proiectat constructiv astfel incat sa nu
poata fi actionat inaintea deschiderii clapetei de gaze.
NOTA: CAZANUL ESTE PREVAZUT CU UN SISTEM DE DEBLOCARE A CLAPETEI
DE GAZE.
Uneori clapeta de gaze se poate bloca ca urmare a depunerilor de gudron din cazan , in
aceasta situatie fiind necesara deblocarea acesteia ce se poate realiza prin apasarea brusca de
cateva ori a tijei dispozitivului de deblocare;tija de deblocare este pozitionata pe fata laterala
dreapta a cazanului.
2. Aerisirea cazanului si deschiderea fara risc a usilor cazanului

Aerisirea cazanului este o manevra obligatorie ce trebuie efectuata inaintea oricarei

deschideri a usii depozitului de combustibil,intrucat substantele volatile degajate in procesul
combustiei lemnului sunt inflamabile si se pot autoaprinde in amestec cu aerul proaspat
producand o bufnitura puternica.
Deschideti usa superioara doar pentru completarea cu combustibil dupa ce incarcatura de
lemne s-a consumat, evitati deschiderile nejustificate!
ATENIE: ESTE OBLIGATORIE AERISIREA CAZANULUI INAINTEA FIECAREI
DESCHIDERI A USII DEPOZITULUI DE COMBUSTIBIL !
SUPRAPRESIUNEA CE APARE IN CAZAN CA URMARE A AUTOAPRINDERII POATE
PRODUCE DAUNE PE TRASEUL GAZELOR DE ARDERE SI CHIAR POATE
DESPRINDE LEGATURA LA COS A CAZANULUI.
PRODUCATORUL ISI DECLINA ORICE RESPONSABILITATE ASUPRA SITUATIILOR
IN CARE NU SE RESPECTA PROCEDURA DESCRISA MAI SUS!
Pentru aerisire trebuie sa procedati in felul urmator:
-opriti ventilatorul de la intrerupator (sau prin apasarea tastei MENU)
-deschideti clapeta de gaze arse si asteptati cca 30 sec. ;daca aceasta este blocata, nu fortati si
apasati dispozitivul de deblocare de pe partea laterala dreapta

-deschideti cca. 2 cm usa depozitului de combustibil si asteptati inca 15-20 sec. pentru
admisia lenta a aerului proaspat, in special in cazul prezentei fumului dens in cazan care
indica iminenta unei autoaprinderi a gazelor.
-dupa ventilare si aparitia flacarilor in cazan -semn al patrunderii aerului bogat in oxigenputeti deschide in totalitate usa in conditii de siguranta.
3. Combustibilul utilizat
Cazanul este destinat exclusiv arderii combustibilului solid-LEMNE.
Folositi doar lemn uscat cu umiditatea max.25%;aceasta presupune ca lemnul
proaspat taiat sa fie pastrat si uscat cca. 6 luni-1 an inainte de utilizare.
Nu folositi lemn cu umiditate ridicata intrucat nu veti obtine o ardere buna,puterea
dezvoltata scade,consumul de lemne se dubleaza,iar pe suprafetele de schimb de caldura ale
cazanului se va depune un strat consistent de gudron care reduce puterea cazanului.
Depozitati in sala cazanului doar o cantitate mica de combustibil necesara pentru o
incarcare sau pentru consum zilnic.
Tipuri de lemn recomadate:fag,stejar,pin,molid,mesteacan.
NOTA: Lemnul de esenta foarte tare dezvolta o buna putere calorifica insa se usuca foarte
greu (la unele specii dureaza chiar 3-4 ani) iar orice procent in plus de umiditate la acesta
poate conduce la o ardere defectuoasa,cu fum la cos sau la deschiderea usii inferioare.
Se mai recomanda ca taierea lemnului sa fie efectuata in perioada de repaus vegetal-iarna sau
primavara devreme.
4. Asezarea combustibilului
Combustibilul se aseaza longitudinal cu exceptia cazanului MAK CONFORT 25 la care se
aseaza transversal. Lungimea recomandata a combustibilului si modul de amplasare este
descris mai jos:
Tip cazan MAK
Lungime

CONFORT 25
400-420 mm,

transversal

butucilor

MAK CONFORT MAK

MAK

40

CONFORT 80
1000-1050 mm,

500-520 mm,

CONFORT 60
750-770 mm,

longitudinal

longitudinal

longitudinal

Grosimea butucilor de lemn poate fi de max.150-200 mm,in functie de umiditatea

lemnului;daca lemnul este mai uscat grosimea recomandata este cea de mai sus, cu cat
lemnul este mai umed ca atat trebuie mai maruntit.
5. Functionarea cazanului.Reglarea temperaturilor
In regim normal de lucru functionarea cazanului este controlata de tabloul de comanda si
control .
Cantitatea de caldura produsa este comandata de la termostatul de lucru. Temperatura de
lucru a cazanului se poate regla in intervalul 35-90 C,dar valoarea recomandata este de 6580 grade,iar a temperaturii de pe retur este de minim 55 grade, valoare ce este impusa de
limitarea coroziunii la temperatura joasa a peretilor cazanului.
Pentru a realiza temperatura pe retur de min. 55 grade,procedati dupa una din schemele
descrise la cap.3 pct. 3.a.Racordarea hidraulica .
La apropierea de temperatura setata automatizarea cazanului comanda modularea turatiei
ventilatorului pentru dozarea arderii,iar la atingerea temperaturii impuse ventilatorul se
opreste.
La scaderea temperaturii sub valoarea setata cu valoarea histerezei termostatului de lucru
ventilatorul reporneste,mai intai cu turatie redusa iar apoi (dupa caz) la turatia maxima.
La o interventie a unui termostat de ambianta sau programator extern,automatizarea
cazanului opreste ventilatorul si controleaza functionarea pompei de circulatie.
Termostatul de siguranta intervine la depasirea temperaturii de 95 C si indica o stare de
supraincalzire,necesitand ca atare interventia utilizatorului.
Repornirea cazanului dupa interventia termostatului de siguranta se poate face in modul
urmator:
-interventia utilizatorului si inlaturarea cauzei care a produs supraincalzirea
-racirea cazanului sub 90C
-rearmarea termostatului de siguranta.Pentru rearmare trebuie desurubat mansonul de
protectie si apasat butonul de deblocare al termostatului de pe tabloul de comanda si control.

NOTA:Pentru varianta de echipare cu a cazanului cu regulator electronic -rearmarea functiei de

protectie la supraincalzire se face prin apasarea tastei MENU- vezi Anexa 1.

Vana de securitate daca este instalata intervine la temperatura de 97C permitand accesul apei
de racire in serpentina integrata in cazan racind astfel cazanul;la coborarea temperaturii sub
aceasta valoare vana se inchide automat.
6. Functionarea cazanului comandat de termostat de ambianta/programator orar de
functionare
La cazanele MAK CONFORT este posibila comanda functionarii in functie de temperatura
interioara a incaperii in cazul cand este instalat un termostat de ambianta,sau in functie de
temperatura interioara si un program de furnizare a caldurii stabilit de beneficiar-in cazul in
care este instalat un termostat cu programator orar al functionarii.
Acest lucru este posibil ca urmare a capabilitatii acestui cazan de a intrerupe aparent
arderea timp de mai multe ore , mentinandu-se insa in functiune si putand relua functionarea
normala la o noua comanda a termostatului de ambianta.
Pentru aceasta este foarte importanta respectarea umiditatii maxime admisibile a
combustibilului,in caz contrar dupa cateva ore in care cazanul este oprit focul se poate
stinge.
Comanda termostatului de ambianta va avea ca efect asupra cazanului pornirea/oprirea
ventilatorului si a pompei de circulatie (daca pompa este alimentata din tabloul electric).
Daca termostatul de ambianta da semnal de oprire a functionarii cazanului, automatizarea va
opri si pompa de circulatie pentru a evita racirea cazanului insa o va porni daca este cazul
pentru prevenirea supraincalzirii.
ATENIE:
LA FUNCTIONAREA CAZANULUI CU TERMOSTAT DE AMBIANTA , TREBUIE SA
VERIFICATI CA TEMPERATURA DE LUCRU A CAZANULUI REGLATA DE PE
TABLOUL DE COMANDA SA NU FIE MAI MARE DE 80 C!

In acest mod cazanul va ramane cald si pregatit pentru reluarea rapida a functionarii la
semnalul termostatului de ambianta.
7. Oprirea cazanului
In cursul functionarii cantitatea de caldura produsa este controlata de automatizarea
cazanului prin ventilatorul de insuflare aer.
Oprirea furnizarii de caldura se realizeaza prin oprirea ventilatorului de la intrerupatorul de
pe tabloul de comanda.
Pompa de circulatie functioneaza independent de oprirea ventilatorului.
Totusi chiar dupa oprirea ventilatorului se realizeaza un transfer de caldura de la sarja de
combustibil de cca 5-9 kw-in functie de tipul cazanului, aceasta putere denumita reziduala
putand conduce la cresterea temperaturii pe tur in cazul ca pompa sistemului ar fi oprita sau
in caz de pana de retea.
Ca urmare se recomanda instalarea cazanului dupa modul descris la cap.5 Amplasarea
organelor de securitate,iar functionarea pompei de circulatie nu trebuie intrerupta de alte
dispozitive cu exceptia celor mentionate in prezentele instructiuni,corect instalate.

7.a.Oprirea de urgenta a cazanului

Oprirea de urgenta a cazanului se realizeaza in urmatoarele cazuri:
-supraincalzirea cazanului provocata de pana de curent,lipsa circulatie agent
termic sau lipsa necesar de caldura
-orice alta situatie care necesita oprirea cazanului

LA OPRIREA DE URGENTA A CAZANULUI IN CAZ DE

SUPRAINCALZIRE SE PROCEDEAZA ASTFEL:

-se opreste ventilatorul de la tabloul de comanda

-se verifica ca pompa de circulatie sa fie pornita
-se cupleaza alti consumatori termici-daca exista
-se deschide clapeta de gaze arse
-se asteapta racirea cazanului
ATENIE:
NU SE VA SCOATE COMBUSTIBILUL DIN CAZAN ! PERICOL DE ARSURI !
NU SE VA ARUNCA APA IN CAZAN !
NU SE INTRODUCE APA RECE IN CAZANUL INCALZIT !
ATENIE: IN CAZ DE SUPRAINCALZIRE A CAZANULUI ESTE POSIBIL CA
TEMPERATURA AGENTULUI TERMIC SA ATINGA VALORI DE PESTE 95C SI
SA PRODUCA DAUNE INTEGRITATII

INSTALATIEI DE INCALZIRE (IN

FUNCTIE DE MATERIALUL DIN CARE ESTE CONSTITUITA INSTALATIA),CA

ATARE VERIFICATI ETANSEITATEA ACESTEIA !
ESTE INTERZISA FUNCTIONAREA FARA APA A CAZANULUI !

8.PERSONALUL CARE EXPLOATEAZA CAZANUL

Persoana ce va utiliza cazanul trebuie sa fie special instruita in acest sens.

Aceasta trebuie sa cunoasca modul de functionare al cazanului i al aparatelor de masura,
reglare, control i securitate,precum si modul lor de inlaturare al eventualelor defectiuni.
Este obligatoriu ca acesta sa cunosca prezentele instructiuni.

ATENIE:
CAZANUL TREBUIE FOLOSIT NUMAI DE PERSOANE ADULTE CARE SA
CUNOASCA MODUL DE FUNCTIONARE A CAZANULUI!

9.CURATAREA CAZANULUI

In functie de conditiile de exploatare descrise in prezentele instructiuni si in special daca este

respectata umiditatea lemnului de max.20-30% si exista o solutie de mentinere a temperaturii de
retur pentru prevenirea aparitiei condensului, depunerile de gudron pe peretii cazanului sunt
reduse ,iar schimbatorul de caldura trebuie curatat doar la 1-2 saptamani sau chiar mai rar.
Depunerile de gudron pe peretii depozitului de combustibil se produc mai ales in perioadele de
termostatare ale ventilatorului si la functionarea la sarcina minima.
Pentru curatarea depunerilor,cazanul este dotat cu un set de unelte curatire constand in:
-razuitoare plata pentru curatarea depunerilor de pe peretii interioari ai cazanului
-razuitoare in forma de disc pentru curatarea tevilor schimbatoarului de caldura
Pentru curatarea schimbatorului de caldura al cazanului procedati in felul urmator:
-Cazanul trebuie sa fie oprit si focul stins
-Indepartati carcasa superioara a cazanului -partea din spate (din

zona schimbatorului de

caldura)
-Desurubati piulitele fluture si scoateti capacul schimbatorului de caldura
-Curatati tevile schimbatorului de caldura prin razuire cu razuitoarea disc
-Remontati capacul schimbatorului ,asigurati-va ca garnitura capacului este bine pozitionata si
strangeti piulitele fluture
-Asezati carcasa superioara la pozitia initiala
Cenusa acumulata in cazan se va curata periodic,la circa 1 saptamana.

10.CONTROLUL I NTREINEREA CAZANULUI

In mod curent intretinerea cazanului consta in urmatoarele activitati:

Controlati zilnic presiunea din instalatie si daca este cazul completati eventualele lipsuri

Curatati lunar schimbatorul de caldura si saptamanal cenusa si depunerile din cazan

Ungeti periodic cu vaselina grafitata garniturile de la usi pentru o mai buna etansare
In timp garniturile de etansare de la usi se deterioreaza;daca acestea nu mai permit o buna
etansare intr-o prima faza se poate incerca scoaterea lor din locas si montarea lor inversacu partea deteriorata spre usa.
Garniturile usilor sunt piese consumabile si se pot inlocui dupa caz.

Controlati periodic daca balamalele usilor permit inchiderea si etansarea cazanului;pentru

a compensa dereglarea acestora,ele sunt prevazute cu un sistem de reglaj cu piulite.

Mentineti curat ventilatorul de insuflare aer si asigurati-va impotriva aspiratiei

accidentale de obiecte in interiorul ventilatorului,nu indepartati capacul ventilatorului
in functionare si nu introduceti mana in interiorul ventilatorului;
in timpul operatiilor de intretinere ventilatorul trebuie sa fie in mod obligatoriu oprit

Controlati starea fantelor din placa de beton refractar, in caz de uzura acestea trebuie
corectate la forma initiala

Verificati insuflarea corecta a aerului primar de catre ventilator si dupa caz curatati
canalele de aer

Dupa sezonul rece procedati la o curatire generala a cazanului de depuneri si cenusa ,

curatati intregul traseu de aer-gaze arse si asigurati-va ca interiorul acestuia este aerisit

Nu goliti instalatia de apa decat in cazuri in care este golirea este absolut necesara

Pastrati cazanul curat si ferit de umiditate

Pentru prevenirea inghetului puteti introduce antigel in instalatie- SE VA FOLOSI

DOAR ANTIGEL NECOROZIV ! (Exista tipuri de antigel care dupa cca 2 ani de
utilizare isi pierd proprietatile si devin corozivi atacand otelul)

11.VERIFICAREA CAZANULUI

Periodic cazanul trebuie verificat de catre personal competant-autorizat ISCIR- si apreciat

din punct de vedere al indeplinirii cerintelor de functionare in siguranta

ATENIE:
VERIFICAREA PERIODICA SI AUTORIZAREA FUNCTIONARII CAZANULUI
ESTE O ACTIVITATE OBLIGATORIE !
VERIFICARILE SE FAC DOAR DE SOCIETATI AUTORIZATE ISCIR SI
PERSONAL AUTORIZAT IN CONDITIILE LEGII !
ESTE OBLIGATORIE INTOCMIREA UNUI CONTRACT DE SERVICE CU O
FIRMA AUTORIZATA CARE SA INCLUDA EFECTUAREA DE REVIZII ANUALE
SI INTRETINERI PERIODICE ALE CAZANULUI

12.RECOMANDARI GENERALE PENTRU BUNA

FUNCTIONARE A CAZANULUI

Montati corect cazanul cu respectarea prezentelor instructiuni

Gospodariti in mod eficient combustibilul,aprovizionati si asigurati-va din timp

asupra calitatii si umiditatii acestuia

Controlati periodic starea de buna functionare a cazanului-nivel de apa

(presiune),temperatura de lucru,circulatia agentului termic, solutii de evitare a
supraincalzirii

Curatati periodic cazanul si mentineti sala cazanului in curatenie

Curatati periodic cosul de fum

Asigurati activitatea de service si intretinerea periodica

Efectuati anual revizii ale cazanului