Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
animale
2016
Cuprins
Cap.1 Introducere .......................................................................................................................................3
Cap.2 Biogazul ...........................................................................................................................................4
2.1 Scurt istoric...................................................................................................................................4
2.2 Principiile obinerii biogazului prin fermentare anaerob ...........................................................6
2.3 Materia prima folosita pentru obtinerea biogazului.....................................................................7
2.4 Factorii care influenteaza productia de biogas.............................................................................9
Cap.3
3.1 Tipuri de fermentatoare anaerobe...............................................................................................11
3.2 Schema si componentele unei instalaii de biogas......................................................................12
3.3 Schema fluxului tehnologic intr-o instalatie de bogaz................................................................13
3.4 Schema istalatiei de iogaz de la ferma Iosia, Oradea..................................................................14
3.5 Schema si componentele echipamentului de producere a biogazului cu alimentare
discontinu.................................................................................................................................................14
Concluzii ...................................................................................................................................................16
Bibliografie ...............................................................................................................................................17
Cap.1 Introducere
2
Cap.2 Biogazul
3
Biogazul este o surs de energie neconvenional care rezult n urma unui proces de
conversie natural controlat a biomasei. Biomasa, materia organic a dejeciilor animale i
deeurilor vegetale este regenerabil i inepuizabil. Masa rezultat n urma fermentaiei
anaerobe n prezena bacteriilor metanogene constitue un ngrmint natural cu un grad sczut
de poluare. n prezent metanul este surs pentru producerea energiei termice i se urmreste
extinderea lui i pentru obinerea de energie electric.
Biogazul este un amestec de gaze. Principalele gaze care il compun sunt metanul si
dioxidul de carbon, ambele in proportii variabile. In cantitati foarte mici, se gaseste si, hidrogen
sulfurat, azot, oxid de carbon sau oxigen. Valoarea energetica a biogazului este data de continutul
de metan al acestuia.
Metodele convenionale de tratare a dejeciilor, n aer liber, elibereaz toate gazele
rezultate direct n atmosfer. n schimb, prin fermentarea dejeciilor la metan (CH 4) n instalaii
de biogaz, acesta se arde pentru a produce electricitate, sau pentru nevoi gospodreti. Rezultatul
arderii metanului este CO2 i ap. Cum metanul are un efect de ser de 21 de ori mai mare dect
CO2, acesta va fi rezultatul net al reducerii efectului de ser pentru o instalaie de biogaz.
bacterii metanogene i obinerea de gaze combustibile pe cale biologic, din diferite substraturi
organice (dejecii de animale i gunoaie menajere). Din 1964, Tudor Ionescu a efectuat cercetri
i pentru producerea biogazului din nmoluri organice, prima lor materializare fiind instalaia
pilot de valorificare integral a apelor uzate de la abatorul Bucureti. Problematica de cercetare i
dezvoltare tehnologic circumscris la producerea i folosirea biogazului din dejecii de animale,
n special de taurine i porcine, s-a concentrat n cteva direcii principale. Cercetrile
fundamentale s-au referit la aprofundarea microbiologiei procesului de metanizare i la selecia
de surse de bacterii metanofore cu activitate maxim n vederea optimizrii bioconversiei
energetice.
Sub aspect tehnologic, cercetrile au urmrit perfecionarea tehnologiilor existente, care
folosesc ca materie prim dejeciile evacuate hidraulic din complexele de cretere industrial a
animalelor sau dejeciile solide din sistemul de exploatare de tip gospodresc. O alt direcie a
constat n elaborarea de tehnologii pentru sistemele n care dejeciile sunt evacuate prin raclare,
fr consum de ap tehnologic.
nceputul a fost fcut la Staia de epurare a apelor uzate a municipiului Iai de la Dancu,
care a fost nzestrat cu o instalaie de tip industrial pentru producerea biogazului. Cu o producie
iniial de 2000 m3 biogaz / zi, staia i-a asigurat n general necesarul de energie tehnologic din
producia proprie de biogaz, realiznd ulterior i cantiti excedentare, n special n perioadele
calde.
Din pcate, ncepnd cu 1990, n unele cazuri n mod total nejustificat, interesul pentru
producerea biogazului prin reciclarea materiilor organice din zootehnie i industria alimentar
prin fermentarea anaerobic a sczut drastic, n condiiile n care n majoritatea rilor acest
interes este de actualitate.
n Europa, liderul n domeniul biocombustibililor i mai ales n domeniul biogazului este
Germania. Numrul staiilor productoare de biogaz a crescut de la 850, n 1999, la 3500, n
2006, iar cantitatea de energie electric produs a crescut, n aceeai perioad, de la 49 la 1100
MW. Acest progres a fost posibil datorit cadrului legal construit de ctre statul german, care
susine producerea de energie verde.
In tabelul de mai jos sunt redate cantitatile de biogaz care se obtin, precum si cantitatile
de energie electica si energie termica:
Tabelul 2.
Produs
ne
Dejectie solida bovi
ne
Dejectie lichida suin
e
Dejectie solida suine
Dejectie lichida pasa
ri
Dejectie solida pasa
ri
Dejectie solida ovine
Dejectie solida cabal
ine
0,3
10,1
18
36
15,6
28
56
0,3
23,5
42
84,6
44,5
80
160
0,3
29,3
52
105
0,3
21,1
38
76
0,3
18,9
34
68
67,6
121
243
89
137,8
64
12
123,8
2,6
68,4
15,3
14,5
29,8
357
36,8
160
248
115
21
222
4,6
123
28
26
53,6
642,6
65,8
320
496
230
49
445
9,4
246
56
52
107
1285
131,7
Siloz de porumb
Siloz de ierburi
Fan
Trifoi
Paie
Coceni de porumb
Rebuturi mere
Melasa
Zer
Rebuturi vegetale
Coji de rosii
Rebuturi de la teasc
Pasta citrice
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0,62
5
0,5
0,35
0,3
0,04
0,4
0,3
0,3
1
0,4
0,4
0,5
0,3
Aciditatea
In primele etape de fermentare a materiilor organice, in vederea producerii biogazului,
predomina microorganismele din grupa celor acidogene, pentru care aciditatea mediului,
exprimata in pH, este cuprinsa in intervalul 5.5 - 7.0. In etapele finale de fermentare, bacteriile
metanogene care consuma acizii cu molecule mici rezultati din etapele anterioare, lucreaza bine
la o aciditate care corespunde unui interval de pH de 6.8 - 8.0. Se poate intampla ca, din diferite
motive, activitatea bacteriilor acidogene sa fie mai intensa decat a celor metanogene, fapt care
duce la o acumulare a acizilor organici ce determina o scadere a pH-ului inhiband si mai tare
activitatea bacteriilor metanogene. In astfel de situatii se constata ca productia de biogaz scade
pana la disparitie si este nevoie de interventia operatorilor pentru a redresa situatia. Corectia
aciditatii excesive se face, de obicei, cu lapte de var, prin care pH-ul se readuce in limitele de
echilibru dintre cele doua grupe de populatii, acidogene si metanogene, adica intre limitele 6.8 7.6.
Pentru a putea pune in opera un generator de biogaz este necesar sa luam in considerare
urmatorii parametrii de mediu si operationali:
alegerea materiilor prime;
incrcarea;
inseminarea;
9
temperatura;
nutrieni;
materiale toxice;
agitare;
timpul de retenie
evoluii i procese pentru zonele rurale si industrial agricole;
analize cost-beneficiu
10
11
12
3.3
Schema
fluxului
tehnologic
13
intr-o
instalatie
de
bogaz
14
Concluzii
Prognozele
oamenilor de tiin,
dar mai cu seam a
celor din lumea
afacerilor
privind
resursele energetice
fosile sunt cum nu
se
poate
mai
sumbre. Acestea par
a fi pe cale de a se
epuiza ntr-un timp
relativ scurt, ceea ce
va afecta crunt nsi
viaa pe pmnt.
Milioanele,
poate
miliardele
de
motoare cu ardere
intern,
centralele
termice,
industria
productoare
de
attea bunuri de larg
consum etc. ar putea
nceta
s
mai
funcioneze. Iat, pe
scurt, scenariul unui
posibil
dezastru
mondial.
Un
scenariu ce oblig
lumea
s
caute
soluii
pentru
supravieuire. Cea
mai la ndemn
biomasa.
Adic
resursele vegetale,
dar
nu
numai
acestea, din care,
prin
tehnologii
specifice, se pot obine biocombustibil, biogaz i mai departe, energie electric i
15
Bibliografie
6. http://biogaz-luethe.weblog.ro/
17