Produse si materii metanogene

Diverse materii de prin gospodarii si cantitatile de metan continut, dar si obtenabil (media este de
~272 l/kg s.u.). Se va folosi, totusi, orice substanta din lista pentru a se obtine sol prin metoda anaeroba
(mai putin odorifera), inclusiv ramuri, rumegus si orice alt rest vegetal sau animalier.
Materiile se pot pastra la umbra si la temperaturi pe cat posibil sub 25 oC in rezerve de 1 3 luni,
iar cand se pun in digestor se amesteca mai intai cu lichidele scurse in timpul colectarii, apoi cu apa de
izvor sau apa de ploaie pana la saturatie si se lasa la fermentat.
Se va folosi raportul de 1 UVM la 1 m3, la care se adauga o rezerva de 0,3 m3 pentru alte materii
pentru o durata medie de fermentare termofila de 18 24 de zile, putandu-se obtine pana la 40 50 m 3
biogaz/m3 materie, adica la aproximativ 65 GJ/an si 0,2388459 GJ la 1 Gcal => 65 / 0,2388459 = 272,142
Gcal energie pentru un an (metoda criofila necesita 2,5 m 3 pentru 1 UVM si 60 zile de fermentare pentru
6,5 GJ/an). Surplusul de gaz metan se pastreaza in rezervoare racite cu instalatie criogenica la maxim
-25oC (temperatura de congelator casnic) pentru a putea fi redistribuit la nevoie.
Se poate folosi, destul de eficient, sistemul cu rulare continua. Serpentina tubulara ingropata, care
este o insiruire de tuburi egale ca diametru al caror volum total insumeaza (prin aproximare cu adaugire)
necesarul de depozitare al materiilor fermentescibile plus 10 15 %. Tuburile au in ele un rotor agitator
(fiecare dintre ele) asezat la cativa centimetri de fund care au diametrul de maxim 75 85 % din
diametrul tubului digestor (nivelul maxim de umplere cu material). Rotoarele se misca zilnic in reprize
scurte (1 2 rotiri complete), pasul palelor asigurand un avans insumat de 20 25 zile pentru ca un
marcator introdus la intrare sa ajunga la iesire (se calculeaza). Tubul (tuburile si racordurile) este strabatut
de o conducta de incalzire (cu intrare la partea de alimentare cu materii) si are termostate (neinseriate
intre ele) pentru a pastra o temperatura in interior de 55 65 oC (domeniul termofil). Digestorul are o
inclinare pentru ca gazele colectate deasupra materialolor fermentescibile sa se colecteze spre capatul de
alimentare (nivelul de biomasa este uniform in digestor, dar la iesire atinge marginea superioara a lui),
acolo unde este si camera de acumulare primara, de unde gazul pleaca prin conducte la gazometru, dar si
spre pompa de gaz pentru agitare pneumatica prin conducta cu orificii situata pe fundul digestorului cu
gauri de 1 mm la fiecare 10 cm pe o lungime egala cu serpentina minus 5 % din lungime la inceput si 5 %
din lungime la sfarsit. Serpentina este izolata termic la exterior pe toata suprafata, chiar si in zonele dintre
tuburi, iar senzorii de temperatura se planteaza din 2 in 2 metri, la jumatatea inaltimii lichidului si vor
afisa temperatura la punctul de control al instalatiei.
Conducta de incalzire a digestorului activ (automatizari la alimentare si evacuare si motoare
electrice de agitare) vine de la motorul termic (preferabil Diesel randament 37 40 %, dar se va alege
un motor cu aprindere prin scanteie care poate functiona cu gaz metan 'Otto, turbina cu gaz, Wankel etc')
al carui sistem de racire este putin modificat. Apa intra in tr-un vas (din plastic) ce cuprinde baia de ulei si
se etanseaza odata cu aceasta, apoi merge la racirea radiatorului (va fi introdus intr-un bazin etans din
plastic), apoi la colectorul de evacuare. Colectorul de evacuare (saxofonul) ramane cel original, dar la el
se ataseaza o teava de otel gros (3 5 mm posibil mai subtire, de 1 mm, dar din inox) invelita intr-o alta
teava din otel mai subtire (sub 1 mm) cu diametrul putin mai mare decat exteriorul primei tevi. La acest
recipient (incalzit de gazele de evacuare) se conecteaza la sistemul nostru de incalzire, teava de iesire apa
calda se izoleaza termic foarte bine si duce la un sistem de ramificare spre schimbatorul de caldura pentru
apa calda menajera, dar si (prin termostat de maxim 65 oC) spre incalzitorul digestorului de biogaz.
Sistemul de recuperare a caldurii din gazele de esapament are lungimea (calculata) care sa asigure racirea
gazelor pana la temperatura la care apa paraseste acest sistem de recuperare (maxim 80 90 oC). Daca
temperatura din digestor scade sub 50 oC termostatele deschid un by-pass al termostatului mecanic, bypass ce va fi inchis la atingerea temperaturii de 50 oC in digestor. Daca temperatura in digestor depaseste
65 oC termostatele de siguranta inchid valva de alimentare cu apa calda a digestorului, redeschizand-o la
65 oC, circuitul realizandu-se printr-un by-pass intrare la iesire (inainte de by-pass, pe conducta de iesire

este o supapa de sens spre iesire). Sistemul de recuperare a caldurii motorului termic de la generator (pot
fi mai multe: unul pentru consumul minim + 25 % si unul care asigura, impreuna cu primul, consumul
maxim calculat instalat +15 %) are o pompa de recirculare pentru intreg sistemul (racire baie ulei,
radiator, racire teava gaze arse, schimbator caldura apa calda menajera circuit primar, digestor, sistem
de uscare fructe, legume si carne). Sistemul foloseste antigel diluat 1 la 3 4 litri de apa si toate
componentele lui izolate termic cu vata din roca vulcanica caserata de minim 10 cm grosime.
Consumul minim cuprinde sistemele de automatizari ale locuintei, frigiderele, iluminat de
urgenta, sistem pornire pentru motorul generatorului mai mare. Consumul maxim cuprinde puterea
maxima instalata plus 15 % pentru o eventuala extindere a numarului sau marirea consumatorilor.
Gazometrul este un vas cu apa distilata (schimbabila la 1 an) in care intra o teava cu biogaz pana
la fundul lui, este umplut pana la 75 % din capacitate si are o alta teava (iesire biogaz) la cel mai inalt
punct pe unde gazul merge spre filtrul de CO 2 (carbonat de calciu CaCO3, roca din care, prin ardere, se
face varul nestrins macinat cat se poate de fin impreunat cu apa in proportii egale. Functioneaza la fel
ca si gazometrul, are aceeasi constructie, dar se schimba mai des continutul aproximativ 100 kg amestec
la 100 kg biogaz), apoi spre celelalte filtre specifice gazului metan pentru eliminarea cat mai multor
fractiuni si impuritati. Apa asigura presiunea (se calculeaza aria sectiunii tevii de intrare si greutatea
coloanei de apa la 3 m col apa) mentinuta in digestor la valoarea stabilita. Volumul de apa se calculeaza
ca fiind 0,5 1 % din cantitatea de gaz dintr-un an calculat la greutatea de 1 la 1 cu apa (densitate gaz
metan = 0,717 kg/m3N).
Teava de esapare a gazelor arse de la motor poate ridica apa pana la 95 100 oC, ceea ce
inseamna ca gazele au aceeasi temperatura. Din acest punct se continua teava de esapare care trece printrun alt vas de racire pentru ca gazele de esapare sa iasa in atmosfera la o temperatura cat mai apropiata de
temperatura mediului inconjurator (maxim 40 45 oC). Acest vas are si el, la randul lui, o serpentina in
schimbatorul de caldura pentru incalzire si apa calda menajera. Ideal ar fi ca primul sistem sa incalzeasca
schimbatorul de caldura pentru incalzire, iar cel de al doilea sistem schimbatorul de caldura (separat de
primul) pentru apa calda menajera pentru a se asigura si o recuperare eficienta. Pe timp de vara, cand nu
este nevoie de incalzire, sistemele se conecteaza intre ele in paralel.