Produse si materii metanogene

Diverse materii de prin gospodarii si

cantitatile de metan continut, dar si
obtenabil. Bold, italic si underline sunt cele
mai recomandate, cele italic si underline
sunt favorabile, cele doar italic mai putin
productive, iar celelalte cel mai putin
avantajoase din punct de vedere al obtinerii
de biogaz. Se va folosi, totusi, orice
substanta din lista pentru a se obtine sol prin
metoda anaeroba (mai putin odorifera),
inclusiv ramuri, rumegus si orice alt rest
vegetal sau animalier.
Materiile se pastreaza la umbra si la
temperaturi pe cat posibil sub 25
o
in
rezerve de ! " # luni, iar cand se pun in
digestor se amesteca mai intai cu lic$idele
scurse in timpul colectarii, apoi cu apa de
izvor sau apa de ploaie pana la saturatie si se
lasa la fermentat.
Se va folosi raportul de 2 %&M la 5 m
#
,
la o durata medie de fermentare criofila de
'( de zile se pot obtine pana la !,5 m
#
)zi,
adica la apro*imativ !# +,)an si (,2#--.5/
+, la ! +cal 01 !# ) (,2#--.5/ 0
5.,.2-#//2 +cal energie pentru un an.
Se poate folosi destul de eficient sistemul cu rulare continua. Se foloseste un tub cu volumul mai
mare cu !( " !5 2 decat necesarul pentru efectivul mediu de deseuri zilnice prin care vor fi impinse
(natural sau mecanic) materiile fermentescibile, partea de sus fiind tinuta libera pentru captarea gazelor
intr3un recipient la nivelul cel mai inalt al tubului, de unde sunt preluate trecute prin filtre cu apa si filtre
specifice biogazului (inclusiv de azot si bio*id de carbon), apoi merge la rezervorul principal de unde va fi
folosit de generatoarele de curent la nevoie. 4a acest sistem se depune zilnic material fermentescibil si se
scoate zilnic sol. Materiile trebuie sa stea in tub minim '5 zile, iar prin tub trebuie sa treaca si o teava de
incalzire din sistemul de racire al generatoarelor de curent. 5entru volumul tubului se ia in calcul cantitatea
ma*ima de reziduuri produsa in ziua cea mai aglomerata din an, apro*imarile se fac in acest caz doar prin
adaugire. %ng$iul de inclinare este intre 5 " !5
o
pentru materii umede si 2( " #(
o
pentru fermentator
separat de lic$ide (put la capatul tubului). Se va scoate sol doar atat cat sa incapa in tub materialul
proaspat. 6ubul are la capete clapete din cauciuc pentru etansare, iar la partea de sus un vas cu volum de !(
" !5 2 din spatiul liber din tub (calculat) pentru colectarea biogazului cu un furtun de recuperare pana la
gazometrul cu apa care se sc$imba o data pe an. Sistemul are agitatoare elicoidale verticale (lungimea este
75 2 din diametrul tubului, iar distanta dintre ele este de ma*im 75 2 din diametrul ma*im al agitatorului)
cuplate intre ele care se rotesc minim de # " 5 ori pe zi in # " 5 sedinte (functie de diametrul digestorului).
%n alt sistem cu rulare continua mult mai eficient este serpentina tubulara ingropata, care este o
insiruire de tuburi egale ca diametru al caror volum total insumeaza (prin apro*imare cu adaugire)
necesarul de depozitare al materiilor fermentescibile plus !5 " 25 2. 6uburile au in ele un rotor agitator
(fiecare dintre ele) asezat la cativa centimetri de fund care au diametrul de ma*im 75 " -5 2 din diametrul
tubului digestor (nivel ma*im de umplere cu material). 8otoarele se misca zilnic in reprize scurte (! " 2
rotiri complete), pasul palelor asigurand un avans insumat de '5 " 75 zile pentru ca un marcator introdus la
intrare sa ajunga la iesire (se calculeaza). 6ubul (tuburile si racordurile) este strabatut de o conducta de
incalzire (cu intrare la partea de alimentare cu materii) si are termostate (inseriate intre ele) pentru a pastra
o temperatura in interior de 55 " '5
o
. Serpentina are o inclinare pentru ca gazele colectate deasupra
materialolor fermentescibile sa se colecteze spre capatul de alimentare, acolo unde este si camera de
acumulare primara de unde gazul pleaca prin conducte la gazometru. Serpentina este izolata termic la
Materii reciclabile
1 Lujeri de tomate tocati 606 74.7
2 Ierburi diferite 557 84
3 Dejectii de pasari 520 68
4 Frunze de sfecla de zahar 501 84.8
5 Frunze de sfecla furajera 496 84
6 Dejectii de porc 480 60
7 Drojdii de la distilerii 450 58
8 Lucerna 445 77.7
9 Paie de grau tocate la 0,2 cm 423 81.3
10 Paie de orz 380 77
11 Namoluri din statii de epurare 370 55
12 Tulpini de in sau canepa 369 58
13 Paie de grau intregi 367 78.5
14 Paie de grau intregi tocate la 3 cm 363 80.2
15 Paie de orez 360 75
16 Deectii de oaie si capra 320 65
17 Deectii de bo!ina 270 55
18 "run#e de copaci 260 58
19 Deectii de cal 250 66
20 Deectii umane 240 50
21 Tuleie de porumb tocate la 2 cm 214 83.1
392.43 70.16
Biogaz
obtenabil
litri / kg. s.u.
$ontinut mediu
de $%4 &
e*terior pe toata suprafata, c$iar si in zonele dintre tuburi, iar senzorii de temperatura se planteaza din 2 in
2 metri, la jumatatea inaltimii lic$idului si vor afisa temperatura la punctul de control al instalatiei.
onducta de incalzire a digestorului activ (automatizari la alimentare si evacuare si motoare
electrice de agitare) vine de la motorul termic (preferabil Diesel " randament #7 " .( 2) al carui sistem de
racire este putin modificat. 9pa intra in tr3un vas (din plastic) ce cuprinde baia de ulei si se etanseaza odata
cu aceasta, apoi merge la racirea radiatorului (va fi introdus intr3un bazin etans din plastic), apoi la
colectorul de evacuare. olectorul de evacuare (sa*ofonul) ramane cel original, dar la el se ataseaza o
teava de otel gros (# " 5 mm posibil mai subtire de ! mm, dar din ino*) invelita intr3o alta teava din otel
mai subtire (sub ! mm) cu diametrul putin mai mare decat e*teriorul primei tevi. 4a acest recipient
(incalzit de gazele de evacuare) se conecteaza la sistemul nostru de incalzire, teava de iesire apa calda se
izoleaza termic foarte bine si duce la un sistem de ramificare spre sc$imbatorul de caldura pentru apa calda
menajera, dar si (prin termostat de ma*im 75
o
) spre incalzitorul digestorului de biogaz. Sistemul de
recuperare a caldurii din gazele de esapament are lungimea (calculata) care sa asigure racirea gazelor pana
la temperatura la care apa paraseste acest sistem de recuperare (ma*im -( " /(
o
). Daca temperatura din
digestor scade sub 5(
o
termostatele desc$id un b:3pass al termostatului mecanic, b:3pass ce va fi inc$is
la atingerea temperaturii de 5(
o
in digestor. Daca temperatura in digestor depaseste 75
o
termoostatele
de siguranta inc$id valva de alimentare cu apa calda a digestorului, redesc$izand3o 7(
o
. Sistemul de
recuperare a caldurii motorului termic de la generator (pot fi mai multe; unul pentru consumul minim < 25
2 si unul care asigura cu primul consumul ma*im calculat " instalat <!5 2) are o pompa de recirculare
pentru intreg sistemul (racire baie ulei, radiator, racire teava gaze arse, sc$imbator caldura apa calda
menajera " circuit primar, digestor).
onsumul minim cuprinde sistemele de automatizari ale locuintei, frigiderele, iluminat de urgenta,
sistem pornire pentru motorul generatorului mai mare. onsumul ma*im cuprinde puterea ma*ima
instalata plus un !5 2 pentru o eventuala e*tindere a consumatorilor.
+azometrul este un vas cu apa distilata (sc$imbabila la ! an) in care intra o teava cu biogaz pana la
fundul lui, este umplut pana la 75 2 din capacitate si are o alta teava (iesire biogaz) la cel mai inalt punct
pe unde gazul merge spre filtrul de =
2
(carbonat de calciu " a=
#
, roca din care prin ardere se face
varul nestrins " macinat cat se poate de fin impreunat cu apa in proportii egale. >unctioneaza la fel ca si
gazometrul, are aceeasi constructie, dar se sc$imba mai des continutul), apoi spre celelalte filtre specifice
gazului metan pentru eliminarea cat mai multor fractiuni si impuritati. 9pa asigura presiunea (se calculeaza
" aria sectiunii tevii de intrare si greutatea coloanei de apa) mentinuta in digestor la valoarea stabilita.
&olumul de apa se calculeaza ca fiind (,5 " ! 2 din cantitatea de gaz dintr3un an calculat la greutatea de !
la ! cu apa (densitate gaz metan 0 (,7!7 ?g)m
#
@).
6eava de esapare a gazelor arse de la motor poate ridica apa pana la /5 " !((
o
, ceea ce inseamna
ca gazele au aceeasi temperatura. Din acest punct se continua teava de esapare care trece printr3un alt vas
de racire pentru ca gazele de esapare sa iasa in atmosfera la o temperatura cat mai apropiata de temperatura
mediului inconjurator (ma*im .( " .5
o
). 9cest vas are si el, la randul lui, o serpentina in sc$imbatorul de
caldura pentru incalzire si apa calda menajera. Adeal ar fi ca primul sistem sa incalzeasca sc$imbatorul de
caldura pentru incalzire, iar cel de al doilea sistem sc$imbatorul de caldura (separat de primul) pentru apa
calda menajera pentru a se asigura si o recuperare eficienta. 5e timp de vara, cand nu este nevoie de
incalzire, sistemele se conecteaza intre ele in paralel.