Celuloza

Cuprins:
1.Introducere 2.Metode de obtinere a celulozei 3.Proprietati chimice 4.Proprietati fizice 5.Utilizari ale celulozei 6.Vocabular 7.Bibliografie 1. Introducere
Definitie si formula moleculara - celuloza reprezinta polizaharida ce formeaza peretii celulelor vegetale, alaturi de hemiceluloze, lignina, pentozani, materii pectice, rasini - aceasta imprima plantei rezistenta mecanica si elasticitate - formarea celulozei in plante este urmarea unui proces biochimic de fotosinteza din bioxid de carbon si apa: 6nCO2 + 5nH2O ( C6H10O5) + 6nO2 - asa cum reiese si din reactia de mai sus, formula moleculara a celulozei este (C6H10O5)n - procentul de celuloza din plante este variabil: cantitatea cea mai mare de celuloza este continuta de fibrele de bumbac ( 8595%), aceasta avand un grad inalt de puritate, de 99,85% de asemenea, firele de in si de canepa contin pana la 95% celuloza
1

lemnul arborilor contine in medie 50% celuloza in anumite tipuri de lemn(rasinoasele),continutul in celuloza variaza intre 40 si 60%.

2. Metode de obtinere a celulozei.

- in stare pura,celuloza se fabrica din fibrele de bumbac tratate cu o solutie de KOH in absenta oxigenului din aer. - in industrie,celuloza se obtine,astazi,din lemn,stuf si din paie. - pentru obtinerea celulozei din plante, trebuie indepartate diferitele incruste, adica lignina, pentozanii, hexozanii, materiile pactice, cu care alcatuieste fibra lemnoasa - cele mai mari cantitati de celuloza se obtin din lemn, care, dupa ce este cojit este taiat in bucatele mici si uscat, urmand sa fie tratat chimic - pentru separarea celulozei din plante exista mai multe metode: cel mai cunoscut tratament chimic este procedeul cu bisulfit. Acesta se numeste astfel datorita lesiei de sulfit acid de calciu cu care se trateaza lemnul. Lesia se prepara trecand un curent de bioxid de sulf printr-un recipient in care se gaseste carbonat de calciu, sub un jet fin de apa. Sulfitul acid se formeaza conform reactiei : CaCO3 + 2SO2 + 2H2O Ca(HSO3)2 + CO2 + H2O - tratarea lemnului cu lesie sulfitica se face la circa 140C si 5 At., in autoclave, timp de mai multe ore. - celuloza ramane in stare solida, pe cand lignina trece in solutie, sub forma de acizi lignin-sulfonici - polizaharidele care se mai gasesc in lemn sunt hidrolizate pana la monozaharide - dupa terminarea reactiei, amestecul este trecut in vase de decantare pentru separarea celulozei, care este apoi spalata cu apa, stoarsa la prese si uscata - de obicei celuloza este scamosata pentru egalizare, pasta de celuloza obtinuta mai putand fi supusa unei operatii de inalbire, realizata de obicei cu clor. - celuloza bruta este trecuta prin valturi, foile obtinute fiind apoi trimise in consum

- calitatile obisnuite de celuloza se intrerbuinteaza la fabricarea hartiei, cele superioare fiind intrebuintate pentru producerea matasii artificiale ( vascoza), sau pentru prepararea explozibililor. alt procedeu utilizat pentru fabricarea celulozei este procedeul cu hidroxid de sodiu, ce consta in tratarea lemnului cu lesii de hidroxid de sodiu, la 170C si 7-8 At. procedeul cu sulfat consta in tratarea lemnului cu hidroxid de sodiu si sulfura de sodiu, obtinuta prin reducerea sulfatului de sodiu ce se adauga in timpul procesului. procedeul cu acid azotic, in care se foloseste ca agent de atac acidul azotic

3.Proprietati chimice.
- in mod obisnuit, celuloza este o macromolecula cu un grad de polimerizare foarte variabil ( 3000 12000 )

- macromoleculele celulozei sunt filiforme in unele regiuni orientate paralel ( regiuni de cristalite) - in alte regiuni ele sunt impletite, cu goluri intre ele ( regiuni amorfe) Asa se explica rezistenta mare pe care o au firele de celuloza, precum si puterea de imbinare cu mult mai redusa decat in cazul amidonului, care se prezinta sub forma de granule. - prin incalzire, celuloza se descompune, mai ales in prezenta oxigenului - celuloza este insolubila in apa din cauza numeroaselor legaturi de hidrogen dintre macromolecule, apa nu poate patrunde in interiorul
3

cristalitelor pentru a produce o imbibare si o departare a moleculelor unele de altele. - acizii minerali diluati si dizolvantii organici de asemenea nu dizolva celuloza - celuloza este solubila in acizii minerali concentrati, precum acidul sulfuric, acidul clorhidric, acidul fosforic. Dizolvarea este precedata de imbibare, solutiile de celuloza fiind vascoase. - actiunea acizilor asupra celulozei duce la micsorarea gradului de polimerizare, rezultand hidroceluloze. Dupa taria acidului si durata actiuni se obtin hidroceluloze cu proprietati diferite. - dizolvantul caracteristic al celulozei este solutia amonicala ce contine hidroxid de cupru [ Cu(NH3)4] . (OH2) reactivul Schweitzer. Din asemenea solutii, celuloza poate fi precipitata prin adaugare de acizi minerali. - higroscopicitatea celulozei ( capacitatea celulozei de a absorbi umiditatea din aer) este datorata fixarii moleculelor de apa numai in regiunile exterioare ale cristalitelor sau in regiunile amorfe ale macromoleculelor. Din acesata cauza, cantitatea de apa retinuta de fibrele de celuloza este mica. - prin hidroliza enzimatica produsa de celulaza celuloza este trecuta in celobioza. Enzima nu este continuta in sucul digestiv al omului si animalelor superioare, din acesata cauza celuloza nu poate constitui un aliment penru aceste vietuitoare.

4.Proprietati fizice.
- celuloza pura este o substanta alba, fara gust si miros, cu mare rezistenta mecanica - densitatea celulozei este de 1,5 g/cm3

- rezistenta mecanica este generata de lungimea macromoleculelor de celuloza, precum si de orientarea lor paralela, in regiunile in care macromoleculele sunt orientate paralel formandu-se un numar mare de legaturi de hidrogen intre grupele --OH ale macromoleculelor, ceea ce confera rezistenta fibrei. - prin hidroliza acida, celuloza se transforma in glucoza, proprietate pe care se bazeaza fabricarea etanolului din lemn.
Molecula de glucoza.

- prin hidroliza enzimatica produsa de celulaza celuloza este trecuta in celobioza. Enzima nu este continuta in sucul digestiv al omului si animalelor superioare, din acesata cauza celuloza nu poate constitui un aliment penru aceste vietuitoare.

5.Utilizari ale celulozei - studiul reactiilor de esterificare a

dus la concluzia ca in fiecare grupa de celuloza sunt continute trei grupe de hidroxil.Pe aceasta baza,formula celulozei se poate scrie astfel: [C6H7O2(OH)3]n - cele trei grupe OH libere din molecula celulozei permit o serie de reactii caracteristice,de importanta practica.Prin tratarea celulozei cu solutii de NaOH sau KOH se produce mercerizarea bumbacului rezultand alcali-celuloza ,ca urmare a inlocuirii partiale a hidrogenului hidroxilic cu sodiu sau cu potasiu.Prin tratare cu apa,alcali-celuloza se descompun ,regenerand celuloza,cu aceleasi proprietati chimice ca si cea initiala deosebindu-se insa prin structura fizica. Hidroliza celulozei- in prelucrarea celulozei, hidroliza prezinta o deosebita importanta ,deoarece permite obtinerea glucozei din celuloza;glucoza rezultata la randul ei poate fi transformata in alcool etilic. - prin incalzirea lemnului taiat in bucati,in autoclave care contin o solutie de acid sulfuric,celuloza se hidrolizeaza in glucoza.Acidul sulfuric este apoi neutralizat cu o solutie de hidroxid de calciu,care se precipita si se indeparteaza.Solutia de glucoza ramasa este supusa apoi fermentarii alcoolice obtinandu-se alcool etilic (spirt).
5

- dintr-o tona de celuloza din lemn uscat se obtin pana la 200 l de spirt;cu alte cuvinte ,la fabricarea spirtului o tona de rumegus poate inlocui o tona de cartofi sau 300 kg de cereale. - daca se tine seama ca in industrie se cer mari cantitati de alcool, devine evident ca obtinerea spirtului din celuloza de lemn are o mare insemnatate in economisirea unor materii prime cum sunt cartofii si cerealele,care pot fi folosite in alimentatie. Fabricarea hartiei - cantitati mari de celuloza se folosesc la fabricarea hartiei. Pana la jumatatea secolului al XIX-lea,hartia se fabrica din carpe de in si de bumbac care sunt formate din celuloza aproape pura.Dupa aceea s-a inceput fabricarea hartiei din celuloza extrasa din lemn,apoi direct din lemn. - pentru obtinerea hartiei, se folosesc materii fibroase ca: lemnul,celuloza,carpele,maculatura si materiale de umplutura.Materialele fibroase se transforma mai intai in pasta. - pasta de lemn se obtine prin macinarea lemnului in instalatii speciale.Fibrele formate prin spalare continua cu apa,ies sub forma unei suspensii apoase,numita pasta mecanica de lemn. - pasta de carpe se obtine din carpe vechi sau deseuri rezultate la fabricarea confectiilor.Acestea sunt dezinfectate cu ajutorul aburului,desprafuite si sortate dupa felul fibrelor (in,canepa,bumbac) apoi sunt tocate si fierte cu lesie de soda caustica pentru a fi curatate.Dupa spalare sunt destramate si impreuna cu apa formeaza pasta.Aceasta pasta este destinata fabricarii hartiei de calitate superioara,cum este hartia de bancnote. - de obicei,pentru fabricarea hartiei obisnuite se foloseste celuloza sulfit,care se obtine din lemn,prin procedeul cu sulfit acid de calciu. pentru fabricarea cartoanelor si a mucavalelor se foloseste maculatura provenita din hartiile uzate. oricare ar fi provenienta pastei,ea este spalata cu apa si amestecata cu

materiale de umplutura si materiale auxiliare.Materialele de umplutura cele mai intrebuintate sunt: - caolinul, carbonatul de calciu si talcul. Ele umplu golurile dintre fibre si fac suprafata hartiei mai uniforma.Materialele auxiliare sunt cele de incleiere (parafina,cleiul animal sau colofoniul,care fac ca hartia sa nu suga cerneala) si colorantii,daca se fabrica hartie colorata. - pasta de celuloza amestecata cu aceste material este trecuta printre cilindri , unde se elimina apa, rezultand o banda continua de hartie. Banda de hartie este trecuta apoi printer alti cilindri, incalziti din interior, unde se usuca si apoi printr-o masina formata din valturi care o finiseaza. - pe langa intrebuintarea hartiei pentru scris si tipar , ea mai serveste pentru confectionarea de saci, ambalaj special, material izolant etc. Matasea artificiala - problema care a trebuit sa fie rezolvata la fabricarea matasii artificiale a constat in obtinerea unei solutii care sa poata fi transformata in fibre bune pentru tors. - pentru obtinerea unei astfel de solutii a fost utilizata ca materie prima celuloza , deoarece ea prezinta o structura fibroasa. - pentru obtinerea matasii artificiale se folosesc urmatoarele metode industriale: cuproamoniacala, acetat si vascoza. - pentru obtinerea matasii acetat se dizolva acetatul de celuloza in acetona si solutia obtinuta se trece prin filiere, care sunt rasucite apoi mai multe impreuna, formand firul cu care se confectioneaza diferite tesaturi. - prin metoda vascozei, celuloza extrasa din lemn se trateaza cu hidroxid de sodiu si sulfura de carbon, rezultand solutia de xantogenat de celuloza. Cu timpul aceasta solutie devine din ce in ce mai vascoasa , de unde si denumirea de vascoza.

- vascoza este trecuta apoi printr-un tub cufundat intr-o baie de precipitare care contine solutia de acid sulfuric si presata prin orificiile unei filere speciale. Firul rezultat , alcatuit din 4-80 de fibre ( dupa numarul orificiilor filierei ) , este depanat pe o bobina. - daca firele sunt taiate scurt , in bucati de 3-15 cm lungime si apoi rascucite , se obtine celofibra , care se toarce impreuna cu bumbacul si lana naturala , fiind folosita in industria textila. - spre deosebire de matasea artificiala , pe baza de celuloza, matasea naturala este constituita , ca si firele de lana, din proteine. - din vascoza se pot obtine pelicule subtiri , transparente , numite celofan , folosite la diferite ambalaje. - daca celuloza dizolvata in solutie de hidroxid tetramino-cupric este trecuta prin filiere duze cu orificii foarte fine si apoi intr-o baie acida, aceasta este precipitata sub forma de fire care pot fi tesute. Ele formeaza asa numita cupra ( matase de cupru). - sub forma precipitata, celuloza are o alta structura fizica decat cea initiala desi are aceeasi compozitie chimica, ea este hidratceluloza. - gradul de polimerizare la matasea cupra este 400-500. - oxidantii energetici ( acid hipocloros, hipocloriti, permanganat de potasiu, acid azotic diluat, apa oxigenata) formeaza oxicelulozele, amestecuri de produse de oxidare, rezultate prin ruperea moleculei. Cu cat oxidarea este mai energica, cu atat aceste produse aumolecule mai mici. De aceea, la o albire prea intensa a tesaturilor textile, rezistenta fibrei de celuloza scade. - daca celuloza sodata se trateaza cu halogenuri sau cu sulfati neutri de alchil, in mediu alcalin, se obtin eteri ai celulozei. Dintre acestia, cei mai folositi sunt metil-, etil-, si benzil- celuloza. - ele sunt substante cu solubilitati variate, dupa gradul de alchilare. Astfel, trimetil-celuloza este insolubila in apa, pe cand produsele de metilare incompleta sunt solubile. - celuloza formeaza cu usurinta esteri acestia nu rezulta din tratarea celulozei cu acizi organici, ci cu anhidride sau cu cloruri de acizi. Astfel, acetatii de celuloza ( acetil celulozele) se obtin prin tratarea celulozei cu un amestec de acetanhidrida si acid acetic, in prezenta unei cantitati mici de acid sulfuric drept catalizator. De remarcat este faptul ca acetil-celuloza are un grad de polimerizare mai mic decat celuloza pura ( 200-250).

- acetil celuloza este un material neinflamabil, de aceea este folosita pentru confectionarea filmelor cinematografice, la fabricarea maselor plastice asemanatoare celuloidului si la fabricarea unor fibre artificiale matase acetat. Importanta tehnica mai au esterii anorganici ai celulozei si anume nitratii de celuloza, obtinuti prin tratarea celulozei cu acid azotic amestecat cu acid sulfuric sau cu acid fosforic, acesta avand functie de deshidratant. Intrebuintarile nitrocelulozelor. amestecand o solutie alcoolica de nitro-celuloza cu o solutie alcoolica de camfor se obtine celuloidul, una dintre primele mase plastice descoperite. Acesta poate fi colorat adaugand coloranti in amestecul de materii prime. De asemenea, se poate obtine transparent sau opac. Celuloidul este inflamabil si solubil in diferiti dizolvanti organici, mai ales in acetona. Se intrebuinteaza la confectionarea peliculei fotografice, ce au dezavantajul ca sunt inflamabile, precum si a altor obiecte uzuale ( tocuri, creioane, rame de ochelari, manere de cutit, papusi.) coloxilina contine 11-12% azot. Ea este cunoscuta sub numele de celuloza slab nitrata , fiind un amestec din mono- si dinitrat de celuloza . Dizolvata dintr-un amestec de alcool si eter , coloxilina da colodiu, un lichid transparent si incolor. Colodiul se intrebuinteaza la acoperirea ranilor cu suprafata mica deoarece intins intr-un strat subtire se usuca repede si fomeaza o pelicula prin care nu pot patrunde bacteriile. piroxilina ( fulmicotonul sau trinitratul de celuloza ) continbe 313, 6 % azot. Este o substanta exploziva deoarece arde intr-un timp foarte scurt si degaja o cantitate mare de gaze ( H2, , CO, CO2, NO). Se foloseste ca exploziv de mina. Piroxilina nu poate fi folosita la obtinerea pulberilor explozibile pentru armele de foc deoarece ea arde extrem de repede si gazele care se formeaza produc o presiune maxima inainte ca proiectilul sa reuseasca sa se miste din loc, ceea ce face ca teava sa nu reziste. Pentru micsorarea vitezei de ardere , piroxilina se dizolva in dizolvanti organici . Masa gelatinoasa care se formeaza se comprima prin orificii de forme diferite , se taie in parti de marimea necesara si se usuca in aer cald; astfel se obtine pulbere fara fum , care arde mai incet ca piroxilina.

 din nitro-celuloza cu grad de nitrare scazut si cu grad de polimerizare mic se pot fabrica lacuri rezistente la lumina si la intemperii.Drept dizolvant se folosesc esteri alifatici amestecati cu toluen si xilen iar drept plastifiant ulei de ricin, rasini naturale.

6.Vocabular
*acetat - sare sau ester al acidului acetic *alcalin - 1. (despre substane) cu reacie bazic. metale ~ e = metale care prin oxidare produc alcalii; medicamente ~ e = medicamente care conin alcalii, n tratamentul aciditii gastrice. 2. (despre ape, soluri) care co * alchil - radical organic monovalent, prin ndeprtarea hidroxidului unui alcool * alchilare - . reacie chimic de introducere a unui alchil n molecula unui compus organic *alifatic - adj. (despre combinaii organice saturate) format din atomi de carbon legai ntre ei n form de lan liber * amidon - Substan organic ce se gsete n seminele, fructele i tuberculele plantelor i care se folosete n industria alimentar, chimic- spirt. Prin hidroliz se transform n glucoz. Se obine mai ales din cartofi i cereale. * amonical - Care conine amoniac *amorf - (Despre substane), Care nu prezint o structur cristalin, regulat; p. ext. fr form precis. *anhidrid - sulfat anhidru natural de calciu *anhidru - (Despre unele sruri) Din care a fost ndeprtat apa; lipsit de ap *atmosfera - Unitate de msur a presiunii gazelor * autoclava - . Vas nchis ermetic, folosit la sterilizri, la efectuarea reaciilor chimice etc. sub presiune (i la temperaturi ridicate). 2. Capac care nchide ermetic un recipient i se menine nchis prin presiunea din recipient *bisulfit - Sare a acidului sulfuros n care un atom de hidrogen e nlocuit cu un atom de metal; sulfit acid * camfor - Substan organic, incolor, volatil, cu miros caracteristic i cu gust amar, extras din lemnul unui arbore exotic

10

(Cinnamonum camphora) sau fabricat pe cale sintetic i utilizat (sub form de ulei camforat) n medicin ca stimulent al centrilor nervoi vasomotori i al aparatului respirator i la fabricarea celuloidului * caolin - Roc argiloas de culoare alb sau uor colorat de impuriti, insolubil n ap, alctuit din caolinit, ntrebuinat n industria ceramicii, a hrtiei, a sticlei, n medicin etc. * celobioza - dizaharid din dou molecule de glucoz, rezultnd din hidroliza celulozei, pulbere solid, solubil n ap, optic activ. * celofibra - Fibr textil artificial, obinut din celuloz i folosit ca materie prim; tapel. 2) estur fabricat din astfel de fibr *celuloid - material plastic solid, uor inflamabil, din camfor i azotat de celuloz *colofoniu - Reziduu de culoare galben-rocat obinut dup ndeprtarea terebentinei din rina de conifere, folosit n industria hrtiei, a lacurilor, a cauciucului etc. *cristalit - Monocristal de dimensiuni mici, care intr n alctuirea unui corp policristalin. *duza - Pies tubular folosit pentru reglarea presiunii sau a vitezei de scurgere la fluide. 2) Pies cu mai multe orificii prin care se trage mtasea n fire. * ester - compus chimic rezultat prin aciunea unui acid carboxil asupra unui alcool, cu eliminare de ap. * esterificare Reacie reversibil dintre un acid i un alcool, cu formare de ester i eliminare de ap. * filiform - Care are forma unui fir *glucoza - Substan zaharoas cristalizat, de culoare alb, care se gsete n miere, n fructe, n plante, n organism sau se prepar pe cale industrial, avnd numeroase folosiri n industrie i n farmacie. * halogenura - Compus al unui halogen cu un element chimic, cu un radical organic sau anorganic *hemiceluloza - Polizaharid complex, larg rspndit la plantele superioare. *hexoza - Nume generic dat monozaharidelor cu ase atomi de carbon n molecul. (glucoza, galactoza, fructoza) * hidrat - 1. Compus chimic anorganic solid, de obicei sare, cristalizat cu una sau cu mai multe molecule de ap de cristalizare. 2. Denumire improprie pentru hidroxid. 3. (n sintagma) Hidrat de carbon = glucide, zaharuri.

11

* hidroceluloza - Compus chimic obinut prin hidroliza parial a celulozei sau aciunea acizilor minerali. * hidroliza - 1. Descompunere a unor compui prin aciunea apei. 2. Reacie chimic ntre un compus organic i ap, care se produce n prezena unui catalizator * hipoclorit - Sare a acidului hipocloros, care se obine prin aciunea clorului asupra hidroxizilor puternic bazici sau pe cale electrolitic. Hipoclorit de sodiu = sare de sodiu a acidului hipocloros, ntrebuinat ca dezinfectant i ca decolorant; ap de javel. Hipoclorit de potasiu = sare de potasiu hipocloros. * lesie - Soluie alcalin (folosit la splatul rufelor, n diverse procese industriale etc.) obinut prin dizolvarea n ap a sodei sau a hidroxidului de potasiu sau prin fierbere cu ap a cenuii de lemn * lignina - Substan organic complex care se gsete n esuturile plantelor lemnoase, dndu-le impermeabilitate i rigiditate. * mercerizare - tratarea firelor sau testurilor de bumbac cu o solutie de hidroxid de sodiu, pentru a le face mai netede, mai mtsoase, mai compacte i mai rezistente. * metaloid - Element chimic nemetalic, ru conductor de cldur i de electricitate, lipsit de ductilitate. *metilare - (Chim.) Proces de fixare a unei grupri metil pe o molecul. *monozaharida - Substan din clasa hidrailor de carbon, care poate fi obtnut prin hidroliza zaharurilor i care nu se poate desface n zaharide mai simple. *mucava - Carton gros ntrebuinat la legatul crilor, la confecionarea cutiilor, ambalajelor etc * nitrat - azotat. ~ de argint = azotat de argint; ~ de celuloz = nitroceluloz. * oxidant - . Care are proprietatea de a oxida, care produce oxidare. (Substantivat, m.) Substan care are proprietatea de a produce o oxidare. * oxidare - A (se) combina cu oxigenul; a reactiona cu alte substane, cednd electron * parafina - Substant solid, alb i translucid, format dintr-un amestec de hidrocarburi saturate obtinute la distilarea titeiului sau a crbunilor i ntrebuinat la fabricarea lumnrilor, la impregnarea hrtiei i a esturilor, ca materie prim n industria chimic * pectic care contine pectina

12

* pectina - Clas de compui organici care se gsesc n esuturile celulelor vegetale i care, prin amestecare cu ap i prin fierbere, capt forma unei gelatine, fiind folosii n industria alimentar, farmaceutic i n cosmetic * pentoza - Compus organic din grupul glucidelor, avnd cinci atomi de carbon n molecul. * policondensare - Reactie de combinare a unor monomeri ntr-o macromolecul, cu eliminarea concomitent a unor produse secundare. *polizaharida - Nume dat unor substane cu structur macromolecular, de origine natural, din clasa hidrailor de carbon, rezultate prin policondensarea unor monozaharide. *sulfura - Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic; sare sau ester al acidului sulfuric. Sulfur de carbon = combinaie de carbon cu sulf, n form de lichid incolor i toxic, cu miros neplcut, folosit n industrie i n agricultur. *silicat - Sare a acidului silicic, care intr n compoziia unui mare numr de minerale i care se folosete n metalurgie, la fabricarea produselor refractare, a sticlei i a a materialelor de construcii. * soda caustica hidroxid de sodiu *suspensie - Sistem dispers solid-fluid, n care faza solid dispers este n echilibru sau are un ritm de depunere neglijabil. * talc - Silicat natural hidratat de magneziu, de culoare albverzuie, unsuros i moale la pipit, folosit n industria farmaceutic, textil etc. * xantogenat - Compus obinut prin aciunea unui hidroxid de metal alcalin asupra sulfurii de carbon *xilen - . hidrocarbur benzenic, lichid, omolog superior al toluenului, din gudroanele de huil.

7.Bibliografie:
- ,,Chimie organica E. Beral, M. Zapan Editura Tehnica, Bucuresti, 1961. - ,, Chimie si probleme de chimie I.Risavi, I. Ionescu Editura Tehnica, Bucuresti, 1971

13