Caracterizarea fibrelor din polimeri naturali

Aceste fibre sunt cunoscute ca fibre artificiale. Se cuprind aici urmatoarele tipuri de fibre: fibra
VISCOZI, fibra ACETAT, TRIACETAT, CELOFIBRA, CUPRO.

VISCOZA - detine o pondere mare 90% din totalul grupei pe plan mondial. In Romania se
produce la Suceava, Braila, Bucuresti. Principiul de obtinere consta in transformarea celulozei
din lemn in derivati ai celulozei, care apoi prin dizolvare in NaOH sa regenereze celuloza, care in
conditii speciale se poate fila in bai de coagulare.
Viscoza fiind un hidrat de celuloza, adica celuloza regenerata are aceeasi densitate ca bumbacul
1,5, repriza mai mare decat la bumbac 13%, alungirea la rupere mare.
Proprietati negative -; in stare umeda rezistenta fibrei scade cu 40-60% fata de valoarea initiala.
Aceasta scadere a rezistentei conduce si la reducerea utilizarilor.
Denumirile comerciale ale fibrei viscoza difera de la tara la tara. Se produce foarte mult deoarece
prin amestec cu alte fibre imbina foarte bine proprietatile reduse de rezistenta cu proprietatile
superioare de confort.
Nu exista nici o fibra naturala sau sintetica care sa nu se amestece cu viscoza. Obtinerea fibrelor
viscoza prezinta avantajul existentei materiei prime celuloza din lemn.

Fibrele CUPRO se obtin din celuloza din bumbac mai rar. Cel mai mult se utilizeaza
LINTERSUL, fibrele de bumbac ce raman pe seminte si au lungimea de 6 mm.
Romania nu produce fibre cupro. Germania este cel mai mare producator din Europa. Produce
fibrele CUPRAMA, CUPRESA,BEMBERG.
Prezinta proprietati aproape de ale matasii:
-luciu moderat; prin tratamente speciale la care sunt supuse li se imbunatatesc capacitatea de
revenire din sifonare si tuseul.
-sunt fibre foarte subtiri si se deosebesc prin asta de cele din grupa.

Fibrele ACETAT se produc in Romania si se obtin prin tratarea celulozei din lemn cu HNO3
(acid acetic) sau anhidrida acetica.

-Sunt fibre care se obtin din celuza din lemn prin tratare cu acid acetic sau anhidrida acetica in
prezenta de catalizatori.
-In prima faza se obtine un triacetil-celuloza care este insolubil in solventi si nu se poate fila.
-De aceea se transforma in diacetil-celuloza prin tratare cu H2O. In ultimii ani se remarca
obtinerea si comercializarea fibrei triacetat ce difera de acetat prin procedeul de filare, care este
filare la umed folosind ca solvent clorura de metilin 10-12%.
Proprietati:
-au o densitate mai mica decat a matasii de 1,25gr/cm3.
-repriza fibrei acetat este 9%,la triacetat repriza este 7%.
-rezistenta este mai mica decat la vascoza 16-19 kgforta/mm2.
-alungirea este mare 20-30%.

In stare umeda, ambele tipuri de fibre isi pierd in mai mica masura rezistenta decat fibra vascoza,
de la 10-35%.
Aspectul este foarte apropiat de al matasii naturale si luciul este asemanator cu matasea naturala.
1
-fibrele acetat si triacetat nu se pot vopsi cu coloranti obisnuiti ci cu o clasa numita coloranti de
dispersie.
-Aceste fibre prezinta o elasticitate foarte buna si la purtare nu se sifoneaza.
-au o stabilitate dimensionala buna (contractia la spalare 4-6%).
-are o rezistenta buna la solutii alcaline.
-au o rezistenta mai buna decat vascoza la agentii fizico-chimici, la lumina solara, la
microorganisme, la insecte, au rezistenta buna.
-sunt usor inflamabile.
-se topesc pe la 130 C, de aceea calcarea se face cu fierul la 110 C.

CELOFIBRA:
-este fibra scurta, fabricata din celuloza prin procedeele vascoza, cupro si acetat.
Obtinerea celofibrei este mai simpla decat a fibrelor continue, deoarece se elimina multe operatii
de finisare si torsionare.
Manunchiurile de fibre filate sunt spalate la 100 C, sunt incretite si apoi taiate la o masina in
functie de lungimea dorita.
Dupa destinatie este cunoscuta in urmatoarele tipuri:
-celofibra B sau tip bumbac cu lungimea intre 30-40 mm;
-celofibra L (tip lana): cardata cu lungimea de 60-80mm pieptanata cu lungimea de 81-150mm
-celofibra I (tip in);
-celofibra J (tip iuta);
-celofibra C (tip covoare).
Prezinta multe proprietati pozitive:
-proprietati igienico-sanitare si de confort;
-prezinta o absorbtie foarte buna;
-are o rezistenta buna;
-are un cost mic dar prezinta si 3 proprietati negative care ii reduc din utilizari 100% si se
utilizeaza in amestec cu fibrele naturale, dar si cu sintetice.
-NU exista o fibra care sa nu se amestece cu celofibra.
Ex: amestecuri clasice:
-terocel 50% PES (poliester) + 50% CELO
-melacel 50% MELANI + 50% CELO
-Scaderea rezistentei in stare umeda cu peste 50% din valoarea initiala.
-Stabilitate dimensionala slaba (contractie la spalare mare).
-Dificultati in procesul de mercerizare ca urmare a slabei rezistente la solutii alcaline, dar si la
intindere.
Din productia mondiala de celofibra se obtine aproape in totalitate din vascoza. Cercetari
continue se fac pentru obtinerea de celofibre inbunatatite. Astfel s-a obtinut celofibra polimozica
care are o comportare mai buna in stare umeda pierzandu-si mai putin din rezistenta pana la 15%
din valoare initiala. De aceea se poate merceriza si are o rezistenta mai mare fata de solutiile
alcaline.
Celofibra cu modul ridicat in stare umeda:
-are o rezistenta mai mare in stare umeda si cu alte proprietati imbunatatite.
Celofibra neinflamabila sau cu o inflamabilitate redusa consta in incorporarea anumitor substante
care ii reduc capacitatea de ardere si ii confera un aspect mat.