Fibre naturale, artificiale i sintetice

Definiie. Clasificare Cele mai multe materiale textile utilizate de om mai ales pentru imbracaminte (tesuturi, tricotaje etc.) sunt confectionate din fibre textile prin procedee mecanice de prelucrare: tesut, tricotat, impaslit etc., dupa o prealabila innobilare prin finisare: vopsire,antistatizare etc. Fibrele textile se impart dupa provenienta lor in: o fibre naturale mai importante sunt cele proteice (lana si matasea naturala) si cele celulozice (bumbacul, inul, canepa, iuta etc.); o fibre artificiale denumite astfel intrucat sunt fabricate din materii prime organice naturale. Reprezentantii mai importanti sunt matasea, vascoza si matasea acetat; o fibre sintetice sunt cele fabricate din materii prime organice de sinteza, cele mai importante fiind fibrele poliamidice, poliesterice si poliacrilonitrilice Fibre proteice naturale Lna, parul din blana animalelor sunt fibre proteice. Acestea ard mai greu dect matasea. Aceste fibre sunt constituite din catene macromoleculare cu structura de proteine. Cele mai importante fibre din aceasta grupa sunt : matasea naturala i lna. Mtase natural Matasea naturala este o fibra cu componenta proteica, obtinuta din gogoile viermelui de matase i, n general, arde repede, cu o flacara medie ca intensitate, miroase asemenea parului sau unghiei arse. Industria matasii este dezvoltata n statele cu tradiii n creterea viermilor de matase (China, Italia, R.P.D. Coreeana si Coreea de Sud). Industria n matasea naturala la noi n tara folosete ca materie prima matasea naturala importata din China, ct i matasea sintetica (artificiala). Matasea naturala este obtinuta n sud-vestul arii; se prelucreaza la Lugoj, Timioara, alte centre fiind Bucureti si Valenii de Munte. Matasea artificiala se produce la Lupeni, Braila (Chicani), Popeti-Leordeni (mpreuna cu firele celulozice). Cele doua categorii de materii prime sunt prelucrate apoi n esatoriile de la Bucureti, Lugoj, Timioara, Iai, Codlea, Trgu Mure Lna Datorit proprietilor sale binecunoscute (clduroas, moale, se vopsete i se lucreaza excelent), lna este ideal pentru confeionarea covoarelor i a mochetelor. Astzi, n ntreaga lume, aproximativ 4-5 milioane kilograme de lna sunt tratate anual pentru a fi ignifiate. Lna tratat poate fi splat sau curaat prin procedeul uscat, fr a-i pierde rezistena la flacar, i depete chiar cele mai exigente standare referitoare la rezistena textilelor la solicitrile termice. Fibre celulozice naturale Printre fibrele de acest tip se numara cele obtinute din: bumbac, in, canepa, iuta etc.Bumbacul este constituit din celuloza aproape pura iar celelalte tipuri de fibre contin invarietati variabile si alte substante straine cu care celuloza amesteca intim (pectina,lignina, grasimi, rasini, substante minerale etc.).Gradul de policondensare difera de la un material celulozic la altul. Celuloza din bumbac are un grad de policondensare foarte mare, situate intre 1200 si 1300, avand catene macromoleculare lungi, in timp ce in cazul inului si canepii, el se situeaza intre 800 si 1000. Bumbacul Fibrele de bumbac sunt prelungiri epidermice unicelulare ale cojii semintelor unei plante care face parte din familia malvaceelor. Continutul mare de celuloza confera fibrelor de bumbac suplete sirezistenta,elasticitate,aptitudini de finisare si transmite fibrelor proprietatile chimicespecifice.Fibrele de bumbac au o higroscopicitate buna,ceea ce face sa fie igienice,placutela purtare,sa absoarba transpiratia.Procedeul amestecarii bumbacului cu fibre sinteticereprezinta o realizare importanta in directia produselor usor de intretinut Inul Dimensiunile celulelor de in sunt in functie de multi factori: varietate, clima, zonadin tulpina etc.Fibrele de in produc reactia celulozei aproape pure (cu iod- iodura de potasiu sealbastreste), iar fata de reactiv se

comporta la fel ca bumbacul.Continutul celulozic al inului poate varia in limite foarte largi, dupa cum plantaeste produsa de o regiune sau alta. Impurificarea celulozei cu substante incrustate cresterapid dupa coacerea semintei. De aceea, pentru obtinerea fibrelor, planta trebuie smulsainainte de coacerea deplina.Fibra elementara de in este mai rezistenta fata de agentii chimici decat bumbacul.Spre deosebire de bumbac, inul contine lignina, ceruri, grasimi si substante pectice incantitate mare. Cerurile si grasimile maresc moliciunea, elasticitatea si capacitatea defilare a inului. Cnepa Celula de canepa se prezinta diferit, dupa cum face parte din zona exterioara saudin zona interioara, de la mijloc, de la baza, ori de la varful tulpinii. Celulele sunt mai putin transparente si mai neregulate in diametru decat cele de in, iar varful lor esterotunjit ori ramificat.Cu iod-iodura de potasiu , canepa se coloreaza in albastru. Stratul exterior alcelulei apare insa galbui, criteriu care se utilizeaza pentru a se face deosebirea ei de in.Spre deosebire de tesaturile de in, cele de canepa nu rezista la caldura deoarece fibrele plesnesc din cauza presiunii si a temperaturii. Pentru aceasta este mai bine sa seconfectioneze din canepa saci, franghii, perdele, iar nu rufarie, care trebuie sa fie spalatasi calcata des. Canepa se prelucreaza mai usor in amestec cu in. Iuta Spre deosebire de in si canepa , celuloza de iuta este combinata cu lignina siformeaza lignoceluloza.Solutiile de sapun confera produselor de iuta o moliciune. Albirea cu hipoclorit decalciu nu da rezultate satisfacatoare, deoarece substantele pectice se combina usor cuclorul pentru a da compusi solubili in apa, dislocand celulele. De aceea, iuta nu se albestedecat in cazuri exceptionale. Iuta are finitate pentru coloranti; se vopseste usor cu oricecategorie de coloranti. Cu timpul, tonurile obtinute prin vopsire se inchid.Principalele domenii de intrebuintare sunt: tesaturi de ambalaje, saci, covoare,transmisii etc Fibre artificiale Fibrele artificiale din celuloza regenerateCel mai important produs de acest tip este vascoza.Vascoza este constituita din macromolecule de celuloza aproape pura cu un gradde polimerizare mai mic decat al celulozei din bumbac si cu o rezistenta mecanica maiscazuta. Fibrele de vascoza sunt mai hidrofile decat cele de bumbac.O alta fibra artificiala de celuloza regenerate este matasea cuproxam.Comportarea acestei fibre artificiale este asemanatoare cu cea a vascozei.Fibre artificiale din celuloza modificata chimicImportante sunt in prezent fibrele de acetat de celuloza, asa numita matase acetat.Tesaturile din matase acetate sunt mai rezistente dar mai putin higroscopice decat celedin matase vascoza.

Matase vscoz Procedeul de fabricatie cuprinde: omogenizarea, conditionarea si alcalinizareacelulozei, desfibrarea, prematurarea si xantogenarea alcalicelulozei, dizolvareaxantogenatului, maturarea, filtrare si dezaerarea vascozei, filarea si finisarea.Fibra vascoza are luciu argintiu.Ea confera volum mai mare si rezistenta mai buna.Fibrele incretite sunt folosite la confectionarea carpetelor. Mtase acetat In mod obisnuit, fibrele acetat sunt fabricate din celuloza de bumbac, iar solutiavascoasa pentru extrudere se obtine cu ajutorul unui amestec de acetona si alcool. Infunctie de gradul de esterificare, se prezinta in doua forme: diacetilcelulozice sitriacetilcelulozice. Triacetilceluloza se obtine mai greu decat diaceticeluloza, dar este maigreu solubila si se vopsesc mai greu decat fibrele diacetilcelulozice.Doua fenomene specifice fibrelor acetat au ramas inca nelamurite: pierderealuciului dupa inmuiere in apa si alungirea spontana in anumite conditii. Fibre sintetice Fibrele poliamidice sunt constituite din macromolecule filiforme (fara catenelaterale) in care grupurile amidice, care sunt polare si hidrofile, alterneaza cu portiuni cucatene hidrocarbonate nepolare si hidrofobe, asemanator cu structura fibrelor proteinelor.Din fibrele poliamidice cele mai folosite mentionam: Nylon 6,6 si Nylon 6 (Relon, PerlonL, Capron). Aceste fibre sunt folosite pentru obtinerea: articolelor turnate, a textilelor, asuturilor medicale,franghii, parasute, ace de cusut, imbracaminte si bunuri de consum.Fibrele de

nylon sunt rezistente si mult mai elastice decat matasea si relativ insensibile laumezeala si mucegai.Se spala foarte usor in apa rece, nu se contracta, nu se impasleste. Calcatul estefacultativ. Majoritatea petelor se pot indeparta cu apa si sapun. Nylon 6 Baza de fabricatie este monomerul -aminocapronic.Fibrele se obtin prin excluderea in atmosfera de azot impolimerul topit, supus in prealabil unei extractii cu apa pentru reducerea la minimum a continutului in monomer.Este necesar ca monomerul sa nu depaseasca proportia de 1,5 %.Polimerizarea se face la 260 C Nylon 6,6 Este o fibra poliamidica (PA 6,6) obtinuta prin extruderea topiturii polimerilor rezultati din policondensarea unor acizi bazici cu acidul adipic HOOC(CH)COOH, cudiamine ca hexametilendiaminaAu cea mai buna rezistenta la frecare dintre toate fibrele si au rezistenta latractiune foarte mare. Fibre poliesterice Fibrele poliesterice au ca reprezentant important Terilena (Terom, Dacron) carerezulta prin poliesterificare (cu eliminare de apa) a acidului tereftalic cu 1,2- etandiol(ETILENGLICOL). Acest tip de fibre au caracter puternic hidrofob si sunt rezistente lalumina, caldura, sifonare.Se folosesc ca tesaturi tehnice si la fabricarea unor articole de imbracaminteexterioare.In general, firele poliesterice tehnice sunt fabricate in doua tipuri de marerezistenta la soc: fire de utilizare tehnica generala; fire pentru anvelope si pentru altearticole de cauciuc. Fibre poliacrilonitrilice Fibrele poliacrilonitrilice (Melana, PNA, Acrilon) se obtin prin polimerizareaacrilonitrilului.Sunt folosite in sectorul de imbracaminte tricotata, in special al puloverelor voluminoase si cu tuseu moale.Rezistenta acestor fibre la actiunea umezelii, microorganismelor si luminii estefoarte buna. Stabilitatea termica este comparabila cu aceea a fibrelor poliamidice si poliesterice. La circa 150C se ingalbenesc si incep sa se inmoaie. La temperaturi mai mari se topesc, prezentand fenomene de descompunere cu degajare de vapori, acizi sau bazici. Fibrele sintetice si artificiale incearca in mare masura sa se apropie de aspectulfibrelor naturale. Astfel, matasea vascoza si matasea acetat imita matasea naturala, fibrele poliamidice si poliacetilonitrilice, imita lana iar fibrele poliesterice, bumbacul. Pentrudiminuarea inconvenientelor care apar la utilizarea acestora la fabricarea imbracamintei,inconveniente legate mai ales de caracterul lor hidrofob, ele se utilizeaza de multe ori inamestecuri cu fibrele naturale al caror aspect imiteaza.