TEMA PROIECTULUI

„ ANALIZA OPERAŢIEI DE ŢESERE”

 CUPRINS

Argument

Capitolul I Tehnologii de obţinere a ţesăturilor

1.1. Clasificarea ţesăturilor
1.2. Procese de prelucrare a firelor pentru ţesere
1.3. Operaţii de pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor)

Capitolul II Operaţia tehnologică de ţesere

2.1. Clasificarea maşinilor de ţesut
2.2. Schema procesului de ţesere
2.3. Desfăşurarea procesului de ţesere
2.3.1. Deplasarea longitudinala a urzelii si a ţesăturii
2.3.2. Mişcarea pe verticala a urzelii-formarea rostului
2.3.3. Inserarea si integrarea firului de bătătura în rost

Bibliografie

2
 ARGUMENT

Îmbrăcămintea reprezintă totalitatea produselor realizate pentru acoperirea,

înfrumuseţarea şi protejarea corpului uman de o serie de factori externi, cu care acesta
vine în contact.
Materialele de bază folosite pentru confecţionarea produselor de îmbrăcăminte
sunt: ţesăturile, tricoturile, pielea, înlocuitorii de piele, blănurile naturale şi artificiale.
Dintre acestea o importanţă deosebită o au ţesăturile, care se folosesc pentru obţinerea
unei game foarte largi de articole de îmbrăcăminte.
Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin încrucişarea perpendiculară a doua
sisteme de fie: sistemul de fire de urzeală, dispus longitudinal şi sistemul de fire de
bătătură, dispus transversal.
Distribuţia firelor pentru realizarea principalelor categorii de produse textile arată
că: - 70 % sunt destinate ţesăturilor;
- 16 % sunt destinate tricotajelor;
- 10 % sunt destinate pentru obţinerea covoarelor;
- 4 % pentru materialele neconvenţionale.
Această proporţie evidenţiază importanţa deosebită a ţesăturilor.
Ţesăturile se realizează cu ajutorul maşinilor de ţesut; domeniul lor de utilizare
este determinat de natura firelor din care sunt obţinute, de lăţime, de masa specifică, de
structură şi de modul de finisare.
Proiectul cu tema „Analiza tehnologică şi cinematică a operaţiei de ţesere” are ca
scop prezentarea proceselor de pregătire pentru ţesere a firelor şi analiza operaţie de
ţesere propriu – zisă.
În capitolul I – „Tehnologii de obţinere a ţesăturilor” sunt prezentate, pentru
început, criteriile de clasificare a ţesăturilor pentru a evidenţia astfel, diversitatea
acestor produse textile. Clasificarea ţesăturilor se poate face în funcţie de natura
materiei prime, în funcţie de destinaţie şi în funcţie de aspect.
Procesul tehnologic de ţesere reprezintă succesiunea operaţiilor de transformare a
firelor în ţesături.
3
 Procesul tehnologic de ţesere cuprinde două grupe de operaţii: operaţii de
pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor) şi operaţia de ţesere propriu-zisă
Procesele de prelucrare a firelor de urzeală şi de bătătură cuprind atât operaţii
comune, cât şi operaţii diferite, specifice destinaţiei - în funcţie de tipul ţesăturii.
Astfel, firele de urzeală sunt bobinate, reunite (dublate) şi răsucite, urzite,
încleiate, năvădite, lipite sau îndoite, iar firele de bătătură sunt bobinate şi canetate.
Numărul de operaţii din cadrul procesului tehnologic de ţesere este determinat de
asemenea, de felul ţesăturii. Calitatea ţesăturii obţinute depinde, în mare măsură, de
calitate operaţiilor de pregătire a firelor pentru ţesere.
Principalele operaţii din cadrul procesului tehnologic de ţesere sunt prezentate în
finalul capitolului I al acestei lucrări.
In capitolul II este analizata operaţia tehnologică de ţesere. Pentru obţinerea
ţesăturilor se utilizează maşinile de ţesut care din punct de vedere constructiv şi al
performanţelor tehnice sunt foarte diferite.
Indiferent de performantele tehnice ale maşinii folosite, principiul de ţesere este
acelaşi. Procesul de ţesere este analizat din punct de vedere tehnologic şi cinematic, pe
baza schemei tehnologice a maşinii de ţesut „Textima” care are următoarele mecanisme
principale: - mecanisme de deplasare longitudinala a urzelii si a ţesăturii;
- mecanisme pentru deplasarea pe verticala a firelor de urzeala;
- mecanisme de inserare a firului de bătătura;
- mecanisme de integrare a firului de bătătura in structura ţesăturii.
Toate mecanismele maşinii de ţesut primesc mişcarea de la arborele principal,
care la rândul lui primeşte mişcarea de la motor, prin intermediul unor curele sau roţi
dinţate.
În finalul ultimului capitol sunt prezentate mecanismele funcţionale ale maşinilor
de ţesut care, pentru obţinerea ţesăturii, trebuie sa asigure corelarea următoarelor
mişcări:
 deplasarea longitudinala a urzelii si a ţesăturii;
 mişcarea pe verticala a urzelii-formarea rostului;
 lansarea suveicii si inserarea firului de bătătura in rost;
 integrarea firului de bătătura in rost lângă firul introdus anterior.

4
 CAPITOLUL I
TEHNOLOGII DE OBŢINERE A ŢESĂTURILOR

1.1. Clasificarea ţesăturilor

Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin încrucişarea perpendiculară a două
sisteme de fire:
 sistemul de fire de urzeală (urzeala „U”) – sistem de fire longitudinal
 sistemul de fire de bătătură (bătătura „B”) – sistem de fire transversal

Condiţia obligatorie pentru obţinerea unei ţesături este trecerea alternativă a

firelor de bătătură peste şi sun firele de urzeală şi invers.
În ţesătorie se obţin ţesături crude.
În funcţie de destinaţie şi de natura materialului, ţesăturile crude sunt supuse unor
operaţii de finisare care au ca scop:
- obţinerea unor noi proprietăţi
- îmbunătăţirea aspectului exterior al ţesăturilor

Ţesăturile sunt diverse şi se clasifică după următoarele criterii:

1. După natura materiei prime:

• ţesături din fire de bumbac şi tip bumbac;
• ţesături din fire de lână şi tip lână;
• ţesături din fire de in şi cânepă;
• ţesături din fire de mătase şi tip mătase.

5
 2. După destinaţie:
• Ţesături pentru îmbrăcăminte.
• Ţesături pentru prosoape, halate de baie.
• Ţesături decorative şi pentru tapiţerie: stofe de mobilă, cuverturi, pături, perdele,
draperii, feţe de masă.
• Ţesături pentru acoperitori de pardoseală: covoare, mochete, carpete, preşuri.
• Ţesături pentru furnituri: căptuşeală, întărituri, inserţii pentru gulere manşete,
ţesături pentru feţe încălţăminte de vară şi sport, căptuşeli pentru încălţăminte.
• Ţesături pentru ambalaje şi articole de camping: pânză pentru ambalaj, saci,
rucsacuri, corturi, prelate, hangare;
• Ţesături tehnice: postavuri, filtre, reţele cord, furtun de incendiu, benzi
transportoare, curele de transmisie, ţesături pentru legătorie,ţesături suport pentru
muşamale, linoleum, înlocuitor de piele.
• Ţesături pentru pansamente şi comprese.

3. După aspect:
• Ţesături crude – care nu necesită finisare;
• Ţesături albite –care au fost supuse operaţiei de albire;
• Ţesături „uni” – se prezintă într-o singură culoare:albe sau vopsite;
• Ţesături imprimate – sunt ţesături cu desene complicate,cu contururi precis
delimitate şi cu un colorit variat şi strălucitor;
• Ţesături cu efect de culori – sunt obţinute din fire colorate în urzeală şi bătătură,
formând dungi, carouri sau diferite figuri;
• Ţesături cu bucle – sunt ţesături la care firele formează bucle pe o parte sau pe
ambele părţi ;
• Ţesături scămoşate – sunt ţesăturile care prezintă un strat de fibre omogen la
suprafaţă, pe o parte sau pe ambele părţi;
• Ţesături cu două feţe – sunt ţesăturile la care nu există diferenţă de aspect,
putând fi folosite pe ambele părţi;
• Ţesături Jacard – sunt ţesăturile cu desene foarte complicate, realizate prin
modul de legare a firelor, combinat cu efecte de culoare.

6
 1.2. Procese de prelucrare a firelor pentru ţesere

Procesul tehnologic de ţesere reprezintă succesiunea operaţiilor de transformare a

firelor în ţesături.
Procesul tehnologic de ţesere cuprinde:
a) Operaţii de pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor) – prin care se
îmbunătăţeşte calitatea firelor şi se realizează trecerea lor pe formate specifice
procesului de ţesere: bobine, urzeli , canete. Astfel:
- firele de urzeală sunt bobinate, reunite (dublate) şi răsucite, urzite, încleiate,
năvădite ;
- firele de bătătură sunt bobinate şi canetate.

b) Operaţia de ţesere propriu-zisă – prin care se obţine ţesătura.

Procesele de prelucrare a firelor de urzeală şi bătătură cuprind atât operaţii
comune, cât şi operaţii diferite, specifice destinaţiei - în funcţie de tipul ţesăturii.
Numărul de operaţii din cadrul procesului tehnologic de ţesere este determinat de
asemenea de felul ţesăturii.
Pentru ţesăturile albite sau vopsite în bucată, procesul tehnologic de obţinere a
firelor este mai scurt. Firele de urzeală sunt mai solicitate în procesul de ţesere, din care
sunt supuse la mai multe operaţii de pregătire.
Ordinea şi numărul operaţiilor de pregătire a firelor pentru ţesere depind de:
• natura firelor prelucrate (tip bumbac, tip in, tip lână sau chimice);
• structura firului (simplu sau răsucit);
• formatul sub care se prezintă firele în ţesătorie (ţevi, sculuri, bobine);
• contextura şi destinaţia ţesăturii.
Schema generală a unui proces de ţesere include:
- succesiunea operaţiilor de pregătire a firelor de urzeală;
- succesiunea operaţiilor de pregătire pentru firele de bătătură;
- procesul de ţesere propriu-zis.

7
Procese de prelucrare a firelor pentru ţesere

8
 RECEPŢIA FIRELOR

FIRE DE FIRE DE
URZEALĂ BĂTĂTURĂ

BOBINARE BOBINARE

BOBINARE
MOALE
BOBINARE
DUBLARE MOALE

VOPSIRE

RĂSUCIRE VOPSIRE
REBOBINARE

REBOBINARE
CANETARE

URZIRE

ÎNCLEIERE

NĂVĂDIRE

ŢESERE

CONTROL ŢESĂTURII

FINISAREA ŢESĂTURII

9
 1.3. Operaţii de pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor)

Operaţiile de pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor) – au ca scop se

îmbunătăţirea calităţii firelor şi trecerea acestora de pe formate specifice procesului de
ţesere: bobine, urzeli canete.
Procesul tehnologic de ţesere pentru obţinerea ţesăturilor din fire
simple cuprinde următoarele operaţii:
1. Bobinarea firelor – este operaţia tehnologică prin care firele sunt trecute de
pe ţevi sau sculuri pe bobine sau mosoare.
Scopul bobinării este obţinerea unor formate, bobine sau mosoare cu lungimi
mari de fir, ce asigură o funcţionare mai îndelungată a maşinilor de urzit sau canetat,
unde firele sunt prelucrate ulterior.
De asemenea, la bobinare se urmăreşte şi eliminarea defectelor firelor produse în
timpul filării (porţiuni groase,corpuri străine,noduri), care ar provoca ruperi în procesul
de ţesere. Se realizează, totodată parafinarea şi tratarea antistatică a firelor, reducând,
astfel, solicitările din timpul ţeserii.

2. Dublarea şi răsucirea firelor – au rolul de uniformizare şi consolidare a

firelor (fire fine) şi de îmbunătăţire a performanţelor de prelucrare.

3. Urzirea firelor – se face prin înfăşurarea paralelă,sub tensiune şi de lungime

constantă,cu depunere echidistantă pe un suport cilindric denumit sul de urzeală.

4. Încleierea firelor de urzeală – vizează protejarea firelor faţă de solicitările

mecanice din timpul procesului tehnologic de ţesere, prin depunerea unei pelicule de
apret la suprafaţa firului.

5. Năvădirea firelor de urzeală – constă în trecerea firelor de urzeală prin

lamelele sistemului de control, cocleţii iţelor şi spată, într-o anumită ordine pentru a
obţine contextura dată. În cazul în care pe aceeaşi maşină de ţesut se va prelucra aceeaşi
ţesătură, năvădirea este înlocuită prin lipirea sau înnodarea urzelii noi de urzeala veche.

10
 6. Canetarea firelor de bătătură constă în trecerea firului de bătătură de pe
bobine pe canetă, care are dimensiunile adecvate interiorului suveicii. Această operaţie
lipseşte la maşinile de ţesut pneumatice şi hidropneumatice respectiv maşinile care
lucrează cu microsuveică, alimentarea făcându-se de pe bobine de mare capacitate.

7. Ţeserea se face prin mai multe faze ca:

- alimentarea urzeli în zona de ţesere;
- formarea rostului;
- integrarea firului de bătătură;
- tragerea ţesăturii în zona de formare.

11
 CAPITOLUL II
OPERAŢIA TEHNOLOGICĂ DE ŢESERE

Operaţia de ţesere consta în trecerea alternativă a firelor de urzeala pe deasupra şi

pe dedesubtul firelor de bătătura, după legea impusa de legătura proiectată. Se
utilizează maşinile de ţesut care din punct de vedere constructiv şi al performanţelor
tehnice sunt foarte diferite.
2.1 Clasificarea maşinilor de ţesut
Ţinând seama de varietate materiilor prime folosite si de diversitate de produse
ţesute solicitate de piaţa, maşinile de ţesut utilizate pot fi:
• după forma constructiva: - maşinile de ţesut clasice (mecanice sau automate);
- maşinile de ţesut speciale (pneumatice sau hidraulice)
• după material prima prelucrată: - pentru bumbac,
- pentru in şi cânepa,
- pentru fibre chimice;
• după destinaţia ţesăturilor: - maşini de ţesut pentru ţesături de îmbrăcăminte
- maşini de ţesut articole tehnice (curele, furtunuri);
- maşini de ţesut pentru covoare, plusuri;
• după lăţimea urzelii: - maşini de ţesut înguste (cu circa 1m lăţime);
- maşini de ţesut mijloci (cu circa 2 m lăţime);
- maşini de ţesut late (cu peste 2m lăţime);
• după felul mecanismului de formare a rostului:
- maşini de ţesut cu came si pedale;
- maşini de ţesut cu iţe;
- maşini de ţesut cu mecanism Jacard sau Verdol;
• după numărul si felul suveicilor: - maşini de ţesut cu suveica normala;
- maşini de ţesut cu 1, 2 sau mai multe suveici;
- maşini de ţesut cu microsuveică.

12
 2.2 Schema procesului de ţesere
Indiferent de performantele tehnice ale maşinii folosite, principiul de ţesere este
acelaşi.
Construcţia si funcţionarea maşinii de ţesut (fig. 2.1)
Firele de urzeala (2) se desfăşoară de sulul de urzeala (1), trec peste traversa de
spata (3), printre fusceii (4) (sau dispozitivul cu lamele), prin cocleţii aşezaţi pe iţele
(5). Prin ridicarea unor iţe şi coborârea altora, firele de urzeala se împart in doua
planuri, creându-se un spaţiu numit rost.
Prin rostul format este introdus firul de bătătura cu ajutorul suveici (6) sau al
altor dispozitive. Firul de bătătura depus in rost este condus spre gura ţesăturii si presat
cu ajutorul spetei (7), montata pe vatala (8).
După inserarea firului de bătătura in gura ţesăturii, iţele îşi schimbă din nou
poziţia, se formează un nou rost, iar ciclul de ţesere se repeta, formându-se un nou
element de ţesătura.
Elementul de ţesătura format este retras din gura ţesăturii, acesta trecând peste
traversa de piept (9), cilindrul trăgător (10) si se înfăşoară pe sulul de ţesătura (11).
Retragerea elementului de ţesătura şi înfăşurarea pe sul se realizează cu ajutorul
unor mecanisme care funcţionează într-o strânsă interdependenta.
Buna desfăşurare a procesului de ţesere este asigurata prin reglaje care permit
desfăşurarea urzelii de pe sulul de urzeala şi înfăşurarea ţesăturii pe sulul de ţesătura cu
o anumita tensiune. Aceasta este corelata cu parametrii tehnologici de proiectare.

13
 5

9
4 7
3 6

5
2 10
8

11

Fig. 2.1 Schema tehnologică a maşinii de ţesut TEXTIMA

1. sul de urzeală 7. spata

2. urzeala 8. vătala
3. traversa de spate 9. traversa de faţă
4. fuscei 10. cilindrul de tragere
5. iţe 11. sul de ţesătură
6. suveica
 2.3 Desfăşurarea procesului de ţesere
Toate mecanismele maşinii de ţesut primesc mişcarea de la arborele principal,
care la rândul lui primeşte mişcarea de la motor, prin intermediul unor curele sau roţi
dinţate.
Pentru obţinerea ţesăturii, mecanismele funcţionale trebuie sa asigure corelarea
următoarelor mişcări:
 deplasarea longitudinala a urzelii si a ţesăturii;

 mişcarea pe verticala a urzelii-formarea rostului;

 lansarea suveicii si inserarea firului de bătătura in rost;

 integrarea firului de bătătura in rost lângă firul introdus anterior.

Indiferent de construcţie, maşinile de ţesut sunt formate din următoarele părţi

principale:
• batiul sau scheletul de maşinii - format din pereţi si traverse de solidarizare pe
care sunt aşezate toate dispozitivele si mecanismele maşinii;
• mecanisme si dispozitive de acţionare;
• mecanisme principale:
- mecanisme de deplasare longitudinala a urzelii si a ţesăturii;
- mecanisme pentru deplasarea pe verticala a firelor de urzeala;
- mecanisme de inserare a firului de bătătura;
- mecanisme de integrare a firului de bătătura in structura ţesăturii;
• mecanisme de siguranţa si control;
• mecanisme si dispozitive speciale - care permit obţinerea unor structuri de
ţesături mai complicate si cu efecte de culoare.

2.3.1 Deplasarea longitudinala a urzelii si a ţesăturii

In timpul unui ciclu de ţesere, care corespunde la o rotaţie completa a arborelui
principal (360o) al maşinii de ţesut, se formează rostul, este inserat firul de bătătura,
apoi acesta este presat în gura ţesăturii, creându-se, astfel, un element de ţesătura.
Pentru obţinerea ţesăturii ciclul de ţesere se repeta.

15
 Pe măsura creării elementului de ţesătură se consumă o anumită lungime de
urzeală, care trebuie să se desfăşoare de pe sulul de urzeala, iar ţesătura formata să se
înfăşoare pe sulul de ţesătură. Deci pe măsură ce aceasta se formează, există o mişcare
de înaintare a urzelii şi de înfăşurare a ţesăturii.
Lungimea de urzeală ce se desfăşoară de pe sulul de urzeala este mai mare decât
lungimea ţesăturii ce se realizează si aceasta ca urmare a faptului că prin încrucişarea
firelor de urzeala cu cele de bătătura are loc scurtarea urzelii.
Pentru desfăşurarea corespunzătore a procesului de ţesere si obţinerea ţesăturii cu
desimea proiectata (fire/cm), urzeala este debitată de pe sulul de urzeală cu o tensiune
optimă; o valoare prea mare a tensiunii ar genera ruperi frecvente ale firelor de urzeală,
iar daca ar fi prea mică, rostul format nu va permite trecerea corespunzătoare a suveicii
prin el.
În timpul procesului de ţesere, tensiunea firelor variază astfel: are o anumita
valoare când rostul este închis, creşte când se deschide rostul şi are valoare maxima
când firul de bătătura este presat în gura ţesăturii. Aceasta se repetă la fiecare rotaţie a
arborelui principal.
Menţinerea tensiunii urzelii în limite admisibile procesului de ţesere se realizează
cu ajutorul unor mecanisme de construcţii diferite, în funcţie de tipul maşinii de ţesut si
de produsele care se obţin. Aceste mecanisme pot fi:
 mecanisme cu acţionare negativa, care produc debitarea urzelii în funcţie

de tensiunea create in urzeala în timpul ţeserii.

Lungimea debitata depinde de tensiunea existenta in fiecare moment.
Din aceasta grupa fac parte: - frânele cu reglare manuala,
- frânele automate
- frânele diferenţiale
- regulatoarele de urzeala;
 mecanisme cu acţionare pozitiva care produc debitarea constanta a urzelii

(lungimea urzelii debitate este aceeaşi în tot timpul ţeserii).

16
 2.3.2 Mişcarea pe verticala a urzelii - formarea rostului
Pentru formarea ţesăturii firele de urzeala urmează sa se încrucişeze cu cele de
bătătura. Pentru ca suveica sa poate trece printre firele de urzeala, acestea trebuie sa fie
ridicate si coborâte intr-o anumita ordine. Mişcarea pe verticala a urzelii este realizata
de mecanismul de formare a rostului care acţionează conform desenului legăturii.
In funcţie de cum se mişcă iţele pe verticala la formarea rostului, se pot obţine
rosturi superioare, rosturi inferioare si rosturi mixte (fig. 2.2)

Fig. 2.2 Formele rostului

a. rost superior
b. rost inferior
c. rost mixt

În timpul îndesării de către

vătală a firului de bătătura în gura
ţesăturii, rostul poate fi închis, deschis
si semideschis.
Mecanismul de formarea a rostului poate fi:
- cu came si pedale (inferioare si exterioare);
- mecanisme cu iţe (cu simpla si dubla mişcare);
- mecanisme Jacard sau mecanisme Verdol.
Mecanismele cu came - pot produce legături simple cu doua pana la patru iţe,
mecanismele cu iţe pot produce legături mai mari ce necesita un număr 24-32 iţe,
mecanismul Jacard poate produce ţesături cu desene mari (tablouri, peisaje).

Mecanismul cu came si pedale (fig. 2.3)- se foloseşte la ţeserea bumbacului si a

mătăsii si serveşte la obţinerea ţesăturilor cu legătura pânza.

17
 Fig 2.3 Mecanism de formare a
rostului cu came si pedale
1,2 - came
3 - arbore principal
4 – pedale
5 – iţe
6 – curele
7 – arbore de sprijin pentru scripeţi

La acţionarea unei pedale de către raza mare a unei came, pedala corespunzătoare
coboară, trăgând in jos iţa legata de pedala. In timp ce una din iţe coboară, cealaltă se
ridica.
Curelele de pe scripeţi sunt legate astfel încât atunci când una se desfăşoară,
cealaltă se înfăşoară: firele de urzeala năvădite intr-o iţa coboară, iar cele năvădite in
cealaltă iţă urcă, formând rostul pe unde trece suveica. Operaţia se repeta, iţele
mişcându-se tot timpul in sens contrar.

Mecanismele cu iţe pot fi:

• cu simpla mişcare, folosite la maşinile de ţesut grele de lâna: ciclul de evoluţie se
încheie la o rotaţie a arborelui principal;
• cu dubla mişcare, la maşinile de ţesut bumbac, mătase, in şi cânepă: ciclul de
evoluţie se încheie la doua rotaţii ale arborelui principal.

Mecanismul Jacard - deosebirea esenţiala a mecanismului Jacard faţă de

celelalte mecanisme cu iţe consta în aceea că rostul se formează fără iţe, fiecare fir de
urzeala din raport fiind mişcat separate cu ajutorul unor platine. Aceasta dă posibilitatea
sa se creeze un număr foarte mare de desene. Mecanismele Jacard pot fi cu rost mixt
sau cu rost superior, cu o prisma sau cu doua prisme, cu simpla sau dubla mişcare.
Mecanismul Verdol - foloseşte cartele din hârtie speciala ceruita. In timpul
funcţionarii, cartelele aleg doar acele, iar deservirea lor fata de cuţit se face cu ajutorul

18
unui grătar care are o mişcare rectilinie alternativă. Datorita acestui grătar cartela nu
este presată deloc şi poate fi mult mai subţire, fără sa fie perforate.

2.3.3 Inserarea si integrarea firului de bătătura în rost

La maşinile de ţesut clasice firul de bătătura este depus în rost cu ajutorul
suveicii. Acest principiu necesita o forţa mare pentru lansarea suveicii, consum mare de
energie, viteza redusa de trecere prin rost, lungime limitata a firului de bătătura, etc.
Ţinând cont de aceste dezavantaje, la maşinile moderne s-au adoptat noi principii
de depunere a firului de bătătura în rost, care duc la micşorarea timpilor de oprire, la
reducerea frecvenţei ruperilor si la mărirea productivităţii. Dintre acestea se amintesc:
- maşina de ţesut SULZER;
- maşina de ţesut NEWMAN;
- maşinile de ţesut pneumatice si hidraulice.
Suveica - îndeplineşte rolul de conducere a firului de bătătura în rost.
Suveica este un accesoriu important de care depinde calitatea ţesăturii. Se
confecţionează din lemn de esenţă tare.
Ţeava cu firul de bătătura este aşezată pe fusul (1). Fundul suveicii este prevăzut
cu o tăietura (2), care serveşte la eliminarea impurităţilor si la ridicarea fusului pentru
scoaterea ţevii goale si montarea unei noi ţevi cu fir de bătătura. Pe unul din pereţii
laterali, suveica este prevăzută cu unul, doua sau trei orificii conducătoare (3), acoperite
cu inele de porţelan, care servesc la frânarea firului de bătătura. Suveicile diferă în
funcţie de natura materiei prime si de felul maşinii de ţesut (mecanica, automata).

Fig. 2.4 Suveica

1 – fusul de montare a suveicii; 2 – tăietură; 3 – orificii conducătoare

19
 Deplasarea suveicii prin rost se realizează cu ajutorul mecanismului de lansarea a
suveici. Se cunosc mecanisme de lansarea sus, de lansare jos, arbitrara, mixta, speciala
si cu arcuri.
Mecanismul de lansarea (fig. 2.5) este acţionat de doua came montate pe un
arbore secundar, care lansează suveica în rost, alternative, dintr-o parte si cealaltă a
vătalei.
Indiferent de forma constructive, rolul acestuia este de inserare a firului de
bătătura in rost.

Fig. 2.5 Mecanism de lansare a

suveicii

1 – arbore secundar
2 – cama
3 – rola de bătaie
4- pârghie unghiulara
5 – piese din curea
6- piese de lemn
7 – piese din mase plastice
8 – sabia de bătaie
9 – picher
10 – suveica
11 - arc

Vatala - îndeplineşte următoarele funcţii:

 integrarea firului de bătătura in structura ţesăturii,

 menţinerea firelor de urzeala paralele,

 asigurarea desimii firelor de urzeala,

 ghidarea suveicii, prin rost etc.

La toate maşinile de ţesut mecanismele vatalei au construcţii asemănătoare, cu

mici particularităţi.

20
 Schema mecanismului vătalei la maşina de ţesut bumbac este prezentată în figura
2.6.
Punctul O1 reprezintă axa de oscilaţie a vatalei. Pe ambele picioare (1) ale vatalei,
in partea superioara este prinsa grinda (2), pe care se afla o plasa subţire (3) pe care
aluneca suveica (4) când trece prin rost. Spata (5) este prinsa în partea de jos în grinda
vatalei este transmisa de la arborele principal (9), prin intermediul manivelei (7) si al
bielei (8). Mişcarea de rotaţie este transformata în mişcare de oscilaţie cu ajutorul
mecanismului biela-manivela, care la înaintarea spre dreapta face posibila integrarea
firului de bătătura in gura ţesăturii, iar la deplasarea spre stânga, conduce suveica in
trecerea prin rost.

Fig. 2.6 Mecanismul vătalei

1 – picioare ale vatalei

2 – grinda
3 – placa
4 – suveica
5 – spata
6 – capacul vatalei
7 – manivela
8 – biela
9 – arbore principal

Cu ajutorul vătalelor care au de o parte şi de alta cate o căsuţă pentru fiecare

suveică, se pot ţese articole simple, uşoare, cu un singur fir de bătătura. Pentru
producerea ţesăturilor în carouri din fire cu torsiuni, fineţi si culori diferite, vatala
trebuie sa fie dotata cu mecanisme principale (cu căsuţe schimbătoare), pentru mai
multe suveici cu anumite feluri de fir, intr-o anumita ordine.

21
 BIBLIOGRAFIE

1. Cioară, I., Ursache, M. – Ingineria proceselor textile, Editura “GH. Asachi”,

Iaşi, 2000

2. Merticaru V. – Materii prime textile - manual pentru clasa a XI-a , Editura

Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001

3. Spanţu C. – Tehnologii textile - manual pentru clasa a XI-a , Editura

Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2002

4. Rodica Harpa - Tehnologia filării şi ţeserii. Tehnologia tricotării şi

confecţionării, Editura Performantica, Iaşi, 2006

22
 Procese de prelucrare a firelor pentru ţesere

RECEPŢIA FIRELOR

FIRE DE FIRE DE
URZEALĂ BĂTĂTURĂ

BOBINARE BOBINARE

BOBINARE
MOALE
BOBINARE
DUBLARE MOALE

VOPSIRE

RĂSUCIRE VOPSIRE
REBOBINARE

REBOBINARE
CANETARE

URZIRE

ÎNCLEIERE

NĂVĂDIRE

ŢESERE

CONTROL ŢESĂTURII

23
FINISAREA ŢESĂTURII
Procesul tehnologic de ţesere pentru obţinerea
ţesăturilor din fire simple

24