Tema lucrarii:

Proiectarea tesaturilor

Plan tematic
Argument:
Capitolul I: Materii prime
Capitolul II: Procese tehnologice de obtinere a
tesaturilor
Capitolul III: Legaturi de tesaturi
3.1 Legaturi fundamentale
3.2 Legaturi derivate
Capitolul IV: Utilizarile tesaturilor
Bibliografie
Anexe

Capitolul I: Materii prime

Firele textile reprezinta materia prima de baza a industriilor
textile.
Clasificarea schematica a firelor:
Fire omogene: Fire realizate
dintr-un singur tip de fire

Dupa
compozitie
Dupa modul de
obtinere
Fire pieptanate
Fire cardate
Fire de vigonie

Dupa structura

Fire mixte: Fire realizate din

amestecuri de fire de natura
diferita sau prin rasucirea mai
multor fire

Dupa densitatea de
lungime
Fire fine
Fire de finete medie
Fire groase

Dupa structura de
finisare
Fire crude

Fire simple

Fire albite

Fire multiple

Fire mercerizate

Fire de efect

Fire vopsite

Dupa destinatie

Pentru tesaturi
Pentru tricoturi
Pentru ata de cusut si brodat
Pentru perdele, dantele
Pentru tesaturi tehnice
Pentru sfori, cabluri

Clasificarea firelor:
In functie de materia prima folosita: fire de bumbac si tip bumbac;
fire de lana si tip lana; fire de in si tip in; fire de matase si tip
matase.
Din punct de vedere al omgenitatii materiei prime: fire omogene
obtinute dintr-un singur tip de material; fire omogene, fire
omogene obtinute din doua sau mai multe tipuri de material
In functie de structura: fire simple, multiple, rasucite

1. Fire simple: rezultate dintr-un singur proces de torsionare si au drept

elemente constitutive directe.
In functie de lungimea firelor, ele pot fi:
Fire filate, fire discontinue (naturale sau chimice)
Fire mixte, fibre filamentare (miezul firului)
Fire filamentare, fibre continue (chimice)

2. Fire multiple sau rasucite rezultate din alcatuirea sau rasucirea firelor
simple.
Acestea sunt:
Fire rasucite obisnuite, realizate din fire simple identice
Fire cablate, formate din mai multe fire multiple alcatuite
3. Fire de efect rezultate prin:
Rasucirea uniforma a mai multor fire simple care difera prin
structura, grosime, culoare.
Rasucirea neuniforma a mai multor fire simple, identice sau
diferite
In functie de tratamentul de finisare firele pot fi:

netede (crude)

tratate chimic (vopsite, albite

etc)
In functie de marimea unor caracateristici: rezistenta, finetea, grad de
impuritati, defecte firele se clasifica in fire de:
Calitatea I
Calitatea II
Defecte
In functie de finetea firelor se clasifica in:

fire fine

fire de finete medie

fire groase
Finetea se poate exprima in Ttext Tden sau Nm.
Firele pot fi obtinute industrial prin procesul de finisare clasic:
pieptanate, semi-pieptanate, cardate, de vigonie.

Capitolul II: Procese tehnologice de obtinere a

tesaturilor
I.

Operatii tehnologice de pregatire a firelor de urzeala si de

batatura
1) Bobinarea, dublarea si rasucirea sunt operatii tehnologice de
finisare mecanica a firelor. Aceste operatii se pot realiza in
filaturi si firele finisate sunt livrate tesaturilor sub forma de
bobine cu fire simple sau rasucite.
I.1 Bobinarea este operatia de pregatire sau tesere si are ca scop:
a) trecerea firelor de pe formate mici pe formate mari, capabile
sa inmagazineze lungimi mari de fire care sa asigure
functionarea neintrerupta, indelunga a masinilor care
prelucreaza ulterior aceste fire
b) eliminarea defectelor firelor produse in timpul filarii prin
utilizarea cusaturilor de fire
c) eliminarea portiunilor slabe de fire torsionate prin
tensionarea firelor in timpul bobinarii
d) realizarea unei infasurari care sa asigure parametrii de lucru
corespunzatori la materialele urmatoare de pe fus.

Bobinarea se realizeaza pe masini de bobinat care sunt prevazute cu o

serie de dispositive si mecanisme.
Dispozitive suport pentru sustinerea formatelor de
alimentare
Mecanisme de infasurare ca asigura infasurarea firului pe
bobina
Dispozitive de control curatare
Dispozitive de torsionare cu rol de uniformizare a tesaturilor
firului de infasurare si a realiza controlul tensiunii firului prin
inlaturarea zonelor slab tensionate
Dispozitive de lubrifiere a firului cu rolul de a aplica o
prelucrare de lubrifiant firului pentru scaderea coeficientului
de frecare a firelor in timpul prelucrarii

I.2 Dublarea este reunirea a doua sau mai multe fire si infasurarea
pe un format de tip bobina. Dublarea se poate efectua direct
prin unirea a doua patru fire simple de pe compusele livrate
de la masina de filat cu inele, sau de pe bobinele rezultate de
la masina de bobinat. Firele desfacute de pe bobine, asezate in
suporturi speciale trec prin dispozitive de conducere, de
tensionare, de curatare, de control, infasurandu-se reunite pe
bobine.
I.3 Rasucirea este operatia de torsionare a unor fire dublate in
scopul obtinerii unui fir rasucit, mai rezistent si mai uniform.
Firele rasucite pot fi obisnuite si de efect. Firele rasucite
obisnuite sunt alcatuite din fire simple identice din toate
punctele de vedere. Toate celelalte fire ale caror componente
difera intre ele fie chiar printr-o caracteristica sunt considerate
fire de efect. Pentru anumite articole, in special tehnologice
firele obtinute la o prima rasucire se reunesc si apoi se
rasucesc din nou. Aceasta a doua rasucire se numeste cablare,
iar firul rezultat se numeste cablat. Rasucirea se poate executa
in doua sensuri, notate cu S sau Z, in vederea caracteristicilor
structurii tesute ce urmeaza a fi rezultate. Rasucirea se
realizeaza pe masini de rasucit, care se aseamana cu masinile
de filat de la care lipseste trenul de laminat.
2) Urzirea
Operatia de urzire consta in dispunerea uniforma si paralela a
firelor pe o suprafata plana si infasurarea acestora cu tensiune
constanta, pe un sul. Semifabricatul obtinut se numeste urzeala.
Urzeala se caracterizeaza prin: natura, finete si ordinea de asezare a
firelor. Numarul firelor de urzeala sau dimensiunea firelor pe zece
centimetri determina lungimea tesaturii si masa pe metrul linar.
Lungimea urzelii si ordinea de asezarea a firelor se stabilesc in functie
de marimea bucatilor de tesatura respectiv de comanda beneficiarului.
3) Incleierea
Prin incleierea firelor se urmareste protejarea firelor fata de
solicitarile mecanice din timpul procesului tehnologic de tesere.
Operatia de incleiere consta in depunerea unei pelicule de apret la
suprafata firului. Eforturile la care sunt supuse firele in timpul teserii,

intinderi, indoiri, frecari se obosesc la urzeala si in final acestea s-ar

putea rupe.
Concomitent are loc si miscarea alungirii la rupere ca urmare a
blocarii firelor de catre aparat. Incleierea este necesara firelor de
urzeala simple de bumbac, tip lana cardata pieptanata, fire de matase
si chimice.
Apretul sau flota de incleiere se compune din mai multe substante
grupate in: substante de liniere, neturalizatori, inmuianti, substante
hidroscopice, substante antiseptice, apa. Dispunerea flotei de incleiere
pe urzeli se face pe masina de incleiat. Aceasta are patru zone
principale pentru desfasurarea de la sulurile de alimentare incleiate cu
apret uscare pentru eliminarea solventului si formarea pleurei si
infasurarea urezlilor incleiate.
4) Navadirea
Este ultima operatie la care sunt supuse firele de urzeala inainte de a fi
prelucrate pe masini de tesut. Acestea consta in:
- trecerea firelor de urzeala prin laminare care permite controlul
ruperii firelor la masina de tesut
- trecerea firelor prin colectii sau al mecanismelor jocard prin care se
formeaza rostul in care se va depune firul de batatura
- trecerea firelor prin casutele spatelui pentru departarea firelor de
batatura si formarea elementului de tesatura
5) Canetarea
Este operatia tehnologica de pregatire a firelor de batatura. Firele
destinate bataturii se prezinta in tesatorie sub forme foarte diferite:
tevi, sculuri, mosoare sau bobine. Canetarea firelor de batatura consta
in trecerea firului de pe formatul initial pe un format de dimensiuni
adecvate interiorului suveicii, numite caneta sau teava de bobinare.
II.

Teserea

Operatia de tesere consta in trecerea alternativa a firelor de

urzeala pe deasupra si dedesuptul firelor de batatura dupa legarea
impusa de legatura proiectata.

Pentru incrucisarea in unghi drept, intr-o anumita ordine, pentru tesere

sunt necesare urmatoarele trei faze distincte:
formarea rostului
insemnarea firelor de batatura
indesarea firului de batatura, tragerea tesaturii in zona de
formare si alimentarea urzelii in zona de tesere
Retragerea elementului de tesatura si infasurarea pe sul se
realizeaza cu ajutorul unor mecanisme care permit diferite viteze, in
functie de desimile in batatura pe care vrem sa le realizam.
Prin desfasurarea procesului de tesere este asigurata de
mecanismele care permit desfasurarea urzelii pe sulul de tesatura cu o
anumita tensiune.
Procesul de tesere realizat dupa acest principiu foloseste masinile
de tesut numite clasice sau razboaie de tesut clasice.
Acest principiu de tesere asemanator cu cel pentru teserea
manuala. Razboiul de tesut manual este utilizat si acum pentru
realizarea formatelor material destinate costumelor populare sau a
covoarelor cu motive traditionale a divereselor articole ornamentale.
Procesul tehnologic industrial presupune utilizarea unor masini
performante din punct de vedere al parametrilor de lucru cat si al
posibilitatilor tehnologice: masini de tesut fara suveica si masini
speciale de cusut.
Masinile speciale de tesut se folosesc pentru producerea catifelei
si a plusurilor, pentru tesaturile cu bucle sau pentru tesaturile duble.
Cele mai performante masini de tesut care au cea mai larga utilizare
sunt masinile de tesut fara suveica.
Masinile de tesut fara suveica utilizate in industrie sunt:
de tipul la care batatura este luata de pe bobina mare si
introdusa in rost cu ajutorul a doua verige pozitionate pe
ambele parti ale masinii
consemnarea pnemuatica a firelor de pe batatura in rost
consemnarea hidraulica a firului de batatura in rost

Capitolul III: Legaturi de tesaturi

Raportul de legare R: reprezinta numarul de fire de urzeala si de
batatura dupa care felul de legare al firelor se repeta identic.
Raportul de legare in urzeala notat cu Ru si raportul firelor de batatura notat
cu Rb. Efectul unei legaturi este evidentiat pe fata unei tesaturi. Din punct
de vedere al efectului, legaturile pot fi:
Cu efect de urzeala
Cu efect de batatura
Legaturi simple fundamentale
diagonal
atlas

panza

 derivate rips de urzeala si de batatura, panama

diagonal intarit, ascutit, mutat, incrucisat si umbrit
atlas intarit, compus, umbrit adaugat neregulat
III.1 Legaturi fundamentale sunt legaturile la care in limitele raportului de
legare, fiecare fir de urzeala are un singur punct de legare cu firele de
batatura si cu fiecare fir de urzeala are un singur punct de legare cu firele
de batatura.
Legaturile fundamentale sunt legaturi cu rapoarte de legare mici
a) legatura panza cu raport 2/2
b) legatura diagonal cu cel mai mic raport 3/3
c) legatura atlas cu cel mai mare raport 5/5

a) Legatura panza este cea mai simpla legatura si se caracterizeaza prin

raportul de legare Ru = Rb = R = 2 si deplasarea Su = Sb = 1.

b) Legatura diagonal da tesaturi un aspect cu dungi paralele. Este diferita

prin raportul de legare Ru = Rb = R = 3 si deplasarea Su = Sb = +/- 1
Pot fi cu incleiere spre stanga S 1 spre dreapta Z + 1
Legatura diagonal este

cu efect de batatura

cu efect de urzeala

Legatura diagonal inclinat spre dreapta

Legatura diagonal inclinata spre stanga

Legatura diagonala cu efect de urzeala

Legatura diagonala cu efect de batatura

c) Legatura atlas da tesaturii un aspect neted si lucios. Este diferita prin
raportul de legare Ru = Rb = R = 5 si deplasarea 1 < S < R-1

III.2 Legaturi derivate

Se obtin din legaturi fundamentale prin adaugarea sau suplinirea unor
puncte de legare.
Legaturi derivate folosite:
a) legaturi derivate din legatura panza
b) legaturi derivate din legatura diagonal
c) legaturi derivate din legatura atlas
a) Legaturi derivate din legatura panza se obtin prin extinderi
- longtudinale: legatura rips de urzeala
- transversal: legatura rips de batatura
- directionale: legatura panama
Legatura rips de urzeala se obtine prin introducerea in fiecare rost a doua
fire de batatura cu aceasi evolutie de formare pe fata tesaturii o dunga
transversal.

Legatura rips de batatura se obtine prin trecerea unui fir de batatura peste
si pe sub doua sau mai multe fire de urzeala si formeaza un aspect de dungi
longitudinale.

Legatura panama se obtine din legatura panza. Legatura panama

poate fi:
Legatura panama neregulat

Legatura panama regulat

b) Legaturi derivate din diagonal

Diagonalul intarit se obtine prin adaugarea de puncta sau linii sau puncta si
linii

Legatura diagonal intarit cu un punct de legare.

Legatura diagonal cu linie de legare

Legatura diagonal cu un punct si cu o linie de legare

Legatura diagonal ascutit combina un diagonal spre stanga sau spre dreapta
Diagonal ascutit poate fi: longitudinal si transversal

Legatura diagonal ascutit.

Legatura diagonal ascutit longitudinal

Legatura diagonal ascutit transversal

Legaturi derivate din legatura atlaz atlaz adaugat
- atlaz neregulat

Legatura atlaz neregulat

Capitolul IV: Utilizarile tesaturilor

Tesaturile reprezinta o categorie de produse textile de o foarte mare

varietate si care prin proprietatile lor isi gasesc cele mai diverse untilitati
Aceste produse se reprezinta sub forma de foi plane sau suprafete mari
elastice fixe obtinute prin incrucisarea unor sisteme de fire dispuse
longitudinal(urzeala) cu un sistem de fire paralel dispuse in transversal
(batatura) dupa anumite modele in functie de modul de obtinere se disting:
tesaturi simple (cu o singura urzeala si o singura batatura) si tesaturi
compuse (cu doua sau mai multe urzeli sau bataturi).