Imbracamintea civilizatiilor antice

pagina realizata dupa un material trimis de NymfadoraTonks

Mesopotamia
Imbracamintea sumerianului obisnuit era simpla si sumara, mai ales vara. Iarna
se purta un cojoc mitos de oaie. Chiar si barbatii din clasele avute sunt
reprezentati cu bustul complet gol,iar in jurul coapselor un fel de fusta scurta.
Femeile purtau rochii lungi pana la glezne. Regele imbraca o tunica, stransa la
mijloc cu o centura.

Mai tarziu cand mestesugul s-a dezvoltat a aparut o mare varietate in imbracaminte.
Barbatii purtau in mileniul al-3-lea o tunica cu maneci scurte si pana deasupra
genunchilor si o curea. Bogatasii purtau peste tunica si o mantie. Rochiile femeilor erau
mai variate : cu maneci sau fara, stramte sau largi dar de obicei se purtau cele ce nu
scoteau in evidenta formele corpului.

Intr-o epoca mai tarzie regele si demnitarii aveau haine ornate cu felurite garnituri,
broderii, galoane in culori si forme variate. Ca incaltaminte se purtau sandale de piele sau
de scoarta de copac, insa majoritatea umblau desculti.

Egipt
Imbracamintea era foarte sumara. Se purta bustul gol si o perizoma, un fel de fusta scurta,
iar in Regatul Nou se purta si o camasa scurta. Femeile purtau camasi lungi pana la
glezne prinse cu bretele, doar albe, doar zeii purtau haine colorate. Slujnicele aveau
bustul gol, iar dansatoarele apareau complet goale.

Incaltamintea putea fi confectionata din impletitura vegetala sau din piele, dar majoritatea
erau desculti. Preotii nu purtau articole din piele. La inceputul Regatului mediu au aparut
haine specifice functiilor si profesiunilor : vizirul purta o camasa lunga pana la glezne,
preotii o perizoma si o esarfa pe piept, militarii o perizoma si o bucata triunghiulara de
material, iar regele o perizoma din piele cu panglici decolorate.

Apoi au inceput sa apara peruci, bijuterii (diademe, bratari, coliere, inele, pectorali) si
panglici colorate.

Israel
Aici se purta un fel de mantie necroita, din stofa groasa de lana. Mantia femeii era mai
lunga si mai ornamentata. Sub mantie, era o camasa de lana sau de panza, cu maneci,
lunga pana la genunchi si un brau de piele. Pe cap se purta un triunghi de stofa. Se purtau
sandale (a umbla descult era un semn de mare saracie).
India
In Sud toti umblau desculti si cu bustul gol. Daca se purtau sandale erau din
impletituri vegetale sau panza. Pe cap barbatii au adoptat portul turbanului.
Turbanul era confectionat dintr-o bucata de panza de 20 m. In Nord insa a
aparut diferentierea pe profesiuni. Soldatii purtau o jacheta cu maneci scurte;
Vanatorii si pescarii imbracaminte de protectie; brahmanii si pustnicii purtau
haine din frunze si scoarta de copac.

Buddhisti purtau un sort vechi sau pictat cat mai neplacut. Mai tarziu purtau un vesmant
din 3 bucati de stofa bruna-galbuie. Femeile purtau o haina din matase fina necroita, sari,
care scoate in evidenta formele corpului.

In India hainele aveau rolul de a indica pozitia economica si sociala, de a ascunde defecte
sau de a evidentia frumusetea corpului.

China
Hainele chinezilor nu au variat prea mult in ciuda deosebirilor sociale, politice sau
profesionale. Materialul folosit era in principal fibre de plante sau de matase.

Omul de rand purta un pantalon si o tunica alba. Iarna se imbracau pana la 13 tunici.
Femeile de la tara purtau pantaloni, iar cele de la oras o camasa lunga.

Oamenii fara rang aveau doar haine albe sau negre fiind obligati de lege. Hainele nu
scoteau in evidenta formele corpului, nu aveau buzunare dar aveau maneci largi. Nimeni
nu umbla descult, cu exceptia preotilor buddhisti. Incaltamintea era facuta din tesatura
groasa din canepa, din piele tabacita sau matase. Cei bogati purtau coturni inalti. Nimeni
nu umbla cu capul descoperit. Se purta o caciula de blana, palarii vegetale, bonete sau
turbane care indicau pozitia sociala.

Se punea mare pret pe centura cu pafta de bronz, argint, jad, fildes sau aur. Se purtau
deasemenea umbrele de matase.

Japonia
Omul din popor purta un pantalon strans deasupra pulpei, o bluza, o vesta
larga stransa la gat. Totul de culoare inchisa rosie, indigo sau violet. De
obicei se umbla descult si cu capul gol, dar se putea purta , mai rar, o
palarie neagra ca o scufie, sandale de pai ori saboti de lemn. Se purtau
umbrele de hartie sau panza.

Femeile purtau un simplu kimono cu maneci scurte, strans la mijloc cu

un cordon ingust si un sort. Nobilii aveau o eticheta de respectat. Ei
purtau o haina foarte lunga cu maneci si mai largi (in functie de rang), pantaloni ca o
fusta si o boneta neagra (variind culoarea si forma dupa rang). Cu cat hainele erau mai
lungi cu atat rangul era mai mare.
Mai tarziu a aparut moda in care se purtau multe kimonouri unul peste altul. Femeile
purtau 20 de kimonouri, pantaloni lungi, un cordon lat care se lega la spate in functie de
varsta si pozitie sociala; totul in culori acordate cu florile anotimpului respectiv.

Imperiul Aztec
Barbatii purtau o fasie de stofa cu marginile bogat ornamentate. Femeile purtau o fusta
lunga pana la glezne incheiate in falduri bogate legata cu un cordon. Pe post de bluza
purtau un poncho. Ca incaltaminte purtau sandale din tesatura de fibre de agave.

Nu numai materialul intr-un determinat fel ornamentate indicau rangul, casta, pozitia
sociala, ci si tatuajul, pieptanatura sau podoabele.

Grecia
Oamenii cu rang se deosebeau foarte putin cu cei fara rang la haine, doar prin cateva
broderii si calitatea materialului si al culorii. Cel mai des era folosita lana, iar pentru cei
foarte saraci, parul de capra. Hainele, tunica, mantia, hlamida – constau in o bucata de
stofa drapata dreptunghiulara stransa cu o centura, pe umar cu o agrafa sau un nod.
Tunica era cea mai comuna, lunga pana la genunchi, prinsa cu o fibula pe umar.

Tunica se punea drept pe corp si nu se scoatea noaptea. Mantaua era o bucata

dreptunghiulara legata in jurul corpului lejer. Spartanii si saracii purtau mantia fara
tunica. Hlamida era mantia calaretilor si soldatilor si de obicei era purpurie si mai scurta.

Hainele femeilor nu se deosebeau esential de cele ale barbatilor decat prin calitatea mai
fina, transparenta tesaturilor, culorile mai vii si o ajustare mai cocheta. De obicei se
purtau sandale (ale femeilor erau elegante si mai variate), dar multi umblau desculti.
Pentru drum lung se optau pentru un fel de ghete.

Barbatii nu purtau nimic pe cap, doar cei de la tara. Femeile purtau uneori palarii inalte si
cu boruri largi. Ca echipamente auxiliare aveau: umbrele, evantaie, posete, sutiene,
pieptene, oglinzi, panglici, peruci, depilatoare, parfumuri si coloranti pentru par
(preferinta categorica era blondul).

Imperiul Roman
Haina nationala si oficiala a romanilor (era interzisa taranilor, muncitorilor simpli si
sclavilor) era toga: o bucata de stofa groasa de lana alba, taiata in forma de semiluna sau
elipsa cu un diametru de 6 metri.

Toga imparatului era rosie, a generalilor victoriosi purpurie cu auriu, iar a copiilor de sub
17 ani si a magistratilor era tivita cu purpura.