Sunteți pe pagina 1din 35

Descrierea produsului

Pantalonul este un produs de imbracaminte cu sprijin pe talie , folosit in activitatea


zilnica cat si pentru diferite ocazii in functyie de materialul din care este confectionat si
de model .
Pantalonii sunt articole vestimentare care imbraca corpul de la talie in jos . Desi
este un vestiment characteristic barbatesc , acest produs , este utilizat de catre toate
categoriile de purtatori indifferent de vasta si sex . In functie de acest criteriu ,
pantalonii sunt destinati pentru barbatii , femei si copii .
Ca parti componente , sunt alcatuiti din doua parti cilindrice care imbraca picioarele
conformatiei si parte inferioara a trunchiului . Ca detalii principale fiecare picior se
compune din fata , spate si betelie de pantaloon .
Pantalonii se confectioneaza in diferite variante dintre care cele mai importante sunt
: pantalonul classic ( drept ) , pantalonu bufant pentru cizma , pantalonul sport si
pantalonul classic pentru femei . Aceste categorii de pantaloni se pot confectiona atat
pentru adulti cat si pentru copii .

Pantalonul sport pentru barbate

Pantaloni model sport se utilizeaza de catre toate categoriile de purtatori .


Acesti pantaloni fac parte din categoria sport deoarece au o lejeritate mai mare
decat pantalonii clasici si se pot aplica diferite buzunare , garniture cat si furniture . Iar
tiparul pentru pantaloni se proiecteaza dupa tiparul classic modificandu-se dupa
modelul ales .
Ca detalii principale mentionez :
- fata
- spate
- betelie
Iar ca detalii secundare mentionez :
- buzunar
- slit
- gaici

Cele doua parti principale : fata si spate sunt asemanatoare dar cu forma diferita
spatele fiind mai lung pe linia taliei si mai lat pe partile laterale .
Fata de pantalon se poate confectiona cu una sau doua pense .
Pe fata pantalonului se gasesc doua buzunare laterale iar pe spatele pantalonului
sunt prevazute cu doua buzunare aplicate la partea superioare .
Pe linia taliei pantalonul se fixeaza cu o betelie fiind prevazuta cu mai multe gaici
pentru mentinerea curelei .
Alegerea materialului

Pentru confectionarea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza si


materiale auxiliare . Aceste materiale la imbracaminte au roluri diferite si se adopta in
functie de specificul procesului la care se aplica si de destinatia acestuia in procesul
purtarii . Dupa important ape care o au in componenta procesului , materialele utilizate
pot avea : functie de baza fiind numite materiale de baza , sau finctie auxiliara
denumite materiale auxiliare .

Materiale de baza

Materialele de baza implineste un rol principal in componenta unui proiect


vestimentar . Ca urmare , materialul de baza este intrebuintat la confectionarea
produsului si este materialul care indeplineste functia principala la un produs . La
vestimente cum ar fii : pardesiuri pentru ploaie sau bluza vant apar unele excepti
deoarece materialul de baza este utilizat pentru dublarea acestuia si are rol de
captuseala ( sau material auxiliar ) .
Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza acesta
fiind in functie de produs ( jachete , pardesie , rochi , etc ) cat si de purtarii
( imbracaminte de ocazie , de lucru , etc ) .
Tricoturile , tesaturile , piei naturali sau sintetice si textilele netesute sunt materialele
care pto fii utilizate cu rol de material de baza .

Tesaturile
Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile . Ca urmare
a modului de realizare , tesaturile reprezinta o buna rezistenta si stabilitate la purtare .
In industria textile din tara noastra realizeaza o diversitate de tesaturi care sunt
utilizate atat pentru confectionarea imbracamintei cat si pentru alte destinatii .
Fiecare categorie de tesaturi poate fi utilizata pentru confectionarea unui produs ,
sau o grupa de produse specifica caracteristicilor functionale si sezonuui in care se
poarta .

Tricoturile
Sunt materiale textile care se produc prin buclarea succesiva sau simultana a unuia
sau mai multor fire transformate in ochiur si apoi inlantuirea lor intr-o anumita ordine .
Tricoturile formate prin buvlarea succesiva se formeaza dintr-un singur fir si se
numesc tricoturi simple , iar tricotul format prin buclari simultane se numesc tricoturi
urzite .
Tricoturile se pot produce din fire de bumbac , lana , matase maturala sau artificiala
, si din fire sintetice ca relon , melana si terom .

Materiale auxiliare
Materialele auxiliare sunt materialele utilizate la confectionarea imbracamintei , care
, in funcite de model si de produs , pot lipsi din componenta produsului .
Principalele materiale auxiliare sunt : captuselile , ata de cusut , intarituri , furniture
si diverse garniture .
Materiale pentru captuseli
Captuselile au rolul de a dubla detaliile produselor , marindu-le rezistenta la
sifonabilitate , purtare , si stabilitate a formei si dimensiunilor . La captusirea
vestimentatiei , captuseala trebuie sa fie lucioasa sis a se muleze pe corp asigurandu-
I o aierisire mai buna a corpului . Principalele materiale utilizate la captusirea
imbracamintei sunt : serjul , atlazul , satinul , captuseala de maneci .

Materiale pentru intaritura


Intariturile sunt materiale textile c are dubleaza unele detalii ale imbracamintei .
Aceste materiale au rolul de a mari rezistenta la purtare , la sifonare si de a asigura
stabilitatea pe conformatia corpului .

Ata de cusut
Ata de cusut , este o materie auxiliara folosita la asamblarea si prelucrarea
imbracamintei sau pentru alte scopuri .
In industria de confectii ata de cusut are diferite intrebuintari si se produce fin fibre
naturale sau sintetice clasificandu-se astfel :
- Ata pentru cusaturi tighel avand finetea , in Nm : 48/3 ; 54/3 ; 100/4 sau exprimata
in tex ( Tt ) : 21x3 ; 19x3 ; si 10x4 . Ata pentru cusaturi tighel este o ata obisnuita
cere se foloseste in procesul confectionarii , la cusaturi de imbinare sau la fixarea
detaliilor de imbracaminte .
- Ata pentru butoniere avand finetea , in Nm : 54/2x3 ; 100/2x3 ; sau exprimata in
tex (Tt) : 19x2x3 ; 12x2x3 si 10x2x3 . Ata pentru butonere este o ata mai groasa ,
lucioasa si rezistenta la frecare .
Alegerea atei de cusut la imbracaminte , se face avandu-se in vedere produsul de
confectionat , materialele folosite la confectionare si culoarea materialelor utilizate . In
general , la alegerea atei de cusut vor fii respectate urmatoarele conditi tehnice :
- Ata folosita pentru cnfectionare trebuie sa corespunda cu rezistenta de baza a
materialelor de baza si auxiliare a produsului confectionat . Un fir de ata cu
rezistenta redusa duce la degradarea vestimentului inainte de vreme prin ruperea
cusaturilor .
- Finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului de
imbracaminte . In acest sens , pentru asigurarea unui aspect mai placut al
cusaturii este recomandat ca firul de ata sa aiba o finite mai mare decat
materialele cusute . Acesta conditie se pune in deosebi la materialele subtiri .
- Culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute , avandu-se in
vedere ca ata sa aiba o nuanta mai inchisa decat materialele cusute .
- Pentru coaserea materialelor sintetice , se recomanda ata din fire sintetice care
prezinta aceleasi caracteristici cu materialele cusute ( elasticitate , rezistenta ,
aspect etc ) .
Furnituri si garniture

La confectionarea imbracamintei pe langa materialele de baza si auxiliare se mai


folosesc o serie de furniture si garniture care se completeaza , intregesc si
ornamenteaza produsul confectionat . Aceste materiale se aplica in functie de
cerintele produsului si modelului confectionat precum si de tehnologia de fabricatie
adoptata .
- Vatelina – este o furniture destinata imbracamintei exterioara pentru anotimpul
rece .
- Buretul – este furniture utilizata pentru casarea materialelor .
Furniturile de fixat si ajustat sunt materialele auxiliare intrebuintate pentru incheiatul
si ajustatul imbracamintei pe conformatia corpului . Din categoria de furniture si
garniture face parte si nasturi .

Nasturii

Sunt furniture utilizate a inchiatul , fixatul si ajustatul produsului pe conformatia


corpului . Nasturi au atat rol functional de a ajusta produsul in cazul meu pe linia taliei
cat si de a ornamenta produsul . In industria textile este utilizata o gama larga de
nasturi , acesta fiind aleasa in functie de produsul confectionat si de modelul
acestuia .
Ca exemple putem da urmatoarele modele de nasturi :
- nasturii de sidef
- nasturii de os
- nasturii metalici
- nasturii din mase plastice
- nasturii din polyester
- nasturii din lemn
- nasturii imbracati
Pentru modelul vestimentar ales de mine voi folosi nasturii metalici atat pentru
rolul de ajustare a pantalonului pe linia taliei cat si cu rolul de a ornamenta intr-un
mod mai placut vestimentatia .
Materiale de baza
Materiale auxiliare
Constructia tiparului clasic
Transformarea tipartului classic in model

Eu voi aplica pantalonului meu urmatoarele transformari : voi aplica un buzunar


cu clapa la baza genunchiului stang .

Lucrari si operatii de transformare a tiparelor :


Tiparul classic este un tipar nefinalizat obitnut pe cale grafica si prin calcule, care
corespunde dimensional conformatiei corpului . La tiparul classic lipseste rezervele
de cusatura si tivurile iar linia de croiala este simpla si nu corespunde in totalitate cu
modelul final .
Tiparul de baza se obtine prin transformarea tiparului classic in model si adaugarea
rezervelor de cusatura si tivuri necesare asamblari produsului . Acest tipar se obtine
prin copierea tiparului classic si intraducerea acelor taieturi si modificari care il aduc la
forma finala a modelului . Tot odata tiparul este completat cu elemente geometrice si
rezervele de cusaturi sau tivuri necesare produsului .

Operatia de transformare a tiparului in model :


A) Schimbarea linilor de transformare pe tiparul classic :
Se efectueaza pw o schita executata cu mana libera in care se prezinta produsul
de transformat .
Se contureaza fiecare detaliu component si se reprezinta pe schita elementele de
modificat . Schita linilor de transformat se executa prin trasarea separate a fiecarui
detaliu .
B) Schita rezervelor de cusaturii
Pe schita anterioara se traseaza conturul rezervelor pentru cusaturi , tivuri si cute
a caror marime se stabileste prin apreciere .
C) Decuparea detaliilor din constructia clasica sip e coala de desen
Scopul acestor operati este de a obtine tiparul la scar ape care se va efectua
transformarea .
D) Reprezentarea grafica a transformarii :
Aceasta operatie se efectueaza cu ajutorul tiparelor trasate pe coala de desen .
Unelte si utilaje folosite la confectionarea produsului

Unelte pentru cusut


In confectionarea imbracamintei una din principalele opreatii o constituie
cusutul propiu-zis .
Operatile de coasere se realizeaza manual folosindu-se :
- Acul de cusut
- Degetarul

Acul de cusut
Este un instrument perfectionat cu care se poate realize cele mai deosebite tipuri
de coasere manuala . In functie de felul tesaturi si a cusaturiilor de executat se
folosesc diverse tipuri de ace de cusut .

Degetarul
Degetarul este un instrument care ajuta in realizarea cusatureilor manuale .
Este realizat din metal in forma de trunchi de con si se fabrica in 2 variante :
- - Trunchi de con fara fund acest tip il folosesc in special croitorii deoarece
obijnuiec ca acul sa fie impins cu latura degetarului prevazuta cu lacasuri in con
se aseaza capul acului fiind usurata astfel introducerea lui tesaturi.
- Trunchi de con cu fund: acest tip il folosesc in special croitoresele, obijnuiesc
sa impinge acul in tesatura cu aceasta parte.
Utilaje pentru cusut

Masina simpla de cusut.

Masina simpla de cusut reprezinta utilajul principal in industria confectiilor.Este


intrebuintata la majoritatea operatiilor din procesul confectionarii datorita cusaturii
clasice pe care o realizeaza.
In industria de confectii se folosesc o diversitate de masini simple, care pot fi
clasificate in functie de diverse criteri astfel:

In functie de destinatie:
- masini de cusut individuale
- masini de cusut casnice

In functie de modul de actionare:


- masini actionate mecanic
- masini actionate prin pedala
- masini actionate manual

In functie de forma suveici:


- masini de cusut cu suveica rotunda
- masini de cusut cu suveica lunga
- masini fara suveica ( cu apucator )

In functie de miscarea apucatorului:


- masini cu apucator rotativ
- masini cu apucator oscilant

In functie de numarul firelor de ata, masinile de cusut simple pot fi cu: doua,
trei si patru fire de ata.
In functie de forma cusaturi:
- masini de cusut cu tighel simplu
- masini de cusut cu doua ace in parallel
- masini de cusut in zig - zag
Masina de cusut tighel simplu

Masina de cusut este utilizata pentru executarea cusaturilor tighel, format din
doua fire de ata montate unul la ac si celalalt la suveica.
Aceasta masina este actionata de un motor electric cu puterea de la 0,25 pana la 0,4
KW asigurand o viteza de coasere de la 2000 la 6000 impunsaturi pe minut.
Interprinderile de confecti din tara noastra sunt dotate cu masini simple in confecti
variate ca:
- METALOTEHNICA si SUPER de constructie romaneasca, PFAFF Durkopp si
Singer de constructie germana, NEECHI italiana, MINERVA cehoslovaca,
LUZNIC poloneza.
Pentru studiul de fata se adopta masina clasica Metalotehnica clasa C4-301,
functioneaza cu o viteza de coasere pana la 5500 impunsaturi pe minut realizand o
cusatura din doua fire de ata de tipul 301. Masina clasa C4-301 functioneaza cu ace
tip 134x5 avand finetea 100 pentru materiale groase si 80 pentru materiale subtiri.
Cusatura realizata are pasi reglabili de la 0 la 4,5 mm pentru materialele groase
si de la 0 la 3,5 mm pentru materialele subtiri. Puterea motorului de antrenare
P=0,4 KW si pentru tractiune de 2800 rotati pe minut.
Gabaritul mesei de lucru este de 562 mm latine si 1100 mm lungime.

Partile principale ale masini simple clasa C4-301

Ca parti principale se deosebesc: masa de lucru 1 care sustine corpul 2 ce


incorporeaza organelle de lucru si mecanismele functionale.
La masa de lucru, in partea dreapta, se afla montat suportul 3 ce sustine bobinele
de fir pentru ac si suveica. Pe corpul masinii este montat vizorul de ulei 4 avand
marcate nivelele 5 si 6 cat si orificiul 7 prin care se introduce uleiul in rezervorul
central. La partea inferioara, sub masa de lucru, se afla montat motorul electric 8, aflat
in legatura cu cuplajul 9 ce transmite miscarea de la motor la arborele principal al
masinii. Pentru cuplarea motorului cu arborele principal sunt prevazute tijele 11 si 12.
In partea dreapta a corpului masini se afla tamburul gradat 13 prin care se regleaza
lungimea pasului de tighel, iar sub aceasta este montat maneta de actionare 14 care
serveste la coaserea inapoi. Decuplarea celor doua discuri de finctiune se face
automat de catre un dispozitiv prevazut cu arc montat in interiorul dispozitivului. La
partea orizontala a corpului masini se afla bobinatorul de fir 15 care depune firul pe
mosorul suveicii.
Organe de lucru la masina simpla de cusut

Organele de lucru la masina de cusut sunt cele care participa la formarea cusaturii
si care in timpul coaserii intra in contact direct cu firele de ata sau materialele cusute.

Acul: Indeplineste rolul de a transporta firul prin stratul de material si de a forma ochiul
cu firul de la suveica.
Conducatoarele de fir: Are rolul de a conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa ce
a fost impletit cu firul de la suveica.
Apucatorul: Indeplineste functia de a prinde bucla formata de ac si de a o impleti cu
firul de la suveica.
Suveica: Are rolul de a purta firul inferior si de a-l tensiona pentru formarea cusaturii.
Transportorul: Indeplineste functia de a transporta materialul in timpul coaserii.
Piciorusul: Este organul lucrator care preseaza straturile de material pe transportor in
vederea realizarii transportului.

Mecanisme ale masinii de cusut:

1. Mecanismul acului
2. Mecanismul debitorului de fir
3. Mecanismul suveicii
4. Mecanismul transportorului
5. Mecanismul piciorusului
6. Mecanismul bobinatorului de fir

Deservirea masinii de cusut

In procesul de productie, masina simpla este deservita de catre un muncitor.


Asigurarea ciclului de functionare in conditii normale este determinate de o deservire,
intretinere si lubrifiere corespunzatoare, in conformitate cu normale tehnice de folosire
a masinii.
Deservirea masinii. Pentru a fi utilizata in procesul de productie, masina de cusut
necesita urmatoarele lucrari de pregatire:

- curatirea si stergerea de scame si praf a corpului mesei de lucru;


- infilarea firului de ata in ac;
- bobinarea firului pe suveica;
- infilarea cusaturii prin coaserea pe deseuri de material;
Pentru coasere, materialul este asezat sub piciorusul de fixare dupa care se
face sub aspect calitativ, urmarindu-se uniformitatea, desimea pasilor si
aspectul estetic pe ambele fete.

Masina Triploc

Caracteristicile tehnico-functionale

Masina triploc face parte din categoria masinilor speciale de cusut si


realizeaza cusatura de incheiere-surfilarea.
Cusatura se realizeaza cu trei fire de ata infilate astfel: unul la ac si doua la
cele doua apucatoare.
Actionarea masinii se face de la un motor electric cu puterea de la 0,25 KW
si turatia n=3000 rot/min , viteza de coasere fiind intre 4000 si 4500 impunsaturi
pe minut.
Masina poate avea unul sau doua ace si poate functiona cu 2,3,4 sau 5 fire
de ata. Aceasta masina functioneaza cu doua apucatoare.
- Aparatul superior aflat in partea dreapta
- Aparatul superior afla in partea stanga

Descrierea masinii Triploc

Se compune din doua parti principale: masa si corpul masinii.


Organele de lucru ale masinii Triploc sunt:
- acul
- apucatorul inferior si cel superior
- transportatorul
- piciorusul de presare
- placa acului
- cutitele

Acul: Transporta firul prin material si formeaza bucle pentru impletire.Acele


utilizate sunt de tipul 1886-27x 32,5 avand finetea de 70-80-90 in functie de
materialele prelucrate.
Apucatorul inferior: Este montat in partea stanga sub placa acului in vederea
formarii punctului de legatura a cusaturii.
Apucatorul superior: este organul care conduce al doilea fir si-l depune in fata
acului.
Placa acului: Fiind organul care fixeaza materialul de cusut.

Transportorul: Care este format din:


- transportorul principal
- transportorul secundar
Transportorul principal e momtat in fata, iar cel secundar este montat in
spate.
Piciorusul: Este organul de lucru care are rolul de a presa materialul de cusut pe
transportor.
Cutitele sunt organelle de lucru care au rolul sa taie marginea de surfilare sau
incheiat surfilat.
Formarea cusaturii triploc este destinata in special operatiilor de surfilare sau
incheiat surfilat.
Pasul cusaturii este reglabil cu lungimea de 1,2-3,5 mm iar inaltimea de 2,5-6
mm cele trei fire de ata se infileaza astfel:
- firul de coasere este infilat la ac si trece prin straturile de material imbinand
detaliile.
- Un al doile fir este condos la apucatorul inferior care e montat in stanga acului
avand rolul de festonare a marginilor.
- Al treilea fir este condos la apucatorul superior care se afla in dreapta acului si
are rolul de legatura a firului de la ac si de la apucatorului inferior.

Deservirea masinii Triploc

Masina triploc se compune din doua parti principale si anume: masa 1 si corpul
2: Masa masinii este montata pe suporturile 3 consolidate prin traversa 4 care mai
sustine si motorul electric 5. Pe axul motorului este montata o roata de fictiune 6
care se cupleaza cu roata de fictiune 7 atunci cand se actioneaza dispozitivul de
cuplare. Pe axul rotii de fictiune mai este montata roata de curea 9 prin care se
actioneaza arborele principal al masinii. La partea inferioara sunt montate pedalele
15 si 16 in vederea actionarii masinii. In acest sens, prin apasarea pedalei 15, se
actioneaza tija 10 si parghia dubla 11 prin care sunt deplasate spre stanga rotile 7
si 9 pentru a prelua miscarea de rotatie de la roata de fictiune 6, prin actionarea
pedalei 16 este trasa in jos parghia 12 care este in legatura cu piciorusul de fixare
a materialului pe care il ridica in functie de momentul tehnologic al operatiei.
In partea dreapta pe suportul mesei se afla montat intrerupatorul 13 pein care
masina se cupleaza la sursa de energie electrica.
Corpul masinii incorporeaza mecanismele si organelle de lucru care participa la
formarea cusaturii. In partea dreapta a corpului se afla volantul 14 si vizorul 8 care
indica nivelul uleiului in rezervor.
Deservirea masinii se face de catre un muncitor, care trebuie sa respecte toate
regulile de pregatire pentru lucru cum ar fi:
- infilarea atei
- reglarea cusaturii
- coaserea si incheierea lucraii

Coaserea propriu-zisa se face dupa ce cusatura este reglata prin actionarea redalei
care ridica piciorusul pentru a introduce materialul sub piciorus.
Curatarea masinii se face zilnic de deseuri textile
Normele de intretinere a masinii prevad urmatoarele lucrari:
- curatire
- ungere
- interventii accidentale
Unelte pentru taiat

In productia de serie mics(unics), dupa incadrarea tiparului pe material urmeaza


decuparea acestora care se face cu foarfecele de croitorie.

Foarfecele de croitorie: - sunt formate din doua parti prinse printr-un bola cu
piulita, fiecare parte este compusa dintr-o ureche si o lama iar pentru protectia
utilizatorului un maner de plastic sau de fier cu doua gauri pentru a putea fi manuita
pe material.
Atat urechile cat si lamele au forme si dimensiuni diferite in functie de destinatia
foarfecelui si de grosimea materialului.
In croitoria de comanda se utilizeaza foarfece:
- pentru material subtire
- pentru tesaturi mai groase
- pentru broderie
In general lamele foarfecelui sunt executate din otel inoxidabil asigurand
conditia primordiala de a putea fi ascutite periodic.

Lungimea foarfecelor variaza:

- 100 – 160 mm – subtiri


- 120 – 240 mm – groase
Unelte si utilaje pentru calcat

In procesul industrial de confectii procesul umidotermic este dotat cu diferite


utilaje pentru tratarea prin calcare a confectiilor.
Utilajele de calcat manuale se folosesc pentru asezarea materialului si
produselor in procesul de calcat si se cumpun din:
- Mese pentru calcat, care pot fi: simple cu dispozitive de aburire si cu aburi.
- Mese pentru calcat, care pot fi: (simple si cu aspirator de aburi, sau piese
portabile montate la masa de calcat.

Masa de calcat poate fi:

- Masa simpla de calcat


- Masa de calcat cu aburi
- Masa de calcat produse plane
- Masa de aburire
- Masa de calcat produse tubulare
- Masa de calcat cu alimentare centrala
- Masa de calcat cu alimentare de calcat
- Generator de aburi

Forme de calcat:

- Forme portabile
- Formele rondabile la masa de calcat
- Forme fixe pentru calcat
- Formele pentru pantaloni
- Formele pentru maneci
- Formele pentru contur

Masina simpla de calcat

In productia industriala se flosesc masini de calcat manual incalzite electric sau


cu aburi. La aceasta masina caldura se transmite prin tabla metalica care este in
contact direct cu materialele textile sau cu produsul calcat. Masina de calcat
manual se construieste in diferite forme in fuctie de fabricatie si de caracteristici.

Masina de calcat cu thermostat

Progresul termic a determinat obtinerea unor materiale pentru confectii care


necesita preluari umidotermice la temperature diferite.
Incalzirea masinii de calcat la temperaturi impuse de tehnologia prelucrarii
materialului se face cu un aparat special denumit termostat sau termoregulator.
Rolul termostatului este asigurarea functionarii masinii de calcat la temperatura
terminala de caracteristicile prelucrate . Trecerea curentului prin termostat are loc
numai cand contactoarele sunt appropriate. La punerea regulatorului prin
termostat are loc functionarea buna a masinii de calcat. Se tine seama de
temperatura de lucru (t) care in functie de materialul cu ce se prelucreaza este:

- Pentru materialul din matase + 100o C + 20o C


- Pentru materialul din bumbac + 160o C + 20o C
- Pentru materialul din In si canepa + 130o C + 20o C
- Pentru materialele din lana + 150o C…… 200o C + 20o C

Masina de calcat cu aburi

Are o constructie asemanatoare cu a masinii simple de calcat fiind dotata cu


un dispozitiv de aburire. Masina de calcat cu aburi poate fi incalzita fara
exigenta folosindu-se aburi supraincalziti.

Caracteristicile masinii de calcat incazit cu aburi sunt:


- Asigurarea unui tratament umidotermic uniform pe toata suprafata materialului
de calcat.
- Reducerea timpului de lucru prin eliminarea timpului de utilizare
- Eliminarea de ardere a materialului prin reglarea( termostatului) temperaturii cu
ajutorul termostatului.

Presele de calcat

Presa de calcat este utilajul principal al productiei in procesul umidotermic.


Presele de calcat sunt intrebuintate la operatiile de presare, modelare,netezire a
semifabricatelor sau a produselor finite.

Clasificarea si caracteristicile preselor de calcat

Clasificarea se face dupa:

- Pozitia organelor de lucru


- Destinatie
- Fata de presare
- Sistemul de actionare
- Modul de asezare a produselor pentru calcat

Pregatirea materialului pentru croit

Procesul de productie in industria confectiilor se desfasoara pe faze de


de fabricatie in care sant grupate operatiile specifiice fiecarei etape de
lucru.
Una din cele mai importante faze ale fabricatiei inbracamintei este
pregatirea materialelor pentru croit.
In cadrul acestei faze se exacta lucrari pregatitoare croirii care cuprinde
operatii in functie de materialele ce se prelucreaza.Ca operatii principale ale
acestei faze de fabricatie deosebim decatarea tesaturilor,calcarea materialelor
textile,controlul si sortarea materialelor,sabloanelor de calculul laturilor.
Decatarea si calcarea materialelor textile

Operatiile de calcare se aplica la inceputul pregatirii pentru croit,


avand ca scop sa sigure materialelor textile un aspect placut privind
netezire,luciul,uniformitatea si reducerea contractiei.
In ordine tehnologica este necesara asigurarea stabilitatii dimensionale
a materialelor ceea ce se obtine prin decatare apoi definirea aspectului care
se stabileste prin calcare.

Decatarea materialelor

Decatarea este operatia de eliminare a luciului si reducerea a contractiei


dn tesuturi.Aceasta operatie se efectueaza prin umezirea tesaturilor si uscarea lor in
scopul fixarii la dimensiunile normale.
Decatarea poate fi realizata normal cu masina de calcat sau mecanizat cu ajutorul
Masinilor de decalat.In industrie decatarea si realizarea in cadrul tesaturilor poate fi
efectuata in intreprinderile de conditii la pregatirea materialelor tip lana si apoi
Uscarea acestora prin clacare fara a fi tensionati.

Operatia de desfarurare pe masa de calcat unde tesatura sau tricotul se aseaza fara
a fi tensionat si apoi calca cu panza umezita si bine stoarsa.

Calcarea materialelor textile

Clcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplica


mterialelor textile in scpul umezirii si imrpimarii unui aspect mai placut prin
aplatizarea si eliminarea denivelarilor formate in masa materialului.
Procesul de calcat este diferit in functie de natura materialului si de
mjloace de folosire pentru calcat.
Calcarea tesaturilor

Calcarea tesaturilor din bumbac in procesul de finisare la tesaturi pe langa


netezire,egalizare a grosimii si aplicarea luciului necesar,se obtine si alte
efecte speciale.Prin calcare tesaturile din bumbac obtin un luciu determinat
de presiunea si frcitiiunea cilindrului metallic incalzit pe material.
Calcarea tesaturilor din in se realizeaza cu masina Mangf,iar operatia este
denumita mangaluire.Realizarea acestei operatii consta din infasurat tesaturi pe
cilindru de lemn
cre apoi este introdus intre 2-3 cilindrii metalici care-l preseaza.Prin operatia de
mangaluire se confera tesaturilor luciu si plinitate.

Controlul si sortarea materialului

In intreprinderile de confectii procvesul de productie este organizat incat


inainte ca materialul sa intre in procesul de oprire sa fie pregatit in acest scop.
Acest lucru este ata pentru folosirea aproape integrala a suprafetei
tesaturii si tricotului prin dimensiunile deseurilor si obtinerea unui procent
redus decupat si pentru obtinerea unor produse de buna calitate.
Stabilitatea dimensioanala a tesaturii si a tricoturilor este un parametru
care influenteaza procesul de croit,de confectionare si chiar pe cel de purtare.
Laboratorul din intreprinderile de confectionare la revine sarcina in cadrul
opearatiei de receptionare de control si respectarea prevederilor normelor
de protecti a muncii prevenind si stabilitatea dimensionala.Pregatirea materiei
prime in fabricile de confectii se bazeaza pe un control calitativ si cantitativ
finalizand cu sortarea baloturilor pe lungime,latime,desen,pozitii coloristice.
Controlul in sectia de preparatie ce realizeaza in acelasi conditii si cu aceleasi
uilaje insemnandu-se lungimea si inaltimea reala la fiecare ballot.Tricoturile
in timpul operatiei de desfasurare isi modifica dimensiunile ,trebuie derulate
si lasate sub forma de piatra un timp de 48/h.Pentru relaxarea in caz contrar
la operatiile de croit ele se vor deforma in detalii de inbracaminte ca : piepti,
mansete ,etc.
Pregatirea materiei prime are loc in sectiile de croit sau in sectiunea de
pregatre special amenajate in imediata oprire a sectiei de croit.
Croirea este procesul de transformare a materialelor textile in semifabricate
de care de care depinde ata,calitatea confectiilor cat si rentabilizari intreprinderii.
Consumul materiilor prime si de manopera o determina introducerea mecanizarii
si a automatizarii operatiilor pana nu demult.Ca o masura a unui bun organizat
este concentrarea criteriului intr-o singura sectie sau sectii specializate pe sorti
mente in cadrul intreprinderilor noi si imapchetarea semifabricatelor.
Croirea mterialului realizat prin metode calsice sau moderne a unor
opperatii de baza :
- sablonarea detaliilor,impachetarea,semifabricarea
Croirea clasica se deosebeste de cea moderna nu prin operatia de sine
ci prin modul de realizare ,grdul de tehnicitate si automecanizare.Controlul ma
terialelor-materialele destinate prn croit se controleaza din punct de vedere ca
litativ si cantitativ.
Controlul Calitativ : are ca scop cunoasterea caracateristiciilor fizico-
chimice ake materialelor.Datorira faptului ca sub acest aspect chimic al materialelor
textile se controleaza cadrul receptiei la pregatirea tesaturilor pentru croit se contro
leaza numai din punct de vedere dimensional si al aspectului.
Prin acest control se urmareste evidentierea defectelor existente si neadmisibile
la obiectul de inbracaminte.Defectele care pot fi constant la tesaturi sunt de diferite
proveniente cum ar fi :
- defecte provenite din tesut si tricot ca gauri,rarituri,fire neuniforme in urzeala
sau batatura marginii neuniforme,etc
- defecte la finisarea ca vorbirea neuniforma ,pete de la vopsit,calandrarea
necorespunzatoare,etc.
- defecte de asamblare si transport ca rupture,cusaturi,gauri,etc.
Controlul Cantitativ are ca scop cunoasterea dimensiunilor fiecarui
ballot de materiale destinate operatiei de croit, o atentie deosebita se acorda
uniformitatii in latime care influenteaza negativoperatiile urmatoare de croit.
Existenta unei latimi diferite in cadrul aceleasi bucati de material vor fi semnala
te pentru operatiile urmatoare fie prin semen pe material fie prin sectionarea
ballotului in bucati.Evidentierea dimensiunilor la bucatile de materiale refuzate prin
sectionarea baloturilor se face prin bonuri de insotire specifice acestei operatiuni.

Sortarea materialului : operatia de sortare este specifica tesaturilot si se determina


Prin gruparea baloturilot pe tiperi . .In scopul folosirii rationale a tesatirilor
la operatiile urmatoare sunt necesare ca intr-un lot sa fie folosit numai doua turi
cu aceasi latime.Pentru aceasta , dup ace sa stabilit latimea reala a 1 ture din
acelasi articol , aceasta se sorteaza si se aseaza in rafturi speciale.

Incadrarea Sabloanelor pe material

Consta in asezarea si in conturarea sabloanelo unui produs pe material,


operatia denumita sablonare.Atat calitatea confectiilor cat si cantitatea de
material prima folosita in cadrul ethnic se face incadrarii preliminare.

Incadrarea sabloanelor se face pe o foaie de material din articolul


din care se va confectiona produsul sau pe o coala de hartie cu aceleasi
dimensiuni cu ale materialului.
La sablonare vor avea in vedere :
- orientarea firului drept indicat de firul de urzeala
- incadrarea tuturor sabloanelor de un numar mare de doua egale
cu cel inscris pe sablon
- respectarea semnului de desenului al flansului
- prinderile de material trebuie sa fie minime

Se cunosc mai multe metod de sablonare si anume

Sablonarea prin conturare

Consta in asezarea sabloanelor pe material ma intai detaliilor mari


aoi celor mici si trasarea conturului acestora cu arta sau oriental

Sablonarea prin pulverizare

Este indwntificat cu moda anterioara,deosebirea consta in faptul ca nu se


mai trateaza conturul detaliilor si se inprastie in profunzime sau o solutie de
culoare contrast cu a materialului in spatiile libere dintre sablonare.

Sablonizarea prin Nu Inteleg

Reuseste sa refoloseasca manopera de incadrare a sabloanelor ori de cate


ori va fi nevoie pentru a voii acelasi produs aceasi masura si aceasi latime de
material plastice conturile trasate se vor perfora cu un poanson

Sablonizarea cu calculatorul

Incadrarea lo si transpunerea incadrarii pe forma special in vederea croirii


se realizeaza cu ajutorul calculatoarelor automate.Indiferent de metodele
de sablonare folosit , incadrarea sabloanelor se va face prin procese diferite
determinand material.

Incadrarea pe dublu

Procedeul folosit la materialele textile late de 150 cm care prezinta carouri


sau dungo transversale.In acest caz se va incadra numai jumatate din detalii,
celelalte gasindu-ne pe foaia de dedesubt
Incadrarea pe desfacut

Este procedeul cel mao folosit datorita procedeului mare de utilizare a


materialului.

Incadrare pe fata la fata

Procedeul practic pentru recuperarea cupoanelor de materiale textile,


cupoanelor a caror lungime este sub metrajul necesar unui produs.
Operatia de sablonare necesita o inalta calificare iar muncitorii trebuie
sa cunoasca toate detaliile tehnologice asupra unei confectii , cunoscaturi
a tuturor regulilor si protectiilot de incadrare.

Procesul tehnologic de confectionare a produsului

Tehnologia confectionarii produselor se usureaza simtitor daca se respecta cu


strictete regulile in construirea tiparului.Operatia de croi se realizeaa conform
condiitilor tehnice prescrise prevenind
- decatarea tesaturii inaine de croit prin calcat cu abur
- respectarea firului drept trasat pe detaliile tiparelor
- asezarea tiparelor pe sensul cusaturii cand se impune o stfel de conditie
- lasarea rezervelor coresponzatoare la fiecare detaliu al tiparelor , atat
pentru cusaturi cat si pentru tiv

Croirea propriu-zisa numai dup ace toat piesele au fost conturate cu creta
pe tesatura.
Operatiile pregatitoare sunt foarte importante avand un efect determinat
asupra reusitei produsului astfel nerezolvarea corecta a decatorii tesaturii materialului
de baza poate creea surpirze ca dupa proba a-II-a produsele sa-si schimbe forma
si dimensiunea.Aceasta poate duce fie la rebutarea totala a produsului fie la
efectuarea unor resturi foarte costisitoare.Dupa croirea produsului se dau semne largi
pentru
transpunerea semnelor pe ambele foi de tesatura iar semnele largi se executa astfel
ca ata lasata in plus sa fie potrivita grosimii tesaturii evitandu-se astfel caderea
firelor dup ace s-a taiat semnele.

Sunt situate cand dupa exexutarea semnelor largi unele detalii din produsul
Respective necesita anumite operatii de calcat (intins sau scazut)astfel se recomanda
sa fie executate operatiile inainte de trecerea semnelor largii.
Pregatirea produsului pentru proba 1

Prima operatiw efectuata de personal la confectionarea pantalonului


este istalarea care este si cea mai importanta deoarece dupa efectuarea
acestei operatii pantalonului se poate proba.
dupa instalare(montare)produsul se calca usor,astfel ca inbracat pe
corp a ofere clientului o privire de ansamblu iar maistrul (croitorul)
sa-I asigure posibilitatea de apreciere la modulului cum se inbraca ,se pre
gateste si la tiv ,se verifica daca dimensiunile sunt perfecte pe corp si se
precizeaza daca taietura modelului raspunde cerintelor.
In timpul efectuarii probei a-I-a pe corp insemnandu-se corecturile
intervenite,se pun piesele produsului din nou in doua si daca este cazul,
se dau semen largi pe linia noilor semne pregatindu-se produsul
pentru proba a-II-a .

Pregatirea produsului pentru proba a-II-a

Executarea garniturilor si a cutelor sunt primele operatii ce se fac in vedere


pregatiri produsului pentru proba a-II-a garniturile fiind verticale la prima proba
ca forma si pozitie se executa la gata,trase la masina cu tighelele de efect realizat

sa se asigure o forma corecta ,se coase la masina ,se taie rezerva si se intoarce
pe fata prin insailare.
Se incheie la masina si cusaturile notate prin insailare ,se calca produsul
Cu grija pentru ca inbracat la proba a-II-a sa aiba un aspect ingrijit si placut
castigand astfel increderea clientului.
Operatiile pentru aceasta proba numai maneca si gulerul raman insailate
Dupa efectuarea p[robei a-II-a pe corp, se rezolva a mare precizie ,eventualele
corecturi deoarece dupa terminarea produsului asemenea corecturii sunt mai greu
de efectuat iar pentru finalizarea se monteaza definitive manecele si gulerele.
Se finiseza maneca si gulerul rprecum si alte detalii cum ar fi:
tivul,bizetul,buzunarele se calca ,produsul la gata cu cea mai mare corectiune
deoarece du ace sa montat captuseala nu se mai poate calca produsul asemenea
greseala duce la degradare captuselei.
Captuseala se monteaza cand produsul a fost complet daca totul este corect
Rezolvat urmand finisarea finala a produsului care consta in :
- pozitionarea butonierelor si executarea acestora
- pozitionarea nasturilor si coaserea acestora ,curatarea de ate si scame,
calcare finale care da o forma placuta produsului precum si eticheta produsu
lui conform standardelor.

Finisarea produsului

Cuprinde totalitatea lucrurilo necesare definitivarii formei si qaspectului obectelor


de vestimentare deci finisarea confectiilor este procesul de munca care compune
ope
ratiil si lucrarile necesare finalizarii inbracamintei in stare functionala prin acele opera
tiei venite sa le completeze cu accesorii de ajustaje sis a retuseze deformatile sau
dere
glarile aparute la confectionare .In urma acestui process ,produsele de inbracaminte
trebuie sa fie aduse in starea functionala impusa de normele tehnice si de produsul
etalon.Pentru finisarea inbracamintei pot fi utilizate procedeu de lucru
manual,mecanice sau mecanizate.
Procesul manual mechanic este organizat astfel inct sa se efectueze
lucrarile de finisare prin tehnologia clasica utilizand masini si instalatii obijnuite
Procesul mecanizat este organizat pe principalu mecanizari totale a procesului
de munca .In cadrul acestui process sunt utilizate utilaje si istalatii moderne care
functioneaza cu randament sporit asigurand o buna calitate a lucrarilor si o
productivitate ridicata.
Procesul de finisare a pantalonului

- coaserea butonieei
- coaserea nasturilor
- curatarea pridusului de ate sis came
- calcare finala
Calcarea inbracamintei din tesaturi se realizeaza in doua faze principale

- pregatirea produsului pentru calcat


- pregatirea propriu-zis

Pregatirea pentru calcare cuprinde organizarea locului de munca , pregatirea


utilajului pentru calcat si alimentarea cu produse la organizarea locului de munca
,operatorul pregateste masa cu presa de calcat prin curatire si panza de calcat prin
umezeala si stoarcere.Pe suprafata meselor de calcat se face manual de catre
muncitorul care executa operatiunea de calcare.
Calcarea propriu-zisa este operatiunea in care produsul capata forma

Finala si cuprinde lucrari de presare si netezire,formarea si modelarea detaliilor si


aburirea produsului.
Controlul calitatii produselor finite

Controlul calitativ produselor finit se desfasoara pe baza normelor tehnice care


prevad conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare produs
dimensiunile produsului in faza finala precum si abaterile admisibile fata de aceasta
dimensiune.La controlul calitatii produselor se verifica pe langa dimensiunile
prevazute in norma interna atat aspectul final cat si calitatea executiei in procesul de
confectionare
si finisare.In urma controlului pot fi constatate urmatoarele defecte :
- formarea luciului defect care se poate elimina prin aburire scurta a locului lucios
- deformarea produsului prin calcare defecta care se poate elimina prin recalcarea
porodusului prin asezarea corecta a acestuia pe masa de calcat.
- aparitia cutelor si a unflaturilor,defecte care se elimina prin calcarea produselor
pana la uscarea suficienta si asezarea pe suporturi speciale(umerasi).

Normele de protectie a muncii la masina


de cusut simpla

La masina de cusut simpla se produc accidente de munca daca nu sunt masuri de


preveniri :
Accidentele pot fi :
- mecanice
- electrice
Accidentle electrice au drept cauzat defectarea carcasei intrerupatoarelor ,suprain
calzirea motorului electric si producerea de cusut circuit datorate reglarii instalatiei la
pamant.
Penru prevenirea accidentelor de munca sunt necesare instruirea tehnica a
personalu
lui operativ aplicarea dispozitivelor de productia si folosirea echipamentului individual
de productie.
Instruirea tehnica a persoanei de deservire se face atat la angajare cat si
periodic
Cele mai importante masuri pe care trebuie sa le cunoasca sis a le aplice
persoana
sunt in continuare.

Inainte de inceperea lucrului se va verifica :


- Daca masa masinii este fixata pe cadrul mechanic de sustinere
- Daca motorl electric este montat de cadrul de fixare pentru a nu cadea in timpul
lucrului iar instalatia electrica este izolata
- Daca motorul electric este legat la pamant pentru evitarea electrocutarii

Daca carcasa de la intrerupator nu este separata sau cazuta de la locul sau


- Daca masina este dotata cu dispozitivul de protectie la ac si transmisie
- Daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montata pe suporturi de cauciuc
sau de pluta

In timpului de lucru se vor respecta :

- Curatirea si infilara se vor face numai dupa ce masina a fost oprita sau s-a
interrupt curentul electric
- Punerea masinii in functiune se face numai dupa ce dispozitivele de productie la
ac si trasnmisie au fost montate la masina.
- In timpul lucrului privirea va fi intrerupta numai asupra lucrului si a utilajului
- Se interice muncitorului sa lucreze la masina de cusut fara basma de protectie la
cap
- Schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii masina este interzisa
- Toate reparatiile si interventiile la masina de cusut se vor face numai de
persoane de persoane calificate in acest sens.
- In timpul functionarii daca se aud zgomote suspecte operatorul este obligat sa o
preasca masina sis a anunte mecanicul de serviciu

Dispozitive de protectie la maisna simpla de cusut

Aceasta masina este prevazuta cu dispozitve de protectie la ac si transmitere

Dispozitivul de protectie la ac

Este montat la piciorul de presare sau la carcasa masinii in fata acului .Dispozitivul
de protectie este la piciors executata din sarma de hotel,este prevazut cu bratele
ridicate la
partea din fata pentru a impiedica introducerea degettelor la ac.

Dispozitivul de protectie cu rama


Este exexcutat din sarma din hotel si se noteaza in fata acului la carcasa masinii
In interiorul ramie pot fi prevazute bare in sarme sau sticle de protecite care sa nu
permita introducerea masinii in fata acului.
Echipamentu de protectie al personalului lucrator este compus din halat sau bluza
pentru barbate si halat si basma pentru femei.

Masuri de prevenire si stingerea incendiilor

Def : Incendiul este fenomenul de ardere a materialelor combustibile prin care se


produc pierderi de bunuri siu uneori si a vietii omenesti.
Arderea este reactia chimica prin care se combina o substanta combustibila cu
Oxygen cu degajare de caldura.
Procesul are loc cu participarea a trei factori
- in combustibile
- greu combustibile
- combustibile
Temperatura de ardere este starea tehnica a unui material combustibil la care se
produce arderea fiind influentat de valoarea calerica a materialului si tipul de ardere.
Aprinderea este faza initiala a arderii care se produce in substante combustibile
care vine in contact cu o sursa extrema de caldura.
Acestea pot fi focul deschis ,scurt circuit electric

Cauzele producerilor incendiilor in intreprinderii de confectii

In cadrul intreprinderilor de confectii exista o sectie de factori care pot constitui surse
de incendiu daca nu sunt luate mmasuri de prevenire.

Focurile deschise subforma de focuri scurte sunt prevenite de la chibrituri


aprinse,lampi de lipit,tigari aprinse ,etc.Focurile deschise produc incendii ca urmare a
contactului materialewlot combustibile ca focul.
Instalatiile de incalzire desi functioneaza la temperature de 100 grade C pot
favoriza
Prinderea unor materiale textile sis came pe care le usuca si le aduc in stare “ usor
inflamabile “
Mijloacele folosite pentru sintegerea incendiilor

Nisipul : poate fi utulizat la comabaterea incendiilor in care ard materiale


lemnoase,este aruncat cu lopata pe suprafata combustibila in ardere.
Apa : este un mijloc principal de combatere a focului
Poate fi utilizat sub diferite forme :
- sub forma de jet cand ard materialele solubile de natura lemnoasa
- sub forma de ploaie cand materialele fibroase ,textile
Spuma chimica : este o substanta rezultat din combinare chimica a acidului sulfuric
cu bicarbonate de sodium.Reactia celor doua substante se produc in interiorul
stingatorului cu spuma cand acestea vin in contact.

Stingatorul cu spuma : este alcatuit din corpul prevazut cu capacul prin care se
face incarcarea.

In interiorul corpului se gaseste stick ace contine acid sulfuric.Pe partea exterioara
sunt formate manere si gura derefulare a spumei formate in interior.La incarcare in
interiorul corpului se depune bicarbonatul de sodium care in contact cu acidul sulfuric
formeaza spuma mecanica.

Masuri de protectie a munci la pregatirea si croirea materialelor.


In cadrul sectiei de preparatie si croit la unele locuri de munca se pot produce
accidente de munca in cazul cand nu sunt asigurate conditiile normale desfasurarii
procesului de protectie.
Decatarea tesaturilor este locul de munca unde se pot produce accidente mecanice
si termice.
Accidentele mecanicese pot produce prin caderea sa miscarea organelor
componente ale masinii.La aceste masini mai exista pericol de a fi aprinsa
inbracaminte operatorului de mecanismul transmiisilor si al organelor in
miscare.Pentru prevenirea
Acestor accidente este necesar a fi repspectate instructiunile de folosire a masinii.De
asemenea este indicat ca in timpul functionarii masinii sa nu se faca reglari sau
reparatii iar personalul de deservire sa aiba echipament de protectie corespunzator
muncii pe care o desfasoara.
Accidentele termice se produc din cauza aburului apei sau a uleiului
supraincalzit.Pentru a se prevenii accidentele termice se recomanda folosirea
Aparatelor la masini verificarea periodica a instalatiilor si respectarea instrcutiunilor
tehnice de folosire.
Accidentele mecanice si electrice se mai pot produce si la urmatoarele mecanisme.
- Spanuirea materialelor
- Sectionarea spanului
- Croirea prin stantarea
Masuri de protectie a muncii la confectionat si finisat

Accidentele de munca la confectionarea si finisarea inbracamintei se pot prevenii prin


o sectie de masuri determinate de cauzele ce le pot produce si utilajele care
functioneaza in aceste sectii.Astfel in sectiile de confectionat si finisat se pot produce
accidente mecanice
,termice ,electrice si chimice.
Accidentele mecanice termice si electrice au aceleasi cause ca cele descries la
celelalte operatii.
Utilajele care pot produce accidente in miscare sunt masinile simple si speciale de
cusut,presale si masinilie de calcat ,mijloacele de transport,etc.

Masuri de prevenirea incendiilor mecanice produse de acest utilaj sunt :

- verificarea scarii functionale a mesii de cusut a peselor,la inceperea schimbului si


a dispozitivelor de protectie
ANEXE
Bibliografie :

1. Tehnologia confectiilor din tesaturi si tricoturi – Editura Didactica si


Pedagogica. Bucuresti – 1972
2. Proiectarea inbracamintei – Editura Didactica si Pedagogica –Bucuresti 1993
3. Utilajul si tehnologia meseriei – Editura Didactica si Pedagogica –Bucuresti
1996
4. Procese si masini pentru industria confectiilor textile-Editura Universitatii
“Lucian Blaga” – Sibiu 2001
5. Masini si instalatii pentru croit si confectionat – Editura Universitatii “Lucian
Blaga “ –Sibiu 2002
6. Caiet de practica comanata