Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT
Produsul de mbrcminte are drept scop protejarea corpului dar are i rolul de nfrumuseare a acestuia. Orice produs de mbrcminte trebuie sa satisfac anumite cerine ca msura a valorii de ntrebuinare a unui bun material. Indiferent de forma valorii de ntrebuinare produsul trebuie sa satisfac nevoi spirituale, materiale sau de orice alta natura ale oamenilor care devin pe msura satisfacerii, consumatori de bunuri, cumprtori. Opiunea cumprtorului va fi influenata de factori de conjunctur, mprejurri care influeneaz decizia, factori n mare msura dependeni de calitate, confort, aspect, etc. Frumusetea imbracaminte este un ansamblu de forme, armonii, si culori pe care trebuie sa le indeplineasca imbracamintea. Comoditatea la purtare se refera la gradul de placere cu care este purtat un produs, si intereseaza toate categoriile de imbracaminte. Se realizeaza prin linia de croi care trebuie sa permita efectuarea lejera a miscarilor, si prin marimea produsului care trebuie sa fie aleasa corect pentru dimensiunile purtatorului. Perfectiunea imbracamintei si a obiectelor care ne inconjoara este exprimata prin cuvantul frumos, iar acest frumos poate fi conceput vizual si auditiv. Rolul imbracamintei se imparte in trei categorii care sunt: - rol functional - rol estetic - rol social Rolul functional de a ne proteja impotriva factorilor externi de mediu ( ploaie, vant, ninsoare ). Rolul estetic de a ne da un aspect cat mai frumos persoanei care poarta imbracamintea. Acest rol se realizeaza prin linia de croire, care se va realiza atat sa fie acoperite eventualele defecte ale corpului, si sa scoata in evidenta partile frumoase. Natura materialului cat si culoarea vor fi alese in concordanta cu aspectul si caracterul persoanei. Rolul social determina purtatorul sa se simta incadrat in societate si in mediul in care poarta imbracamintea. Moda imbracamintei reprezinta ansamblul de gusturi, preferinte si deprinderi care predomina de o serie de factori: - linia de conceptie - materialul folosit - zona geografica - motivele populatiei dintr-o zona - destinatie - conditiile de realizare
- Fibrele pot fi scurte sau lungi, lungimea fibrelor foarte scurte este L < 24 mm i a fibrelor foarte lungi este de L < 36 mm; - Fineea fibrelor groase este de Nm [ 5000, fibre cu finee medie 5000[ Nm [ 6000; - Fibrele rezist pn la 130*C, la temperaturi mai mari se descompun; - Ard repede, cu flacr strlucitoare, degaj miros de hrtie ars, las n urm cenu de culoare deschis; - Sunt rezistente la alcali i sensibile la substane oxidante.
Linia interioara: C3C5=3 cm; L3L5=2 cm Se unesc B4, C5, L5 obtinandu-se linia interioara a spatelui de pantalon Latimea spatelui la talie: A5A6=Pt/2+R, in care: R-rezerva pentru cusaturi si pense R1-rezerva pentru pensa=2,5 cm R2- rezerva pentru cusaturi=5 cm A5A6=29,5 cm Cu o dreapta se uneste b cu A6 obtinandu-se linia cusaturii de la spate: A6A7=3...4 cm Se unesc A5 cu A7 obtinandu-se linia superioara a spatelui si A7, b1 si B4 obtinandu-se linia de rascroitura a spatelui de pantalon. Pensa spatelui: A5P/=Ps/5+1=52/5+1=11,4 cm Din P/ se traseaza o perpendiculara care stabileste pozitia pensei: P/P=1 cm PP1=Ps/5=52/5=10,4 cm Pa=Pa1=R1/2=2,5/2=1,25 cm Se unesc punctele a si a1 cu P1 obtinandu-se conturul pensei de la spate. Apoi se unesc a1 cu A5 si a cu A7 obtinandu-se definitivarea liniei taliei la spate. Definitivarea liniei inferioare: partea din fata se scurteaza, iar la spate se prelungeste pe tocul incaltamintei. L1l=0,5 cm; L1l1=1 cm Punctele l si l1 se unesc cu punctele din cusatura laterala si interioara pentru a obtine terminatia pantalonului. Constructia beteliei Tiparul beteliei se construieste pe un unghi drept in care: AB=Pt+7=44+7=51 cm AA1=BB1=6 cm Punctele obtinute se unesc si cuprind conturul tiparului de betelie cu toate rezervele de cusaturi.
Fig. 1. Construirea pantalonului clasic pentru barbati a) construirea pantalonului propriu-zis; b) construirea beteliei
Pentru calculul suprafeei abloanelor se utilizeaz metodele: Metoda cntririi Aceast metod se bazeaz pe proporia ntre masa abloanelor confecionate i suprafaa acestora. Aplicarea metodei presupune etapele de lucru: Se cntresc abloanele de calcul, nregistrndu-se masa M. Se ia o bucat de carton de comparaie din care au fost confecionate abloanele. Aceast bucat trebuie s aib form geometric regulat pentru a i se putea determina suprafaa s i masa.Se stabilete masa m a acestei buci prin cntrire i suprafaa prin msurare. Se calculeaz suprafaa abloanelor prin relaia: S=
M xs m
unde: S este suprafaa ablonului, n cm2; M este masa ablonului, n g; m este masa cartonului de comparaie, n g; s este suprafaa cartonului de comparaie, n cm2.
Metoda calculului geometric Aceast metod se bazeaz pe mprirea produsului n figuri geometrice a cror suprafa se calculeaz prin formule geometrice i prin nsumarea suprafeelor ce compun suprafaa abloanelor produsului. Relaia de calcul a suprafeei abloanelor unui produs este: S=S1+S2+............Sn unde:S este suprafaa abloanelor care constituie produsul; S1,S2,...Sn sunt suprafeele figurilor geometrice care compun detaliul a crui suprafa se calculeaz. Metoda planimetriei Aceast metod const n determinarea suprafeei abloanelor cu ajutorul unui aparat numit planimetru. Planimetru este un aparat pentru msurat suprafee plane cu forme neregulate.n funcionarea planimetrului rezult o eroare de 0,9 pn la 1%, care se corecteaz nmulindu-se rezultatul obinut prin msurare cu un coeficient de 0,99.
10
A-aria ncadrrii, n cm2. 3.Calculul suprafeei deeurilor D se face n funcie de aria de ncadrare i de aria abloanelor: D=A-S (cm2) unde: A- aria ncadrrii, n cm2; S- aria abloanelor, n cm2. 4.Calculul pierderilor P se face n funcie de aria ncadrrii i de suprafaa deeurilor: P=
D X100 (%) unde: A
11
Pentru determinarea consumului de material se efectueaz operaia de ncadrare a abloanelor pe material i trasarea conturului abloanelor, care constituie o lucrare de studiu, analizndu-se toate posibilitile de amplasare i reducere a consumului. Utilizarea materialelor n producia de mbrcminte se face pe baza normelor de consum. La amplasarea abloanelor trebuie respectate urmtoarele condiii: Respectarea firului din estur stabilit la ncadrare; Evitarea suprapunerii abloanelor n desen, care produc aa- numitele ciupituri de margini sau de coluri, ce scurteaz sau ngusteaz detaliile produsului; Respectarea sensului abloanelor fa de sensul firelor de urzeal i al desenului materialului. Dup modul de aezare pe limea materialelor, ncadrrile pot fi: - ncadrri pe material dublu lat n care materialul este dublat, iar abloanele se amplaseaz numai pe jumtate. Avantajul acestor ncadrri const n faptul c timpul de ablonare este mai mic i detaliile decupate la croit sunt pereche. Aplicarea ncadrrilor pe material dublat prezint dezavantajul c exist mai puine posibiliti de amplasare a abloanelor i de reducere a deeurilor din material. - ncadrri pe materialul desfcut n care abloanele se aeaz pe ntreaga lime. Metoda ncadrrii pe material desfcut este larg utilizat, rezultnd o serie de avantaje economice. Prin aceast metod de ncadrare, abloanele au multe posibiliti de aezare i astfel rezult mai puine deeuri din material. La amplasarea abloanelor pe material se vor aaza abloanele detaliilor mari pe marginile materialului, iar cele mici n interiorul acestora. Incadrarea poate fi fabricate prin diferite procedee: Incadrari simple, in care pe suprafata materialului se amplaseaza sablonul unui singur produs. Incadrari combinate, in care pe suprafata materialului se amplaseaza sabloanele a doua sau mai multor produse. Din practica industriala s-a stabilit ca incadrarile combinate sunt mult mai avantajoase, deoarece asigura diverse posibilitati de incadrare care permit reducerea consumului de material. Incadrarile combinate se impart in: Incadrari combinate din aceeasi marime de sabloane, respectiv II 48 cu II 48 sau II 50 cu II 50. Incadrari combinate din aceeasi marime, dar din modele diferite (model A si model B), respectiv II 48 A cu II 48 B, II 50 A cu II 50 B. Incadrari combinate de marimi diferite ale celuiasi produs.
Produsele de imbracaminte prin elementele lor componente sunt intr-o permanenta transformare directa de tendintele ce se manifesta in moda, cum ar fi: materii prime, culori, desene, linii de croiala, proportia diferitelor detalii si piese de amsamblu, caracterul si destinatia lor. Pentru a satisface cerintele si exigentele populatiei, trebuie sa se tin aseama permanent de evolutia modei. Varietatea sortimentelor de confectii, cu marea lor diversitate de caracteristici estetice si tehnice, impune pregatirea tehnica a productiei fiecarui model, inainte de intrarea lui in fabricatie. Pregatirea tehnica a produsului, care insumeaza totalitatea lucrarilor de creatie si a documentatiei tehnice aferente, este realizata in fabricile de confectii, specializate, cu cadre, ingineri, tehnicieni cu o pregatire profesionala superioara. n procesul de fabricare a produselor de mbrcminte, n mod general, o importan deosebit o reprezint acea faz de pregtire a documentaiei tehnice. Procesul de fabricaie n confecii presupune deci nu numai prelucrarea materialelor n vederea realizrii unor bunuri ci i o parte tehnic, creativ, conceptiv de pregtire a fabricaiei. Aceast faz are un impact deosebit asupra realizrii funciilor produselor de mbrcminte, iar aceast activitate de pregtirea fabricaiei include urmtoarele elemente: schema produsului descrierea modelului att tehnic ct i estetic specificarea materialelor componente n produs i a modului de structurare a materialelor n produs tabelul dimensional al produsului pe mrimi etc. completul de abloane pentru toate reperele produsului, att din material de baz, ct i din materiale secundare i auxiliare, dar i pentru ntreaga gam dimensional. consumurile specifice pentru toate tipurile de materiale procesele tehnologice de confecionare, croire, finisare modelul etalon. Prin proiectare constructiv a produselor de mbrcminte se nelege un complex de activiti desfurate pentru realizarea modelelor produselor de confecii, n cadrul acetui complex intrnd activiti: -de cercetare -de realizare a schiei modelului -de construcie a tiparelor -de calcule tehnico-econimice -execuia i experimentarea modelului. Cea mai important activitate n proiectarea constructiv a produsului de mbrcminte o reprezint proiectarea constructiv, latura de creaie att tehnic ct i estetic.
13
14
15
VIII. BIBLIOGRAFIE
Gh. Ciontea- Tehnologia confeciilor textile i calcule n confecii , Editura Didactic i Pedagogic R.A., Bucureti, 1983. E. Iacobeanu- Materii prime i materiale folosite n industria uoar, Editura Didactic i Pedagogic R.A., Bucureti, 1985. Brumariu- Proiectarea mbrcmintei, Institutul Politehnic Gh. Asachi, Iai, 1999. E. Filipescu- Proiectarea constructiv a tiparelor, Editura Gh. Asachi, Iai, 1999. Gh. Ciontea- Proiectarea mbrcmintei, Editura Didactic i Pedagogic R.A., Bucureti, 1993. Internet
16