LICEUL TEHNOLOGIC MACIN

JUDETUL TULCEA

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 4 DE
CALIFICARE

DOMENIUL:INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE

CALIFICAREA PROFESIONALA
TEHNICIAN IN INDUSTRIA TEXTILA

INDRUMATOR: CANDIDAT:
Prof.SAVA DOINA MUSAT SOFIA

2020

1
 TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE
CONFECTIONARE PENTRU BLUZA CLASICĂ
DE FEMEI

CUPRINS :
ARGUMENT

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA
PRODUSULUI
1.1 Schita produsului
1.2 Descrierea produsului
2
1.3 Alegerea materialelor

CAPITOLUL 2 Pregătirea documentaţiei tehnice

2.1 Construcţia tiparului
2.2 Realizarea şabloanelor

CAPITOLUL 3. Tehnologia confecţionării produsului

3.1 Procesul de confecţionare
3.2 Utilaje şi maşini
CAPITOLUL 4. Norme de sanatarea si securitatea muncii si p.s.i.

BIBLIOGRAFIE
ANEXE

3
ARGUMENT

Imbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii il folosesc pentru

apararea corpului de intemperii si in scop estetic.Produsul de imbracaminte se
realizeaza intr-o succesiune de faze care insumeaza o multitudine de caracteristici
de calitate rezultate din cerintele purtatorilor.
Calitatea produselor de imbracaminte devine tot mai mult un mijloc
important de concurenta si un indicator esential de apreciere a intregii activitati
desfasurate la un moment dat de producatori.In activitatea de pregatire tehnica a
productiei proiectarea materiei prime ,a materialelor si modelelor este o etapa ce
inglobeaza un complex de lucrari pe doua laturi una tehnica si una creativa.
Cresterea eficientei in activitatea de pregatire tehnica a fabricatiei necesita
abordarea stiintifica a procesului de proiectare in care se implica intuitia
,experienta si gustul estetic al creatorului.Prin specificul sau,imbracamintea
suferind prin purtare o uzura mai rapida decat celelalte bunuri, imbracamintea se
schimba cel mai frecvent si oglindeste cel mai bine evolutia civilizatiei materiale.
Prin felulsau imbracamintea reflecta originalitatea culturii nationale a
diferitelor popoare.Simtul lor estetic,traditia,nivelul de trai si particularitatile
mediului natural.
În etapa actuală se întâlnesc diferite tipuri de îmbrăcăminte care se pot clasifica
astfel:
După materia primă:

-         îmbrăcăminte din ţesuturi, tricoturi şi blănuri

După anotimpul în care se poartă:

-         îmbrăcăminte subţire folosită în anotimpurile călduroase, care se produce din

ţesături şi tricoturi subţiri, bune conductoare de căldură

4
-         îmbrăcăminte semigroasă folosită în anotimpurile de toamnă şi primăvară, care se
produce din ţesuturi şi tricoturi mai groase

-         îmbrăcăminte groasă folosită pe timpul iernii, care produce din material gros sau din
blănuri sau conductoare de căldură

Îmbrăcămintea exterioară sau de zi se poartă peste lenjerie.

Această categorie vestimentală poate căpăta caracteristici specifice anotimpului în

care se poartă, prin adaptarea de materiale corespunzătoare în procesul de confecţii.

Modelul ales este o BLUZĂ DE FEMEI care face parte din imbracaminte
exterioara ,ce se poarta in toate anotimpurile si de toate
varstele.:copii,adolescenti,adulti.Este piesa obligatorie in garderoba unei femei .

Bluza se poartă direct pe corp sau peste un maiou,(un produs din lenjeria de corp) de
aceea se confectioneaza din tesaturi sau tricoturi de bumbac cu higroscopicitate mare
,tuseu moale,uni sau in culori variate,in dungi sau carouri ,acasa, la serviciu sau de ocazie.

Bluza se poate confectiona cu guler clasic,rotund,şal,marinar, bentiţă si cu

maneca lunga sau scurta.,clasică,chimono sau raglan. In proiect am ales o bluză clasica
cu maneca lunga si mansete simple. Gulerul este construit dintr-o bucata dublata cu
material de fond si este intarit cu insertie la fel ca si mansetele. Pe umeri este prevazuta cu
perniţe de umeri prin care se asigură stabilitate şi estetică produsului .

Frumuseţea îmbrăcămintei este ansamblul de forme, armonii şi culori pe care

trebuie să le îndeplinească vestimentaţia oamenilor. Noţiuni de frumuseţe derivă
din cuvântul frumos a cărui provenienţă este de origine latină care înseamnă
‚formos’.
Bluza se poarta in orice imprejurari:in excursii,la serviciu,la spectacol,la
petreceri.Bluzele se pot confectiona cu pense pe linia de subrat sau pe linia de
rascroitura gatului.Bluza cu pense pe linia de subrat se recomanda persoanelor cu
corpuri subtiri care au bustul mic.Bluzele se pot executa cu maneci lungi,cu

5
mansete,maneci scurte,sau fara maneci. Tinand cont de toate acestea am ales ca
tema, pentru sustinerea proiectului in vederea certificarii competentelor pentru
nivelul 3 de calificare
Elaborarea documentaţiei tehnice pentru bluza pentru femei,deoarece este o
tema complexa care imi ofera posibilitatea sa folosesc cunostintele dobandite in
timpul anilor de studiu la modulele de specialitate si sa pun in aplicare
competentele specifice:
- Asigurarea calitatii
- Tehnologii de confectinare
Constructia tiparelor
Lucrarea,prin continutul si modul de structurare,ofera o solutie teoretica si
tehnico-aplicativa privind proiectarea tehnologica de confectionare pentru bluza cu
maneca scurta pentru femei pornind de la prezentarea produsului,continuand cu
alegerea materialelor pentru confectionarea produsului,permitand o orientare a
viitorului tehnician.Lucrarea reflecta clar fazele drealizare a unui produs de
imbracaminte si cerintele ce trebuie respectate in proiecterea tehnologica de
confectionare .

Pentru realizarea acestei teme am parcurs urmatoarele faze:

-am descris produsul: bluza de femei si am prezentat materialele de baza si

auxiliare,necesare confectionarii produsului ales.

-am construit tiparul si am aratat tipurile de cusaturi folosite pentru

confectionarea produsului,utilajele necesare la confectionarea bluzei si etapele
procesului tehnologic

6
CAPITOLUL 1 PREZENTAREA PRODUSULUI

1. Schita produsului

1.2 Descrierea produsului

Bluzele se poarta in combinatie cu pantalonii sau cu fustele.
Modelul poate fi simplu-clasic sau de complexitate ridicată-prevăzut cu
diverse elemente decorative(volane,cerculeţe,tighele,broderii,aplicaţii de forme
diferite)
Bluzele pot fi:
DUPA FORMA MANECII
- Fara maneca
- Cu maneca scurta
- Cu maneca trei sferturi
- Cu maneca lunga
DUPA FORMA CROIELII
- Largi
- Drepte
- Stranse pe corp
DUPA MODUL DE PRINDERE A MANECII
7
 - Cu maneca clasica
- Cu maneca raglan
- Cu maneca chimono
- Cu maneca gen ie
DUPA MODUL DE INCHIDERE
- Inchisa in fata cu nasturi sau capse
- Inchisa in fata cu snur
- Inchisa in spate
Bluza cu maneca lungă pentru femei este un produs de imbracaminte cu
sprijin pe umeri nelipsit din garderoba unei fete si chiar a femeilor de orice
varsta.Bluza cu maneca lungă pentru femei se poate purta la un pantalon sau cu o
fusta in anotimpurile primavara-vara si aproape in orice fel de ocazie.
Bluzele cu maneca lunga se pot confectiona intr-o varietate multipla de
materiale,culori si imprimeuri care trebuie sa confere purtatoarei o frumusete si o
eleganta deosebita.
FORMA DE BAZĂ ESTE DATĂ DE:
-relaţia faţă de fustă sau pantalon
-forma generală a croielii(largă,ajustată pe corp prin pense,simplă sau cu
platcă(în faţă sau în spate)
-după modul de închidere:cu decolteu închis în faţă ,închis la spate,închis în
lateral

FORMA DETALIILOR ESTE DATĂ DE

-forma de racordare la gât:fără guler,cu rever,forme speciale
-forma gulerului:(drept,cu ştei,cu decolteu în formă de V,şal,şal cu
colţ,volan)
-forma mânecii şi modul de prindere
(fără mânecă,cu mânecă scurtă,cu mânecă medie,cu mânecă lungă,cu umăr
ridicat,cu umăr coborât)
-modul de prindere :clasic,raglan,chimono,gen ie)
-formă deosebită:evazată şi cu manşetă
8
 -accesoriile:cu buzunare,cu manşete,cu decolteuri brodate,aplicate

La bluzele de uz curent:formele de bază şi detaliile sunt simple:purtate peste

fustă sau pantalon dau senzaţia de alungire pot fi prinse în cordoane sau alte
accesorii.
Bluzele pentru ocazii sunt confecţionate din materiale mai speciale,mai
scumpeşi care depăşesc cerinţele pur funcţionale.Se cere mai multă atenţie la
realizarea detaliilor:mâneca sau forma de racordare la gât.

1.3 Alegerea materialelor

Materiale de baza si auxiliare folosite la confectionarea produsului. Dupa

importanta pe care o au in componenta produsului materialele utilizate pot avea
functia de baza fiind numite materiale de baza, sau functie auxiliara, numite
materiale auxiliare.

MATERIALE DE BAZA
Sunt materialele care indeplinesc functia principala la produs si sunt
intrebuintate la confectionarea fetei produsului.
Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza in
functie de produs si de destinatia acestuia: tesaturi, tricoturi, blanuri, piei naturale
sau sintetice si textile netesute.

TESATURILE
Sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile.Tesaturile
prezinta o buna stabilitate si rezistenta la purtare.
Dupa natura provenientei lor, tesaturile pot fi:
- din bumbac şi tip bumbac
- din in si canepa
- din lana

9
 - din matase
- din fire sintetice.

MATERIALE AUXILIARE

Principalele materiale auxiliare sunt:

- captuselile;
- intariturile;
- ata de cusut;
- furniturile;
- garniturile.
Furnituri şi garnitirile sunt:
- Nasturii;
- etichete de întreţinere;
- de mărime;
- cu firma producătoare.
In functie de produs si model, materialele auxiliare pot lipsi din componenta
produsului.

10
CAPITOLUL II PREGĂTIREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE

2.1 CONSTRUCŢIA TIPARELOR

Prin procesul de proiectare a tiparului se determină forma şi dimensiunile

detaliilor îmbrăcămintei. Aceste detalii au forme şi dimensiuni diferite în funcţie
de caracteristicile modelului proiectat.
Operaţia de construire a tiparelor este impusă de necesitatea creării unui
element cu formă şi dimensiuni corespunzătoare corpului omenesc.
În procesul de proiectare tiparele au forme şi dimensiuni diferite în funcţie
de rolul pe care îl au în etapa sau în faza de realizare, fiind denumite:
- tipare clasice
- tipare de bază
- tipare multiplicate
Tiparul clasic este construit pentru produse cu linie clasică (simplă). Acest
tipar nu este prevăzut cu rezerve de cusături şi tivuri.
Tiparul de bază se obţine din tiparul clasic căruia, odată cu transformarea în
model i se adaugă rezerve de cusături şi tivuri.
Tiparul gradat (multiplicat) se obţine prin mărirea sau micşorarea tiparului
de bază, aplicând cote de gradare specifice fiecărui detaliu proiectat.
Construirea tiparelor clasice pentru detaliile produsului se poate face separat,
pentru fiecare detaliu în parte, sau pe grupe de detalii, în funcţie de poziţia şi de
legătura acestora în cadrul produsului.

La construirea unui tipar clasic se disting trei etape de lucru şi anume:

1.Calculul dimensiunilor de bază
2.Trasarea liniilor de bază
11
 3.Trasarea liniilor de contur.

Bluza pentru femei se compune din fata ,spate, maneca scurta ,guler si
manseta
Pentru construirea tiparului:de bluza sunt necesare următoarele Dimensiuni
de baza
Ic=164cm
Pb=42cm
Ad=6c

1. Calculul dimensiunilor de baza:

Lt=Ic/4-2=39cm
Lb=Ic/3-3=60cm
Ls=Ic/8=20.5cm
2. Trasarea liniilor de baza:
AB=Pb/4+9=19.5cm
AT=Lt=39cm
Ts=Ls
AL=Lpr=N*Z+ -K=65cm
Lsp=BB1=Pb/3+2cm+Ad/3=7.3cm
BB2=Pb+Ad=48cm
B2B3=Pb/3+3+Ad/3=7.6cm
B1B4=B1B3/3
3. Trasarea liniilor de contur:
Aa=Pb+Ad/8=6cm
aa1=Aa/4+0,5=2cm
A1a2=2cm
a2a3 =1cm
AC=AB/2
TT`=SS`=2cm
T3T4=T3T5=25cm
12
A2A4=Aa+1cm=7cm
A2G=A4G1=aa1+1cm=3cm
GG2=GG1=7cm
B2B5=B2B3/2
PP`=0,5cm
B5P1=B5P/2
P1P2=P1P2=Pb/10=0,5cm
P3P4+G1P`=a1a3-1cm
B3R=4,5cm
T1T6=L1L3=1cm
G2G3=L3L4=3cm
Pensa la spate:
Bb=BB1/2
Bb1=5cm
B3b4=b4b2=1,5cm
B5L5=5cm.

Dupa constructia tiparului de baza bluza de damă necesită o singură

transformare la mânecă conform figurii de mai jos

13
2.3 Realizarea şabloanelor

Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de

cusaturi si tivuri. In intreprinderile de confectii se folosesc sabloane originale si
sabloane de lucru.
Sabloanele originale se confectioneaza din hartie.Aceste sabloane nu sunt
folosite pentru lucru in sectiile de productie, ci se pastreaza in cadrul serviciului
tehnic, fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.
Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie la croirea
produselor sau ca sabloane ajutatoare la operatii de rihtuire, trasare a conturului
sau la coaserea diferitelor garnituri.
Pentru fiecare detaliu al imbracamintei se confectioneaza un sablon, care
trebuie sa aiba forma si dimensiunile detaliului reprezentat. Sabloanele pot fi
confectionate din: carton, tabla, placaj sau placi sintetice.

Fiecare detaliu din completul de sabloane este marcat cu:

- denumirea produsului si numarul de model
- marimea (talie, grosime)
- denumirea detaliului
- numarul piesei din completul de sabloane,
- de cate ori se va incadra pe material
Pentru detaliile care urmeaza a se croi pe fir dublu se va reprezenta indicatia
„fir dublu” .

14
 CAPITOLUL 3
TEHNOLOGIA
CONFECTIONARII
PRODUSULUI

În întreprinderile de confecţii, executarea produselor de îmbrăcăminte se

desfăşoară pe baza procesului de producţie. Acesta cuprinde toate procesele
tehnologice care se desfăşoară în unitatea respectivă. Procesul de producţie
reprezintă aşadar totalitatea activităţilor desfăşurate în cadrul întreprinderii pe
bază de procese tehnologice. Procesul de producţie cuprinde mai multe etape, în
fiecare dintre ele executându-se operaţii specifice şi poate fi reprezentat
schematic astfel

-recepţia calitativă
ÎNMAGAZINAREA ŞI RECEPŢIA -recepţia cantitativă

15
MATERIALELOR -înmagazinarea materialelor
-decatarea şi călcarea materialelor
PREGĂTIREA MATERIALELOR -controlul materialelor
PENTRU CROIT -sortarea materialelor
-şablonarea
-calculul loturilor
-şpănuirea materialelor
CROIREA MATERIALELOR -secţionarea şpanului
-decuparea detaliilor
-controlul şi formarea pachetelor
-pregătirea semifabricatelor
CONFECŢIONAREA -prelucrarea detaliilor principale şi
SEMIFABRICATELOR secundare
-asamblarea produsului
-curăţarea de aţe şi scame
FINISAREA PRODUSELOR -călcarea finală
-controlul tehnic de calitate
ÎNMAGAZINAREA -ambalarea şi transportul
PRODUSELOR FINITE -înmagazinarea produselor

3.1 Procesul de confecţionare

Etapele de de confecţionare ale produsului
- prelucrarea detaliilor secundare: gulerului şi a mânecilor si manstelor
- prelucrarea detaliilor principale
- Asamblarea detaliilor principale (faţa şi spatele)
- Finisarea care consta in:
- descălcarea tuturor cusăturilor
- curăţarea de aţe
- etichetarea
- călcarea finală
-controlul tehnic de calitate
16
 -împachetare

Călcatul interfazic şi controlul tehnic interfazic se in execută fluxul

tehnologic.iar
controlul final la sfarsitul procesului tehnologic.

3.1.Tipuri de cusaturi folosite la confectionare

Tipurile de cusaturi folosite la confectionarea produsului:

In organizarea procesului tehnologic,pentru confectionarea bluzei,cusaturile
mecanice au un rol deosebit de important,atat pentru calitatea executiei,cat si
pentru eficienta economica a acesteia.
Pentru confectionarea produsului se folosesc cusatura tighel si cusatura de
incheiat-surfilat in 5 fire.

1.Cusatura tighel simplu :

Este alcatuita din doua fire care se depun paralel pe cele doua suprafete ale
materialelor cusute.Imbinarea detaliilor se face prin puncte de coasere numite pas
de cusatura,care reprezinta elementul principal al acestui proces. Pasul ‘p’ al
cusaturii tighel este variabil ca lungime,avand limite intre 0-5 mm.Aceasta
cusatura poate fi aplicata la coaserea tesaturilor si a tricoturilor a caror grosime nu
depaseste 7 mm.
Tighelul simplu este caracterizat prin elasticitatea redusa care se datoreaza
modului de asezare a firelor si a structurii de legatura a firelor de coasere.
La o cusatura normala,punctele de cusatura a firelor se formeaza pe mijlocul
17
grosimii straturilor cusute,conditie care asigura cusaturii un aspect placut si
frumos.

2.Cusatura triploc:

Este destinata operatiilor de surfilare sau incheiat-surfilat.Aceasta cusatura are

pasul reglabil in lungime de la 1,2 la 3,5 mm,iar in latime,de la 2,5 la 6 mm.
Cusatura de surfilat triploc are elasticitate ridicata si este utilizata destul de des la
surfilarea detaliilor imbracamintei.sau la cusatura de incheiat surfilat

a. Utilaje şi maşini

CARACTERIZAREA UTILAJULUI „MASINA SIMPLA DE CUSUT”

1. CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCTIONALE

Masina simpla de cusut este utilizata pentru executarea cusaturilor tighel,

formate din doua fire de ata montate una la ac si cealalta la suveica.
Aceasta masina este actionata de un motor electric cu o putere P de la 0.25.....0,4
KW, asigurand o viteza de coasere de la 2000 pana la 6000 impunsaturi/min.
Masina functioneaza cu ace avand finetea de 100 pentru materiale groase si 80
pentru materiale subtiri.
Cusatura realizata are pasii reglabili de la 0 la 4,5 mm pentru materiale
groase si de la 0 la 3,5 mm pentru materiale subtiri.Ca parti principale se
deosebesc: masa de lucru care sustine corpul ce incorporeaza organele de lucru si
mecanismele functionale. Rolul masinii simple in procesul de productie este de a

18
realiza cusatura tighel necesara coaserii la operatiile de asamblare si fixare a
detaliilor la imbracaminte. Cusatura tighel este caracterizata prin aspect identic si
dimensiuni egale pe ambele fete ale materialului cusut. Cele doua fire se impletesc
prin puncte de legatura aflate la mijlocul grosimii straturilor. Intre punctele de
legatura ale celor doua fire se formeaza pasul P, care are o lungime variabila de la
0 la 5 mm.
Tighelul simplu este caracterizat de o cusatura cu elasticitate redusa, fiind
utilizat la coaserea imbracamintei din tesaturi. In final, cusatura trebuie sa aiba
legaturi formate pe mijlocul grosimii straturilor cusute, astfel incat acestea sa fie
ascunse in interiorul materialului. Abaterea de la aceasta conditie tehnica,
constituie o dereglare in functionarea masinii. Tichelul simplu este utilizat la
diferite cusaturi, dintre care cele mai importante sunt cusaturi de incheiat, fixat si
bordat.

2. ORGANE DE LUCRU

Organele de lucru ale masinii de cusut sunt cele care participa direct la
formarea cusaturii.
Acul
– indeplineste rolul de a transporta firul prin straturile de material si de a
forma bucla de impletire. Este alcatuit din butucul 1, care se monteaza in tija
– suport, tija 2, varful 3, prevazut cu orificiul 4, ce conduce firul, santurile 5
si 6 ce au rolul de a proteja firul in timpul coaserii. Dimensiunile acului difera in
functie de finetea firului de ata, de finetea materialului de cusut si de operatia ce se
executa.
Finetea acului este data prin gradul de subtirime si se exprima in sutimi de
milimetru. Se utilizeaza ace avand finetea de 70 la 150, crescand din 10 in 10
sutimi de milimetru.
Conducatorul de fir

19
 – are rolul de a conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa ce a fost
impletit cu firul de la suveica. In functie de numarul firelor de ata de la ac,
conducatorul de fir poate fi prevazut cu unul sau doua orificii.
Apucatorul – indeplineste functia de a prinde bucla formata de ac si de a o impleti
cu firul de la suveica. La masina simpla apucatorul efectueaza doua rotatii pentru
fiecare rotatie a arborelui principal, in care: la prima rotatie prinde bucla si o
infasoara pe suveica, iar la a doua rotatie iese din bucla si merge in gol. Ca parti
componente, apucatorul este alcatuit din: corpul 1, carligul de prindere 2 si locasul
3 pentru montarea pe axul suport.
Suveica
– are rolul de a purta firul inferior si de a-l tensiona pentru formarea
cusaturii. Ca parti componente suveica este alcatuita din corpul 1, locasul 2 de
stabilizare in carcasa, suportul 3 al bobinei cu fir, dispozitivul 4 de tensionare a
firului, portita 5 pentru asigurarea in carcasa.
Transportorul
– indeplineste functia de a transporta materialul in timpul coaserii, fiind
compus dintr-o cremaliera dintata 1 prevazuta cu 2 sau 3 randuri de dinti, suportul
2 al cremalierei si locasul 3 de montare in suport. Pentru transportarea
materialului, transportorul efectueaza o miscare complexa: ridicare – inaintare –
coborare - retragere dupa care ciclul este reluat.
Piciorusul
– este organul lucrator care preseaza straturile de material pe transportor in
vederea realizarii transportului. Ca parti componente, piciorusul este alcatuit din:
talpa 1 montata la suportul 2, orificiul 3 prin care patrunde acul si locasul de
montare 4 prin care se fixeaza in tija. Piciorusul simplu are talpa si suportul dintr-o
singura piesa. Piciorusul cu articulatie are talpa articulata la suport. Piciorusul cu
rola are in locul talpii o rola de presare.
CAPITOLUL 4.
NORME DE SANATAREA SI SECURITATEA MUNCII
SI P.S.I.
20
ORGANIZAREA ACTIVITÃTII DE SĂNĂTATE SI
SECURITATE IN MUNCĂ

4.1 DEFINITIE

Normele generale de sanatate si securitate a muncii cuprind mãsuri de prevenire a

accidentelor de muncã si bolilor profesionale.

4.2 SCOP
Eliminarea sau determinarea factorilor de risc de accidentare si / sau îmbolnãvire
profesionalã existenti în sistemul de muncã, apãrarea vietii, integritãtii corporale si
sãnãtãtii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de muncã.

4.3 APLICABILITATE
- pentru activitãttile ce se desfãsoarã în cadrul institutiei.
- se detaileazã pe activitãti sau grupe de activitãti distincte, în cadrul instructiunilor
proprii de securitate a muncii.

4.4 PREGÃTIREA SI INSTRUIREA PERSONALULUI

4.4.1 SCOP
Scopul instruirii este însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor mãsurilor de
securitate.
4.4.2 ADRESABILITATE
- Pregãtirea si instruirea se adreseazã:
- noilor angajati în muncã
- salariatilor transferati de la o sectie la alta
- detasatilor
- elevi, studenti în practica profesionalã

21
 - persoane în probã de lucru în vederea angajãrii
4.4.3 TIPUL DE INSTRUIRE
- Instructajul introductiv general
- Instructajul la locul de muncã
- Instructajul periodic
- Reinstruirea
4.4.4 INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL
- se face în acelasi timp când se întocmesc actele de angajare
- are rolul de informare despre activitãtile specifice institutiei si principalele
mãsuri de protectia muncii
- se face de cãtre personalul cu atributii si responsabilitãti în domeniu sau
împuternicit prin decizie
Problemele expuse la instructajul introductiv sunt:
- Riscurile de accidentare si îmbolnãvire profesionalã
- Legislatia în vigoare
- Consecinte posibile a necunoasterii si nerespectãrii legislatiei
- În urma instructajului se face o verificare si se consemneazã în FISA
DE INSTRUCTAJ.

4.4.5 INSTRUCTAJUL LA LOCUL DE MUNCÃ

- se face dupã întocmirea actelor de angajare, când angajatul ajunge la locul
de muncã
- are rolul de prezentare a riscurilor si mãsurilor de prevenire specifice
- se face de responsabilul cu protectia muncii al locului de muncã
Probleme expuse:
- Riscurile de accidentare si îmbolnãvire
- Prevederile normelor specifice de securitate a muncii si instructiuni
proprii
- Instructajul va include obligatoriu demonstratii practice.
- Verificarea se va face de responsabilul cu protectia muncii pe institutie

22
4.4.6 INSTRUCTAJUL PERIODIC
- se face la locul de muncã, de resposabilul cu protectia muncii
- are rolul de aprofundare a normelor de protectia muncii
- cuprinde întreg personalul
- include în mod obligatoriu si demonstratii practice
,,Intervalul între douã instructaje periodice va fi stabilit prin instructiuni
proprii în functie de conditiile locului de muncã, dar nu mai mult de 6 luni.La
personalul tehnico – administrativ, intervalul între douã instructaje periodice va fi
de 12 luni.”

4.4.7 REINSTRUIREA
Se face în urmãtoarele situatii:
- la schimbarea locului de muncã
- cu ocazia introducerii unui echipament de lucru sau modificare de
echipament tehnic existent
- cu ocazia introducerii de tehnologii noi
- la reluarea activitãtii dupã accidente de muncã sau întreruperea
activitãtii cel putin 30 zile
- Reinstruirea se face de responsabilul cu protectia muncii al locului
respectiv.

4.4.8 MATERIALE DE INSTRUIRE

- Legislatia primarã „ Legea protectiei muncii Nr. 319 din 14.07.2006
- Legislatia secundarã „ Norme generale de protectia muncii” 2002
- Legislatia tertiarã „ Norme specifice de protectia muncii „
- pentru activitãti în domeniul sãnãtãtii.
- Instructiuni proprii Norme interne

5. PROCEDURA
5.1 INSTRUIREA SI INREGISTRAREA INSTRUIRII

23
 Instruirea se face conform legislatiei în vigoare, cu durata de cel putin 8 ore,
cu problemele mentionate în scris, semnãtura celui care face instructajul si celui
instruit. Înregistrarea instruirii se face în Fisa individualã de instruire

5.2 FORMULARE SI ÎNREGISTRÃRI

5.3 PROCESUL VERBAL

Se întocmeste la sfârsitul fiecãrei întruniri a Comitetului de securitate si sãnãtate în
muncã si se semneazã de fiecare participant.

5.4 FISA INDIVIDUALÃ DE INSTRUIRE

Contine urmatoarele :
- datele personale
- instructajul la angajare
- instructajul la locul de muncã
- avizul de lucru
- instructajul periodic
- reinstruirea
- abateri de la N.T.S.M. ( normele tehnice de securitate a muncii) si sanctiuni
aplicate
- rezultatele de tehnicã a securitãtii muncii
- Vize medicale – avizul medical obligatoriu, specificat de reglementãri,
pentru activitãti ca: lucrul în conditii de izolare, etc.

5.5 RESPONSABILITÃTI

Comitetul de securitate si sãnãtate în muncã are rolul de a asigura

implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor în domeniul protectiei
muncii. Responsabilul compartimentului de protectia muncii pe unitate.

24
 Conducatorul locului de munca. Responsabilitãtile legate de protectia
muncii, constituie atribuþii de serviciu si nerespectarea acestora atrage sanctiuni
disciplinare conform Codului Muncii si Legilor speciale.

BIBLIOGRAFIE :
Gheorghe Ciontea
Utilajul si tehnologia meseriei, confectioner imbracaminte din tesaturi si
tricoturi. Manual pentru clasele IX – X, Licee industriale cu profil de Industrie
usoara si anii I – II Scoli Profesionale Editura Didactica si Pedagogica, R.A.
Bucuresti 1994.

25
 Gheorghe Ciontea
Utilajul si tehnologia meseriei, confectioner imbracaminte din tesaturi si
tricoturi. Manual pentru Licee de industrie usoara, clasele a-XI-a si a –XII-a si
Scoli profesionale, anul III Editura Didactica si Pedagogica R.A. Bucuresti 1993.
Gheorghe Ciontea
Proiectarea imbracamintei. Manual pentru clasele IX – X, Licee industriale
cu profil de industrie usoara si anii I – II, Scoli profesionale , Editura Didactica si
Pedagogica, R.A. Bucuresti 1993.
Gabriela Neagu (coordonator),Simona Moisin, Lucia Ciubotariu
Utilaje si tehnologii de profil, pregatire generala tricoter confectioner.
Manual pentru Scoala profesionala anul II, Editura Economica Preuniversitara,
2000.
Viorica Papaghiuc, Irina Ionescu, Ioan Neagu performante in domeniul
coaserii materialelor textile, Editura Gheorghe Asachi, Iasi 1999.
Masini si instalatii pentru croit si confectionat, Editura Universitatii „Lucian
Blaga” Sibiu 2002.
Prospecte de prezentare ale firmelor constructoare de masini de cusut Brother si
Pfall.

26