PROIECTAREA UNUI PRODUS VESTIMENTAR-

-PENTRU FUSTA PENTRU ADOLESCENTE –

PLANUL PROIECTULUI

1.CREAREA PRODUSULUI ETALON

2.ALEGEREA MATERIALELOR
2.a.Materiale de baza
2.b.Materiale auxiliare

3.PROIECTAREA SABLOANELOR
3.a.Construirea tiparului clasic
3.b.Transformarea tiparului clasic in model

4.ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE

5.MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

6 .BIBLIOGRAFIE

1. CREAREA PRODUSULUI ETALON

Documentatia tehnica trebuie sa cuprinda:

 schita modelului
 descrierea tehnica
 specificatia materialelor
 tabelul dimensional in baza caruia se executa modelul si conditiile tehnice impuse
 completul de sabloane
 consumul pentru toate tipurile de materiale care intra in componenta produsului
 procesul tehnologic de confectionare
 modelul etalon.

Procesul de elaborare a prototipului cuprinde doua faze principale:

A. Proiectarea modelului sau a prototipului;
B. Confectionarea prototipului.

A. Proiectarea prototipului consta din operatii de schitare si construire a tiparului pentru

produs, avandu-se in vedere linia modei, scopul produsului si destinatia sa.
Faza de proiectare a modelului cuprinde doua etape:
 - desenarea modelului, care se prezinta sub forma de schita ;
- analiza tehico-artistica a desenului.
Constructia tiparului cu respectarea stricta a schitei se va face grafic, pe baza dimensiunilor
corpului, folosindu-se in calculul detaliilor elemente necesare ca:
- inaltimea corpului;
- circumferinta bustului, taliei, soldului
- adaosul de lejeritate al produsului.

B.Confectionarea prototipului constituie faza de creatie in care pe baza unei schitei se

realizeaza modelul respectiv.
Confectionarea prototipului cuprinde mai multe operatii, dintre care amintesc doua mai
importante:
- croirea produsului care se va face pe baza tiparelor produsului creat. In cadrul acestei
operatii se stabileste consumul estimativ de materiale si conditiile ce urmeaza a se respecta in
procesul de croire;
- confectionarea modelului este operatia de transformare a semifabricatelor in produse
finite. La operatia de confectionare a modelului se stabilesc consumul de ata si celelalte
materiale auxiliare utilizate in confectionare.

Pe baza subiectului lucrarii, se procedeaza la intocmirea unei game de schite cu modele

de fusta, din care se alege modelul preferat.
Schitele se intocmesc pe plansele A4 cu reprezentari din spate de 4-5 ori mai mici in
raport cu vederea din fata.

Structura documentatiei tehnice precum si modul de realizare a acesteia sunt redate dupa
cum urmeaza:
SCHITA MODELULUI DE FUSTA SI DESCRIEREA
Fusta este un articol de imbracaminte care are sprijin in talie, acopera partea inferioara a
corpului de la talie in jos si este un obiect de imbracaminte specific persoanelor de sex feminin.
Diversele modele de fuste se obtin prin variatia lungimii si a largimii, precum si prin accesoriile
utilizate. Se deosebesc fuste mini (au lungime pana mai sus de genunchi), midi ( care acopera si
gamba), maxi ( care acopera si glezna).
Modelul ales este fusta pentru adolescente cu urmatoarele caracteristici constructive:
 fata alcatuita din doua parti, cu fermoar in talie, cu slit pe mijloc la terminatie, cu doua
buzunare si cu talia lasata, fara cordon, prevazuta cu doua pense in talie;
 spatele fara cusatura pe mijloc, alcatuit dintr-o bucata, are doua pense in talie pentru
ajustare pe corp.
La cusaturile laterale, pe mijlocul fetei si la buzunare, fusta are tighele pentru ornamentare.
 2. ALEGEREA MATERIALELOR
Pentru producerea obiectelor textile vestimentare se utilizeaza diferite materiale de baza si
auxiliare. Aceste materiale la imbracaminte au roluri diferite si se adopta in functie de specificul
produsului la care se aplica si destinatia acestuia in procesul purtarii.
a.Materiale de baza
Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il indeplineste materialul de baza
care este intrebuintat la confectionarea produsului.
Materiale de baza sunt materialele textile care constituie fata produsului si care nu pot
lipsi din componenta acestuia.
Materialele de baza sunt:
-tesaturi, tricoturi, piei, blanuri, textile netesute.
In cazul de fata, produsul proiectat se realizeaza din tesatura.
Tesaturile sunt materiale de baza obtinute prin tesere, adica prin incrucisarea a doua
sisteme de fire: fire de urzeala si fire de batatura.
b.Materiale auxiliare
In afara de materialul de baza care constituie fata produsului confectionat, se mai folosesc
si materiale auxiliare:
 captuseli - pot fi: tesaturi de bumbac, canepa, matase, vascoza sau captuseli obtinute din
fire sintetice;
 intarituri - pot fi: din bumbac, canepa, materiale netesute si au rolul de a da produsului un
aspect frumos si rezistenta mai mare unor detalii.
 furniturile- pot fi alcatuite din diferite materiale. Au rolul de a mari rezistenta, de a
mentine forma si de a ornamenta produsul.
 garniturile si accesoriile: ata de cusut, nasturii, fermoarele, insertia, etc.
Materialele auxiliare sunt materiale care in functie de produs sunt necesare sau pot lipsi din
componenta produsului.
In cazul de fata fusta este realizata din tesatura, iar materialele auxiliare utilizate sunt: ata de
cusut, fermoar, copca.
3 .PROIECTAREA SABLOANELOR
3.a.Construirea tiparului clasic
 Prin procesul de proiectare a tiparului se determina forma si dimensiunile detaliilor
imbracamintei. Aceste detalii au forme si dimensiuni diferite in functie de caracteristicile
modelului proiectat.
Operatia de construire a tiparelor este impusa de necesitatea crearii unui element cu forma si
dimensiuni corespunzatoare corpului omenesc.
In procesul de proiectare tiparele au forme si dimensiuni diferite in functie de rolul pe care il
au in etapa sau in faza de realizare, fiind denumite:
 tipare clasice
 tipare de baza
 tipare multiplicate.
 Tiparul clasic este construit pentru produse cu linie clasica (simpla). Acest tipar nu este
prevazut cu rezerve de cusaturi si tivuri.
 Tiparul de baza se obtine din tiparul clasic caruia, odata cu transformarea in model i se
adauga rezerve de cusaturi si tivuri.
 Tiparul gradat (multiplicat) se obtine prin marirea sau micsorarea tiparului de baza,
aplicand cote de gradare specifice fiecarui detaliu proiectat.
Construirea tiparelor clasice pentru detaliile produsului se poate face separat, pentru fiecare
detaliu in parte, sau pe grupe de detalii, in functie de pozitia si de legatura acestora in cadrul
produsului.
La construirea unui tipar clasic se disting trei etape de lucru si anume:
1.Calculul dimensiunilor de baza
2.Trasarea liniilor de baza
3.Trasarea liniilor de contur.
Proiectarea tiparului clasic pentru fusta porneste de la dimensiunile principale ale corpului
omenesc:
IC= inaltime corp;
Pt= perimetrul taliei;
Ps= perimetrul soldului;
Lf= lungimea fustei –dimensiune din talie pana in dreptul genunchiului;
Lts=distanta dintre talie si sold.
Mod de realizare a tiparului:
Partea din fata a fustei (figura 1)
1. Se imparte Pt la patru (materialul se va croi prin pliere la jumatate). Pentru a crea partea
din fata a fustei adaugam in talie 1 centimetru (acesta se va scadea din dimensiunea
spatelui fustei) si inca 3 centimetri care vor reprezenta pensele de pe fata. Se imparte de
asemenea Ps la patru si se adauga un centimetru.
2. Din talie se coboara cu Lts, in acest punct urmand a fi schitata linia soldului.
3. Din talie se coboara cu Lf.
4. Din marginea fustei ridicam un centimetru.
Partea din spate a fustei (figura 2)
 1. Se imparte Pt la patru (materialul se va croi prin pliere la jumatate). Pentru a crea partea
din spate a fustei scadem in talie 1 centimetru si adaugam inca 2 centimetri care vor
reprezenta pensele de pe spatele fustei. Se imparte de asemenea Ps la patru si se scade un
centimetru.
2. Din talie-spate se coboara cu Lts, in acest punct urmand a fi schitata linia soldului.
3. Din talie –spate se coboara cu Lf.
4. Din marginea fustei ridicam un centimetru.

Figura 1.
 Figura 2.

b.Transformarea tiparului clasic in model

Procesul de transformare a tiparelor clasice in tipare de baza cuprinde lucrari grafice si
operatii de transformare.
Lucrari necesare la transformarea tiparelor clasice
 schitarea liniilor de transformare pentru tiparul clasic, are ca scop stabilirea
pozitiei liniilor de contur;
 decuparea detaliilor din constructia clasica si copierea lor pe coala de desen.
Aceasta lucrare se efectueaza la scara 1:5, 1:2 sau 1:1, in functie de necesitati,
avand ca scop conturarea tiparelor pe care se va face transformarea;
 prezentarea grafica a transformarii.

4..ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE

Confectionarea semifabricatelor si transformarea lor in produse finite se fac la sectia de
confectionat.
Procesul tehnologic de confectionare are ca scop stabilirea operatiilor, ordinea in care se
executa si indicatorii tehnico – economici de fabricatie.
 Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor de transformare a
semifabricatelor in produse finite. Procesul tehnologic se elaboreaza in cadrul serviciului tehnic
si face parte din pregatirea fabricatiei.
Procesul tehnologic de confectionare este alcatuit din:
 Operatii pregatitoare: insemnarea, masurarea, etc. Aceste operatii exista in toate etapele
procesului tehnologic si in toate procesele industriale.
 Operatii de coasere mecanizata: se efectueaza cu masini clasice si speciale si sunt
utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor.
 Operatiile de coasere manuala: insailare, montat maneci si guler, sunt foarte restranse in
productia industriala.
 Operatiile de tratare umidotermica: descalcare, presare, netezire, aburire, pot fi efectuate
in toate etapele procesului de confectionare si difera in functie de natura operatiei.

5. Masuri de protectia muncii

Pentru ca activitatile specifice sa se desfasoare in conditii de securitate, trebuierespectate

urmatoarele :
1.Inainte de inceperea lucrului lucratorii vor verifica starea tuturor echipamentelor delucru. In
cazul in care se constata anumite defectiuni, se va anunta conducatorul unitatii. Seinterzice
functionarea masinilor de cusut in stare defecta. O atentie deosebita se va aveadaca placuta de la
ac este stransa corespunzator prin cele doua suruburi, evitand astfelruperea acului la punerea in
miscare a masinii.
2.Zilnic se va verifica prin vizualizare integritatea cablurilor de alimentare si a legaturii lacentura
de impamantare.
3.In timpul lucrului, lucratorii vor purta parul legat sau acoperit. Este interzis lucratorilor sa-si
pieptene parul in apropierea masinilor de cusut.
4.In timpul lucrarului la masina de cusut, distanta de la capul lucratorului la masina decusut
(organul de lucru) va fi de min. 30cm.
5.Este interzis a se interveni cu mana sau cu diferite obiecte la organele in miscare intimpul
functionarii masinilor. Interventiile de orice natura se vor efectua numai cu masinaoprita.
6.In timpul ce se umbla la mecanismul suveicii, pentru schimbarea atei, nu se va tinepiciorul pe
pedala de actionare, deoarece din neatentie, masina poate fi pusa in miscare sipoate provoca
strivirea/inteparea degetelor.
7.Nu se va indeparta aparatoarea de protectie de la tija acului pentru a evitapatrunderea acului in
degete.
8.Nu se va lucra la masina de cusut cu ace strambe sau cu varfurile bontite.
9.Pe toata durata efectuarii procesului de munca, lucratorii vor fi atenti la operatiile pecare le
executa, evitand discutiile cu alte persoane.

10.Este interzis lucratorilor sa umble cu mainile ude in timpul deservirii echipamentelor

demunca actionate electric, precum si la folosirea intrerupatoarelor de curent electric.
11.Este interzis lucrul la masina de cusut daca sursa de lumina locala are palpairi sau numai cade
perpendicular pe locul de munca.
12.Este interzisa aglomerarea posturilor de lucru cu materiale textile, unelte, foarfece sialte
obiecte.
13.Postul de lucru va fi pastrat in permanenta curat si fara a fi aglomerat cu piese croitesau alte
materiale.
14.Este interzisa depozitarea pe caile de acces a materialelor, materiilor prime (piese croite) sau a
pieselor finite.
15.Culoarele de trecere din incinta atelierului trebuie sa ramana in permanenta liberepentru
evitarea accidentelor si pentru evacuarea rapida in diferite situatii de urgenta.
16.Masinile de calcat vor avea cordonul de alimentare protejat corespunzator . Seinterzice
utilazarea cordoanelor asamblate din mai multe bucati sau cu statul izolantdeteriorat.
17.Scoaterea sau introducerea in priza a masinii de calcat se va face numai cu ajutorulfisei de
curent (stecherului) ; este interzis sa se traga de cordon, ci numai de stecher cu omana, si cu
cealalta se va tine de corpul prizei.
18.In timpul lucrului, masinile de calcat se vor aseza pe socluri necombustibile, evitand pericolul
de incendiu

6. Bibliografie

Gh. Ciontea- Tehnologia confectiilor textile si calcule in confectii , Editura Didactica si

Pedagogica R.A., Bucuresti, 1983.
E. Iacobeanu- Materii prime si materiale folosite in industria usoara, Editura Didactica si
Pedagogica R.A., Bucuresti, 1985.
A. Brumariu- Proiectarea imbracamintei, Institutul Politehnic „Gh. Asachi”, Iasi, 1999.
E. Filipescu- Proiectarea constructiva a tiparelor, Editura „Gh. Asachi”, Iasi, 1999.
V. Salvanu- Notiuni de creatie, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1985.
Gh. Ciontea- Proiectarea imbracamintei, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti,
1993.
Colectie de STAS- Industria Textila, Tricoturi si Confectii, Editura tehnica, Bucuresti,
1990.

STUDENT:
Ciubotaru G.Corina- an I, Conversie Ed.Tehnologica
Semestrul I-An scolar 2018 /2019
Universitatea “Vasile Alecsandri” Bacau