Colegiul Tehnic Armand Clinescu

LUCRARE DE SPECIALITATE Pentru obinerea Certificatului de competene profesionalenivel 2

Domeniul : Textile-pielrie Calificarea : Confecioner produse textile

Profesor ndrumtor : ing. Foarcea Elena Rodica

Candidat : Rogojeanu N. Rebeca-Viorica

- 2011 -

Tema lucrrii
Diversificarea constructiv- estetic a gulerelor

Planul lucrri

Argument Capitolul 1. Prezentarea datelor iniiale 1.1 1.2 Gulerul particularizri Material folosite la confecionarea gulerelor

Capitolul 2. Proiectarea i calculul tiparului 2.1 2.2 Proiectarea tiparelor clasice Construcia tiparului de model

Capitolul 3. Stabilirea etapelor i a operaiilor tehnologice de confecionarea a produselor cu guler 3.1 Particularitai in rezolvarea constructiv a gulerelor 3.2 Contrloul tehnic de calitate 3.3 Msuri de proteia muncii la utilajele folosite Concluzii Bibliografie Anexe

Argument
mbrcminea a avut o dezvoltare diferit in funcie de clim (cald, temprat sau rece), de materiale si tehnicile de prelucrare disponibile precum i de relaiile sociale. mbrcmintea a aprut din urmtoarele cerine eseniale: Protecia fa de mediul extern (cldur, frig, umiditate); Rol estetic (de mpodobire); Rol simbolic determinat de cauzele sociale. Primele forme de mbrcminte se caracterizeaz prin folosirea nemijlocita a materialelor folosite in natur fixate pe corp prin cele mai simple modificri (frunze, piei de animale ; partea din fa i spatele scoara de copac prelucrat stranse cu un cordon in lateral lsnd loc sub bra in jurul taliei erau cusute. Forma iniial dreptunghiular sau triunghiular a esturi era nfurat in jurul taliei i apoi legat. Formele dreptunghiulare, despicate putin la mijloc in directie longitudinal se mbrcau peste cap. Formele de mbrcminte uzuale s-au dezvolat o data cu perfecionarea tehnicilor de mpletire, cusut si esut. n acest perioad , la formele de baz apar si formele decorative de exemplu: gulere, cordoane, mbrcminte pentru cap. Aceste tipuri sau generalizat la mbrcmintea pentru femei. mbrcmintea a devenit un domeniu de creaie n care s-au dezvolat diferenierea prin forme, culoare, decoraie si material. Bogaia de form este derivat din specificul materialului folosit dispus in diferite moduri de prindere. De exemplu in partea inferioar a rupului i picioarele au fost acoperite cu un pantalon cu croial simpl. Deci purtau iari sau cioareci uneori strmi pe picior, foarte lungi si increite formnd cute transversale. Din tipul de mbrcminte corespunztoare muncii i activitai in regiunile rcoroase sau dezvoltat formele vestimentaiei brbteti. n ara noasra populaia de la sate folosete vechiul port care si-a pastrat sructura neschimbat secole de-a randul alcatuind fondul costumului popular pn n zilele noastre. Moda n vestimentaie a fost adopat de ctre populaia de la orae i n general de pturile sociale avute. Moda cuprinde de fapt, un ir continuu de experimente, lansate de cei mai prestigioi creatori de imagine, care devin cunoscute de marele public i, dac corespund aspiraiilor majoritii, sunt adoptate pe scar larg pentru ca, dup o vreme, s se banalizeze. Functioneaz ca un motor n trei timpi : inovare, rspndire, perimare. n perioada de influen , moda mbrcmintei se poate manifesta parial sau pe ntregul su ansamblu impunndu-i linia i stilul predominant . Un exemplu poate fi dat la mbrcmintea pentru femei unde moda lung (maxi) la rochii si pardesie a predominat civa ani dup care a revenit din nou la modelele scurte (mini) . La sfritul perioadei de la mod intervine fenomenul de demodat , n care populaia pierde gustul I preferina pentru moda ieit din form , nlocuind-o cu un stil nou devenit modern (la mod) .

Capitolul 1 Prezenarea datelor iniiale 1.1. Gulerul particularizri

Gulerul este un detaliu principal care se monteaza la terminatia superioara a produselor. Unele obiecte vestimentare se confectioneaza fara guler, in locul acestora fiind efectuat un decolteu. Gulerele se pot clasifica in functie de destinatie si d forma. In functie de destinatie pot fi: - gulere pentru lenjerie destinate camasilor pentru barbati si femei si gulere pentru pijamale. -gulere pentru imbracaminte exterioara In functie de forma pe care o au pot fi: -gulere clasice aplicate la imbracaminte exterioara prevazuta cu revere in fata (pardesiuri, paltoane, jachete) -gulere inchise confectionate cu colt sau rotunde aplicate la bluze, rochi, pardesiuri, paltoane si jachete (femei) -gulerele-sal cu forma prelungita peste revere si rotunjita in partile laterale sau cu colturi ( aplicate la jachete, pardesiuri si paltoane pentru femei). -gulerul montat este montat in prelungirea spatelui si a pieptilor la partea superioara. -gulerul esarfa este confectionat la pieptii produsului sub forma unei esarfe care se infasoara in jurul gatului.

1.2. la gulerelor

Materiale folosite confecionarea

Pentru producerea mbrcmintei se folosesc materiale textile de baz i auxiliare. Aceste materiale au roluri diferite i se adopt n funcie de specificul produsului la care se aplic i de destinaia acestuia n procesul purtrii. Dup importana pe care o

au n componena produsului, materialele utilizate pot avea funcia de baz, fiind numite materiale de baz sau funcie auxiliar, numite materiale auxiliare . Materialele de baz Rolul principal n componena unui obiect vestimentar l ndeplinete materialul de baz.Ca urmare, materialul de baz se numeste maerialul care ndeplinete funcia principal la produs si este ntrebuinat la confecionarea feei produsului. Excepie apar la anumite produse de baz poate fi utilizat si la dublarea acestuia, avnd n acest caz i rol de cptual(sau de material auxiliar). Pentru confecionarea mbrcmintei se po folosi diferite materiale de baz, acestea fiind n funcie de produs (jachete, pardesie, rochii etc.) i de desinaia pe care o are produsul confeciona n procesul purtarii (mbrcminte de sear, de lucru etc.). Materialele care pot fi utilizare ca rol de material de baz sunt esturile, tricoturile, blnurile, pieile naturale sau sintetice si textile neesute. Materiale auxiliare Ca materiale auxiliare se consider materiale utilizate la confecionarea mbrcmintei, care, n funcie de produs si model, pot lipsi din componena produsului. Principalele materiale auxiliare sunt: cptuelile, ntriturile, a de cusut, furniturile si diverse garnituri.

Capitolul 2 Proiectarea i calculul tiparelor 2.1. Proiectare tiparelor clasice

Tipuri de tipar proiectate pentru mbrcminte. n procesul de proiecie tiparele au forme si dimensiuni diferite n funcie de rolul pe care-l au n etape sau n fazele de realizare fiind denumite: - tipare clasice; - tipare de baz; - tipare multiplicate. Tiparul clasic este construit pentru produse cu linie clasic (simpl). Acest tipar este prevzut fr rezerve de custuri i fr rezerve de tivuri. Tiparul clasic se obine prin construcie grafic bazat pe dimensiuni principale ale corpului. Construcia tiparelor clasice pentru detaliile produselor se poate face separat pentru fiecare detaliu sau pe grupe de detalii n funcie de poziia si de legtura acestora n cadrul produsului. La construirea unui tipar clasic se distinge trei etape de lucru, si anume: calculul dimensiunilor de baz , trasarea liniilor de contur, trasarea liniilor de baz. Calculul dimensiunilor de baz. n aceast etap de lucru calculndu-se dimensiunile principale se stabilesc dimensiunile ale corpului care se folosesc n construcia tiparului. Aceste dimensiuni sunt: Lt, L, Lb, Pt, P, Ssp si Lpt. Trasarea liniilor de baz. Aceast etap de lucru cuprinde operaiile de trasare a liniilor de baz att n lungime ct si n limea tiparului. Liniile de baz se traseaz cu ajutorul punctelor se baz care se determin cu ajutorul dimensiunilor de baz ale corpului. Poziionarea punctelor se baz se face n raport cu punctul de baz adoptat n planul desenului la nceputul construciei. Trasarea liniilor de contur. Aceast etap cuprinde operaiile de determinare a punctelor si a liniilor ajuttoare i apoi trasarea liniilor de contur. Tiparul de baz se obine din tiparul clasic cruia odat cu transformarea n model se adaug rezervele de custuri si tivuri. Tiparul multiplicat se obine prin mrirea sau micorarea tiparului de baz aplicnd cote de grade specifice fiecrui detaliu si produs proiectat. Construcia tiparului Bluza pentru femei IC = 168 cm Pb = 48 cm Ad = 9 cm Calculul dimensiunilor de baz Lt =
IC 4

=2=8

Lb = Lps = AD =

IC 3 Pb 3 Pb 4

+ 6 = 12,4 + 2 = 3,6 + 10 =4,4

P = Pb + 5 = 10

AT = Lt 40 = 8 AL = 66 = 13,2 Din punctele B,T,L se traseaz liniile de baz n lungimea construciei. BB1 = Lsp + B2B3 = Lpt + B1B4 = Bb =
Ad 3

= 4,42 = 4,6

BB2 = Pb + Ad = 11,4
Ad 3 B1B3 = 1,25 2 BB1 = 0,66 2

bb1 = 4..6 cm = 1,2 tt1 =tt2 = 2 cm = 0,4 bb1 = 4..6 cm = 1,2 Trasarea liniei de contur
AB = 2,2 = 0,44 2 Pb + Ad Aa = 8 = 7,12 = 1,42 Ad aa1 = 4 + 0,5 = 0,17

AC =

A1a2 = 2 cm = 0,4 a2a3 = 1 cm = 0,2 Partea superioar a feei de baz este prevzut cu o pens de ajustare la bust, aceasta introducndu-se la linia bustului : A2A3 = Aa + 1 = 0,48 A2G = G2G1 = a1a + 1 = 0,23 B2B5 =
B 2 B3 2

= 0,13

Se ridic o perpendicular din B5 si se obine punctul P si apoi punctul P. PP = 0,5 cm B5P1 = P1P2 =
B5 P 2 Pb 10

= (0,5..1)cm = 0,76

Din P1 se traseaz un arc de cerc pe care se determin P2. Acest punct se unete B5 obinndu-se a2 latur a pensei.

2.2 .

Construcia tiparului de model

Coninutul si durata acestei etape depinde de complexitate al modelului si presupune att transformarea TB existene (i selectate conform principiilor prezentate anterior) pentru elementele care dau tipul produsului (elemente obligatorii)

cat si construcia elementelor care individualizearea modelului (elementele suplimentare) Transformarea TB se desfoar n doua etape succesive: - n prima se introduce particularitile de model - n ultima se contureaz definitiv primar a tiparelor de model Introducerea particularitilor de model n TB se realizeaz ntr-o succesiune impus de complexitatea modelului concomitent care avea conturul exterior al TB (tipare de baz) linia custuri umrului, conturul rscroieli gtului. Poziia liniei de terminaie funcionar decorative: - se proiecteaz transferul penselor introducerea liniilor decorative si a liniilor constructive - se indic liniile ajuttoare de divizare n scopul dispuneri zonelor astfel obinute (paralel, radical) pentru modificarea plastici suprafeelor iniiale (introducerea cutelor cree, drepte) - se construiesc n reea propria gulerelor - se construiesc buzunarele, manetele, elementele decorative, dup introducerea particularitilor n model n funcie de complexitatea acestuia n una sau mai multe etape succesive se obin formele primare ale reperelor i elementelor din care este structurat. Definirea formelor primare ale tiparelor de model se realizeaz prin execuia produsului i verificarea calitii aezrii acestuia pe manechinul industrial sau uman. n acesta se verific: - nivelul corespondenei dintre parametrii tehnici ai produsului i cei prezeni n actele normative (STR) - calitatea corespondenei ntre corp i produsele evaluate prin ncheietura specifici (poziia mneci, a liniei de terminaie a produsului la efectuarea unor micri tipice de ctre trunchi-membre) - corespondena n forma modelului. Definitivarea tiparului de model este o coresponden esenial, calitii produsului din etapa de proiectare. Forma definitiv (TM) obinut prin creai formei prime n procesul de execuie practic a produsului prezint o componen important a bazei de date necesare elaborrii documentaiei tehnice pentru introducerea n fabricaie a modelului.

Capitolul 3 3.1.

Stabilirea etapelor i a operaiilor tehnologice de confecionarea a produselor cu guler

Particulariti in rezolvarea constructiv a gulerelor

a) Montarea gulerului la mbrcmintea subire. Monarea gulerului la imbrcminte se poae realiza manual, manual-mecanic sau mecaniza. Acest proces se adopt n funcie de forma produsuleu si de modelul gulerului. Monarea gulerului de pijama se face mecaniza, prin coaserea gulerului in rascroitura gtului. Operaiile necesare monarii gulerului de pijama sunt: - rihtuirea rscroiturii gulerului la forma si dimensiunile definitive. O dat curihtuirea se puncteaz i semnele de montare la bluze; - coaserea dosului de guler n rscroitur care se face mecanizat, cu un tighel simplu, la 0,8 1 cm. La coasere se urmaree ca semnele marcate pe guler s corespund custurilor de mijloc ale spatelui si custurilor umerilor; - coaserea feei de guler in rascroitur prin tighel simplu, unde marginea de montat se ndoaie in interior si apoi se coase cu un tighel lat de 0,1 0,2 cm. La terminarea cusaturii de montare a feei de guler se continu coaserea pe marginea gulerului la bluza penru brbai, gulerul are forma gulerului de pijama, iar montarea este asemntoare. La bluza pentru femei, gulerul este, in general, rotund i se monteaz simplu cu beni sau se face curat cu o banda de estur taiat pe diagonala materialului. Operaiile de monatre cu bentia sunt: - rihtuirea rscroiturii bluzei si a gulerului pe linia de montare; - montarea gulerului prin coaserea ambelor straturi sau mpreum cu banda de acoperire a cusaturilor ; - ndoirea benzii sub cusatur si coaserea, manual sau mecanizat. Monarea gulerului la cmaa pentru brbai. Gulerul cu apret permanent cuprinde urmtorele operaii de montare: - coaserea dosului de guler in rscroitura cmi prin montarea pe faa cmi; - fixarea dosului de guler cu un tighel simplu, aplicat pe marginea interioar a bentiei pe faa cmai. b) Monarea gulerului la mbrcmintea exterioar. La mbrcmintea exterioar gulerele pot fi montate manual mecanic sau mecanizat. Montarea industriala a gulerului clasic cuprinde operaiile: - rihtuirea scobiturii si montarea punctelor de suprapunere prin crestturi; - coaserea feei de guler in cazur, cu tighel simplu la 0,8 1 cm de margine; - deschiderea cusaturii de montare a feei de guler pentru aplatizare; - coaserea dosului de guler in rascroitura cu maina de cusut in zig-zag; - fixarea cazurii, prin cusatur pe rever; - coaserea gulerului la capete prin custur ascuns; - presarea si clcarea gulerului n forma final. Monarea gulerului nchis cuprinde urmatoarele operaii: - rihtuirea gulerului si a scobiturii produsului pe linia de mbinare; - coaserea dosului de guler n rscroitur prin unirea celo doua detalii.Cusatura se efecueaz dup ce ntaritura se ingusteaz, penru ca straturile cusute s fie mai subiri i s poate fii usor desclcate ; - desclcarea cusaturii monare a dosului de guler ; - coaserea feei de guler la cptual si bizei prin tighel simplu;

- tighelirea gulerului pe margine cu o main simpl, corespunztoare tigehlului de fixare a margini piepilor.

3.2. Controlului tehnic de calitate

Controlul tehnic de calitate are rolul s asigure produselor realizate forma i aspectul modelului; prevenirea unor defeciuni ale materialelor utilizate precum i evitarea defeciuniilor dimensiunilor sau de excepie a produsului. n acest scop la elaborarea tehnologicii confecionrii buzunarelor, au fost prevzute msuri tehnice care s asigure produsului realizat calitatea necesara. Astfel pentru prevenirea unor defecte la materialele utilizate a fost introdus operaia de control ale materialelor, nainte de croire.Ct privete forma i aspectul produselor aceast condiie tehnic a fost realizat la proiectarea tiparelor.Toate aceste faciliti au fost asigurate prin acordarea de timp. Controlul final de calitate este asigurat de ctre un controlor prevzut s ndeplineasc aceast funcie n cadrul procesului tehnologic de confecionare. Acest control se desfoar pe baza normei interne care precizeaz toate condiiile pe care trebuie sa le ndeplineasc produsul finit.

3.3. Msuri de protecia muncii la utilaje folosite

Conform legii proteciei muncii 319 pe 2006 , protecia muncii constituie un asamblu de activiti instituionale,avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc i sntate, aprarea vieii i a integritii corporale. Normele de protecia muncii reprezint un sistem unitar de masuri i reguli aplicate tuturor participaniilor la procesul de munca. Normele de protecia muncii se aplic salariailor, elevilor i studeniilor n perioada efecturii practicii profesioanle. Ca munca s fie eficient i micrile corpului omenesc sa fie flexibile trebuie s ne organizm astfel nct s putem s avem un ritm uor i natural oriunde este posibil. Persoanele care desfoar astfel de activiti sunt obligate : -s-i nsueasc i s respecte normele de protecie a muncii specifice domeniului n care i desfoar activitatea; -s-i desfoare activitatea n asa fel nct s nu se expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesional; -s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru care a fost acordat; -s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent i s informeze de ndat conductorul locului de munc. -pe suprafaa de lucru s se menin numai materialele care se utilizeaz n ziua respectiva. Bolile profesionale: sunt afeciuni care se produc ca urmare a practicrii unei meseri sau profesii, cauzate de factorii nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracterizate locurilor de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman n procesul de munc. n timpul muncii organismul este supus unui efort de adaptare. Factorii de risc care pot duce la imbolnvire sunt: -ageni patogeni ( micro-organismele, capabile s ptrund n organism i s se muleasc provocnd diferite boli ); -factorii de climat ( temperatura i umiditatea ); -substane toxice; -risc de inundare; -prezena unor duntori -boli ale cilor resipratorii, -boli ale pielii; -afeciuni ale diferitelor organe de simt....etc. Echipamentul individual de protecie a muncii reprezint mijloacele cu care este dotat fiecare participant n procesul de munc pentru a fi protejat mpotriva factorilor de risc. Echipamentul individual este compus din: -halat confecionat din estur din bumbac ncheiat cu nasturi i cordon avnd manecile strnse cu nasturi sau elastic; -basma suficient de mare care s strng ntreg parul; nclminte comod i care s nu permit alunecarea.

Concluzii

Tema proiectului meu se numete Diversificarea constructiv estetic a gulerului . Proiectul este mprit n 3 capitole fiecare avnd mai multe subpuncte. n partea introductiv am prezentat o mic istorie despre mbrcminte. mbrcmintea a avut o dezvoltare n funcie de clim, de materialele si tehnicile de prelucrare disponibile precum i de relaiile sociale. n capitolul I am prezentat gulerul si tipurile de gulere ( gulerul rotund, cu col, al, earf, tunic) i materialele folosite la confecionarea sa ( materiale auxiliare si de baz). mbrcminea a avut o dezvoltare diferit in funcie de clim (cald, temprat sau rece), de materiale si tehnicile de prelucrare disponibile precum i de relaiile sociale. mbrcmintea a aprut din urmtoarele cerine eseniale: Protecia fa de mediul extern (cldur, frig, umiditate); Rol estetic (de mpodobire); Rol simbolic determinat de cauzele sociale. Gulerul este un detaliu principal care se monteaz la terminaia superioar a produselor. Unele obiecte vestimentare se confecioneaz far guler, n locul acestora fiind efectuat un decolteu.Ca urmare produsele de mbrcminte pot fi prevazute cu decolteu sau cu guler. Gulerele se pot clasifica n funcie de destinaie si de form. n capitolul II am proiectat tiparul clasic la bluza pentru femei dup calculele date. Tiparul clasic este construit pentru produse cu linie clasic (simpl). Acest tipar este prevzut fr rezerve de custuri i fr rezerve de tivuri. Tiparul clasic se obine prin construcie grafic bazat pe dimensiuni principale ale corpului. Construcia tiparelor clasice pentru detaliile produselor se poate face separat pentru fiecare detaliu sau pe grupe de detalii n funcie de poziia si de legtura acestora n cadrul produsului. La construirea unui tipar clasic se disting 3 etape de lucru : - calculul dimensiunilor de baz - trasarea liniilor de contur - calculul dimensiunilor de baz n capitolul III am proiectat particulariti de montare a gulerului la mbrcmintea subire ct i la cea groas. Pentru montarea gulerului am folosit maini industriale de cusut. Am prezentat n ncheiere norme de protecia muncii la mainile folosite.

Bibliografie

1. Ing. Gheorghe Ciontea, Utilajul i tehnologia meseriei, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti 1994; 2. Ing. Gheorghe Ciontea, Maria Radulescu, Proiectarea mbrcmintei, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti 1985; 3. Virgil Salvanu, Carol Nebert, Margin Simion, Maria Aldea, Zoia Crciun, Noiuni de creaie, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti 1978; 4. Revista Marfy

Anexe