Liceul Tehnologic Ion Mincu Tulcea

Domeniul: Industrie Textilă si Pielă rie

Calificarea: Tehnician în industria textilă

Proiect de
absolvire
Examen de certificare a compețentelor
profesionale - nivelul 4

Profesor indrumator:
Prof.ing. ………………………….
Absolvent:
……………………

SESIUNEA IUNIE 2019

 CUPRINSUL PROIECTULUI

CAP.I. Documentația tehnică a produsului

I.1.Descrierea produsului și alegerea materiilor prime
I.2.Proiectarea produsului
I.3.Ș ablonarea
a) construcția șabloanelor
b) încadrarea combinată a șabloanelor
c) calculul consumului de material
CAP.II. Proiectarea secției de confecționare
II.1.Elaborarea procesului tehnologic de confecționare
II.1.a) Stabilirea fazelor tehnologice
II.1.b) Stabilirea normei de timp , a normei de producție și a numă rului de
muncitori
II.2.Linia tehnologică
II.2.a)Caracteristici generale
II.2.b)Structura liniei tehnologice
b1) graful procesului tehnologic
b2) cuplarea fazelor in operații
b3) amplasarea utilajelor în secție
CAP.III.Anexe.
CAP.IV.Bibliografie
TEMA PROIECTULUI

Proiectarea secției de
confecționare care să
permită obținerea
produsului costum de
carnaval pentru copii
CAP.I. Documentația tehnică a produsului.
I.1.Descrierea produsului și alegerea
materiilor prime
I.2.Proiectarea produsului
I.3.Șablonarea
a) construcția șabloanelor
b) încadrarea combinată a șabloanelor
c) calculul consumului de material
 CAPITOLUL I 1:
DESCRIEREA PRODUSULUI
SI ALEGEREA MATERIILOR PRIME

Bluza face parte din categoria produselor cu sprijin pe umeri.

Dupa anotimp bluza se poate confectiona din :
 Tesaturi semigroase
 Tesaturi groase
In functie de momentele zilei in care poate fi purtata, bluza poate fi din :
-pâ nza de bumbac sau din in pentru dimineata
-stofa sau matase pentru dupa amiaza
-voal,dantela pentru seara sau in diferite ocazii
Reusita unei bluze depinde in mare masura de modul corect in care au fost
luate masurile si de exactitatea cu care a fost realizat tiparul.
Bluza vine in completarea fustei si a pantalonului, este un obiect de
imbracaminte practic, si se poate schimba des, in orice moment al zilei deoarece se
calca si se spala usor.

Alegerea materialelor pentru modelul de confectionat

Pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de

baza si materiale auxiliare. Aceste materiale au roluri diferite si se adopta in functie
de specificul produsului,materialele utilizate pot avea functia de baza,fiind numite
materiale de baza sau functie auxiliara,numite materiale auxiliare.

Materialele de baza
 Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il indeplineste materialul
de baza.Ca urmare,materialul de baza se numeste materialul care indeplineste functia
principala la produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.
Pentru confectionarea imbracamintei pot fi utilizate diverse materiale cu functia de
material de baza,conditie determinata de produs si destinatia acestuia. Cele mai
folosite materiale de baza sunt tesaturile,tricoturile,blanurile naturale sau
artificiale,pielea naturala sau sintetica.
Tesaturile: sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile.Ca
urmare a modului de realizare,tesaturile prezinta o buna stabilitate,rezistenta la
purtare.
Tricoturile:sunt materiale textile care se produc prin buclarea succesiva sau
simultana a unuia sau mai multor fire transformate in ochiuri si apoi inlantuirea lor
intr-o anumita ordine.

Materialele auxiliare
In procesul de confectionare a imbracamintei,un rol la fel de important il detin
materialele auxiliare. Notiunea de material auxiliar porneste de la conceptul ca unele
dintre acestea pot lipsi din componenta unor produse.
Principalele materiale auxiliare sunt:captuselile,intariturile,ata de
cusut,furniturile si garniturile.
Intariturile: sunt materiale textile care dubleaza unele detalii ale
imbracamintei. Aceste materiale au rolul de a marii rezistenta la purtare,la sifonare si
de a asigura stabilitate pe conformatia corpului. Dupa modul de obtinere,intariturile
pot fi tesute si netesute.
Ata de cusut: este un material auxiliar folosit la asamblarea si prelucrarea
imbracamintei. In procesul de coasere,ata de cusut se alege in functie de materialul ce
se confectioneaza si operatia de coasere. In general la alegerea atei de cusut vor fi
respectate urmatoarele conditii tehnice:
- ata folosita pentru confectionare trebuie sa corespunda ca rezistenta cu
materialele de baza si auxiliare ale produsului confectionat. Un fir de ata cu rezistenta
redusa duce la degradarea produsului prin ruperea cusaturilor;
- finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului. In acest
sens,pentru asigurarea unui aspect placut al cusaturii este recomandat ca firul de ata
sa aiba o finete mai mare decat materialele cusute;
- culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute,avandu-se in
vedere ca ata adoptata sa aiba o nuanta mai inchisa decat materialele cusute.
In functie de aceste criterii ata de cusut poate fi clasificata astfel:
- ata din fibre de bumbac
- ata din fibre de in si canepa
- ata din fibre chimice
- ata din matase naturala
- ata din fibre de matase artificiala
- ata din fibre in amestec
 La confectionarea imbracamintei pe langa materialele de baza si materialele
auxiliare,se mai folosesc o serie de furnituri si garnituri care completeaza,intregesc si
ornamenteaza produsul confectionat. Aceste materiale se aplica in functie de
cerintele produsului si modelului confectionat,precum si de tehnologia de fabricatie
adoptata .
Nasturii pot fi din: sidef,lemn,metal,plastic cu diferite forme si culori.
Nasturii de sidef utilizati la confectionarea imbracamintei subtiri se produc din
scoici,avand diametrul de la 0,8 la 3cm si sunt prevazuti cu doua sau patru gauri pe
fata.

Pentru confectionarea bluzei se folosesc urmatoarele materiale (de baza si

auxiliare) :
 Materialele de baza adaptate pentru acest model sunt tesaturi
subtiri avind in componenta bumbac, matase, in, fire sintetice sau
fire in amestec, de asemenea mai pot fi utilizate unele tricoturi
subtiri care prezinta o buna stabilitate dimensionala.
 Materiale auxiliare folosite la acest produs sunt : ata de cusut cu
finetea Nm 85 /3 si asortata la culoarea materialului.
Tipodimensiune in care se va proiecta produsul este : 27 II.

Cusaturile utilizate la realizarea produsului sunt :

 Cusatura tighel simplu
 Cusatura de surfilare

În proiectul meu am ales să proiectez bluza de carnaval pentru copii

Detalii principale : față , spate, mâ neci.

I.2.PROIECTAREA PRODUSULUI
 CONSTRUCTIA TIPARULUI DE BAZĂ LA
BLUZA PENTRU FEMEI

Pentru construirea tiparului se adoptă ca dimensiuni:

Îc = 90 cm
Pb = 27 cm
Ad = 9 cm

1.CALCULUL DIMENSIUNILOR DE BAZĂ:

Lt=Ic/4=22,5/5=4,5cm/ Lb=Ic/3+3=90/3+3=33/5=6,6cm;
Lsp=Pb/3+2=11/5=2,2cm/ Lpt=Pb/3+2=11/5=2,2cm;

2.TRASAREA LINIILOR DE BAZĂ:

AB=Pb/4+8= 14,75/5=2,9cm;
AL=Lpr=NxZ+K=4x9+0=36/5=7,2cm;
AT=Lt=22,5/5=4,5cm;
BB1=Lsp+Ad/3=14/5=2,8cm;
BB2=Pb+Ad=36/5=7,2cm;
B2B3=Lpt+Ad/3-1=13/5=2.6cm;
B1B4=B1B3/2-0. . . 1=4,5/5=0,9cm.

3.TRASAREA LINIILOR DE CONTUR:

Aa=(Pb+Ad)/8+0,5=5/5=1cm;
Aa1=Aa/4+0,5=1,7/5=0.3cm;
A1a2=1,5/5=0,3cm;
a2a3=1cm=1/5=0,2cm;
A2A4=Aa+1=6/5=1,2cm;
A2G=A4G1=aa1+0,5=2,2/5=0,4cm;
A3A5=A1a2=1,5/5=0,3cm;
G1A6=a1a3-0,5=2,2x5-0,5=11-0,5=10,5/5=2,1cm;
B3R=Pb/10=2,7/5=0,5cm;
T1T3=L1L3=1/5=0,2cm;
G2G3=L3L4=1,5 . . . 2/5=0,4cm;
G’G4=G’G1;
G4G5=2 . . . 3/5=0,6cm;
L4L5=4 . . . 5/5=1cm.
 CONSTRUCȚIA MÂNECII

1.Trasarea liniilor de baza:

AB=Pb/4+1=7,75/5=1,5cm; AA1=Pb/3+6=15/5=3cm;
AL=Lm-lm=33-3=30/5=6cm; BB2=B1B3=BB1/2=7,5/5=1,5cm.

2.Trasarea liniilor de contur:

Linia de contur a capului de mâ necă se trasează cu ajutorul punctelor: B2 ,a6 ,R, a2 ,A2 ,a3 ,R1 ,a7 şi B3
care se determină astfel:
AA2=AA1/2=7,5/5=1,5cm;
BR=B1R1=Pb/8=3,37/5=0,6cm;
Ra=R1a1=RA2/2; aa2=a1a3=1/5=0,2cm;
B2a4=B3a5=B2R/2; a4a6=a5a7=0,5/5=0,1cm.

Observație : Tiparul de bază al bluzei va fi prezentat în anexa 1.

MODIFICAREA TIPARULUI DE BAZĂ

Modelul 1 prezintă decolteu complex care s-a obtinut astfel:

- B5F = B5F1=10 cm
- Decolteul se obtine prin unirea cu o linie usor curbata a punctelor B 2 cu F si B4
cu F1 .
- Spatele este decoltat pana la linia bustului.
- Lungimea produsului s-a micsorat fata de tiparul clasic cu 17cm.
Atâ t la față câ t și la spate s-au construit aplace cu latimea de 5 cm.
Modelul 2 prezinta decolteu rotund atat la fata , cat si la spate, obtinut astfel :
- G1D = a1D1= 10 cm
- G2D2 = 10 cm
- AD3 = 10 cm
- Atâ t la față câ t și la spate s-au construit aplace cu latimea de 4 cm.
- Maneca a fost transformata fata de maneca clasica, prin scurtarea acesteia pana
la linia cotului.
- De asemenea lungimea produsului s-a micsorat fata de tiparul clasic cu 6 cm.

Observație : Tiparele de model vor fi prezentate în anexa 1.

 I.3.ȘABLONAREA
a) CONSTRUCȚIA ȘABLOANELOR

Definitie 1. Ș abloanele sunt tipare la care se adă ugă rezervele de cusă turi și
tivuri.
Definitie 2. Ș abloanele sunt elemente ale documentației tehnice care se
elaborează pentru toate elementele și reperele componente ale produsului.
Ș abloanele determină forma și dimensiunile produuselor de îmbră că minte.
Clasificare:
După modul de utilizare șabloanele sunt elaborate pentru:
-materiale de bază - șabloane principale;
-materiale auxiliare (că ptușeli, întă rituri) - șabloane derivate , șabloane ajută toare;
Ș abloanele principale – se elaborează pentru reperele ce se croiesc din
materialele de bază (detalii principale ).
Ș abloanele derivate – se realizează pentru reperele ce se croiesc fie din
materiale de bază (pentru bizet , față de guler , șliț de pantalon ) fie din că ptușeală și
întă ritură . Ș abloanele ajută toare – sunt utilizate în procesul de confecționare a
îmbră că mintei în scopul poziționă rii pe anumite elemente ale buzunarelor , clapelor ,
butonierelor , nasturilor.
Se mai folosesc pentru asigurarea formei corecte a unor repere mici ( clape de
buzunare ) sau a unor linii de conur ce impun o precizie maximă în confecționarea
reverului , extremită țile gulerului .
Ș abloanele principale pot fi ;
- șabloane de lucru
- șabloane originale
Ș abloanele de lucru – se utilizează la croire sau ca șabloane ajută toare la operații
de richtuire , de trasare a conturului .
Ș abloane originale – se confecționează din hîrtie , se obțin prin reproducerea
tiparului de bază multiplicat ; se pă strează la serviciul tehnic și se utilizează pentru
controlul periodic al șabloanelor de lucru .

Informații ce se trec pe șabloane ;

- modelul produsului
- tipodimensiunea
- materialul cu indicarea aspectului general
- direcția nominală
- semn pentru tivuri , pense netă iate, cute
- denumirea detaliului
- de cîte ori se încadrează pe material

Pentru realizarea sabloanelor s-au adă ugat urmă toarele rezerve de coasere:
Model 1 :
FAȚ A
- linia superioara – 1 cm
- cusă tura laterală – 1,5 cm.
- linia de terminație – 1,5 cm.
SPATE
- linia superioara – 1 cm
- cusă tura laterală – 1,5 cm.
- linia de terminație – 1,5 cm.
- linia de simetrie – 1,5 cm

APLACE FAȚ Ă Ș I SPATE

- linia superioara – 1 cm
- linia inferioara – 1 cm
- linia laterala – 1 cm

Model 2:
FAȚ A
- linia umă rului – 1,5 cm.
- ră scroiala gâ tului – 1 cm.
- ră scroiala mâ necii – 1,5 cm.
- cusă tura laterală – 1,5 cm.
- linia de terminație – 1,5 cm.

SPATE
- linia umă rului – 1,5 cm.
- ră scroiala gâ tului – 1 cm.
- ră scroiala mâ necii – 1,5 cm.
- cusă tura laterală – 1,5 cm.
- linia de terminație – 1,5 cm.
- linia de simetrie – 1,5 cm

APLACE RĂ SCROIALĂ GÂ T FAȚ Ă Ș I SPATE

- linia de ră scroială a gâ tului – 1 cm
- linia umă rului – 1 cm

MÂ NECĂ
- linia capului de maneca – 1,5 cm
- linia interioara a mâ necii – 1,5 cm
- linia de terminație – 1,5cm

Observație : Șabloanele vor fi prezentate în anexa 2.

I.3 b) ÎNCADRAREA COMBINATĂ A ȘABLOANELOR

Șablonarea este operația de conturare a șabloanelor pe suprafața materialului

de croit . Această operatțe cuprinde lucră ri de așezare a șabloanelor și apoi de
trasare a conturului pe material. Pentru executarea operației de șablonare se folosesc
diferite procedee cum ar fi :
-șablonarea prin conturare – cu creta sau cu creionul
-șablonarea cu trafarete
-șablonare cu calculatorul .

Conditii tehnice :
- așezarea șabloanelor pe material se va face prin respectarea firului de urzeală din
material cu firul indicat pe șablon
- așezarea șabloanelor pe material se va face conform indicațiilor pe șablon
- respectarea flaușului și a desenului din material la toate piesele componente
- așezarea și combinarea șabloanelor pe material se va face avâ ndu-se în vedere ca
suprafața materialului să fie folosită câ t mai rațional.

După numă rul componentelor de șabloane folosite pentru un șpan sablonă rile pot fi
:
-sablonari simple –care cuprind completul de sabloane pentru un singur produs si
pot fi aplicate atâ t pe material dublat câ t și pe material desfă cut.
-șablonă ri combinate –care cuprind două sau mai multe complete de șabloane ; pot fi
formate din desenarea de două sau mai multe ori a unui complet de șabloane sau
desenarea mai multor complete pe același span .

Observație : În proiect s-a realizat o încadrare combinată cu două produse

modele diferite, tipodimensiune 27 II B.
Încadrarea este prezentată în anexa 3.
 I.3 c) CALCULUL CONSUMULUI DE MATERIAL

Lî = L î mă s x5
Lî =24,3 x 5 = 121,5 cm
lî =150cm
Cs=Lî x lî = 121,5 x 150 = 18.225 cm2 = 1,82 m2 - pentru două produse modele
diferite.
Cs’=Cs/2=1,82/2=0,91 m2 pentru un produs.

unde : Lî – lungimea încadră rii

lî – lă țimea încadră rii
Cs – consum specific de material
CAP.II. Proiectarea secției de confecționare.
II.1.Elaborarea procesului tehnologic de
confecționare.
II.1.a) Stabilirea fazelor tehnologice.
II.1.b) Stabilirea normei de timp , a normei de
producție și a numărului de muncitori.
II.2.Linia tehnologică.
II.2.a)Caracteristici generale.
II.2.b)Structura liniei tehnologice.
b1) graful procesului tehnologic
b2) cuplarea fazelor in operații
b3) amplasarea utilajelor în secție
 II.1.Elaborarea procesului tehnologic de confecționare.
II.1.a) Stabilirea fazelor tehnologice.
II.1.b) Stabilirea normei de timp , a normei de producție și a numărului de
muncitori

Orice unitate de producţie are ca obiectiv principal producerea de bunuri

material şi servicii acre se realizează prin desfă şurarea unor procese de producţie.
Conceptul de proces de producţie poate fi definit prin totalitatea acţiunulor
conştiente ale angajaţilor unei întreprinderi de transformare a materiilor prime,
materialelor sau a altor componente în produse, lucră ri sau servicii cu o anumită
valoare de piaţă , transformă ri ce se realizează cu ajutorul difritelor maşini, utilaje sau
instalaţii.
Procesul de producţie este format din:
process tehnologic;
proces de muncă .
Procesul tehnologic este format din ansamblul operaţiilor tehnologice prin
care se realizează un produs sau repere component ale acestuia. Procesul tehnologic
modifică atâ t forma câ t şi compoziţia chimică a diverselor materii prime pe care la
prelucreză .

Procesul tehnologic este format din ansamblul operaţiilor tehnologice prin care se
realizează un produs sau repere componente ale acestuia.
Procesul tehnologic modifică atâ t forma şi structura câ t şi compoziţia chimică a
diverselor materii prime pe care le prelucrează .
Conceptul procesul tehnologic de producţie poate fi definit prin totalitatea
acţiunilor conştiente ale angajaţilor unei întreprinderi de transformare a materiilor
prime, materialelor sau a altor componente în produse, lucră ri sau servicii cu o
anumită valoare de piaţă a transformă rii ce se realizeză cu ajutorul diferitelor maşini,
utilaje sau instalaţii.
Nt=norma de timp – se va prelua din normative

Np=norma de productie- se va calcula cu formula :

Np=T/Nt ( buc / 8h)
Unde :
T = 8h = 8 x60 = 480 min. (durata unui schimb)

M=numarul de muncitori
M = Q/Np

Q= capacitatea tehnologică a unei linii tehnologice

Q= 600 buc /8h
 FISA TEHNICĂ A CUSĂTURILOR
SCHITA ARTISTICA 3 3
2
5

1 8
7
6

Nr. Linia de asamblare Reprezentare in sectiune

Crt.
1 Linia de cusătura laterală

2 Linia umărului

3 Linia de montare a aplacului pe răscroiala gâtului

4 Linia de închidere a penselor

5 Linia de montare a mânecii

6 Linia de terminație a produsului si a mânecii

7 Linia de simetrie a spatelui

8 Linia de montare a fermoarului pe partea lateral

PROCES TEHNOLOGIC DE CONFECȚIONARE A PRODUSULUI

BLUZĂ PENTRU FEMEI, CU DECOLTEU ROTUND
 Nr. Denumirea operației Echipament Norma Norma de Nr. de
fază tehnologic de timp producție muncitori
folosit Nt (min) Np M
(buc/8h)
 I Prelucrarea feței
1 Coaserea penselor de bust MSC 0,4 1020 0,6
2 Descălcarea penselor MFC 0.8 600 1
3 Coaserea penselor de ajustare în talie MSC 0,4 1020 0,6
4 Descălcarea pensei MFC 0.8 600 1
5 Surfilarea feței MT 3fire 0,9 533,33 1,12
II Prelucrarea spatelui
6 Coaserea spatelui pe linia de simetrie MSC 1,3 369,23 1,6
7 Coserea penselor de ajustare în talie MSC 0,4 1020 0,6
8 Descălcarea penselor MFC 0.8 600 1
9 Surfilarea spatelui MT 3fire 0,9 533,33 1,12
III Prelucrarea mânecii
10 Surfilarea mânecilor MT 3 fire 0,9 533,33 1,12
10’ Realizarea tivului la maneca MSC 1,2 400 1,5
11 Încheierea mânecilor pe linia de MSC 0,4 1020 0,6
cusătură interioară
12 Descalcarea cusăturii MFC 0.8 600 1
IV Prelucrarea aplacelor
13 Coaserea aplacelor față și spate MSC 0,1 4800 0,13
14 Descălcarea cusăturii MFC 0,1 4800 0,13
15 Surfilarea aplacelor față , spate MT 3 fire 0,35 1371,42 0,4
V Asamblarea detaliilor
16 Încheierea feței cu spatele pe linia MSC 0,3 1600 0,4
umărului
17 Descălcarea cusăturii MFC 0,5 960 0,63
18 Încheierea feței cu spatele pe MSC 1,3 369,23 1,6
cusătura laterala odata cu montarea
fermoarului
19 Descălcarea cusăturii MFC 1,2 400 1,5
20 Montarea aplacelor în răscroială cu MSC 1,6 300 2
primul și al doilea tighel
21 Aplicarea mânecilor în răscroială MSC 1,6 300 2
22 Realizarea tivului pe linia de MSC 1,2 400 1,5
terminație
VI Finisarea produsului
23 Curățarea de ațe și scame ML 2,1 228 1,75
24 CTC ML 1,3 369 1
25 Călcarea finală MFC 1,6 300 1,33
TOTAL 24,05 27,23

Legenda :MSC – mașină simpla de cusut

MFC – masă cu fier de călcat
MT 3 fire – mașină Triploc cu 3 fire
ML – masă de lucru

II.2.Linia tehnologică.
II.2.a)Caracteristici generale.
 Linia tehnologică este un procedeu de lucru asemă nă tor cu banda rulantă .
Acest procedeu este organizat pe un agregat care poate fi cu transport manual sau cu
transport mecanizat.
Linia tehnologică cu transport manual este organizată din agregate de lucru
compuse din utilaje de producţie şi mese de lucru ajută toare. La acest procedeu
utilajele pot fi amplasate perpendicular pe fluxul tehnologic sau oblic faţă de acesta.
Agregatul cu amplasare perpendicular – utilajele şi mobilierul în circuite se
aşează în linie asemă nă tor benzii rulante lipsind însă transportul mecanizat. Pentru
depunerea semifabricatului, agregatul este prevă zut la fiecare loc de muncă cu lă diţe
sau cutii montate pe un support fix. Transportul semifabricatului în circuitul de
producţie se face manual de că tre un muncitor.
Agregatul cu amplasare oblică – este organizat pe acelaşi principiu cu agrgatu
de amplasare perpendicular diferind de acesta prin amplasarea utilajului în poziţie
oblică faţă de fluxul tehnologic.
Linia tehnologică cu transport mecanizat reprezintă un procedeu ce
foloseşte o instalaţie de transport care asigură atâ t alimentarea fiecă rui loc de muncă
câ t şi transportul semifabricatului în procesul confecţionă rii. Acest procedeu se poate
realize în diferite variante, constâ nd în principiulde organizare a producţiei
menţionat.linia tehnologică cu transport mecanizat este organizată pe un agregat
prevă zut cu transport pe bandă rulantă . În timpul funcţionă rii agregatul asigură
alimentarea locurilor de muncă cu semifabricate.
Pentru această lucrare, procedeul tehnologic ales este linia tehnologică.

II.2.b)Structura liniei tehnologice

b1) Graful procesului tehnologic

Pentru structurarea liniei tehnologice de confecţionare se parcurg urmă toarele

secvenţe:
repertizarea fazelor procesului tehnologic sub formă de graf;
constituirea operaţiei prin cuplarea fazelor tehnologice;
dispunerea locurilor de muncă pentru configurarea liniei tehnologice.
Graful procesului tehnologic permite o vizualizare a traseului fiecă rui element
şi a modului de integrare a acestuia în produs în scopul cuplă rii fazelor în operaţii.
Graful este format dintr-o mulţime de noduri şi o mulţime de linii. Modul de
utilizare a acestuia este urmă torul:
- Nodurile concentrează informaţii referitoare la codul fazei / numă rul de muncitori
şi tipul utilajelor;
- Liniile indică traseul principal al reperelor sau semifabricatelor.

b1) Graful procesului tehnologic

FATA SPATE APLAC APLAC MANECA

FATA SPATE
 10 / 1,12
1 / 0,6 6/
1,6 13
/0,13

2/1 10’/
7 / 0,6 14 /0,13 1,5

15/ 0,4
3/ 8/1
0,6 11/0,6

4/1 9 / 1,12

12/ 1
5 / 1,12

16 /
0,4

17 /0,63

18 /
1,6

19 /1,5

20 / 2

21/ 2

22/ 1,5

23/1,
75
 24 / 1

25 /1,33

Legenda :

MSC -

MFC -

MT 3 fire-

MFC -

b2) Cuplarea fazelor in operații

 Scopul cuplă rii fazelor în operaţii este utilizarea eficientă a forţei de muncă şi a
echipamentelor tehnologice. Utilizâ nd informaţiile furnizate de graf şi stabileşte
modul optim de cumulare a mai multor faze tehnologice avâ nd drept criteriu
principal maximizarea utiliză rii capacită ţii de muncă a executantului. În acest sens se
urmă reşte ca numă rul de muncitori obţinut prin cuplarea fazelor să se apropie câ t
mai mult de un numă r întreg.
La constituirea operaţiei se respectă urmă toarele restricţii:
- cuplarea fazelor se realizează distinct pentru cele două pă rţi ale procesului de
prelucrare şi de asamblare;
- cuplarea fazelor se realizeză ţinâ nd cont de tipul utilajului:
- cuplarea fazelor în operaţii se realizează astfel încâ t la structurarea tehnologice
deplasă rile interoperaţionale ale semifabricatelor între locurile de muncă să fie
minime şi fă ră întoarceri mari pe linia tehnologică .

b2) Cuplarea fazelor in operații

Cod Faze cuplate Echipament Muncitor Nr. de

operaţi tehnologic i locuri de
e muncă
I 1- Coaserea penselor de bust M.S.C 0,6 3
 3-Coaserea penselor de ajustare în talie 0,6
6-Coaserea spatelui pe linia de simetrie 1,6
7-Coserea penselor de ajustare în talie 0,6
II 2-Descălcarea penselor MFC 1 3
4-Descălcarea pensei 1
8-Descălcarea penselor 1
III 5-Surfilarea feței M Tr 3 fire 1,12 4
9-Surfilarea spatelui 1,12
10-Surfilarea mânecilor 1,12
15-Surfilarea aplacelor față , spate 0,4
IV 10’-Realizarea tivului la maneca MSC 1,5 2
11-Încheierea mânecilor pe linia de cusătură 0,6
interioară
13-Coaserea aplacelor față și spate 0,13

V 12-Descalcarea cusăturii MFC 1 1

14-Descălcarea cusăturii 0,13
VI 16-Încheierea feței cu spatele pe linia M.SC 1 2
umărului
18-Încheierea feței cu spatele pe cusătura 1
laterala odata cu montarea fermoarului
VII 17-Descălcarea cusăturii M.F.C 0,63 2
19-Descălcarea cusăturii 1,5
VIII 20-Montarea aplacelor în răscroială cu primul M.S.C 2 5
și al doilea tighel
21-Realizarea tivului pe linia de terminație 2
22-Aplicarea mânecilor în răscroială 1,5
IX 23-CTC M.L 1,75 3
24-Curățarea de ațe și scame 1
X 25-calcare finala M.FC 1,33 1

Total 26
Observaţie.
În urma cuplării fazelor s-au obţinut un număr de 26 de locuri de muncă, mai mic decât
numărul de muncitori obţinut din calcule la procesului tehnologic de confecționare.

Legendă:
M.S.C.- masină simplă de cusut
M.F.C.-masă cu fier de călcat
M.L. - masă de lucru
M.T. 3 fire - maşină triplok cu 3 fire

b3) Amplasarea utilajelor în secție

I M.S.C
VI M.S.C.
I M.S.C
VII M.F.C
I M.S.C
VII M.F.C
II M.F C
VIII M.S.C.
II MFC

II M.F C VIII M.S.C.

III M.Tr 3 fire VIII M.S.C.

III M.Tr 3 fire VIII M.S.C.

III M.Tr 3 fire VIII M.S.C.

III M.Tr 3 fire IX M.L.

IV M.S C IX M.L.

IV M.S C IX M.L.

V M.F.C. X M.F.C

VI M.S C

Legendă:

M.S.C.- masină simplă de cusut

M.F.C.-masă cu fier de călcat
M.L. - masă de lucru
M.T. 3 fire - maşină triplok cu 3 fire
Observatie : În secție există un necesar de utilaje, după cum urmează :
M.S.C - 12 bucăți
M.L. - 3 bucăți
M.F.C - 7 bucăți
M.T.3fire - 4 bucăți

Total - 26 utilaje

b3)Amplasarea utilajelor in sectie

Configurarea liniei tehnologice si stabilirea deplasarilor interoperationale ale

semifabricatelor

Dispunerea locurilor de munca in vederea configurarii liniei tehnologice se

realizeaza in cadrul sectiilor de confectionare, in general pe doua siruri. Amplasarea
locurilor de munca se poate face in ordinea corespunzatoarea operatiilor, cu
respectarea numarului de locuri de munca rezultate in urma cuplarii.
Stabilirea deplasarilor interoperationale ale semifabricatelor pe linia tehnologica
se realizeaza in scopul evidentierii eficientei constituirii operatiilor. In vederea
obtinerii unor trasee optime de deplasare interoperationala a semifabricatelor este
posibila modificarea, in cadrul procesului tehnologic, a ordini fazelor si operatiilor,
pentru elementele de produs care pot fi prelucrate independent .
Se identifica:
- deplasari ale semifabricatelor realizate de catre alimentatori pentru :
-alimentarea locurilor de munca in zona intai si a doua
-transferul semifabricatelor spre locul de munca de la care se alimenteaza zona a
doua
- deplasari interoperationale ale semifabricatelor realizate de catre muncitori de pe
linia de confectionare.
Traseul semifabricatului pe linia tehnologica se evidentiaza graphic prin sageti .
Pentru simplificarea reprezentarii grafice, deplasarile semifabricatelor realizate de catre
alimentatori sunt simbolizate distinct. Evidentierea traseelor proprii elementelor de
produs prelucrate in prima zona a liniei tehnologice se realizeaza prin culori sau linii
diferite, correlate cu cele realizate la trasarea grafului procesului tehnologic. Pentru
acelas produs tehnologic, strcturarea liniei tehnologice poate fi diferita in functie de
particularitatile organizatorice proprii societatii comerciale.

CAPITOLUL IV
BIBLIOGRAFIE

Gheorghe Ciontea . -Utilajul şi tehnologia meseriei, confrcţioner îmbră că minte din

ţesă tură şi tricoturi manual pentru clasele aIXa şi aXa licee Industriale cu profil de
industrie uşoară şi anii I şi II Ş coli profesionale Editura Didactica şi Pedagogică
Bucureşti 1992

Gheorghe Ciontea - Utilajul şi tehnologia meseriei de confecţioner îmbră că minte şi

tricoturi manual pentru clasele aXIa şi aXIIa licee Industriale cu profil de industrie
uşoară şi anii III Ş coli profesionale Editura Didactica şi Pedagogica Bucureşti 1993.

Florentina Vasilescu, Romiţa Lupaşcu Tiglea - Pregă tire de bază în industria uşoară
Textilă -Pielă rie manual pentru Ş coala Profesională anul II Editura Oscar Print
Bucureşti 2000.

E Iacobeanu, V Cociu, Liviu Marcus- Materii prime şi materiale folosite în industria

uşoară manual pentru clasele a-IX-a profil industrie uşoară , Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1997.

Gabriela Neagu, Simona Moisiu, Lucia Ciubotariu- Utilaje şi tehnologii de profil,

pregă tire generală , tricoter-confecţioner, Ş coala Profesională anul II Editura
Economică , Preuniversitară Bucureşti 2000.

Marieta Olaru, Alexandru Isaic, Moniu, Anca Curcare –Studiul calită ții produselor și
serviciilor clasele a-X-a filiali tehnologică Editura Economică Preuniversitară
București 2004.

Aurelia Brumariu, Emilia Filipescu- Proiectarea îmbră că mintei- Îndrumar de lucră ri

practice Institutul Politehnic Iași, Facultatea de Tehnologia și chimia textilelor 1985.
CAPITOLUL III
ANEXE