LICEUL ,,CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” HOREZU, VÂLCEA

Clasa a XII-a J

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE NIVEL

DE CALIFICARE 4
DOMENIUL: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE
CALIFICAREA: Tehnician în industria textilă

Îndrumător:
prof. ing. CREȚU ILEANA Absolvent:
NICOLAESCU C. MARIA- DIANA

2018

1
TEMA LUCRĂRII:

ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE CONFECȚIONARE A

PRODUSULUI „FUSTA CLASICĂ”

2
CUPRINS
MEMORIU JUSTIFICATIV
Cap. 1. ALEGEREA ȘI DESCRIEREA MODELULUI PRODUSULUI
1.1. ALEGEREA PRODUSULUI
1.2. DESCRIEREA MODELULUI
Cap.2. CARACTERISTICILE MATERIALULUI
2.1.Materiale de bază
2.2.Materiale auxiliare
Cap. 3. PROIECTAREA ŞI CALCULUL TIPARELOR
3.1. Construirea tiparului de bază
3.2. Transformarea tiparului de bază în model
3.3. Construirea şabloanelor
3.4. Elaborarea normelor tehnice
3.5. Norma tehnică de consum
3.6. Elaborarea încadrărilor
3.7. Determinarea consumului specific
Cap. 4. PREGĂTIREA ȘI CROIREA MATERIALELOR
4.1. Pregătirea materialelor pentru croit
4.2. Croirea materialelor
Cap. 5. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE
5.1.Procesul tehnologic de confectionare
5.2. Organizarea controlului tehnic de calitate.
Cap.6. CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE
6.1. Determinarea timpului de lucru
6.2. Calculul indicilor tehnico-economici
Cap.7. NORME DE DE PROTECTIA MUNCII
7.1. Norme de protectie a muncii
7.2. Măsuri de igienă a locului de muncă
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

3
 MEMORIU JUSTIFICATIV

Îmbrăcămintea reprezintă un complex de produse vestimentare care îmbracă corpul

omenesc, folosită pentru asigurarea confortului fiziologic al corpului și ornamentarea acestuia;
îmbrăcămintea are rolul de accentua liniile de croială, de a atenua unele anomalii ale
conformației, de a întregi aspectul exterior al purtătorului în scopul înfrumusețării lui.
Confoprtul fiziologic se asigură prin utilizarea îmbrăcămintei corespunzătoare mediului
ambiant și necesităților individuale ale persoanei.
Evoluția îmbrăcămintei s-a desfășurat ca urmare a apariției de noi materiale, cu aspect
plăcut, cu proprietăți igienice, rezistente la solicitări mecanice și eficiente la la purtare și
prelucrare.
Fusta este un produs de imbrăcăminte pentru femei care poate fi purtată in orice sezon si in
orice ocazie, folosindu-se o gama foarte largă de materiale si modele. In functie de destinatie si
sezon, se vor alege tesaturi din bumbac, lână, mătase, in, tesaturi in amestec etc.
Fustele sunt produse de îmbrăcăminte destinate în exclusivitate femeilor, fiind utilizate în
toate anotimpurile iar în funcţie de materialul din care se confecţionează pot fi:
- Subţiri;
- Groase;
Produsul „fusta ”, face parte din categoria „ Produs de îmbrăcăminte care în funcţie de
materialul din care se confecţionează poate avea destinaţia de zi sau de ocazie”.
Modelul ales se pretează pentru adolescente, tinere.
Fusta este un articol de îmbrăcăminte nelipsit din garderoba unei femei. Prin diversitatea
culorilor şi a materialelor din care pot fi confecţionate şi prin faptul că se pot schimba de câte ori
este necesar, fustele aduc permanent o notă nouă şi prospeţime în vestimentaţie.
Fusta este un produs cu sprijin pe suprafața taliei. Produs de sine, element al unui
ansamblu (un taior, vestă) sau elemente componente a unei rochii secţionată pe linia taliei, fusta
poate prezenta deferite forme:
- fusta clasică
- fusta dreaptă
- fusta în clini
- fusta cloş
- fusta soleil
Diversele modele de fuste se obţin prin variaţia lungimii şi a lărgimii, precum şi prin
accesoriile utilizate. Se deosebesc fuste mini (scurte) , midi , maxi.
Modelul ales este fustă clasică dreaptă scurtă pentru adolescente cu următoarele detalii
componente:
faţa , cu cordon, prevăzută cu două pense în talie;
spatele cu cusătură pe mijloc şi continuată cu fermoar până în talie, alcătuită din doua
bucati, are două pense în talie pentru ajustare pe corp.
Acest model de fustă este simplu şi tineresc, este lejera si comoda la purtare, poate fi
purtat în orice anotimp si este elegant.

4
 Fusta trebuie sa indeplineasca cerinte legate in primul rând de destinatia acesteia dar
si cerinte generale de calitate impuse imbrămintei. Astfel, in elaborarea tehnologiei de
confectionare dar si la realizarea produsului am pornit de la aceste conditii.
Prin dimensiunile sale CT=72/36 cm, Lungimea fustei Lp= 54cm, CS=97/48,5cm)
se încadreaza in talia I.
Prin tesatura aleasa – ale carei caracteristici sunt prezentate in cap.2, produsul are
capacitate de menținere a formei si rezistență; produsul prezinta capacitate de izolare termică,
și permeabilitate la aer, eleganță, neșifonabilitate, se întreține ușor.
Produsul asigură comoditatea purtarii (pentru aceasta am construit corect tiparele
reperelor fustei si am realizat sabloanele necesare croirii).
Necesarul de material,rezultat dupa realizarea incadrarii sabloanelor pe materialul
dublu, a fost Ac- Arie consumată = L*l = 65*53*2= 6890 cmp, Ss- Suprafața șabloanelor =
6434 cmp, Coeficientul de utilizare Ku = 93,40%, Suprafața deșeurilor Sd= 456cmp,
Pierderi P = 6,60%.
După elaborarea procesului tehnologic a rezultat un timp total de 80min si un indice
de mecanizare IM=67,50% .
Acesti indici pot fi îmbunatățiți, la nivel de producție de serie, prin încadrări
combinate ale șabloanelor si prin achiziția de masini pentru cusut nasturi si butoniere.
Calitatea fustei poate fi imbunatățită, cu respectarea cerințelor impuse, prin creșterea
Ku, ceea ce conduce la scaderea costului cu materialul. De asemenea calitatea fustei poate fi
îmbunatățită prin cresterea calității întregului proces de producție a acesteia.

5
 Capitolul I. Alegerea şi descrierea modelului produsului
1.1 ALEGEREA PRODUSULUI

Tema proiectului este fusta clasică dreaptă scurtă.

Pentru alegerea modelului, am consultat mai multe reviste de specialitate; modelul ales este
un model cu o croiala simplă care asigura eleganță si confort.
Produsul etalon (modelul) reprezintă partea din documentaţia tehnică ce stabileşte aspectul,
forma şi caracteristicile finale ale produsului.
Este necesar ca documentaţia tehnică să asigure confecţionarea îmbrăcămintei în anumite
condiţii şi cu anumite caracteristici tehnice.
Documentaţia tehnică necesară proiectării unui produs trebuie să cuprindă:
-schiţa modelului;
-descrierea tehnică;
-specificaţia materialelor;
- tabelul dimensional în baza căruia se execută modelul şi condiţiile tehnice impuse;
- completul de şabloane;
- consumul specific pentru toate tipurile de materiale care intră în componenţa produsului;
- procesul tehnologic de confecţionare;
-modelul etalon.
Procesul de elaborare a prototipului cuprinde două faze principale:
-Proiectarea modelului sau a prototipului;
-Confecţionarea prototipului.
În general, stabilirea produsului etalon este determinată de modă, de condiţiile climatice şi de
destinaţia produsului. Elaborarea produsului etalon este determinată de diferiţi factori ca:
-destinaţia produsului –în acest scop se aleg liniile de croiala corespunzătoare, care să
asigure produsului caracteristicile determinate de destinaţie.
-materialele folosite –la alegerea materialului se ţine seama de destinaţia produsului şi
de modă.
-vârsta purtătorului – determină linia produsului- îmbrăcăminte pentru adolescenţi.

1.2. DESCRIEREA MODELULUI

Produsul pe care l-am ales este fusta clasică dreaptă scurtă; este un articol vestimentar care
îmbracă corpul de la talie in jos si se poate confectiona in diferite modele din diferite materiale.
Fusta clasică dreaptă scurtă are ca detalii principale fata, spatele și cordonul, fata și spatele
fiind ajustate pe corp cu ajutorul unor pense și cu un cordon lat de 3cm.
Spatele fustei este prevăzut cu o cusătură pe fir drept. Încheierea produsului se realizează cu
un fermoar montat pe linia de mijloc a spatelui; linia de terminație se realizează cu o cusătură
tighel.

6
 Materialul din care este executat produsul este o ţesătură tercot (fibre sintetice, poliester și
bumbac) de culoare bej și cu legătură diagonal.

7
Cap.2. CARACTERISTICILE MATERIALULUI

2.1. Materialul de bază

Rolul principal în componenţa unui obiect vestimentar îl îndeplineşte materialul de bază care
este întrebuinţat la confecţionarea produsului.
Materiale de bază sunt materialele textile care constituie faţa produsului şi care nu pot lipsi din
componenţa acestuia.
Caracteristici ale materialului.
a) Natura materiei prime : ţesătură tercot (fibre sintetice, poliester și bumbac).
b) Latimea tesaturii: 110cm cu margini, 106 fără margini
c) Alte caracteristici:
- legătura- diagonal;
- grosimea- medie;
- drapare- medie;
- hidroscopicitate- bună;
- capacitate de izolare termica: bună;
- permeabilitate la aer, apa-bună;
- comportarea la impurificare- bună.
Tesătura are o buna rezistenta la rupere, rezistenta coloristica, nu se sifonează si se întreține
usor .

2.2. Materiale auxiliare

Pentru confectionarea produsului ales am folosit urmatoarele materiale auxiliare:
-așă de cusut de culoarea materialului de bază;
- inserţie pentru cordon;
- fermoar pentru încheierea fustei în spate;
- nasture;

8
 Capitolul 3. PROIECTAREA ŞI CALCULUL TIPARELOR

3.1. Construirea tiparului de bază

Croirea materialelor se realizează cu ajutorul şabloanelor, care la rândul lor se pot obţine
prin copierea şi reproducerea tiparului de bază.
Pentru proiectarea tiparului clasic am folosit următoarele dimensiuni principale:
CT=72/36 cm, Lungimea fustei Lp= 54cm, CS=97/48,5cm

Dimensiuni de bază:
Lt-ș=21cm
Pentru construirea tiparului de fustă se foloseste un unghi drept, in partea drepta, cu
varful in punctul 1.
Fata fustei
Pozitia liniei soldului
1-2= Ic/8= Lt-s=21cm
1-3=Lp=54cm
CS 97
2-4= — +1=— +1=49,5cm
2 2
4-7=(2-4)/2 +1,5=26,50cm -lățimea feței de fustă ;
Cambrarea în talie :
(2-4)-(ct+1)=49,5-37=12,5cm -6 cm pt ajustare la șold si câte 3,5 cm la pensele față și
3 cm la spate.
8-10=8-11=3cm
10-11=6cm
1-12=5-13=1,5cm
1-14=6,5cm
15-16=5cm
14-17=14-18=1,5cm
5-19=(5-10)/2
lungime pense=9cm
19-20=9cm

9
 3.2. Transformarea tiparului de bază în model

Transformarea tiparului de bază în model necesită transformarea tiparului pentru model cu o

pensă în față și una în spate (se închid pensele și se măreste deschiderea celor rămase,
corespunzător).
10
 3.3. Construirea şabloanelor
După construirea tiparelor este necesară operaţia de realizare a şabloanelor. Aceasta
presupune adăugarea la tiparul fiecărui detaliu al produsului a rezervelor de cusătură, șliț 4cm şi
la tiv, rt=1cm.
Şabloanele de lucru necesare realizării produsului sunt: şablonul pentru croit şi şabloanele
ajutătoare. Aceste şabloane se obţin prin copierea tiparului.
Reproducerea şabloanelor constă în aşezarea tiparului pe placa de contur şi trasarea
conturului. Pe şabloane se înscrie:
-denumirea produsului şi a detaliului;
-se marchează sensul firului de urzeală, semnele punctelor de asamblare, poziţia penselor şi
rezervele de coasere. Şabloanele ajutătoare se utilizează pentru operaţii de însemat şi rihtuit.

3.4. Elaborarea normelor tehnice

Normele tehnice necesare procesului de confecționare sunt norma de consum și norma
internă. Aceste norme se elaborează anterior procesului de producție, pentru a se putea calcula
consumul de material și de timp necesar activităților respective.
Norma tehnică de confecționare stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
produsul finit.
Condiții de verificare si control:
Fusta confecționată se prezintă la controlul tehnic în faza finală de creație. Pentru
control fusta trebuie sa aibă un aspect plăcut, sa fie frumos executată, atragătoare ca formă și ca
mod de prezentare.Verificarea se face de către controlorul de calitate pe cale organoleptică și prin
măsurarea dimensiunilor. Aceste verificări se efectuează pe baza normei tehnice de
confecționare( normei interne ) și cu ajutorul instrumentelor de măsurat.
Dimensiunile produsului finit :
Nr. Indicații dimensionale Dimensiuni cm Toleranța± cm
Crt.
1 Lungimea pe cusătura laterală, de la cordon la terminație 47 0,5
2 Lungimea pe mijlocul feței 46 0,3
3 Lățimea spatelui – în talie 35 0,3
-la tiv 45

4 Lățimea feţei – în talie 32 0,2

-la tiv 44 0,3
7 Lungimea pensei -în față 9,5cm 0,3
8 -în spate 10cm 0,2
Lăţimea cordonului 2,5cm 0,2

11
 3.5 Norma tehnică de consum

Consumul de materiale necesar confecționării fustei se determină cu ajutorul șabloanelor,

pentru ață prin măsurarea cusăturilor, iar pentru celelalte materiale în funcție de model.
Suprafața șabloanelor pentru fustă:
Nr. Denumirea detaliului Nr.de Suprafața șabloanelor (cmp)
crt. încadrări Pe detaliu Pe produs
1 Spate 2 1413 2826
2 Fața 2 1566 3232
3 cordon 2 238 476
TOTAL SUPRAFAȚĂ 3217 6434cmp

3.6. Elaborarea încadrărilor

După executarea şabloanelor este necesară încadrarea acestora pe material. La realizarea
încadrărilor trebuie respectate o serie de condiţii:
- direcţia firului drept, marcată pe şablon trebuie să coincidă cu direcţia firului de urzeală;
- aşezarea şabloanelor pe material se va face cu respectarea indicaţiilor marcate pe şabloane;
- aşezarea şi combinarea şabloanelor pe material se va face avându-se în vedere ca suprafaţa
materialului să fie folosită cât mai raţional;
- se va urmări ca nici unul din contururile şabloanelor să nu se suprapună;
- se vor încadra mai întâi reperele mari şi apoi, în spaţiile libere, se vor plasa reperele mici;
Datorită faptului că se realizează un singur produs, s-a ales varianta încadrării simple.
Şabloanele se vor aşeza pe materialul dublu deoarece acest tip de încadrare conduce la o folosire
mai raţională a materialului.
După realizarea celei mai bune încadrări se trece la conturarea şabloanelor pe material
folosind creta de croitorie. Se vor transpune pe material toate semnele de pe şabloane.
Determinarea consumului de țesatură se obtine prin încadrarea șabloanelor de material.

12
 Calculul suprafeţei şabloanelor

Cunoasterea suprafetelor șabloanelor este necesară pentru a se verifica modul de utilizare a

suprafetei materialului consumat, pentru calculul indicilor de consum şi a celor de pierderi. Am
folosit metoda geometrică de calcul a suprafeţei şabloanelor adică am împărţit şablonul în
suprafeţe mai mici, cu forme regulate a căror arie se poate calcula cu ajutorul formulelor
matematice.
Pentru calculul suprafetei sabloanelor la modelul de confectionare se va utilize metoda
calcului geometric, iar rezultatele obtinute se vor consemna tabelar.
Aria spatelui =A1+A2 = 1152,5cmp

13
A1= = (23+23,55)*30/2 = 697,5cmp

A2= =(23,5+22)*20/2= 455 cmp

Aria feţei =A1+A2 = 1227,5cmp

A1= = (24,5+25)*30/2 = 742,5cmp

A2= = (25+23,5)*20/2 = 485 cmp

Betelia Ab = 10x35=350 cmp

3.8. Determinarea consumului specific

14
 După realizarea încadrării am determinat lungimea de material necesară realizării
produsului:
Nr. Denumirea materialelor Unități de Consum specific
crt. măsură
1 Material de bază
Lungime L cm 70
Lățime l cm 110=55*2
Arie consumată cmp 7700
Suprafața șabloanelor cmp 5460
Coeficientul de utilizare % 70,90
Suprafața deșeurilor cmp 2240
Pierderi % 29,1
2 Materiale auxiliare.
Fermoar Buc. 1
Nasture Buc 1
Ața de cusut Nm 85/3 m 100
Ace de cusut Buc 1
Ţesătura pentru căptușeală m 45
Ac- Arie consumată = L*l = 110*70= 7700cmp Ss- Suprafața șabloanelor = 5460cmp

Coeficientul de utilizare Ku = = 70,90%

Suprafața deșeurilor Sd= Ac- Ss = 2240cmp Pierderi P = = 29,10 %

Cap. 4. PREGĂTIREA ȘI CROIREA MATERIALELOR

În întreprinderile de confecţii, executarea produselor de îmbrăcăminte se desfăşoară pe baza

procesului de producţie. Acesta cuprinde toate procesele tehnologice care se desfăşoară în
unitatea respectivă. Procesul de producţie reprezintă aşadar totalitatea activităţilor desfăşurate în
cadrul întreprinderii și cuprinde mai multe etape, în fiecare dintre ele executându-se operaţii
specifice:
- ÎNMAGAZINAREA ŞI RECEPŢIA MATERIALELOR
- PREGĂTIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT
- CROIREA MATERIALELOR
- CONFECŢIONAREA
- FINISAREA PRODUSELOR
- ÎNMAGAZINAREA PRODUSELOR FINITE

4.1. Pregătirea materialelor pentru croit

Pregătirea pentru croit este o etapă a procesului de producţie în care materialele sunt supuse
unor operaţii de pregătire, în vederea croirii. Operaţiile de pregătire pentru croit sunt:
- decatarea ţesăturilor;
- călcarea materialelor;
- controlul şi sortarea materialelor;
15
- şablonarea şi calculul laturilor.
1. Decatarea este operaţia de pregătire a materialelor, prin care se elimina
luciul si se reduc contracţiile acestora. Decatarea constă în umezirea şi
uscarea materialelor, astfel are loc creşterea stabilităţii dimensionale a
ţesăturii.
Decatarea se poate face; a. Manual
- la materialele tip lână se face pe o masă de călcat pe care se aşează materialul fără al
tensiona, apoi se calcă cu o pânză umedă.
- la materialele din bumbac, se ţin în apă 6-8 ore, apoi se usucă şi se calcă pe direcţia diagonală
a firului de ţesătură
b. Mecanizat - cu ajutorul unor maşini de decantat
2. Călcarea este procesul umidotermic ce se aplica materialelor textile,
pentru a le asigura aspectul plăcut, uniformitatea, netezimea. Călcarea se
realizează sub influenţa următorilor parametri: temperatură, umiditate, presiune şi
timp.
- se va ţine cont de comportarea materialelor la temperatură.
3. Controlul şi sortarea materialelor călcate se face din punct
de vedere calitativ şi cantitativ.
Controlul calitativ
- se face din punct de vedere dimensional şi al aspectului;
- defecte ce pot fi constatate la acest control sunt: scămoşarea, găuri, modificarea culorii.;
- defectele constate se marchează pentru a fi sesizate la croire.
Controlul cantitativ
- are ca scop cunoaşterea dimensiunilor fiecărui balot de material, înaite de a fi croit;
- cea mai importantă dimensiune este lăţimea materialului, dacă lăţimea aceluiaşi balot variază,
acesta va influenta negativ operaţiile de croire a materialului;
- în cazul baloturilor ce au variaţii de lăţime, se secţionează balotul în bucăţi ce au aceeaşi
lăţime şi se înscrie valoarea lăţimii pe bonuri ce însoţesc bucăţile respective.
4. Şablonarea este operaţia prin care se trasează conturul şabloanelor pe material, conform
încadrării stabilite anterior.
Procedeele de şablonare se clasifică în funcţie de modul în care se realizează şablonarea.
- Şablonarea manuală -se realizează trasând conturul fiecărui şablon.
Acest procedeu este utilizat la şablonarea produsului fustă .
- Şablonarea cu trafaletul- un complet de şabloane imprimate pe un material rigid. Conturul
şabloanelor este perforat.
- Şablonarea automatizată - pe calculator, unde se stabileşte încadrarea optimă, consumul de
material, transpunerea şabloanelor pe hârtie la scara 1:1.

4.2. Croirea materialelor

Croirea este o etapă a procesului de producţie prin care materialul ce a fost pregătit pentru croit
este transformat în semifabricate (piesele croite). Operaţiile ce trebuie executate la croire sunt:
- spănuirea materialelor;
- secţionarea șpanului;
- decuparea detaliilor;
- controlul şi formarea pachetelor.
16
1. Șpănuirea este operaţia prin care materialul se aşează în straturi
suprapuse, ce au lungimea şi lăţimea egală cu încadrarea; condiţii tehnice ce
trebuie respectate la spănuirea materialelor:
- materialele se aşează astfel încât marginile spanului să formeze o linie perfect verticală;
- tăierea straturilor de material să se facă cu precizie, pentru a asigura capetele spanului drepte;
- straturile de material se depun în span fără a fi tensionate şi fără a forma cute;
- la spănuire se efectuează şi eliminarea defectelor ce influenţează calitatea produsului.
2. Secționarea șpanului este operaţia de taiere a spanului pe secţiuni, pentru a putea fi
transportate mai uşor la maşina fixă de croit.
Condiţii tehnice ce trebuie respectate la secţionarea spanului:
- linia de secţionare trebuie respectata strict, evitându-se abaterile de la conturul stabilit;
- foile din span trebuie să nu-şi modifice poziţia şi să se evite îmbinarea spanului;
- secţiunile rezultate să aibă o mărime care să permită transportul optim la maşina de decupat;
- spanul se fixează prin puncte de coasere sau prin cleme, pentru a nu se modifica poziţia foilor;
Maşinile de secţionat span sunt maşini mobile, ce se pot deplasa pe masa care se afla spanul.
3. Decuparea detaliilor este operaţia prin care se separă detaliile ce au fost conturate pe suprafaţa
materialului, conform încadrării.
Condiţiile tehnice ce trebuie respectate la decupare:
- tăierea se va face pentru a nu se modifica dimensiunile si forma detaliilor;
- la taiere se vor decupa primele detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mai mici
- spanurile formate din materiale lucioase se vor fixa cu cleme speciale sau prin puncte de
coasere;
Decuparea se poate realiza manual sau mecanizat cu ajutorul maşinilor fixe cu cuţit banda:
- Maşini de decupat cu trei roţi sau cu patru roţi
În cazul produsului fustă am folosit decuparea manuală a detaliilor.
Controlul şi formarea pachetelor este operaţia prin care detaliile rezultate în urma croirii sunt
controlate şi apoi împachetate pentru a fi confecţionate.
Controlul semifabricatelor se face:
-calitativ: se aşează şablonul peste detalii şi se verifică forma şi dimensiunie acestora; dacă au
fost corect decupate, dacă nu s-au deplasat straturile din span în timpul tăierii;
-cantitativ: în cazul pachetelor de detalii decupate din span se număra prin sondaj detaliile dintr-
un pachet, pentru a verifica daca numărul lor corespunde cu numărul foilor din span.
Formarea pachetelor se face în paralel cu controlul:
- se formează pachete ce conţin toate detaliile unui produs; se aşează în exterior detaliile mari
şi în interior cele mici.
După parcurgerea operaţiilor de pregătire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la etapa
următoare a procesului tehnologic, confecţionare.

Nr.crt. Continutul operatiei Timp de executie in min. Felul operatiei

1. Controleaza materialul pentru croit 3 m

2. Sabloneaza tesatura pentru croit 6 m
3. Croieste, controlează si 10 m
împacheteaza detaliile croite
4. Trasferă semifabricatele croite la 3 m
confectionat
17
 TOTAL 22 min

Cap. 5. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE

5.1.Procesul tehnologic de confectionare

Indicatii tehnologice pentru confectionarea fustei.

Pentru croirea fustă, tiparul se amplasează pe țesătură astfel ca linia de centru să urmeze
direcția firului de urzeala al țesăturii. La croirea partilor din față si spate a fustă se lasa o
rezerva fixa de 1cm, pentru cusături cu excepția cusaturii interioare a spatelui de fustă unde
rezerva va avea o valoare de 2cm. La tiv , rezerva se proiecteaza în functie de model; rezerva va
fi de 4-5cm.
Daca dimensionarea corpului este facută cu atenție, construirea tiparului se poate realiza cu
precizie, astfel că la confectionare produsului nu sunt necesare probe intermediare.
Pensele se calcă într-o parte, scăzând capetele lor. Înainte de montare se surfilează toate
detaliile produsului.
Se monteaza cusatura interioară potrivind contrasemnele genunchiului și se coase, apoi se
descalcă cusatura.
Operatiile procesului tehnologic de confecționare:
Nr. Denumirea operației Tip Timp
Crt. Operație (min)

18
1 Prelucrarea detaliilor
- Prelucrarea spatelui:
*Surfilarea; M 4
*închiderea penselor; M 3
*descălcarea; C 3
*prelucrarea şliţului și a fentei pentru montarea fermoarului; M 6
- Prelucrarea feței:
* Surfilarea; M 5
* închiderea penselor; M 3
- Descălcarea C 3
- Prelucrarea cordonului la capete M 2
- surfilarea căptușelii M 2
2 Asamblarea detaliilor
- Asamblare fața-spate pe cusaturile laterale; M 4
- Descălcare; C 2
- Încheierea cusăturii de pe mijlocul spatelui M 3
- Montarea fermoarului; M 8
- Montarea cordonului; M 3
- Încheierea căptușelii M 3
- Rihtuirea şi întoarcerea cordonului, fixarea pe partea interioară
odată cu căptușeala; M 5
- Terminarea cusăturii de la spate şi întărirea şliţului la capăt; M 3
- Descălcare; C 3
- Rihtuirea şi coaserea tivului; m 4
3 Finisarea fustei:
-executarea butonierei; m 5
-coaserea nasturelui; m 2
- curățare de ațe; m 2
- călcare finală. C 5

Timp mecanic TM=54min

Timp manual Tm=13min
Timp călcat Tc=13min
Timp total=80min

MAŞINI ŞI UTILAJE FOLOSITE LA CONFECŢIONAREA PRODUSULUI

Pentru executarea produsului sunt necesare următoarele maşini şi utilaje:
1.MAŞINA SIMPLĂ DE CUSUT-poate realiza un număr de 7000 – 8000 de împunsături pe
minut şi poate produce cele mai complicate cusături cu cele mai diverse destinaţii.
2. MAŞINA TRIPLOCK- execută o cusătură elastică cu trei fire pentru unirea, surfilarea şi
rihtuirea concomitentă a marginilor reperelor; cele trei fire sunt înfilate astfel: unul la ac şi
celelalte două la apucătorul inferior respectiv la apucătorul superior.
3. MAŞINA DE CĂLCAT - necesară realizării tratamentului umidotermic după fiecare fază de
asamblare dar şi a tratamentului umidotermic final.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de confecţionare şi pentru obţinerea unui
produs superior din punct de vedere calitativ am mai folosit:
19
 - panglica centimetru – pentru luarea măsurilor pe corp;
- riglă, echer, florar, - pentru construirea tiparelor;
- creta de croitorie – pentru trasarea conturului şabloanelor pe material şi pentru trasarea
semnelor de pe acestea;
- masa pentru croit – o masă de dimensiuni mari şi cu o suprafaţă netedă care să permită
lucrul în bune condiţii;
- foarfeci de croitorie – pentru decuparea şabloanelor şi croirea materialului;
- ace cu gămălie – necesare pregătirii produsului pentru proba I;
- ace şi aţă de însăilat;
- masa pentru călcat – necesară realizării tratamentului umidotermic în condiţii optime;
- perne pentru călcat – pentru imprimarea formei spaţiale produsului în timpul călcării;
- pânză tratamentului umidotermic final pentru călcat – pentru a împiedica formarea luciului
pe faţa materialului în timpul.

5.2. Organizarea controlului tehnic de calitate

Controlul tehnic de calitate are rolul să asigure forma si aspectul modelului

aprobat, prevenirea unor defecțiuni ale materialelor utilizate precum și evitarea defecțiunilor
dimensionale sau de execuție a produsului.
In acest scop la elaborarea tehnologiei de confectionare au fost prevazute măsuri tehnice
care să asigure produsului realizat calitatea necesară acestor deziderate.
Astfel, pentru prevenirea unor defecte în materialul utilizat a fost introdusă operația de
control al materialelor înainte de croire .
Cât priveste forma și aspectul produsului, aceasta condiție tehnică a fost realizată la
proiectarea tiparelor și reproducerea șabloanelor .
Dimensiunile fustei provin prin croirea pe baza șabloanelor, prin controlul pieselor
dupa croire și prin respectarea condițiilor tehnice de confecționare asupra lățimii rezervelor de
cusături și tivuri.
Toate acestea au fost asigurate prin acordarea de timp suficient pentru realizarea în bune
condiții a fiecărei operații.
Controlul final de calitate este asigurat de către un controlor capabil să îndeplineasca
aceasta funcție în cadrul procesului tehnologic de confecționare. Acest control se desfăsoară pe
baza standardului sau normei interne care precizeaza toate condițiile tehnice pe care trebuie să le
îndeplinească produsul finit.
Pentru confecțiile din țesături, caracteristicile calitative verificabile de consumator
sunt:
-mărimea confectiei;
-rezistenta la actiunea diferitilor agenti fizico-chimici;
-rezistenta la frecare, la îndoiri repetate, la cusut, la rupere, la plesnire, rezistenta vopsirilor,
imprimarilor, la intemperii- agenți care depind de destinația confecției ;
-cerințe fiziologice și de confort: capacitatea de izolare termică, de transport a umidității, de
aerisire a corpului, de a fi ușor de întreținut, de a nu conține elemente iritante pentru piele.
-Cerinte estetice si de prezentare.
20
 Principalele deficiențe posibile:
-Defecte de croire: largirea, scurtarea, lungirea sau deformarea pieselor croite;
-Defecte de coasere sau finisare: devierea tighelelor , pas sărit sau suprapus, montare inadecvată
a detaliilor, absenta simetriei, diferențe dimensionale, pete, butoniere festonate incomplet, nasturi
lipsă, montați la loc nepotrivit sau de diferite forme sau culori.

Cap.6. CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE

6.1. Determinarea timpului de lucru

Timp mecanic TM=54min Timp manual Tm=13min
Timp călcat Tc=13min Timp total=80min

6.2. Calculul indicilor tehnico-economici

Indice de mecanizare IM = = (54*100)/80 =67,50 %

Productivitatea muncii W = = 480/80= 6 fuste/ schimb, D- durata unui schimb= 480 min

Cap.7. NORME DE DE PROTECȚIE A MUNCII

7.1. Norme de protectie a muncii

La maşinile simple de cusut se pot produce accidente de muncă dacă nu sunt luate măsuri
de prevenire. Accidentele pot fi mecanice şi electrice.
Accidentele mecanice pot surveni de la acul maşinii [prin înţepări la degete], de la
picioruş [prin strivire], de la cureaua de transmisie [prin smulgeri şi înţepături].
Accidentele electrice au drept cauză defectarea carcasei întrerupătorului, supraîncălzirea
motorului electric şi producerea de scurtcircuite datorită nelegării instalaţiei la pamânt.
Pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt necesare:
- instruirea tehnică a personalului operativ;
- aplicarea dispozitivelor de protecţie;
- folosirea echipamentului individual de protecţie.
Cele mai importante măsuri pe care trebuie să le cunoască şi să le respecte personalul
operator pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt :
A. Înainte de începerea lucrului se va verifica:
-dacă masa maşinii este fixată pe cadrul metalic de susţinere;
-dacă corpul maşinii este montat în bolţurile de articulaţie cu masa de lucru;
-dacă motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cădea în timpul lucrului;
-dacă instalaţia electrică este izolată şi motorul este legat la pamânt;
21
-dacă carcasa de la întrerupător nu este spartă sau căzută de la locul ei;
-dacă maşina este dotată cu dispozitive de protecţie la ac şi transmisie;
-dacă cadrul de susţinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de plută.
B.In timpul lucrului se vor respecta următoarele:
-curăţirea şi ungerea se vor face numai după ce maşina a fost oprită şi întrerupt curentul electric;
-punerea în funcţiune a maşinii se face numai după ce dispozitivele de protecţie la ac şi la
transmisie au fost montate;
-pornirea şi oprirea maşinii se vor face numai prin pedală, fără a se pune mâna pe volant;
-în timpul lucrului, privirea va fi îndreptată numai asupra lucrului şi a utilajului;
-se interzice muncitoarelor să lucreze la maşină fără basma de protecţie pe cap;
-schimbarea sau punerea curelei în timpul funcţionării maşinii este interzisă;
-toate intervenţiile şi reparaţiile la maşina de cusut se vor face numai de personal calificat în
acest sens;
MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA TRATAMENTUL UMIDOTERMIC
În procesul de tratare umidotermică a îmbrăcămintei se lucrează cu maşini încălzite
electric şi acţionate mecanic, pneumatic sau hidraulic. În cazul în care nu sunt luate măsurile de
prevenire necesare, aceste maşini pot produce accidente mecanice, termice sau electrice.
Accidentele mecanice - prinderea mâinii de către presele sau organele de lucru ale maşinilor.
Accidentele termice se pot produce de către suprafeţele încălzite ale maşinilor şi preselor.
Accidentele electrice - din cauza instalaţiilor electrice ce alimentează maşinile sau presele.
Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic este necesară respectarea
următoarelor măsuri:
-înainte de începerea lucrului, trebuie să se verifice starea funcţională a maşinii de călcat;
-maşinile de călcat cu întrerupătoare sau dispozitive defecte nu se pun în funcţiune decât după
remedierea acestora;
-la acţionarea butoanelor de contact electrice, în vederea prevenirii electrocutărilor sau a
scurtcircuitelor electrice, mâinile operatorului nu trebuie să fie ude;
-scoaterea ştecherului din priză se va face numai prin tragere de acesta şi nu de cablul electric;
-operaţiile de reglare şi întreţinere a maşinilor se vor efectua în timpul staţionării lor şi cu sursa
de alimentare electrică decuplată;
-reglările şi reparaţiile utilajelor de călcat se vor efectua numai de personalul calificat pentru
aceste operaţii;
-locurile de muncă la operaţiile de călcare vor fi dotate cu covor de cauciuc sau grătar de lemn.

7.2. Măsuri de igienă a locului de muncă

Igiena locului de muncă se referă la condițiile de lucru, de muncă, la măsurile

organizatorice, la normele igienico- sanitare și la starea de sănătate a muncitorilor.
Igiena individuală a muncii se referă la următoarele elemente:
-Igiena corporală- contribuie la prevenirea bolilor și creează un efect de relaxare și de
reconfortare a organismului;
-Igiena vestimentației, a îmbrăcămintei și a încălțămintei- trebuie să asigure menținerea unei
temperaturi normale a corpului, să fie adecvată proceselor tehnologice și locului de muncă;
- Igiena alimentației- asigură păstrarea capacității de muncă;

22
 - Igiena odihnei- se referă la adoptarea unui regim de viață echilibrat.

Concluzii

Confecțiile sunt produse textile folosite exclusiv ca articole de îmbrăcăminte și se obțin în

principal din țesături și tricoturi.
Confecțiile fac parte din grupa mărfurilor de primă necesitate datorită influenței pe care o au
asupra psihicului și a comportamentului oamenilor și ca urmare a funcției de reglare a
temperaturii corpului.
Ținând cont de calitatea materiilor prime utilizate (țesătură tip bumbac), de felul materialelor
auxiliare (nasture, ață de cusut), al calității execuției și al complexității produsului, produsul –
temă al proiectului face parte din clasa de calitate ” Superioară”.
Fusta este un produs de îmbrăcăminte exterioară. Destinația acestui produs dirijează alegerea
materialelor pentru confecționare, linia croielii și adaosul de lejeritate.
Fusta trebuie să îndeplinească cerințe legate în primul rând de destinația acestuia dar și cerințe
generale de calitate impuse îmbrăcămintei. De aceea, în elaborarea tehnologiei de confecționare
dar și la realizarea produsului am pornit de la aceste condiții.
Dată fiind destinația produsului-temă, fusta îndeplinește:
1. Condiții estetice- modelul determină capacitatea de păstrare a formei și aspectul exterior.

23
 2. Condiții de durabilitate- fusta este un produs semidurabil, este puțin supus uzurii morale
cauzate de modă, prezintă rezistență la acțiunea factorilor fizico-mecanici ce acționează
în timpul purtării și întreținerii sale (datorită calității materialelor și tehnologiei de
confecționare).
3. Condiții fiziologice și de confort- masa produsului, proprietățile materialului, croiala,
calitatea execuției, determină comoditatea în purtare și ușurința de întreținere.
Abaterile de la calitate ale confecțiilor pot fi cauzate de materia primă folosită și de procesul
tehnologic.
Defectele cauzate de procesul tehnologic :
- Croirea necorespunzătoare a pieselor ;
- Cusături strâmbe, pași săriți ;
- Luciu pronunțat sau pete de apă de la călcat ;
- Nesimetria unor elemente componente.

24
BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Ciontea - Utilajul şi tehnologia meseriei – Confecţioner îmbrăcăminte din

ţesături şi tricoturi , Manual pentru clasele IX – X licee industriale cu profil de
industrie uşoară şi anii I – II şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti 1997

2. Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor textile şi calcule în confecţii , Manual

pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară, clasa a XII – a şi şcoli
profesionale ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti1978

3. Ciutea M., Barladeanu M., Dragu P. – Manualul croitorului , Ed. Didactică şi

pedagogică, Bucureşti 1996

4. Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor din ţesături - ; Ed. Didactică şi

pedagogică, Bucureşti 1961

5. Stancu C.,Costache I.,Lucaci M.,Adler A.- Tehnologia confecţiilor din ţesături şi

tricoturi ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti1971

6. Merticaru V. -Materii prime textile Bucuresti 2001

7. Tiglea R., -Pregatirea de baza in industria usoara 2000