TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU

PRODUSUL PANTALONI DE PIJAMA BARBATI
 Planul proiectului

Cap.I. Argument
1. Produs Etalon
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.II. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Fisa tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6. Norma interna
2.7.Norma de consum
2.8.Pregatirea materialelor pentru croit
2.8.1.Croirea materialelor
2.9.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.10.Procesul tehnologic de confectionare
Cap.III.Norme de protectia muncii

Bibliografie
Anexe
 Cap.1 Argument

Îmbrăcămintea este un articol vestimentar, folosit pentru a proteja corpul împotriva

intemperiilor şi în scop estetic.
Îmbrăcămintea în sens larg reprezintă un obiect de larg consum care se îmbracă pe
corp. Îmbrăcămintea ocupă, în rândul celorlalte bunuri de larg consum, un loc special, deoarece
ea reflectă cel mai prompt neîncetata evoluţie a civilizaţiei materiale şi spirituale a societăţii
contemporane.
Produsul de îmbrăcăminte (ca orice produs tehnologic) se realizează într-o succesiune
de faze în care, ca obiect al muncii, cumulează o multitudine de caracteristici de calitate,
rezultate din cerinţele purtătorilor.
Calitatea produselor de îmbrăcăminte devine tot mai mult factorul hotărâtor, un mijloc
important de concurenţă şi un indicator esenţial de apreciere a întregii activităţi desfăşurate la
un moment dat de producător.
În activitatea de pregătire tehnică a producţiei, proiectarea materiilor prime,
materialelor şi modelelor este o etapă ce înglobează un complex de lucrări pe două laturi: una
creativă, alta tehnică finalizată cu obţinerea elementelor documentaţiei tehnice necesare
introducerii în fabricaţie a noului produs.
Creşterea eficienţei în activitatea de pregătire tehnică a fabricaţiei necesită abordarea
ştiinţifică a procesului de proiectare în care se implică intuiţia, experienţa, gustul estetic a
creatorului.
Reperele principale sunt părţi componente ale îmbrăcămintei care nu pot lipsi din
structura fizică a produsului, iar reperele secundare sunt părţi componente care pot lipsi din
structura fizică a unui produs.
Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind
functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.
In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea
vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta
devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului cmoditate in
folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic
trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai
redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda
imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este
preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.
Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat, inseamna a
adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele
timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu
personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.
Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se
modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a
caror principala calitate este noutatea.
In general,viata modei cunoaste doua etape:
-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie
-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si
spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui
produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se
exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand
cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru
tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin
diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea
anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai
avantajos siluetei respective.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantalon pijama pentru barbati.
Datorita faptului ca este un produs de lenjerie de corp, acest produs trebuie sa aiba
proprietati igienico-functionale deosebite ca: permeabilitate la aer , capacitate de absorbtie ,
comoditate , tuseu placut ,lejeritate pe corp.
1.Produsul etalon
Stabileşte aspectul, forma şi caracteristicile finale ale produsului. Elaborarea are doua
etape:
proiectarea (desenarea modelului, analiza tehnico-artistică a desenului) si confecţionarea
(construirea tiparului, croirea produsului, confecţionarea produsului, analiza tehnică a modelului
creat)

1.1.Schita Modelului
 1.2 Descrierea modelului

Pijamalele sunt produse de imbracaminte care fac parte din lenjeria de corp utilizate de
toate categoriile de purtatori ( copii , adolescenti , femei si barbati).
Pijamaua pentru barbati este o imbracaminte usoara care se confectioneaza din tesaturi de
bumbac sau tip bumbac. Este compusa din bluza si pantalon. Pantalonul este lung fiind format
din detaliu de fata si spate , iar in talie se ajusteaza cu elastic. La terminatia inferioara are un tiv
sau mansete.
Modelul ales de mine este pantalonul de pijama pentru barbati.
Este un pantalon care provine din tiparul clasic de pantalon de pijama avand o mare lejeritate pe
corp. Produsul este prevazut cu slit la fata.
La partea superioara fixarea pe talie se face prin intermediul unui elastic
Terminatia pantalonului este la nivelul gleznelor
Pentru ornamentarea produsului la partea inferioara este prevazut cu mansete de intarire
Materialul ales pentru acest produs este o tesatura din bumbac

1.3 Detalierea produsului.

Produsul meu este compus din urmatoarele detalii

-fata
-spate
-mansete de intarire
 Cap II Proiectarea documentaţiei tehnice

Elaborarea documentaţiei tehnice începe cu activităţi de creaţie a noilor modele de

confecţii care se realizează pe baza analizei asupra tendinţei modei pe plan mondial.
Ansamblul documentaţiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care
caracterizează modelul nou creat şi care trebuie să asigure realizarea lor industrială în toate fazele
procesului de fabricaţie.
La îmbrăcămintea fixată pe talie,lungimea se măsoară de la linia taliei la linia terminaţiei
inferioare situată în funcţie de model.
Elementele care formează documentaţia tehnică sunt următoarele:
-produsul etalon
-şabloanele
-norme interne si standarde
-şabloanele
-norma de consum
-utilaje existente în secţiile de fabricaţiile a semifabricatelor
-procesul tehnologic de confecţionare.

2.1. Fisa tehnica a produsului

Fişa tehnică a produsului cuprinde:

 Tipuri de materiale de bază şi auxiliare din care se confecţionează produsul şi modul de
dispunere a acestora.
 Tipul şi desimea cusăturilor folosite la confecţionare
 Mărimea rezervelor de cusături şi tivuri, distanţa, de la margini pentru cusăturile
ornamentale
Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.
Faza de proiectare cuprinde doua etape :
a) Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.
b) Analiza tehnico-artistica in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse
executandu-se si alte variante .

Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.

In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele
dimensiuni principale ale corpului :
IC=inaltimea corpului
Pb=Perimetrul bustuluii
Ad=Adaosul de lejeritate
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a
elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din
care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se
executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele
dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele
admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la
controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la
dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
 -latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la
croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi
egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza
pete sau urme de degradare.
Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :
-masina de cusut simpla.
-masina de surfilat triplock
-fierul de calcat

2.2. Materiale de bază şi auxiliare

Alegerea materiei prime se face în funcţie de scopul confecţionării produselor respective.

Ele se aleg în funcţie de sezon, vârstă, model.
Comoditatea la utilizare exprimă gradul de plăcere cu care se poartă un produs
vestimentar. Comoditatea este reflectată de lejeritatea mişcărilor pe care le simt purtătorii pe
corp şi frumuseţea lui. Comoditatea este strâns legată de culorile materialului folosit pentru
confecţionarea pe linia modelului şi de factorii igienici ai produsului.
Din punct de vedere al rezistenţei materialului, trebuie să aibă o bună comportare la
solicitări, în timpul purtării şi spălării. De asemenea este indicat materialului să aibă un indice de
şifonabilitate cât mai redusă.
Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul să aibă culori potrivite,
tuşuri plăcute şi flexibilitate bună.
Materialele se aleg în funcţie de sezon, vârstă, model şi produs.
Acestea pot fi: ţesături, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.
Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau în considerare trei grupe de
însuşiri şi anume:
- durabilitatea
- valoarea de prezentare
- proprietăţi fiziologice
Durabilitatea materialelor (ţesături, tricoturi) este proprietatea de a se purta fără a se
distruge sarcini repetate (continue sau alternative).
Acest indiciu caracterizează comportarea în exploatare într-o măsura mai mare decât
sarcina la rupere sau la alungire, rezistenţa.
În timpul purtării firul ce compune materialul textil sau fibrele nu sunt supuse aproape
niciodată acţiunii instantanee de intindere care să depăşească rezistenţa de rupere.
Materialul se distruge ca urmare a acţiunii unei sarcini îndelungate şi repetate progresiv
sau regresiv care nu se manifestă neapărat şi întotdeuna prin ruperea materialului şi în general
prin schimbarea formei datorită deformatiilor plastice.
Rezistenţa la uzură prin frecare este unul din paramerii cei mai importanţi pentru apreciera
durabilităţii în exploatare a ţesăturilor şi a tricoturilor. Importanţa deosebită prezintă faptul
că în cazul acestei proprietăţi, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obişnuite
prin proba practică de purtare.
 Ţesăturile constituie materia primă de bază pentru confecţionarea îmbrăcămintei.
Ţesăturile trebuie să îndeplinească o serie de proprietăţi fizico mecanice din care cele mai
importante sunt:
- rezistenţa la frecare
- rezistenta la spălare şi lumină
- elasticitatea
- tuşeul
- higroscopicitatea
Aceste proprietăţi depind în mare măsură de felul materiei prime folosite pentru
producerea ţesăturilor.
Rezistenţa materiei este extrem de importantă astfel înainte de începerea procesului de
producţie materialul este supus unor analize de laborator.În urma acestora analize se stabilesc
caracteristicile principale ale materialelor de bază: desimea, greutatea, sarcina de rupere,
alungirea la rupere, modificări dimensionale la spălat, călcat, rezistenţa la vopsire şi spălare
precum şi caracteristicile materialelor auxiliare întărituri,garnituri.
Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului pantaloni pijama, are urmatoarele
caracteristici:tesatura din bumbac cu dungi, latimea 1,50 culoarea bej , compozitie 100% fibre
naturale din bumbac.
Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbarcaminte exterioara.
Materialale auxiliare sunt:
-captuselile
-intariturile
-furniturile
-garniturile

Materialele de bază. Caracteristicile materialului de bază

Materialul ales pentru confecţionarea pantalonului de pijama prezintă următoarele

caracteristici:
Desimea ţesăturii este de 15 fire in urzeala, 16 fire in bătătură pe 1 cm de tesatura.
Compoziţia fibroasă
Ţesătura este din fibră bumbac 100% deoarece la ardere degaja miros de hartie arsa.
Ţesătura adoptată are tuseu placut , are permeabilitate buna la aer si absoarbe transpiratia.
Pentru confecţionarea pijamalei în modelul propus se folosesc materiale de bază şi materiale
auxiliare.
Ca proprietăţi de prelucrare ţesătura aleasă pentru confecţionarea pijamalei se prelucrează uşor
atât de operaţiile de coasere ca şi tratamentul umidotermic.
Am avut în vedere faptul că pantalonul de pijama fiind un produs de imbracaminte care
constituie primul strat al ansamblului vestimentar să asigure un indiciu ridicat de confort, să
aibă aspect plăcut şi să fie uşor de întreţinut.

Materiale auxiliare
În afara de materialului de bază la confecţionarea produselor de îmbrăcăminte mai sunt
necesare şi o serie de materiale a căror necesitate este impusă de aspectul şi forma produsului.
Rolul materialelor auxiliare şi a materialelor neţesute este de a întreţine forma iniţială a
produselor de îmbrăcăminte până la uzura totală a acestora, de a mari gradul termoizolator şi
de a contribui la completarea însuşirilor estetice ale produselor de îmbrăcăminte. Aceste
materiale pot fi împărţite după funcţie:
 - căptuşeli
- întărituri
Dintre aceste materiale secundare penrtu confecţionarea pantalonului de pijama se poate
utiliza întăritura neţesută termocolantă pentru întărirea mansetei inferioare. Această întăritură
se obţine din fibre textile prin termolipire.

Furnituri si garnituri
Reprezintă o categorie importantă de materiale folosite la confectionarea unui produs.
După provenienţa şi mod de fabricaţie, furniturile diferă ca gamă, aspect şi proprietăţi.
Cele mai folosite furnituri sunt: aţa de cusut, aţa pentru butonieră, nasturi, copci,
fermoare, accesorii şi alte materiale secundare confecţionării îmbrăcămintei, pungi de buzunare.
Aţa de cusut este un fir răsucit din două sau mai multe fire răsucite în sens invers
torsionării. Aţa de cusut se alege în funcţie de bază. Astfel pentru ţesături din bumbac, lână,
mătase se va folosi aţa din bumbac sau tip mătase, iar pentru ţesăturile din fibre chimice se
recomandă să se folosească aţa de aceeaşi provenienţă şi cu aceleaşi proprietăţi ale ţesăturii:
contracţia, rezistenţa, elasticitatea.
Fineţea firului de aţă trebuie să corespundă cu fineţea materialului. Se recomandă ca firul de
aţă să aibă o fineţe mai mare decât firul materialului de bază. Culoarea aţei de cusut se
stabileşte în funcţie de culoarea materialului de bază cu o nuanţă mai închisă.
Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:
 ata de cusut
 elastic
 intaritura
 nasturi

2.3 Constructia tiparului clasic

Tiparul de pantalon se construieste pentru modelul fara betelie.

AB =Ps/4 + 12 = 25 cm
AL = Lpr = 6 • Z = 103 cm;
AC = AL/2 + 7 = 59 cm.

Pe verticala din A se fixeaza punctele B, C si L din care se traseaza liniile de baza in lungimea
pantalonului:
BB1 = Ps/4 + 4 =17cm
B1B2 = BB1 = 17 cm;
B2B3=4cm;

Prin B1 se traseaza o perpendiculara, obtinindu-se punctele de intersectie A1, C1 si L1 iar din

B3 se ridica perpendiculara care delimiteaza latimea slitului:

B3B4 = 3 cm.
Latimea fetei de pantalon in talie:
AA4 = 1 cm.

Latimea fetei de pantalon la tiv si genunchi:

C1C2 = C1C3= Pb/4 = 12 cm;

Se unesc A4, C2, L2 si se obtine linia laterala si B2 , C3, L3, obtinandu-se linia interioara a fetei
de pantalon.
Spatele de pantalon se construieste pe aceeasi figura avind linia laterala conturata de ABL2

Linia de la spate si talie:

B2B5 = Ps/5= 0,4 cm

Se unesc punctele B2 cu A3.

A3A5 = 4 cm.
Punctul A5 se uneste cu A si cu B5 obtinindu-se linia taliei si rascroitura spatelui de pantalon.

Linia interioara:
C3C4 = 5 cm; L3L4 = 4 cm

Pentru formarea canalului de introducere a elasticului, spatele si fata sint prevazute cu o

rezerva de 3 . . . 3,5 cm. Aceasta rezerva se adauga in prelungirea partii superioare, obtinindu-
se punctele a, a1, a2 si a3. La partea inferioara se aplica rezerva necesara tivului sau mansetei.

2.4 Transformarea tiparelor în model

Tiparul de model este obţinut prin transformarea tiparului de bază în funcţie de caracteristicile
modelului.
Pentru a elabora tiparul să se asigure corespunzător dintre produs şi suprafaţa corpului. De
asemenea trebuie să se asigure confortul la purtare prin dimensionarea corectă şi respectarea
caracteristicilor materialului. Etapa obţinerii tiparului de model prin transformarea tiparului de
baza sunt:
1. Analiza produsului
2. Realizarea construcţiei de bază
3. Întotdeauna modificările se fac în construcţia de bază conform particularităţilor
modelului
4. Verificarea corectitudinii de elaborare a tiparului de model

Singura transformare fata de tiparul clasic de pantalon de pijama consta in construirea unor
mansete de intarire la terminatia pantalonului
La spate manseta de intarire este dreapta de latime egala cu 5 cm iar la fata mansetei are
forma in V avand acelasi latime .

2.5 Construcţia şabloanelor.

Sabloanele sunt copii ale tiparelor de baza la care se adauga rezervele pentru cusaturi si tiv.
R1=1,5cm rezerva pentru cusaturi
R2= 1,5 cm rezerva pentru tiv
 2.6 Norma Interna

Norma internă este partea din documentaţia tehnică industrială care stabileşte
condiţiile tehnice dimensionale şi de confecţionarea produsului. Are două forme:
- forma departamentală, este documentul tehnic ce stabileşte dimensiunile principale pe
grupe de produse de îmbrăcăminte. Scopul normei departamentale este stabilirea
dimensiunilor principale la produsele ce urmează să se confecţioneze în cadrul
întreprinderii.
- norma de întreprindere cuprinde trei părţi şi anume:
a) Noţiuni generale asupra produsului în care se indică principalele
caracteristici şi anume:
- materialele folosite pentru confecţionare
- aspectul general al produsului în faza finală
- caracteristicile detaliilor principale
b) Condiţiile tehnologice dimensionale ale produsului şi detaliilor
componente.
Dimensiunile produsului se întocmesc în ordinea importanţei detaliilor şi pe grupe dimensionale
sub formă de tabel
c) Modul de confecţionare al produsului
- desimea cusăturii
- modul de confecţionare a întăriturii, materiale folosite
Reprezintă o parte a documentaţiei tehnice care stabileşte dimensiunile principale ale
produsului.

2.7 Norma de consum

Reprezintă cantitatea de materiale necesară realizării unui produs.

Determinarea normei de consum cuprinde lucrările:

1. Formarea combinaţiilor – stabileşte formaţiile în care se amplasează şabloanele pe suprafata

materialului. Operaţia de amplasare a şabloanelor pe material se numeşte încadrare.
Încadrările pot fi:
-simple, în care pe suprafaţa materialului se amplasează şabloanele unui singur produs
-combinate, în care pe suprafaţa materialului se amplasează şabloanele a două sau mai multe
produse. La aceste încadrări se urmăreşte să se cupleze o mărime mare cu una mică şi mărimile
să se combine în aceeaşi proporţie.

Elaborarea încadrărilor – se realizează în urma operaţiei de formare a combinaţiilor. Şabloanele

se încadrează pe material dublu sau desfăcut.
- Încadrarea pe material dublu lat, în care materialul este dublat, iar şabloanele se amplasează
numai pe jumătate.
- Încadrarea pe material desfăcut, în care şabloanele se aşază pe întreaga lăţime.
 2.8. Pregătirea materialului pentru croit

Pregătirea pentru croit este o etapă a procesului de producţie în care materialele sunt supuse
unor operaţii de pregătire, în vederea croirii. Operaţiile de pregătire pentru croit sunt:
- decantarea ţesăturilor
- călcarea materialelor
- controlul şi sortarea materialelor
- şablonarea şi calculul loturilor
1. Decantarea este operaţia de pregătire a materialelor, prin care se elimina
luciul si se reduc contracţiile acestora. Decontarea constă în umezirea şi
uscarea materialelor, astfel are loc creşterea stabilităţii dimensionale a
ţesăturii.
2. Călcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile,
pentru a le asigura aspectul plăcut, uniformitatea, netezimea. Călcarea se
realizează sub influenţa următorilor parametri: temperatură, umiditate şi
timp.
În cazul materialului uşor, se va ţine cont de comportarea acestuia la temperatură. Fibrele de
poliester sunt fibre termoplaste. În procesele industriale, călcarea suprafeţelor ţesăturilor se
realizează cu maşinile de calondrat, ce sunt prevăzute cu cinci cilindri metalici ce au suprafaţa
încălzită.
1. Controlul şi sortarea materialelor călcate şi decantarea se face din punct
de vedere calitativ şi cantitativ.

1. Şablonarea este operaţia prin care se trasează conturul şabloanelor pe material, conform
încadrării stabilite anterior.
Procedeele de şablonare se clasifică în funcţie de modul în care se realizează
şablonarea.
a. Şablonarea manuală – se realizează trasând fiecărui şablon,
succesiv, pe material, cu creta de croitorie creioane speciale.
Acest procedeu este utilizat la şablonarea produsului fusta în
şase clini cu cute.
b. Şablonarea cu trafaletul. Trafaletul este un complot de şabloane
imprimate pe un material rigid. Conturul şabloanelor este
perforat. Se aşează trafaletul peste span şi se pulverizează praf
de cretă peste toate perforaţiile, apoi se ridică trafaletul,
rămânând imprimate conturul şabloanelor. Acest procedeu are
un randament mult mai ridicat decât cel anterior.
c. Şablonarea automatizată – se face pe calculator, unde se stabileşte
încadrarea optimă, consumul de material, transpunerea
şabloanelor pe hârtie la scara 1:1.

2.8.1 Croirea materialului

Croirea este o etapă a procesului de producţie prin care materialul ce a fost pregătit pentru
croit este transformat în semifabricate (piesele croite). Operaţiile ce trebuie executate la croire
sunt:
- spanuirea materialelor
- secţionarea spanului
- decuparea detaliilor
- controlul şi formarea pacheţilor
Maşinile de secţionat span sunt maşini mobile, ce pot deplasa pe masa care se afla spanul:
- Maşina de tăiat cu cuţit disc
- Maşina de tăiat cu cuţit vertical
În cazul produsului meu nu s-au realizat operaţiile de spanuire şi secţionare întrucât este un
produs unic, ce a fost proiectat individual.
3. Decuparea detaliilor este operaţia prin care se separă detaliile ce au fost conturate pe
suprafaţa materialului, conform încadrării.
Condiţiile tehnice ce trebuie respectate la decupare:
- tăierea se va face numai după conturul trasat pe material pentru a nu se modifica
dimensiunile si forma detaliilor
- la taiere se vor decupa primele detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mai mici
- spanurile formate din materiale lucioase se vor fixa cu cleme epeciale sau prin puncte de
coasere
- detaliile decupate din span se formează in pachete pe mărimi de produse
corespunzătoare şabloanele utilizate
- straturile de material sintetice se pot fixa prin punctare, cu rezistente încălzite
Decuparea se poate realiza manual sau mecanizat cu ajutorul maşinilor fixe cu cuţit banda:
- Maşini de decupat cu trei roţi
- Maşini de decupat cu patru roţi
În cazul produsului meu se poate folosi decuparea manuală a detaliilor.
După parcurgerea operaţiilor de pregătire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la
etapa următoare a procesului tehnologic, confecţionare.
 2.9 Elaborarea încadrării şabloanelor

Lugimea încadrării
Lăţimea încadrării

Calculul necesarului de material şi calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni:

Lungimea incadrarii=lungimea produsului+rezervele de tiv si cusatura
Lungimea incadrarii=
Materiale auxiliare folosite pentru produsul meu sunt:
-ata de cusut pentru tighel
-ata pentru surfilat
-elastic

Calculul normei de consum

Cs=consum specific
Ip=indicele de pierderi
Iu=indicele de utilizare
Iu + Ip= 100 %
Ssab= suprafata sabloanelor
Sinc= suprafata incadrarii
n = numar de bucati
Cs= Linc/n=
Sinc=Linc x linc=

Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna, indicele de pierderi trebuia sa aiba o valoare cat mai
mica astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80 % din suprafata incadrarii.
 2.10 Procesul tehnologic de confecţionare

DENUMIREA DENUMIREA DENUMIREA

UTILAJE FOLOSITE
OPERATIEI DETALIILOR CUSATURII
Aplicarea intariturii pe Mansete Fier de calcat
mansete
Surfilarea detaliilor Fata spate Mansete Cusatura de surfilare Masina triplock
Aplicarea mansetelor Fata spate Cusatura de tighel Masina simpla
pe fata si pe spate
Asamblarea cusaturii Fata spate Cusatura de tighel Masina simpla
laterale
Descalcarea cusaturii Fata spate calcare Fierul de calcat
laterale
Coaserea cusaturii Fata spate Cusatura de tighel Masina simpla
interioare
Descalcarea cusaturii Fata spate calcare Fierul de calcat
interioare
Coaserea turului Produs Cusatura de tighel Masina simpla
pantalonului
Prelucrarea slitului la Produs Cusatura de tighel Masina simpla
fata
Indoirea rezervei Produs Cusatura de tighel Masina simpla
pentru elastic
Introducerea Produs Manual
elasticului
Executarea Produs Cusatura zig-zag Masina simpla
butonierelor la slit
Coaserea nasturilor Produs Manual
Curatirea atei produs manual Foarfece
Calcarea finala produs calcare Fierul de calcat
 Cap. III. Norme de protectia muncii

În procesul de muncă, pe lângă cunoştinţele profesionale, este esenţial ca lucrătorul să

posede cunoştinţe şi deprinderi care să-l protejeze împotriva riscurilor de accidentare sau de
îmbolnăvire profesională. Acest obiectiv nu poate fi realizat decât printr-o instruire continuă.
Securitatea şi sănătăţatea în muncă este reglementată printr-o legislaţie specifică,
elaborată în conformitate cu standardele europene în domeniu. Această legislaţie trebuie
cunoscută şi respectată de către fiecare participant la procesul de muncă Un principiu al
dreptului roman spune că «Nimeni nu are voie să nu cunoască legea» . Necunoaşterea legii nu
constituie o justificare a nerespectării ei.
Actul normativ în baza căruia se desfăşoară întreaga activitate de securiatate şi sănătate în
muncă este Legea 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă. Aceasta stabileşte
principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi
securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare.. Conform acestei legi,
securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă «ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca
scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii,
integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de
muncă».
Modul de aplicare a prevederilor legii este stabilit prin «Norme metodologice de aplicare a Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006».
O măsură legislativă de realizare a securităţii muncii o constituie Normele Generale de
Protecţia Muncii. Conţinutul acestora este format din prevederi cu caracter obligatoriu, prin a
căror respectare se urmăreşte eliminarea potenţialilor factori de accidentare a executantului în
procesul muncii. Normele de protecţia muncii se aplică angajaţilor, elevilor şi studenţilor în
perioada desfăşurării practicii profesionale.
Potrivit acestor norme angajaţii au următoarele obligaţii:
 să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii specifice domeniului în care
îşi desfăşoară activitatea;
 să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte
mijloace de producţie;
 să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate
ale echipamentelor tehnice şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
 să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă
situaţie care constituie un pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională;
 să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să
informeze de îndată conducătorul locului de muncă;
 să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă, în cel mai scurt timp posibil,
accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi angajaţi;
 să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru
care a fost acordat;
 să respecte regulile proprii de protecţie a muncii, corespunzătoare condiţiilor în care se
desfăşoară activitatea la locul de muncă;
 să participe la activitatea de instruire cu privire la normele de securitate şi sănătate în
muncă.
La nivelul fiecărei activităţi desfăşurate sunt elaborate Norme Specifice de Securitatea
Muncii. Acestea detaliază măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea condiţiilor de lucru în
deplină siguranţă într-un anumit domeniu, de asemenea măsurile de prevenire a accidentelor şi
îmbolnăvirilor profesionale.
Pentru activităţile care se desfăşoară în industria confecţiilor textile, măsurile de prevenire a
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt cuprinse în N.S.S.M. 115.
Principalele norme de securtate a muncii care trebuie respectate în industria confecţiilor textile
sunt:
 înainte de începerea lucrului, operatorul verifica dacă utilajul sau maşina se află în stare
normală de funcţionare; dacă se constată anumite defecţiuuni, manifestate prin zgomote
anormale, vibraţii, miros, vor fi anunţate persoanele abilitate să remedieze aceste defecţiuni
sau conducătorul locului de muncă
 în timpul lucrului, se va purta obligatoriu echipamentul de lucru şi de protecţie, iar femeile
vor avea părul legat;
 este interzisă utilizarea utilajelor care nu au apărători de protecţie a organelor în mişcare;
 toate utilajele şi instalaţiile care sunt alimentate cu curent electric, cât şi instalaţiile de forţă
vor fi legate la pământ;
 în cazul apariţiei unor defecţiuni la părţile mecanice sau electice, maşina trebuie oprită
imendiat şi se anunţă conducătorul locului de muncă; în funcţie de natura defecţiunii, se
anunţă şi mecanicul sau electricianul de serviciu;
 este interzisă aglomerarea locurilor de muncă cu obiecte: unelte, foarfeci, şurubelniţe, chei
etc
 la, ungerea maşinii se va evita formarea petelor de ulei, iar dacă sau produs se vor şterge
imediat pentru prevenirea accidentelor prin alunecare;
 în permanenţă se va menţine curăţenia la locul de muncă;
La efectuarea lucrărilor de întreţinere, reglare şi reparare a maşinilor şi utilajelor
din industria confecţiilor textile, pot să apară accidente de natură mecanică,
electrică şi, mai rar, termică sau chimică. Pentru a preveni accidentele de muncă, la
efectuarea acestor lucrări trebuie respectate o serie de norme de securitate a
muncii. Astfel,
 lucrătorilor care efectuează lucrări de întreţinere şi reparaţii li se va face obligatoriu
instructajul de protecţia muncii;
 lucrările de întreţinere, reglare şi reparre se vor face numai cu maşina scoasă de sub
tensiune
 în timpul lucrărilor de reparaţii trebuie ca piesele să fie aşezate ordonat pentru a se evita
degradarea sau răsturnare acestora peste lucrător
 se va evita blocarea căilor de acces
 se interzice folosirea sculelor defecte sau utilizarea neadecvată a acestora
 se recomandă o atenţie mărită în timpul reglărilor, când maşinile nu au apărători de
protecţie, deoarece există pericolul prinderii mâinilor între organele în mişcare; după terminarea
acestor operaţii toate apărătorile şi dispozitivele de protecţie se vor monta la loc;
 pentru prevenirea accidentelor electrice, în timpul efectuării întreţinerii şi reparaţiilor,
motoarelele electrice se deconectează de la reţea; ca o măsură suplimentară de siguranţă, în
timpul acestor lucrări, se vor demonta curelele de antrenare:
 uneltele portabile şi lămpile de control se vor utiliza la tensiuni mai mici de 12 V
 unele maşini din industria confecţiilor textile au instalaţii care produc abur sau încălziri; se
interzice atingerea acestora pentru a evita accidentele termice;
 toate reparaţiile şi intervenţiile la maşini se fac de către lucrători calificaţi în acest sens;
 în timpul funcţionării maşinilor, dacă se aud zgomote suspecte, lucrătorul este obligat să
oprească maşina şi să anunţe mecanicul de serviciu
Pe maşinile şi utilajele din industria confecţiilor textile veţi întâlni frecvent următoarele etichete
de avertizare privind evitarea riscului de accidentare.
Respectaţi informaţiile înscrise pe aceste etichete.
Loc periculos

Organe aflate în mişcare, care pot cauza accidente

(răniri)
A se opera doar cu dispozitive de protecţie
Opreşte maşina înainte de înfirare, scimbarea bobinei
şi a acului, curăţirea maşinii etc.

Informaţii care necesită o atenţie deosebită

 Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda “Burda”
AUXILIAR CURRICULAR – Modulul MENŢINEREA UTILAJELOR ÎN STARE DE FUNCŢIONARE