PROIECTAREA UNUI SISTEM DE FABRICATIE PENTRU

CONFECTIONAREA PRODUSELOR DE IMBRACAMINTE

ROCHIE SI SACOU PENTRU FEMEI
Memoriu justificativ
Imbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii il folosesc pentru apararea corpului
de intemperii precum si in scop estetic. Ambele functii au determinat o varietate de produse si modele
care sa satisfaca cerintele omului in functie de necesitati. Aceasta reprezinta totalitatea obiectelor care
imbraca corpul omenesc (exceptand incaltamintea); vesminte, haine, straie.
Daca privim in trecut, chiar de la inceputuri, in toate civilizatiile mari (asteci, maya, sumerieni,
egipteni, babilonieni, romani, greci,.) sunt amintite importanta imbracamintei, a confectionarii
acestora. Conform teoriei creationiste prima imbracaminte a fost creata primei perechi de pe pamant
Adam si Eva, dupa caderea in pacat, de insusi Dumnezeu, din piei de animale.
Moda si industria de confectii textile sunt dintre cele mai dinamice domenii in industria
moderna ce trebuie sa tina pasul cu "lumea schimbatoare" a cerintelor consumatorului. Evolutia
imbracamintei s-a desfasurat ca urmare a obtinerii unor materiale noi, cu aspect placut, frumoase la
vedere dar rezistente la diferite solicitari mecanice si eficiente la prelucrare si purtare.
Omul desfasoara o activitate spirituala de gandire si creatie, totodata realizeaza obiecte de
arta si cultura, precum si creatii de imbracaminte.
Obiectele create si realizate in mediul industrial, ca urmare a descoperirilor tehnico - stiintifice
fiind o expresie a artei si culturii societatii umane, au ca principal obiectiv frumusetea estetica si
utilitatea practica.
Obiectul de activitate a industriei textile este industria firului a tesatoriei, confectiilor textile,
confectiei din piele si inlocuitori.
Indusrtia tehnica reprezinta o ramura a economiei nationale cu o contributie insemnata la dezvoltarea
productiei bunurilor materiale, ea fiind menita sa asigure aprovizionarea populatiei cu produse de larg
consum, intr-o gama de sortimente cat mai variata si de calitate superioara, potrivit niveluli si
structurii veniturilor acesteia.
Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa tina cont de particularitatile
pietei de desfacere actuale, caracterizata printr - un nivel inalt al cerintelor clientilor. Acestia pentru
pretul pe care sunt dispusi sa il plateasca, produsul care corespunde cel mai bine aspiratiilor din punct
de vedere estetic si functional.
Tema de fata are ca scop imbinarea si armonizarea cunostintelor la obiectele de pregatire in
specialitate (materii prime, proiectarea imbracamintei, tehnologia confectionarii imbracamintei, etc.),
constituindu-le intru-un ansamblu unitar care sa formeze cunostintele si mai ales, deprinderile cu
lucrarile de specialitate.

In acest sens, la realizarea si parcurgerea acestei teme, se folosesc date concrete asupra
productiei insotite de tehnologii si ilustratii grafice.
Aceste tehnologii se pot aplica pentru ateliere destinate productiei in serie, utilizate in cadrul
societatilor comerciale, sau pentru productie de unicate, cum este cazul atelierelor de comanda. In
ambele cazuri, insa, o astfel de tehnologie se stabileste pe baza unui unui subiect in care sunt
precizate produsul de realizat, indicatorii volumului de productie, conditiile tehnice de realizare si alte
eventuale cerinte impuse de beneficiar.

CAPITOLUL 1
Alegerea produselor. Precizarea regimurilor de lucru
si planificarea productiei
Sistemul de fabricatie este o componenta a sistemului de productie care este definit ca
element de baza al complexului economic national, constituit din totalitatea elementelor fizice,
conceptelor si experientei astfel organizate incat sa rezulte capacitatea de realizare a unor scopuri
prestabilite, derivate din obiectivele economico-sociale.
Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa se tina cont de
particularitatile pietei de desfacere actuale, caracterizata printr-un nivel inalt al cerintelor clientilor.
Acestia, pentru pretul pe care sunt dispusi sa-l plateasca, selecteaza produsul care corespunde cel mai
bine aspiratiilor din punct de vedere estetic si functional.
Firmele de confectii trebuie sa raspunda prompt cerintelor pietei, sens in care ele trebuie sa-si
proiecteze sisteme de fabricatie flexibile si eficiente, in care sa-si poata programa si realiza actiunile
pentru obtinerea produselor.
Obiectivul capitolului consta in stabilirea unui cadru general al activitatilor desfasurate in
sistemele de fabricatie ale firmelor de confectii textile, prin abordarea unor aspecte referitoare la:
-

particularitatile industriei de confectii textile in perioada actuala;

perspectivele de dezvoltare.
La nivel microeconomic, in capitol se fac referiri la:
# planificarea productiei;

# justificarea alegerii modelului, a materiilor prime de baza si auxiliare necesare confectionarii,

a fluxului tehnologic, a tehnologiilor de fabricatie, a tipurilor de utilaje, a modului de organizare si
amplasarea a locurilor de munca etc.
Pentru lucrarea de fata alegerea produselor s-a realizat in functie de anotimp si sexul purtatorului.
Astfel s-au ales 2 produse destinate femeilor: sacou si rochie, destinate anotimpului primavara - vara.

La baza acestor produse stau modelele clasice care au fost modificate in functie de cerintele modei
actuale.
Se considera ca o intreprindere de confectii realizeaza aceste produse la scara industriala la un
regim de lucru ales: 2 schimburi a cate 8 ore pentru sectiile productive (croit, confectionat, finisat) si
un schimb pentru receptie, magazii, depozite si birouri.
Proiectarea se realizeaza in ipoteza ca productia se poate obtine doar in 230 de zile din numarul
total de zile dintr-un an, acestea se calculeaza scazand din numarul total de zile:

zilele de sambata si duminica - 106 zile;

sarbatorile legale - 8 zile;

concediu legal - 21 zile.

Stabilirea regimului de lucru se face astfel incat sa asigure utilizarea rationala a capacitatilor de
productie, timpul necesar se stabileste prin cercetare analitica, constand in masuratori directe asupra
activitatii muncitorilor.
Productia planificata se realizeaza in functie de modelele care se executa, capacitatea unei linii
tehnologice in 8 ore si numarul de linii tehnologice. Productia planificata se obtine intr-un interval de
timp stabilit, in decursul caruia se desfasoara procesul de prelucrare si transformare a materiilor prime
in produse finite.
Pentru planificare productiei se considera ca o luna are 21 de zile lucratoare.
Planificarea productiei:

Denumir
e
sortimen
t

Cantitate
planificat
a
(buc)

Capacitate
a
unei linii
tehnologic
e

Numar de Cantitate
linii
realizata
tehnologic
e
buc/8 buc/z
h
i

Durata
comenzi
i

(zile)

Q
(buc/8h)
Sacou
pentru

6000

300

600

1200

femei
Rochie
pentru
femei

6000

600

600

1200

CAPITOLUL 2
Analiza modelelor, stabilirea categoriilor de purtatori si a
gamei
dimensionale
pentru
care
se
recomanda
confectionarea modelului.
Procesul de productie industriala, intreprinderile de confectii, impun folosirea unei documentatii
tehnice care sa asigure confectionarea imbracamintei in anumite conditii si cu anume caracteristici
tehnice. Documentatia tehnica cuprinde totalitatea actelor normative pe baza carora se desfasoara
productia industriala. Documentatia tehnica in industria de confectii are ca scop orientarea
muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor asupra modului de confectionare a imbracamintei si a
caracteristicilor tehnice pe faze de fabricatie. Pentru acesta, este necesar ca documentatia tehnica sa
cuprinda toate elementele care stabilesc indicii tehnico - economici ai procesului de productie.
Imbracamintea a devenit un mijloc de creatie artistica, avand nu numai functii de aparare a
corpului, de reglare a functiilor fiziologice ale sale ca si de infrumusetare.
Imbracamintea este diferita atat ca forma cat si ca materiale folosite la confectionat. Produsele
de imbracaminte sunt influentate de pozitia geografica a unei tari, care determina criteriile de
clasificare.
Acestea se clasifica dupa varsta purtatorului, materia prima folosita, functie de sex, de
anotimpul in care se poarta, in functie de punctele de sprijin pe corpul omenesc; functie de destinatia
acesteia.
Destinatia produsului determina functia sa principala, iar conditiile exploatarii determina
functilile auxiliare.

Descrierea sacoului pentru femei:

Sacoul este un produs de imbracaminte potrivit pentru aproape orice anotimp, acesta putand fi
purtata peste rochie, la fusta sau la pantalon, in functie de model si de dorinta fiecaruia.
Stilul sacoului este clasic, silueta acesteia este ajustata pe linia taliei iar pozitia cusaturii
umarului este normala.
Lungimea la terminatie a produsului este la nivelul liniei taliei.

Fata produsului:
Fata produsului este alcatuita din 2 repere, deschisa pana jos, prelucrata cu nasturi si
butoniere; pe partea dreapta sunt realizate butoniere cu lungime de 1,5 cm; prezinta 2 linii decorativconstructive de modelare pe bust si pe talie, linii care pornesc din rascroiala manecii si ajung pana la
linia de terminatie a produsului.
Spatele produsului:
Spatele sacoului este alcatuit din doua repere simetrice, care prezinta o cusatura pe linia de
mijloc a spatelui si cate un clin lateral.
Maneca produsului:
Maneca este clasica si de aceea este formata din doua bucati.
Gulerul sacoului: este tip clasic croit separat si montat in rascroiala gatului. Fiind vorba de un
produs cu revere gulerul are o forma mai aplatizata, fata acestuia fiind alcatuita din stei si pelerina ce
se croiesc separat.

Descrierea rochiei pentru femei:

Rochia pentru femei este un produs vestimentar cu sprijin pe umeri ce reprezinta al doilea
strat al ansamblului vestimentar. Rochia este un produs de imbracaminte ce se poate purta in toate
anotimpurile, insa produsul ales pentru aceasta lucrate este destinat in special anotimpurilor
primavara, vara si toamna, datorita faptului ca aceasta nu prezinta maneci.
Produsul proiectat este destinat adolescentelor si tot odata femeilor datorita croielii si a
materialului din care este confectionat. Stilul produsului este clasic, silueta acesteia este ajustata pe
linia taliei iar pozitia cusaturii umarului este normala.
Lungimea la terminatie a produsului este deasupra nivelului liniei punctului rotulian.
Fata produsului:
Fata produsului este formata din 2 repere si prezinta 2 linii decorativ - constructive de
modelare pe bust si pe talie, linii care pornesc din rascroiala manecii si ajung pana la nivelul soldului.
Spatele produsului:
Spatele produsului este format din 2 repere simetrice, legatura dintre acestea facandu-se prin
intermediul unui fermoar ascuns, aplicat prin surfilare impreuna cu materialul de baza si fixat prin
cusatura ascunsa. Cele doua repere prezinta cate o pensa de ajustare pe linia taliei, pense ce pornesc
de la linia bustului pana la linia taliei.
Terminatia produsului se realizeaza prin surfilare si indoire in interior prin cusatura ascunsa.

Imbracamintea trebuie sa fie in stransa concordanta si armonie cu caracterul purtatorului.

Culoarea, croiala, marimea, concordanta cu moda, toate sunt aspecte de care trebuie sa se tina cont la
alegerea vestimentatiei. O persoana imbracata corespunzator pentru o ocazie poate sa se simta bine
deoarece confortul psihic este asigurat. In mod asemanator confortul estetic este foarte important in
viata omului, atat in camin, cat si la locul de munca. Asa cum o pisa dintr-un mobilier care se
deosebeste prin culoare sau stil de celelalte poate provoca unei persoane o senzatie de disconfort tot
asa din cauza efectului antagonist ce se produce in cazul unor produse de imbracaminte, poate apare
aceeasi senzatie.
Produsele sunt destinate femeilor. Ele se pot realiza pentru toate gamele dimensionale, insa,
datorita decolteului in forma de V, care are un efect de estompare a rotunjimilor, de alungire a gatului
si de scurtare a ovalului fetei, sunt recomandate pentru persoanele ce prezinta forme mai pline si cu
forma fetei ovala.

CAPITOLUL 3
DESCRIEREA TEHNICA A MODELULUI PROIECTAT
Definirea modelului este realizata prin multimea informatiilor grupate in urmatoarele descrieri:

fisa modelului;

descrierea tehnica a modelului;

modul de etichetare si de ambalare a produselor;

structura ierarhica a produsului.

In prezenta lucrare se proiecteaza sistemul de fabricatie pentru produsul sacou pentru barbati.
Acest produs este potrivit aproape pentru orice sezon, este captusit
Fisa modelului include: schita modelului din vedere din fata, din spate si interioara, date
referitoare la produsul proiectat, materialele textile si structura comenzii (Fig. 1si Fig.2).
Descrierea tehnica a modelului se realizeaza prin intocmirea unei harti tehnologice care
cuprinde modul de realizare si de imbinare a elementelor de produs (Fig. 3 si Fig.4).
Modul de etichetare si de ambalare a produsului este stabilit in fisa de etichetare si de
ambalare. Eticheta ofera o serie de informatii asupra produsului:

marca;

denumirea importatorului, daca este cazul;

principalele caracteristici tehnice: model, culoare, compozitie fibroasa, tratamente de

finisare aplicate;

modul de intretinere a produsului (Fig. 5 si Fig.6).

Structura ierarhica sintetizeaza informatiile referitoare la particularitatile constructive ale

modelului, prin structurarea reperelor pe mai multe niveluri:

nivelul 1: multimea reperelor corespunzatoare produsului;

nivelul 2: prelucrarile elementelor de produs;

nivelul 3: asamblarea elementelor in subansambluri;

nivelul 4, 5: asamblarea subansamblurilor in produs finit (Fig.7 si Fig. 8).

FISA MODELULUI
SACOU PENTRU FEMEI

SCHITA MODELULUI
ASPECT FATA

ASPECT SPATE

Material de baza
Co
mp
ozi
tia
fib
roa
sa:
Lat
im

33% BBC + 67% PES

140 cm

Captuseala

Intaritura

100% Vascoza

Intaritura

100 cm

100 % BBC

e:

Ma
sa
spe
cifi
ca:

250
107
14

Cs
m:

2,4 m

2,4 m

Iu
(%
)

92 %

85%

Ga
ma
di
me
nsi
on
ala

44

Re 700
par
titi
e
can
tita
tiv
a/
ma
rim
i:

0,8 m

46

48

50

52

54

900

1400

1400

900

700

Fig. 1 - Fisa modelului sacou pentru femei

FISA MODELULUI
ROCHIE PENTRU FEMEI

SCHITA MODELULUI
ASPECT FATA

ASPECT SPATE

Material de baza

Intaritura

C 33% BBC + 67% PES

o
m
po
zit
ia
fib
ro
as
a:

100 % BBC

La 140 cm

0,65 cm

ti
m
e:

M
as
a
sp
ec
ifi
ca
:

250
149

Cs
m:

2 m

IU
(
%
)

92 %

G
a
m
a
di
m
en
si
on
al
a

44

Re 700
pa
rti
tie
ca
nti
tat
iv
a/
m
ari
mi
:

0,66 m

46

48

50

52

54

900

1400

1400

900

700

Fig. 2 - Fisa modelului rochie pentru femei

Fig. 3 - Harta tehnologica a sacoului pentru femei

Fig. 4 - Harta tehnologica pentru rochia femei

FISA DE ETICHETARE

SACOU PENTRU FEMEI

TIP

eticheta

emblema

CONTINUT

PLASARE PE
PRODUS

1. de marca

denumire firma

Fixate pe maneca prin

impuscare

2. de
prezentare

Sacou pentru femei

33% BBC - 67% PES
52 III C, pret.

3. de marime

52 III C

4. de
compozitie

33 % BBC, 67 %PES,
semne de intretinere

5. de marca

Sigla firmei

Mod de pozitionare a etichetelor si emblemelor

Fixate in cusatura
laterala

Mod de ambalare:

pe umerase

introdus in punga de politilena

asezate pe stender.

Fig. 5 Fisa de etichetare pentru sacou femei

FISA DE ETICHETARE
ROCHIE PENTRU FEMEI

TIP

eticheta

emblema

CONTINUT

PLASARE PE
PRODUS

1. de marca

denumire firma

fixata printr-un fir de

ata pe lacatul
fermoarului

2. de
prezentare

Sacou pentru femei

33% BBC 67% PES 52 III C,
pret.

3. de marime

52 III C

4. de
compozitie

33 % BBC, 67 %PES,
semne de intretinere

5. de marca

Sigla firmei

Fixate in cusatura
laterala a rochiei

Mod de pozitionare a etichetelor si emblemelor

Mod de ambalare:

pe umeras;

introdusa in punga de polietilena;

asezate pe stender.

Fig. 6. - Fisa de etichetare

CAPITOLUL 4
Stabilirea necesarului de materiale
4.1. Stabilirea necesarului de materii prime
Stabilirea necesarului de material este foarte importanta cu influenta mare in procesul de
productie si de proiectare.
Pentru determinarea necesarului de materii prime principale, necesare Nm (de baza si auxiliare)
se foloseste urmatoarea relatie:

Nm
Unde:
Csm - consumul specific mediu (m, m2, kg)
n - numarul de produse planificate a se realiza intr-o anumita perioada (8 ore, o zi, durata comenzii)
Necesarul de materii prime principale pentru productia planificata se
centralizeaza in tabelul urmator:

Tip de Csm
materi
al
m m

Nm(m)
kg

8h

Nm (m)

Nm(kg)

1 zi Durata 8h
comen
zii

1
zi

Durata 8h 1 zi Durata
comen
comen
zii
zii

Sacou pentru femei

Materi 1,7 2,
al de 1
4
baza

0,9 10
4
26

20
52

10260

14
40

28
80

14400

56 112 5640
4 8

Catuse
ala

0,2 15
2
96

31
92

15960

14
40

28
80

14400

13 26
2 4

1320

0,5 85
8

17
16

8580

12
00

24
00

12000

30 60
0 0

3000

34
80

69
60

34800

40
80

81
60

40800

99 19
6 92

9960

2,6 2,
6
4

Rochie pentru femei

Materi 1,4 2,
al de 3
0
baza
Total

Pierderile de material textil, P, rezultate ca urmare a desfasurarii operatiilor de croire se

calculeaza cu relatia:

P
Unde:
D - suprafata pierderilor (deseurilor) corespunzatoare unui produs

D C

D C

Unde:
Csm - consum specific mediu (m2)
Ip - indicele de pierderi (%)
ms - masa specifica a materiilor prime (kg / m2)
n - numarul de produse corespunzatoare perioadei de calcul (buc / 8 ore, buc / zi, buc /comanda)
Necesarul de materii prime textile principale se centralizeaza in tabelul urmator:

Tip
de Consu
material
m
specifi
c
mediu
Csm(m
)

IP(%
)

Suprafata Masa
P (kg)
pierderilo specifica
r D (m)
ms(kg/m
)
8h
1 zi

durata
comenzi
i

Sacou pentru femei

Material
de baza

2,4

0,192

0,25

28,8

57,6

288

Captuseal
a

2,4

15

0,36

0,107

23,1
1

46,22

231,1

0,16

0,25

24

48

240

75,9

151,8

759,1

Rochie pentru femei

Material
de baza

Total pierderi

4.2. Stabilirea necesarului de materiale secundare si auxiliare

Materialele secundare se pot identifica fizic pe produsul finit si indeplinesc roluri diferite. In
categoria materialelor secundare se includ: ata de cusut, intarituri, garnituri, furnituri, etichete,
materiale pentru ambalare etc.
Tipul materialelor secundare se stabileste in functie de model, norme de tehnoprezentare,
etichetare, ambalare etc. si acestea sunt diferite de la sortiment la sortiment.
Necesarul de materiale secundare Nm, se stabileste folosind relatia:

Nm
Unde:
Csm - consumul specific mediu al materialului secundar (m, m2, kg, buc),
n - numarul de produse pentru care se efectueaza calculele (buc/8 h, buc/zi, buc/comanda)
Consumul de ata de cusut poate fi calculat cu rigurozitate dupa stabilirea fazelor de coasere
centralizate in procesul tehnologic de confectionare.

Produs

Denumirea

Csm

u.m.

Necesarul de materiale

mateialului secundar

secundare
8h

1zi

Durata
comanda

Sacou
pentru
femei

Rochi
e
pentru
femei

Intaritura

0,8

m2

480

960

4800

Nasturi

buc

1800

3600

18000

Pernite

buc

1200

24000 12000

Ata de cusut

67,5

40500 91000 405000

Punga de polietilena

buc

600

1200

6000

Umeras

buc

600

1200

6000

Etichete

buc

12000 24000 24000

Intaritura

0,66

m2

396

Ata de cusut

54

32400 64800 226800

Fermoare

buc

600

1200

4200

Seturi de etichete

buc

600

1200

4200

Punga de polietilena

buc

600

1200

6000

792

3960

Umeras

buc

600

1200

6000

La realizarea produselor vestimentare, pe langa materiile prime de baza si cele secundare

auxiliare se utilizeaza materiale auxiliare care se regasesc in costul produselor datorita consumarii lor
in procesul de fabricatie (hartie si cartoane pentru tipare si sabloane, creta sau creioane pentru
incadrare etc.)
Materialele auxiliare sunt in general aceleasi, indiferent de sortimentul realizat iar pentru
determinarea necesarului se efectueaza un calcul global, pe baza indicilor de consum.
CAPITOLUL 5
STABILIREA FLUXULUI PENTRU SISTEMUL DE FABRICATIE
Un sistem de productie este definit ca un ansamblu de elemente dependente intre ele, formand
un intreg organizat, avand ca scop transformarea materiilor prime in produse finite cu o valoare mai
mare de intrebuintare, in conditii de eficienta economica.
Sistemele de fabricatie au ca scop realizarea unor produse sau crearea de noi valori.
Modul de functionare a unui sistem industrial se manifesta prin procesul de productie. Functia
scop a sistemului de productie o reprezinta transformarea materiilor prime in produse cu valoare de
intrebuintare mai mare, in conditii de eficienta economica.
Sistemul de productie are urmatoarele subsisteme:

subsistemul de aprovizionare-desfacere;

subsistemul de proiectare;

subsistemul de fabricatie;

subsistemul de resurse umane;

subsistemul financiar-contabil;

subsistemul de intretinere.

Principala componenta a sistemului de productie, cu rol efector, o constituie subsistemul de

fabricatie, acesta are caracteristici proprii domeniului tehnologic si este materializat intr-un traseu
tehnologic specific.
Structurarea sistemului de fabricatie pentru confectii textile presupune:
# identificarea elementelor componente ale traseului tehnologic;

# definirea relatiilor care se stabilesc intre acestea, prin intermediul fluxului de

fabricatie.
Sistemul de fabricatie pentru confectii are la baza fluxul tehnologic, care este definit prin
relatiile stabilite intre traseele componente ale acestuia:
fluxul tehnologic, acesta indica etapele procesului de fabricatie necesare transformarii
materiilor prime in produs marfa;
fluxul material, care este caracteristic activitatilor de logistica si de depozitare, identificand
stadiile de prelucrare ale materiilor prime si auxiliare (baloturi, spanuri, repere croite, subansambluri).
Acestuia ii sunt caracteristice activitatile logistice de transport si depozitare;
fluxul energetic, care asigura transformarea suprafetelor textile
tridimensionale (energie electrica, energie termica, aer comprimat, etc.);

plane

in

produse

fluxul informational, care este alcatuit din date de intrare (modelul omologat, informatii despre
comanda), date tehnice (descrierea procesului de fabricatie) si date economice (necesare pentru
conducerea eficienta a procesului de fabricatie). O importanta deosebita prezinta calitatea datelor si
viteza de transmitere a acestora. Prin prelucrarea automata a datelor se imbunatateste calitatea
fluxului informational si creste eficienta muncii.
Procesul tehnologic stabileste etapele de transformare cantitativa si calitativa a obiectului
muncii din materii prime in produs marfa, de catre executant, cu ajutorul mijloacelor de munca.
Procesul tehnologic se divizeaza in operatii, iar acestea la randul lor in faze tehnologice.
Operatia este realizata de unul sau mai multi executanti, la un anumit tip de loc de munca,
obiectul muncii suferind una sau mai multe transformari tehnologice.
Faza tehnologica se caracterizeaza prin utilizarea aceluiasi mijloc de munca si regim
tehnologic, obiectul muncii suferind o singura transformare tehnologica.
La proiectarea sistemului de fabricatie este necesara parcurgerea urmatorilor pasi:
-

stabilirea traseului tehnologic specific;

adoptarea tehnologiei de realizare a produsului;

dimensionarea etapelor de proces.

Acest mod de proiectare se gaseste la nivelul fiecarei etape de proces.

Optimizarea si rentabilizarea sistemelor de fabricatie necesita adoptarea unor masuri tehnice
inca din etapa de proiectare:
alegerea corespunzatoare a mijloacelor de productie si utilizarea lor la intreaga capacitate;

 stabilirea corecta a parametrilor tehnologici la operatiile de prelucrare a materialelor textile;

dotarea utilajelor cu dispozitive;
alegerea variantei tehnologice optime din punct de vedere a calitatii si productivitatii muncii.
CAPITOLUL 6
RECEPTIA MATERIILOR PRIME
Receptia materiilor prime este etapa de proces aflata la interfata intre tesatori si include:
-

inspectia calitatii materiei prime,

testarea caracteristicilor fizico-mecanice si reologice ale materiilor prime.

Operatia de control, din punct de vedere calitativ si cantitativ, conform documentelor

insotitoare, a materialelor sosite in fabricile de confectii, reprezinta receptia acestora care este de fapt
prima faza a procesului de fabricatie.
Referitor la receptia materiilor prime textile, standardele sau normativele pot contine:
-

conditi tehnice pentru o grupa de materiale cu aceeasi destinatie si compozitie fibroasa

conditii tehnice pentru fiecare tip (articol) de material textil

criterii de incadrare a unui material textil intr-o anumita clasa de calitate

conditii tehnice pentru un indicator de calitate corespunzator unei grupe de material cu o

anumita compozitie fibroasa

Inspectia calitatii materiilor prime are drept scop stabilirea nivelului calitativ al loturilor de
materiale textile principale si auxiliare si se realizeaza pe rampe de control.
Dimensionarea etapei de inspectie a calitatii materiilor prime necesita calculul necesarului de
utilaj si a numarului de muncitori.
Pentru realizarea inspectiei se va folosi rampa de control SETEC C - Tex, aceasta este
destinata controlului tesaturilor si tricoturilor, sistemul de derulare este pozitiv, viteza de derulare este
cuprinsa intre 0 si 70 m/min si are monitorizare automata.
Productia teoretica, Pt, a rampelor de control se calculeaza cu relatia:

Pt
(m/8h)

Pt 1
Unde:
v - viteza de deplasare a materialului verificat pe rampe de control, care variaza intre 0 si 70 m/minut.
Am ales viteza de 10 m / minut.
T - durata unui schimb (480 minute)
Productia practica, Pp, se calculeaza tinand cont de opririle necesare necesare pe durata unui
schimb:

PP

PP480 ,83840(m/8h)
Unde:
K - coeficient al opririlor cu valori intre 0.7 - 0.8
Cantitatea de material ce se receptioneaza se stabileste in functie de mai multi factori.
Procentul verificat, p, se stabileste stabileste statistic si variaza intre 10% si 100% din totalul
necesarului de material.
Stiind ca la receptie se lucreaza intr-un schimb, necesarul de material care se receptioneaza,
Nmr, se stabileste cu relatia:

N mr

Nmr6902%1392(m)
Unde:
P = procentul de material verificat
Nm = nesarul de materii prime principale pentru o zi (m)

Numarul utilajelor (rampe de control), N, se stabileste cu relatia:

Numarul de muncitori, M, pentru efectuarea receptiei este calculat cu relatia:

In acest caz nu este necesara cumpararea unei rampe de control, controlul se face manual pe
o masa de catre doi muncitori.
Testarea caracteristicilor fizico-mecanice si reologice ale materiilor prime se realizeaza in
laboratorul de incercari fizico-mecanice.
O serie de incercari sunt obligatorii de efectuat pe materialul livrat de furnizori, in scopul
derularii fara probleme a etapelor proceselor de fabricatie.
Cele mai utilizate analize de laborator sunt:
-

determinarea modificarii dimensionale a reperelor dupa calcare si spalare,

determinarea adezivitatii dupa termolipire,

determinarea schimbarii nuantei si eventual a culorii dupa termolipire si tratamente umidotermice.

Valorile experimentale obtinute se inregistreaza in fisele tehnice ale materialelor, fiind usor
accesibile pentru producatorul de imbracaminte.
Dimensionarea activitatilor de evaluare a caracteristicilor materialelor textile in laboratorul de
incercari fizico-mecanice necesita stabilirea numarului de laboranti.
Numarul de laboranti este dependent de factori cum sunt:
-

preocuparile in domeniul calitatii existente in firma

marimea societatii comerciale

marca furnizorilor

sortimentul de produse executate.

Uzual, laboratoarele sunt deservite de minimum 2 laboranti.

CAPITOLUL 7
PROIECTAREA SECTIEI DE CROIRE
In sectia de croire are loc transformarea materiilor prime
textile in repere pentru confectionat, in aceasta etapa a
procesului de fabricatie fiind determinat atat calitatea, cat si
costul produsului.
Proiectarea sectiei
urmatoarelor etape:

de

croire

necesita

parcurgerea

- selectarea
si
reprezentarea
fluxului
tehnologic
corespunzator sectiei de croire in functie de: marimea comenzii,
tipul produselor de imbracaminte si specificatiile de calitate impus
acestora;
- stabilirea modalitatilor de realizare a operatiilor din sectia de
croire;
- calculul
tehnologic.

necesarului

de

executanti

si

de

echipament

La amplasarea utilajelor tinem cont in primul rand de

succesiunea fluxului tehnologic, in special de modul de
deplasare si de depozitare interoperationala a obiectului muncii si
de marimea comenzilor. Astfel, sectia de croire va avea forma
reprezentata in figura urmatoare:
Incadrare automta
Spanuire mecanica
Decupare cu instalatie automata

Fig. 10 Flux tehnologic pentru sectia de croire

7.1. Stabilirea numarului de spanuri
In vederea dimensionarii operatiilor desfasurate in cadrul sectiei de croit se exprima
capacitatea acesteia in numaar de spanuri pentru realizarea productiei dintr-un schimb.
Informatiile initiale necesare sunt:
- gama de marimi in care se realizeaza produsul;
- numarul de produse din fiecare marime (stabilit prin comanda).
In functie de aceste date se stabilesc:
tipul incadrarilor (simple sau combinate);
gama de marimi cu care se realizeaza incadrarile combinate;
numarul incadrarilor.
Pentru calculul acesteia trebuiesc cunoscute urmatoarele date:

npi- numarul produselor de pe incadrare, care in cazul nostru este 2;

nsi- numarul de straturi dintr-un span realizat cu o incadrare "i", stabilit in functie de grosimea
unui strat si comportarea materialelor la stratificare;

Nsi - numarul de spanuri corespunzatoare incadrarii "i";

Ns - numarul total de spanuri.

Ns = Nsi
Stabilirea numarului de spanuri este reprezentata in tabelele urmatoare:

Gama de
marimi

44

46

48

50

52

54

Total

Nr.
prod/incadra
re nPI

Nr.tota
l
de
stratur
i
de
span

Nr.
stratur
i intrun
span
nsi

Nr. de
spanur
i Nsi

Sacou pentru femei

Repartitia
procentuala

11,
7

15

23,3

23,3

15

11,
7

100
%

Repartitia
numerica

700

90
0

140
0

140
0

90
0

700

6000

Incadrarea
I

700

700

1400

700

100

1800

900

100

1400

100

14

Incadrarea
II

IncadrareaI
II

90
0

90
0

140
0

Total spanuri din material de baza

140
0

30

Repartitia
procentuala

11,
7

15

23,3

23,3

15

11,
7

100
%

Repartitia
numerica

700

90
0

140
0

140
0

90
0

700

6000

Incadrarea
I

700

700

1400

700

100

1800

900

100

1400

100

14

Incadrarea
II

90
0

IncadrareaI
II

90
0

140
0

140
0

Total spanuri din intaritura

30

Rochie pentru femei

Repartitia
procentuala

11,
7

15

23,3

23,3

15

11,
7

100
%

Repartitia
numerica

700

90
0

140
0

140
0

90
0

700

6000

Incadrarea
I

700

700

1400

700

100

1800

900

100

Incadrarea
II

90
0

90
0

IncadrareaI
II

140
0

140
0

1400

100

14

Total spanuri din material de baza

30

Total spanuri

90

7.2. Realizarea incadrarilor

In cadrul sectiei de croire incadrarea se realizeaza automat, adica folosind suport de hartie
adeziva, care se ataseaza spanului prin calcare. Astfel, prin folosirea acestei modalitati dimensionarea
acestei operatii nu se face in cadrul sectiei de croire, ci a departamentului tehnic.
In industria de confectii croirea materialelor este una din operatiile cheie privind utilizarea eficienta
a acestora deoarece in cazul executarii manuale a gradarii si incadrarii tiparelor atat precizia cat si
operativitatea si gradul de utilizare al materiei prime sunt determinate subiectiv de indemanarea si
experienta muncitorului.
Prin automatizarea gradarii si incadrarii tiparelor se urmareste inlaturarea acestor inconveniente,
imbinand experienta specialistului cu viteza de prelucrare a datelor.
In vederea prelucrarii tiparelor pe mini calculator, in memoria sistemului trebuie introduse date
tehnice si tehnologice necesare, biblioteci de reguli de gradare, fisiere de modificare a tiparelor,
continutul notarilor de pe tipare si restrictiile de incadrare conform modelelor, caracteristicile materiei
prime si metodei de croire. Incadrarile memorate pot fi desenate on - line la scara1:1 pe ploter.
Proiectarea/digitizarea incadrarii tiparelor in sistem automat de calcul presupune o dotare
adecvata cu software si hardware.
Operatorul poate controla si modifica pozitionarea sabloanelor astfel incat sa fie asigurat nivelul de
eficienta al incadrarii si indicele de utilizare al materialului.
Incadrarea aleasa este cea automata, pe suport de hartie (in general adeziva) care se ataseaza
spanului. In acest caz incadrarile se obtin in cadrul departamentului tehnic.
7.3. Realizarea spanurilor
Operatia de spanuire consta in depunerea in straturi suprapuse, de lungime corespunzatoare
incadrarii, a materiei prime destinate croirii.

Pentru realizarea spanurilor folosim masina automata de spanuit, dotat cu mecanism de

comanda automata, cu senzori de depistare a defectelor, cu mecanism de oprire automata si cu
mecanism de taiere automata.
La panoul de comanda digitala a mecanismului de comanda automata se este necesara
stabilirea urmatoarelor:

modalitatea de spanuire;

viteza de deplasare a masinii de spanuit atat la depunerea stratului de tesatura, cat si la

deplasarea in gol a acesteia, in cazul spanuirii continue cu taierea extremitatilor, pe care o vom
adopta;

lungimea spanului, care va fi egala cu lungimea incadrarii corespunzatoare;

numarul de straturi din span.

Datorita faptului ca acest utilaj are in dotare senzori de detectare defecte, acesta automat
asigura conditiile de spanuire:

una dintre marginile straturilor sa coincida perfect;

eliminarea defectelor de tesatura critice, ce influenteaza calitatea produselor;

mentinerea constanta a tensionarii straturilor.

Adoptand modalitatea de spanuire continua cu taierea marginilor, acesta consta intr-o cursa cu
depunerea de material textil, urmat de taierea automata a marginii la capatul spanului si
reintoarecerea masinii de spanuit la inceputul de span printr-o cursa in gol. Viteza de deplasare a
masinii la cursa in gol se poate stabili la viteza maxima a masinii, in vederea evitarii pierderii de timp
inutil.
Timpul necesar operatiei de spanuire se calculeaza cu ajutorul u elementelor necesarului
de timp, Nt, care este alcatuit din:

timpul pentru realizarea spanurilor,tsp;

timpul pentru sectionarea spanurilor,tsc;

timpul pentru depozitarea sectiunilor de span,t dp.

Necesarul de timp se poate calcula cu relatia:

Nt= k tb Ns (min)
unde:

k - coeficient al opririlor, k = 1,15;

tb- timp de baza, ce se calculeaza cu relatia:
tb= tsp+tsc+tdp (min )
Ns - numarul de spanuri.
Pentru realizarea calculelor trebuie sa cunoastem urmatorele:

lungimea spanului, L, care se poate calcula cu relatia:

L = Csm np (m)

unde:
Csm- consumul specific mediu in m;
np - numarul de produse incadrate.

latimea spanului, l, care este egala cu latimea materialului textil.

numarul mediu de straturi din span nsp, care se calculeaza cu relatia:

n sm

numarul de linii de sectionare pe span nsc. Se preia de pe incadrare sau se

aproximeaza, avand in vedere ca lungimea maxima a unei sectiuni de span sa nu
depaseasca 1,2m. La croirea automata, operatia de sectionare nu este necesara.

numarul de baloturi b, care se poate calcula cu relatia:

b
=

(m),
unde:
Lb- lungimea materialului dintr-un balot, se adopta ca o valoare cuprinsa intre 30 si 60 m.
Deoarece lungimea spanului este dependenta de numarul de produse incadrate, calculele se
vor efectua pe tipuri de incadrari.
Pentru calculul normei de timp, timpile de realizare a operatiei de spanuire vom centraliza in
tabelul urmator:

ND
Timp (min)
r e
. s
c
f r
a i
z e
a r
. e Spanuire mecanica
a
f
a
z
e
i

Timpi calculati (min)

Material de Material de Captuseala

baza
sacou baza rochie sacou pentru
pentru femei
pentru femei
femei

np = 2

np = 4

np = 2

L = 3,42

L = 2,86

L = 5,32

nsm=100

nsm=100

nsm=100

87
1 A 0,79
d
u
c
e
r
e
a
i
n
c
a
d

0,79

0,79

0,79

r
a
r
i
i

2 D
e
s
f
a
s
u
r
a
r
e
a
i
n
c
a
d
r
a
r
i
i
p
e
n
t
r
u
d
e
l
i
m
i
t
a
r

0,1
0,34

0,3

0,37

e
a
l
u
n
g
i
m
i
i
s
p
a
n
u
l
u
i

3 I
n
d
e
p
a
r
t
a
r
e
a
I
n
c
a
d
r
a
r
i
l
o
r

4 A 0,08
d
u
c
e
r
e
a
b
a
l
o
t

0,1
0,34

0,3

0,37

0,08

0,08

0,08

u
l
u
i
d
e
m
a
t
e
r
i
a
l

5 F 2,045
i
x
a
r
e
a
l
i
m
i
t
a
t
o
r
i
l
o
r
d
e
s
p
a
n

2,045

2,045

2,045

s
i
p
r
o
g
r
a
m
a
r
e
a
m
a
s
i
n
i
i

6 I
n
d
e
p
a
r
t
a
r
e
a
b
a
l
o
t
u
l
u
i
,
p
l
a
s
a
r
e
a
n
o
u
l
u
i
b
a
l
o
t
p
e

10,94

9,15

12,37

1,28

s
u
p
o
r
t

7 D
e
p
l
a
s
a
r
e
a
m
a
s
i
n
i
i
s
i
i
n
t
r
o
d
u
c
e
r
e
a
m
a
t
e
r

4,16

3,48

4,73

0,48

i
a
l
u
l
u
i
p
r
i
n
t
r
e
c
i
l
i
n
d
r
i
i
c
o
n
d
u
c
a
t
o
r
i

8 S
p
a
n
u
i
r
e
a

13,48

12,57

16,51

0,08

9 R
e
a
l
i
z
a
r
e
a
c
u
r
s
e
i
i
n
a
p
o
i
c
u
r
e
a
s
e
z
a
r
e
a
m
a
t
e
r
i
a
l
u

13,48

12,57

16,51

0,08

l
u
i
d
e
c
a
t
r
e
m
u
n
c
i
t
o
r

1 T
0 a
i
e
r
e
a
f
o
i
i
d
e
s
p
a
n

0,04

1 D
1 e
s
f
a
s
u
r
a
r
e
a
i
n
c
a
d
r
a
r
i
i
d
e
a
s
u
p
r
a
s
p
a
n
u
l
u
i

0,1
0,66

0,57

0,98

1 A
2 t
a
s
a
r
e
a
i
n
c
a
d
r
a
r
i
i
s
p
a
n
u
l
u
i
p
r
i
n

2,8

2,45

0,98

53,11

48,3

59,73

0,63

c
a
l
c
a
r
e

Total timp pentru realizarea unui

span,,

t p
Numar
spanuri,

de 30

30

30

Ns
Timpi
partiali:

1593,4

1449

1792

tb N
Total timp
operatiei,

de

realizare

5559,56

Nt
Cunoscand valoarea Nt, putem calcula numarul de muncitori necesari:

M
=

Nt
480

5559
48

11,58
La fel putem calcula necesarul de echipament tehnologic. In cazul spanuirii mecanice numarul
masinii de spanuit este egal cu numarul de muncitori, adica in acest caz cu 12.
7.4. Decuparea reperelor

Decuparea reperelor se realizeaza cu masina automata de croit tip Gerber DCS 1500,
Germania. Aceasta masina are suprafata mesei de 2,44x4,88m, suprafata de taiere a cutitului
1,83x1,82m, viteza maxima a cutitului este de 1,1 m/s si procesor Pentium.
Necesarul de timp se calculeaza cu relatia:
Nt= k tb Ns ,(min)
unde:

k - coeficient al opririlor, k = 1,17;

tb- timp de baza;
Ns - numarul de spanuri.
Valoarea timpului de baza, se determina diferentiat, in functie de tipul utilajului folosit.
Timpul de baza, tb, in varianta decupari cu masina automata de croit, se stabileste insumand
timpii pe faze tbi, prelucrate in tabelul umator:

N D Timp
r e
. s
c
f r
a i
z e

Timpi calculati (min)

material de material de captuseala
baza pt sacou baza pt rochie
femei

a rea
faz
ei

1 A 1,67
l
i
m
e
n
t
a
r

nnnppp

tbi
1,67

1,67

1,67

e
a
s
p
a
n
u
l
u
i
s
i
a
f
o
l
i
e
i
i
n
f
e
r
e
a
s
t
r
a
d
e
d
e
c
u
p
a
r
e

,
c
o
m
p
r
i
m
a
r
e
a
s
p
a
n
u
l
u
i
2 P 4,25
r
o
g
r
a
m
a
r
e
a
m
a
s
i
n
i
i
s
i
v

4,25

4,25

4,25

e
r
i
f
i
c
a
r
e
a
i
n
a
i
n
t
e
a
t
a
i
e
r
i
i

3 D
e
c
u
p
a
r
e
a
e
f
e
c
t
i
v
a

8,58

8,58

6,62

t d n
''

4 R
e
a
l
i
m
e
n
t
a
r
e
a
s
p
a
n
u
l
u
i
i
n
f
e
r
e
a
s
t
r
a
d
e
d
e
c
u
p
a
r
e

1,22

1,11

1,6

0,54

5 E
v
a
c
u
a
r
e
a
s
p
a
n
u
l
u
i
d
e
c
u
p
a
t
.

Timp
baza:

1,28

1,16

1,62

16,77

15,76

0,56
de 17

tb
Nr.
spanuri:

de 30

30

30

N si
Coeficient al opririlor k

1,17

1,17

1,17

Timpi
partiali

596,7

588,63

553,18

Nt
Necesar
timp

de 1738,51

Nt
Timpul de decupare automata a unui produs, t" d, este dependent de numarul de straturi de
span si de viteza de taiere. Astfel pentru produsele sacou si rochie pentru femei avem viteza de taiere
de 8 m/min si t"d = 4,29 min.
Pentru stabilirea numarului de muncitori se considera ca la realizarea operatiei participa doua
persoane:

M
=

2 Nt
480

3477
48

7,24
Necesarul de echipament tehnologic (mese cu masini de croit) se determina cu relatia:

M
2

7
2

7.5. Numerotarea reperelor si formarea pachetelor

Operatia de numerotare se realizeaza in scopul identificarii reperelor, in corelatie cu sistemul
de urmarire a fabricatiei utilizat.
Operatia de numerotare se efectueaza in cazul reperelor din material de baza, aflate sub forma
de span decupat.
Necesarul de timp pentru realizarea operatiei de numerotare se calculeaza cu relatia:
Nt = k tb (min);
Unde:
k - coeficient al opririlor pentru operatia de numerotare (1,20);
tb - timp de baza pentru realizarea operatiei de numerotare. Se stabileste cu ajutorul urmatoarelor
notatii suplimentare:
nr - numarul de repere ale unui produs (nrm - mici, nrM - mari);
n - numarul de produse realizate in 8 ore;

Nr.

Descrierea fazei

faz
a

Timp tbi

Timpi
calculati

(min)
(min)

1.

Aducerea si pozitionarea spanului 0,18 nr npi 201,6

cu
repere
croite,
pentru Nsi
numerotare

2.

Reglarea masinii, schimbarea 0,2 nr npi Nsi

benzii
cu
etichete
adezive,evidenta lucrului

224

3.

Numerotarea:

0,03 nrm n

180

0,05 nrM n

900

reperelor mici

reperelor mari

4.

Indepartarea spanului numerotat

0,16 nr npi Nsi

Timp total tb = tbi

Pt. sacou

nr = 18

179,2
1684,8

Pt.rochie nr = 22

nrm = 4
nrM= 14
Nt = k tb = 1,2 1684,8 = 2021,8
Numarul de muncitori la numerotarea reperelor:

nrm = 6
nrM = 16

M
=

Nt
480

2021
480

= 4,21=4
Numarul meselor de lucru N = M, deci numarul meselor este egal cu 4.
Obiectivul operatiei de formare a pachetelor este asigurarea conditiilor de transfer material
intre sectia de croire si cea de confectionare.
La operatia de formare a pachetelor, se considera ca un pachet contine 10 repede de acelasi
fel, iar pachetele cu toate reperele componente ale unui produs formeaza un lot.
Necesarul de timp pentru realizarea operatiei de numerotare se calculeaza cu relatia:
Nt = k tb (min);
Unde:
k - coeficient al opririlor, pentru operatia de formare a pachtelo (1,18);
tb - timp de baza pentru realizarea operatiei de numerotare. Se stabileste cu ajutorul urmatoarelor
notatii suplimentare:
nr - numarul de repere ale unui produs ( nrm - mici, nrM - mari);
n - numarul de produse realizate in 8 ore;

N Descr
r. ierea
fazei
f
a
z
a
1

Timp tbi
(min)

Numa 0,1 nr n
rarea
si
verifi
carea
repere
lor
si
forma

Tim
pi
calc
ulati
(mi
n)
480
0

rea de
pache
te de
10
bucati
2

Schim 10 min/reper
barea
repere schimbat
lor cu
defect
e

Legar 0,4
ea si
depoz
itarea
pache
telor
cu
repere
pentru
10
produ
se;
forma
rea
loturil
or

48

n
10

Timp total tb =tbi

Nt = k tb = 1,18 4848 = 5720,64

Numarul de muncitori la formarea pachetelor:

484
8

M
=

Nt
480

=.

5720
48

11,92
Numarul meselor de lucru/masinilor de numerotat , N, este:
N = M , N = 12
7.6. Centralizarea necesarului de personal si de echipament tehnologic pentru croire
Datele referitoare la numarul de muncitori, utilaj sau mobilier tehnologic din sectia de croit se
centralizeaza in tabelul urmator:

O
p
e
r
at

N
u
m
a
r
u

Echipament tehnologic
M M Caracteristici tehnice ale masinilor
e a
s s

e i
n
d i
e
ia l de
mu
nci
tori
I n
c
a
d
r
a
r
e
a
a
u
t
o
m
at
a
S
p
a
n
u
ir
e

l
u
c
r
u
- -

1 - M
2
a
s
i
n
a
d
e
s
p
a
n
u
it

Viteza max. de spanuire=100m/min.

Inaltimea max a spanului=23cm
Masa max balot 250kg
Control prin microprocesor

S
z
i
n
c
h
r
o
n
5
5
B
2
5
2
B
G
e
r
b
e
r
G
e
r
m
a
n
y
1
2
D 7 4 M Suprafeta
e
a mesei
c
s
u
i
p
n
a
a
r
a
e
u
t

Ll

o
m
a
t
a
G
e
r
b
e
r
G
T
7
2
5
0
4

(m)
Inaltimea max a spanului comprimat =72mm
Precizie

 0
N 1 1
u 6 6
m
e
r
o
ta
r
e
si
f
o
r
m

Mese de lucru

Ll

a
r
e
a
p
a
c
h
et
el
o
r

CAPITOLUL 8
TERMOLIPIREA PRODUSELOR
In scopul conferirii stabilitatii dimensionale sau aspectului
estetic se impune, pentru unele repere, operatia de termolipire.
Acesta se poate realiza cu o serie de utilaje diferite in functie de:
-

tipul reperului termolipit;

suprafata reperului dublata cu intaritura.

Pentru termolipirea majoritatii reperelor se adopta prese cu

actionare continuua, la care latimea benzii se alege in functie de
numarul si suprafata reperelor termolipite.

Fac exceptie :
# beteliile de pantaloni, pentruu care se adopta utilaje
specializate, la care intaritura se alimenteaza in mod continuu, de
pe role ;
# reperele cu suprafete relativ mari, la care se aplica benzi de
intaritura folosind prese cu actionare discontinuua sau fierul de
calcat.
Pentru dimensionarea operatiei de termolipire se parcurg
urmatoarele etape:
1. stabilirea tehnologiei de termolipire specifica, este prezentata
in tabelul urmator:
Produs

Sacou
pentru
femei

Rochi
e
pentru
femei

Nr.
crt.

Identificarea
reperelor termolipite

Tipul utilajului

1.

Fata de guler

Presa cu actionare
continua

2.

Dos de guler

Presa cu actionare
continua

3.

Bizet stanga

Fier de calcat

4.

Bizet dreapta

Fier de calcat

Dublura
rascroielii Presa cu actionare
gatului
la
fata, continua
dublura
rascroielii
gatului la spate

Parametrii
tehnologici
operatiei

ai

Dublura
rascroielii Presa cu actionare
manecii
la
fata, continua
dublura
rascroielii
manecii la spate,

2. Necesarul de timp, Nt, pentru operatia de termolipire, este

calculat cu relatia :
Nt = k tb (min)
k - coeficient al opririlor, avand valorile:
k = 1,15 pentru presele de termolipit
k = 1,18 pentru termolipirea cu fierul de calcat
tb - timpul de baza pentru realizarea termolipirii, care are valori
dependente de modul de realizare a operatiei, obtinute prin
insumarea timpilor partiali.
Timpii partiali corespunzatori fazelor operatiei de
termolipire se calculeaza in tabelul urmator, cu urmatoarele
notatii suplimentare:
nt - numarul reperelor pe care se aplica intaritura la un produs;
ntM - numarul reperelor de dimensiuni mari pe care se aplica
intaritura la un produs;
ntm - numarul reperelor de dimensiuni mici pe care se aplica
intaritura la un produs;
ni - numarul reperelor de intaritura pentru un produs;
si - suprafata reperelor de intaritura la un produs (cm 2);
n - numarul de produse realizate in 8 ore.

C D Formula de calcul
o es
d cr
ie Presa cu actionare continua
t re
i a
m fa
p z
i ei
p
a
r
t
i
a
l
i
t
1

A 0,06
li
m
e
nt
ar
e
a
p
a
c
h
et
el
or
in
z
o
n
a
d
e
re
al
iz
ar

Fier de calcat

P
r
e
s
a
b
e
t
e
l
i
i

T
i
m
pi
c
al
c
ul
at
i
(
m
in
)

1
3,
4
4
+
8
6,
4

e
a
te
r
m
ol
ip
ir
ii

n
10

t
2

t
3

P n(0,05ntM+0,03ntm)
o
zi
ti
o
n
ar
e
a
re
p
er
el
or
di
n
m
at
er
ia
l
d
e
b
a
z
a

4
4,
8
+
2
1
6

P 0,04nni
o
zi
ti
o
n
ar
e
a
re
p
er
el
or
di
n

4
4,
8
+
2
8
8

in
ta
ri
tu
ra
t
4

T 0,13n
er
m
ol
ip
ir
e
a
re
p
er
el
or

0,23n

4
0
6
+
2
7
6

ssi i
3000
20

t
5

E 0,04nnt
v
a
c
u
ar
e
a
re
p
er
el
or
te
r
m
ol
ip
it
e
si
re
fa
c
er
e
a
p
a
c
h
et
e

4
4,
8
+
2
8
8

Pentru stabilirea timpului de realizare a operatiei de

termolipire, t4, se raporteaza suprafata reperelor termolipite la
suprafata utilajului care exercita forta de presare (3000 cm 2 la
prese si 200 cm2 la fierul de calcat), considerandu-se o viteza
medie de deplasare a benzii de alimentare, respectiv a fierului de
calcat (4m/min).

Timpul de baza la termolipire, t b, se calculeaza diferentiat in

functie de tipul utilajului, dupa cum urmeaza in tabelul urmator.
In cazul preselor, timpii de alimentare si indepartare a
reperelor se suprapun cu timpii de presare, astfel ca determinant
este timpul de presare.
Timpul de baza, tb (min)
Presa cu actionare continua

P
r
e
s
a
b
e
t
e
l
i
i

F
i
e
r
d
e
c
a
l
c
a
t

M
o
d
d
e
c
a
l
c
u
l
N
tu

T
i
m
p
i
c
a
l
276
c
u
l
a
t
i
(
m
i

- t

t4

+
t
2

+
t
3

+
t
4

+
t
5

- 2

4
4
,
4
4

n
)
M
o
d
d
e
c
a
l
c
u
l
N
t
m

t1 t
-

+
t

+
t

+
t

+
t

T
i
1154,4
m
p
i

- 2

4
4
,

c
a
l
c
u
l
a
t
i
(
m
i
n
)

4
4

Necesarul de timp se calculeaza diferentiat pentru utilaj,

Ntu, si pentru muncitori, Ntm, pe baza informatiilor din tabelul de
mai sus.
Necesarul de utilaj se calculeaza cu relatia:

N
=

N tu
480

=0,581
=

N tu
480

=0,511
Necesarul de personal se calculeaza cu relatia:

M
=

N tm
480

=2,412
=

N tm
480

=0,511
Calculul necesarului de timp, de utilaj si de muncitori se
centralizeaza in tabelul urmator:
Necesar de
timp

Necesa
r utilaj
N

Necesar
muncitori
M

Ntu

Ntm

Presa cu
actionare
continua

276

1154,
4

Fier de calcat

244,4
4

244,4
4

Caracteristi
ci
utilaj

MSC cu
dispozitiv

CAPITOLUL 9
PROIECTAREA SECTIEI DE CONFECTIONARE
Confectionarea este etapa cu cea mai mare pondere in procesul de fabricatie, aceasta ocupand
in functie de model pana la 60% din timpul de realizare a unui produs. Proiectarea sectiei de
confectionare necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
-

elaborarea procesului tehnologic

structura liniei tehnologice de confectionare pentru produsul proiectat.

9.1. Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

Procesul tehnologic de confectionare se structureaza din doua parti in care se realizeaza:
- prelucrarea elementelor de produs
- asamblarea elementelor in vederea constituirii subansamblurilor si produsului.

Produsele de imbracaminte se realizeaza succesiv, prin prelucrarea reperelor in vederea

obtinerii elementelor de produs, urmata de cuplarea elementelor in subansambluri a caror
complexitatea si grad de prelucrare cresc pana la obtinerea produsului finit.
Reperele sunt componente plane invizibile ale produsului de imbracaminte, obtinute prin
croire. Reperele sunt defenite prin contururi proprii, obtinute prin divizarea suprafetelor textile in
procesul de croire.
Detaliile reprezinta repere pe care sa-u realizat prelucrari tehnologice (termolipire, coasere,
calcare).
Elementele de produs sunt componente cu functii bine definite obiecte, terminatie a
produsului) si pot avea forma plana sau spatiala. Pot include unul sau mai multe repere sau se pot
constitui prin prelucrari tehnologice corespunzatoare ale altor elemente sau subansambluri (de
exempluunele variante de inchideri, terminatii). Elementele de produs pot fi clasificate pe criteriuel
succesiunii de integrare in produs: elemente de imbracaminte (fata, spate); elemente de produs
complementare, care pot fi atasate pe structura de baza a produsului (guler, maneci, betelie),
elemente de produs integrate, care se includ in elementele de produs principale sau complementare.
Subansamblurile cupleaza cel putin doua elemente de produs. Complexitatea
subansamblurilor creste prin asamblari de noi elemente sau prin prelucrari tehnologice, pana se obtine
produsul finit.
Intocmirea procesului tehnologic necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
stabilirea fazelor tehnologice grupate pe tipuri de elemente si subansambluri ;
stabilirea normei de timp, a normei de productie si a numarului de muncitori pentru fiecare
faza tehnologica.
9.1.1. Stablirea fazelor tehnologice
Fazele tehnologice ale unui proces tehnologic prin care se stabileste modul in care se
prelucreza si asambleaza un produs tridimensional au urmatoarele obiective graduale:
- constituirea elementelor de produs;
- reunirea elementelor si subansamblurilor cu grad de complexitate din ce in ce mai mare ;
- finalizarea produsului finit.
Stabilirea fazelor procesului tehnologic se realizeaza in concordanta cu structura ierarhica a
produsului.
Deoarece unei variante constructiv estetice de element sau subansamblu ii pot corespunde mai
multe variante tehnologice, la alegerea variantei optime se au in vedere :

timpul de realizare

posibilitatile tehnologice ale utilajelor

restrictiile impuse de materia prima si de produs.

Documentul de baza pentru stabilirea procedeelor de executie a fiecarui reper, este fisa
tehnologica care cuprinde :
- caracteristicile produsului in faza respectiva cat si caracteristicele utilajului pentru
faza respectiva
- regimul de lucru al utilajului in faza respectiva
- timpul normat, materialele, dispozitivele etc.
Fisa tehnologica trebuie respectata cu strictete, in care scop se elaboreaza norma de control
tehnic pe faze, pentru descoperirea la timp a oricaror abateri de la disciplina tehnologica.
Stabilirea normei de timp, a normei de productie si a numarului de muncitori
Norma de timp, Nt, reprezinta timpul necesar unui executant cu calificare corespunzatoare,
pentru efectuarea unei unitati cantitative definite prin sarcina de lucru, in conditii tehnicoorganizatorice precizate ale locului de munca.
Deoarece metodele uzuale de stabilire a normei de timp folosite in industria confectiilor
(cronometrare, fotografiere etc) nu pot fi abordate in proiect, se prezinta o modalitate de stabilire prin
calcul a normei de timp, pentru fazele de coasere. Metoda poate fi aplicata la un numar restrans de
faze, restul normelor de timp fiind preluate din nomenclatoare.
Relatia de calcul a normei de timp este urmatoarea:
Nt = tb + ta + ton (min)
Unde:
tb - timp de baza , in care un executant efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru
modificarea cantitativa si calitativa a obiectelor muncii, realizand si actiuni ajutatoare necesare
producerii modificarii.
ta - timp auxiliar, necesar suplimentar pentru realizarea unei unitati cantitative,
ton - timp de odihna pentru refacerea capacitatii de munca a executantului.
Timpul de baza , tb, include secvente ca :
- preluarea reperelor de pe suport pentru prelucrare;

- introducerea reperelor sub dispozitivul de fixare;

- conducerea reperelor in timpul coaserii;
- scoaterea reperelor de sub dispozitivul de fixare ;
- pornirea si oprirea masinii etc.
Timpul de baza, tb, se poate calcula cu relatia :
tb = tbp + tbs (min)
Unde:
tbp - timp de baza corespunzator activitatii principale, in cursul caruia un executant efectueaza sau
supravegheaza lucrarile pentru modificarea cantitativa si calitativa nemijlocita a obiectului muncii.
tbs - timp de baza corespunzator activitatilor secundare, in cursul caruia se executa manuirile necesare
pentru realizarea transformarii cantitative si calitative.
La fazele de coasere, in timpul de baza corespunzator activitatii principale t bp se calculeaza cu
relatia:
tbp = Lg . tc (min)
tbp =
Unde:
Lg - lungimea cusaturii (cm)
tc - timpul de coasere pentru 1 cm de cusatura (min) poate fi calculat cu relatia urmatoare sau se
adopta din tabelul urmator.

tc

Unde:
pc - pasul cusaturii, (mm)
kc - coeficientul de utilizare a turatiei arborelui principal al masinii de coasere, (%)
nAP - turatia arborelui principal al masinii (rot/min)

kc

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

Timpul de baza corespunzator activitatilor secundare, t bs , se obtine prin insumarea timpilor care
corespund activitatilor secundare, selectate in functie de continutul concret al muncii.
Timpul auxiliar, ta , reprezinta o suma a timpilor pentru activitati auxiliare care nu pot fi stabilite
in prealabil ( de exemplu, inlaturarea unor defectiuni tehnice sau organizatorice minore, schimbarea
atei, curateniei la locul de munca etc.).
Cel mai adesea, timpul auxiliar, ta , se stabileste ca un adaos procentual, za , la timpul de baza:

ta

(min)

Timpul de odihna, ton , reprezinta o sum a timpilor de intrerupere pentru odihna executantului si,
similar timpului auxiliar, ta, se stabileste ca un adaos procentual zon ,la timpul de baza.

t on

(min)
Pentru industria confectiilor, suma (za+zon) nu trebuie sa depaseasca 20% din tb.
De multe ori, influenta lui ta si ton este data sub forma unui coeficient k, supraunitar.

N t tb

Pentru operatia de coasere, coeficientul k poate fi considerat ca fiind k = 1,15.

Pe baza informatiilor referitoare la durata unui schimb si a normei de timp pentru fiecare faza
tehnologica din tabelul 24 se calculeaza norma de productie , Np , adica numarul de produse la care
se realizeaza faza respectiva pe durata unui schimb.

Np =

T
N

(buc/8 ore)
Pentru a stabili necesarul de muncitori, M, care asigura realizarea capacitatii tehnologice a unei
linii tehnologice, Q, pe durata unui schimb, se foloseste relatia:

M
=

Q
N

9.2.

Structura liniei tehnologice de confectionare

Pentru structurarea liniei tehnologice de confectionare se parcurg urmatoarele secvente:

- reprezentarea fazelor produsului tehnologic sub forma de graf,
- constituirea operatiilor prin cuplarea fazelor tehnologice,
- dispunerea locurilor de munca in vederea configurarii liniei tehnologice si stabilirea deplasarilor
interoperationale a semifabricatelor pe linia tehnologica.
1.

Graful procesului tehnologic

Permite o vizualizare a traseului fiecarui element si a modului de integrare a acestora in produs

in scopul cuplarii obiective a fazelor in operatii.
Graful este format dintr-o multime de elemente numite noduri sau varfuri si o multime
de arce (linii). Modul de utilizare a acestuia este urmatorul:

nodurile concentreaza informatii referitoare la codul fazei, numarul de muncitori si tipul

utilajelor.

arcele indica traseul principal al reperelor, elementelor de produs sau semifabricatelor.

VERIFICAREA CALITATII PRODUCTIEI

Complexitatea activitatilor de asigurare si control derulate in cadrul sistemului de fabricatie a
unui produs reclama amplasarea unor puncte de verificare la nivelul fiecarei etape de proces. Un
exemplu este prezentat in figura urmatoare.
SISTEM DE FABRICATIE

CONTROL FABRICATIE PRODUS

(SEMIFABRICAT)

Receptia materiilor
prime

MP

Pregatirea pt.croire

Croirea

Pregatirea pt. confectionare

Confectionarea

Finisarea

Controlul produselor

Inmagazinare

In industia de confectii, serviciul de control tehnic de calitate, urmareste calitatea materiei

prime si materialelor intrate in fabrica, semifabricatele obtinute in urma procesului de croire, calitatea
operatiilor procesului tehnologic, calitatea produselor finite nefinisate, precum si calitatea produselor
finite.
Toate aceste aspecte se urmaresc in baza normativelor in vigoare, norme interne pentru
tesaturi si norme interne pentru prodesele finite, care include caracteristicile principale pe care trebuie
sa le indeplineasca materia prima si produsele finite so limitele admise pentru unele defecte sau
caracteristici ale acestora.
Organele de control tehnic, in raport cu analizele periodice efectuate, vor intocmi buletine de
calitate, indicand sectiile, atelierele sau liniile de productie datorita carora au aparut abateri de la
calitate, producand masuri pentru inlaturarea deficientelor.
Efectuarea controlului interfazic de catre serviciul de control tehnic de calitate, nu elimina
raspunderea executantului pentru calitatea operatiilor executate si verificarea acestora.
Documentele de baza care trebuie sa reglementeze in unitate, toate conditiile de efectuare a
controlului tehnic, in ceea ce priveste metoda, aparatura si fregventele de control sunt: planurile de
operatii, fisele tehnologice, instructiunile, normele uzinale, documentele tehnice normative(STAS,
norme interne, caiete de sarcini) precum si contractele economice.
In industria de confectii fazele controlului tehnic de calitate sunt: receptia unde se urmareste in
afara de controlul calitativ si cantitativ al materiei prime si materialelor, respectarea normativelor in
vigoare, avizandu- se plata loturilor numai in baza buletinelor de analiza ale unui laborator specializat,
care confirma calitatea parametrilor din actele insotitoare.
Personalul din compartiment participa la activitatea de elaborare si revizuire a standardelor si
normelor interne in vigoare sau alte sarcini din domeniul asigurarii calitatii produselor.

Activitatea de laborator asigura verificarea parametrilor de calitate, a materiilor prime,

materialelor auxiliare, semifabricatelor sau produselor finite, prin forte proprii din fabrica sau in
colaborare cu laboratoarele specializate, eliberand buletinul de analiza fiecarui lot prezentat la
receptie.
Si personalul din cadrul laboratorului de analiza participa la activitatea de elaborare si revizuire
a STAS-urilor.
Personalul de deservire a instalatiilor si utilajelor din cadrul laboratoarelor de analiza si control,
trebuie sa cunoasca in detaliu toate etapele procesului de fabricatie, deoarece interactiunea dintre
orgenele de lucru si materiale pot crea fenomene nedorite ce pot diminua calitatea produselor.
Prin urmare trebuie sa se analizeze:
-calitatea materialelor;
-comportarea in procesul de taiere, coasere, tratament termic, umidotermic etc.
Controlul tehnic de calitate in industria de confectii se realizeaza folosind metodele statice
amintite la tratarea problemelor privind caracteristicile materiei prime si materialelor. Fluxul de control
in confectii, corespunde fluxului tehnologic din ansamblu al unei societati comerciale.
Activitatea de control in salile de croit, se asigura in general controlul interfazic, care
urmareste calitatea executiei operasiilor de: sablonat, spanuit, sectionat, debitat, termolipit,
numerotat, etc. Im primul rand se verifica daca materiile prime materialele repartizate pe comenzi
suntin conformitate cu prevederiledin consumul specific, precum si cu cartelele de monstre avizate.
Se verifica exactitatea liniilor principale ale sabloanelor, conform cu restrictiilor impuse la
incadrare.
Se verifica directia firelor de urzeala pe marginea pieptului tn asa fel incat sensul fibrelor
rezultate la scamosare sa fie orientate in jos in scopul evitarii unei scamoseli la purtare precum si
pentru evitarea acumularea prafului.
Se controleaza apoi pozitia punctului cel mai inalt al liniei umarului, suprapunand punctele
principale cu punctele corespunzatoare ale tiparului de control.
Se verifica linnile de contur principale conform retelei de linii stabilite anterior, corectandu- le
cu particularitatile tesaturii.
In cadrul sectiilor de confectionat, cat si unitatilor de finisaj, produsele executate vor fi
verificate si sortate, bucata cu bucata. Se aplica stampila cu numarul controlului.
In fiecare sectie de productie sau pentru anumite sectii (ateliere), in functie de topografia
intreprinderii, inainte de operatia de ambalat in cutii sau pungi se va organiza de asemenea un post
important de control.

Dupa intocmirea loturilor comercialesi a documentatiei de livrare se organizeaza puncte de

control unde se verifica prin sondaj 5% din lot.La aceste puncte se intocmeste certificatul de calitate ,
precum si procesul verbal de autoreceptie.
Coordonarea activitatii punctelor de control amintite, se asigura de catre controlori principali
din cadrul unui punct special de control.
Prin urmare, calitatea produselor confectionateeste conditionata de o miltitudine de factori,
incepand cu materia prima(corelarea caracteristicilor dimensionale si de suprafata ale acesteia cu cele
ale tiparelor pentru care de asemenea trebuie asigurata calitatea inca din faza de proiectare
constructiva), sablonarea, spanuirea, sectionarea, debitarea, asamblarea si tratarea umido-termica a
acestora. Chiar si in cazul materialelor uni se recomanda ca tiparele sa fie orientate in acelasi sens,
mai corect in sensul de tesere sau tricotare.
Amplasarea punctelor de control trebuie realizata astfel incit sa permita desfasurarea normala
a activitatilor, utilizand conceptul de verificare activa.
Punctele de verificare sunt de obicei amplasate :
- la receptia materiilor prime primite de la furnizori
- la operatiile derulate pe fluxul de fabricatie,

la punctele de control dependente de procesul tehnologic,

la operatiile implicate in realizarea unui nivel calitativ ridicat,

la executia unor operatii foarte costisitoare,

- dupa finalizarea produsului din punct de vedere constructiv si tehnologic (controlul produselor finite).
Dimensionarea personalului implicat in activitati referitoare la calitate este dependenta de
preocuparile existente in fiecare firma.
Teoretic o linie de fabricatie trebuie sa aiba un verificator pe flux, care are ca atributie controlul
prin sondaj a:
- metodelor specifice proceselor,
- parametrilor proceselor si un verificator care are ca atributie controlul integral al loturilor de
produse realizate.
Dimensionarea activitatilor referitoare la calitate necesita:

intocmirea unui model propriu de amplasare a punctelor de control, constituit dupa exemplul

din figura,

centralizarea personalului implicat in activitatea de control pe fluxul de fabricatie, cu

justificarea numarului de verificatori in functie de complexitatea produsului.

Datele obtinute se inscriu in tabelul urmator:

Localizarea punctului Tipul

de Nr de personal necesar
de control
verificare
Receptia
textile

materialelor Control
produs

Pregatire pentru croire

Control
produs

2 (receptia se face pentru o

cantitate mare)
1

Pregatire
confectionare

pentru Control
produs

2(1 pentru sacou 1 pentru rochie)

Confectioanre

Control
prroces

3 (2 pentru sacou 1 pentru rochie)

3 (1 muncitor pentru fiecare linie)

Control
produs
Controlul produselor

Inmagazinare
expediere
Total

Control
produs

- Control
produs

14 persoane

ORGANIZAREA TRANSPORTULUI INTERN

Transportul este un atribut determinant al fluxului de material cu rol in deplasarea materiei

prime, a semifabricatelor si a produselor finite, in vederea atingerii functiei scop a sistemului de
fabricatie.
Organizarea transportului in cadrul unei firme specializate presupune:
-

stabilirea traseelor de deplasare,

dimensionarea necesarului de mijloace de transport.

In cadrul firmelor de confectii se pot diferentia deplasari:

in interiorul sectiilor de productie,
intre sectiile de productie,
in cadrul magaziilor.
Pentru transportul in cadrul sectiilor de productie (transportul interoperational si
interzonal) stabilirea modalitatilor de transport se face in cadrul etapei de proiectare a sectiei
respective.
Transportul intre sectii se coreleaza cu fluxul material si culoare de transport stabilite la
amplasarea utilajelor si a suprafetelor de productie.
La alegerea mijlocului de transport se tine seama de specificul procesului tehnologic, de
caracterul greutatilor ce urmeaza a se transporta, de dimensiunile si forma lor, de latimea culoarelor,
de forma cladirii etc.
Se vor calcula mijloacele de transport necesare deplasarii:
# de la magazia de materii prime la sala de croit;
# de la sectia de croit la sectiile de confectionat;
# de la sectiile de confectionat la sectia de finisat;
# de la sectia de finisat la magazia de produse finite.
Necesarul de mijloace de transport, Nmt se calculeaza cu relatia :

Qm
Nmt
n q

unde :
Qm - cantitatea de materiale ce se transporta intr-un schimb (kg, buc, m, m2);
q - capacitatea mijlocului de transport. Pentru transportul materiilor prime si al semifabricatelor se
considera q = 80 - 150 kg, in functie de masa volumetrica a materialului.
- coeficientul de utilizare a mijlocului de transport din punct de vedere capacitiv si al timpului
(randament) si se considera = 0,8.
nCS = numarul de curse realizate intr-un schimb care se calculeaza cu relatia :

ncs

unde :
T - durata unui schimb(= 480 min)
t - timpul pentru efectuarea unui transport. In functie de distanta dintre sectii si modul de prezentare
al materialelor de transportat (baloti, semifabricate, cutii etc.) t = 10 - 30 min. In acesta sunt inclusi:
timpul pentru transport efectiv, timpul pentru incarcarea - descarcarea mijlocului de transport,
eventual timpul pentru transport cu ascensorul. (= 30 min)
In cadrul magaziilor de materii prime si produse finite transportul poate fi realizat si cu
electrocare si electrostivuitoare.
Necesarul de electrocare (electrostivuitoare), Ne, se poate calcula cu relatia urmatoare,
considerandu-se ca fiecare mijloc de transport este deservit de un muncitor.

Ne 0,19Qm 0,191,9 2
unde:
Qm - cantitatea de materiale ce se transporta pe zi (tone).

CAPITOLUL 14
INDICATORI TEHNICI DE APRECIERE A
SISTEMULUI DE FABRICATIE DE PROIECTAT

Eficienta traseului tehnologic al obiectelor muncii in cadrul sistemului de fabricatie este

dependenta de continuitatea, simultaneitatea si modul de sincronizare a operatiilor de la locurile de
munca rezultate din proiectare.
Astfel, indicatorii tehnici, alaturi de cei economici, reflecta efortul necesar realizarii produselor
in varianta tehnologica proiectata.
Principalii indicatorii tehnici sunt:
1. Tactul de baza (r): se refera la ritmicitatea obtinerii unui produs in sistemul de fabricatie
proiectat, se calculeaza cu relatia:

unde:
T - durata unui schimb
Cp - cantitatea de produse planificate

T 480
r 0,4min/ buc
C 120

T 480
r 0,4min/ buc
C 120

T 480
r 0,4min/ buc
C 120

2. Productivitatea muncii programata (W) se poate calcula cu relatia:

unde:
T - durata unui schimb
Cp - cantitatea de produse planificate

Pentru
croit :

sectia

de

Pentru
confectionat:

sectia

de

Pentru
finisare:

secta

de

3.

Productivitatea fizica a muncii pentru un schimb se calculeaza cu relatia:

Wf

Unde:
M - numarul de muncitori implicati in realizarea cantitatii de produse planificate

Pentru
croit:

sectia

de

Cp 120
Wf 34,2

Pentru

sectia

de

Cp 120
Wf 1 (buc/om)

Pentru
finisare:

sectia

de

Cp 120
Wf 109,1(b

4. Norma de timp necesara realizarii unui produs se calculeaza cu relatia:

N tp
Unde:
ti - timpul aferent executiei fiecarei faze sau operatii.

In vederea evaluarii eficientei proectarii, productivitatea fizica a muncii, W f, norma de timp

necesara realizarii unui produs, Ntp, se vor calcula diferentiat pentru sectiile de croire, de confectionare
si de finisare si apoi rezultatele vor fi cumulate.
Sacou: Ntp= 98,66min
Rochie: Ntp= 49,23min

Concluzii
Potentialul creat de imbinarea celor doua domenii de utilitate cum sunt tehnologia textilelor si
cea a informatiei, confera noi valente atat imbracamintei de zi cu zi, cat si celei profesionale. Avand
aplicatii concrete in toate domeniile de activitate, e-textilele reprezinta implementarea tehnologiei de
maine in imbracamintea de azi. Toate acestea ne permit in concluzie, sa afirmam ca:
. imbracamintea constituie interfata ideala dintre oameni si mediul inconjurator, cat si un foarte bun
suport pentru integrarea dispozitivelor moderne.
. integrarea tehnologiei in produsele vestimentare poate insemna inceputul unei noi ere pentru
industria textila. Aceasta noua generatie de haine inteligente necesita inovatie din partea industriei
confectiilor si ofera totodata un imens potential pentru noi domenii de afaceri si de cercetare.