Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Specializarea: Tehnologia Tricotajelor si Confectiilor

Disciplina: Procese si masini pentru confectii 2

Proiect de an

Student : Tban Marina

Anul : IV
Grupa 641

Indrumtor: Asistent Ing. Dinu Milena

2015

Tema proiect

Proiectarea constructiv-tehnologica a produsului sacou tip sport pentru

barbati destinat sezonului de primavara-toamna.

Cuprins
Memoriu justificativ
Cap.1. Date initiale. Prezentarea produselor
1.1.
Analiza
produselor
si
modelelor.
1.2.
Descrierea aspectului exterior al produselor proiectate.
Schita cu date tehnice.

1.3.

Adoptarea
materiilor
prime.
Caracteristici
Cap.2. Calculul necesarului de materii prime.
2.1. Stabilirea regimului de lucru.
2.2. Calculul necesarului de materii prime de baza, materiale secundare si auxiliare
2.3. Inmagazinarea materiilor prime. Calculul stocului de materii prime..
Cap.3. Proiectarea tehnologiilor de fabricatie.
3.1. Receptia materialelor prime. Scop, aparatura, utilaje
3.1.1. Calculul necesarului de utilaje si de personal
3.2. Proiectarea salii de croit..
3.2.1. Preparatia pentru croit. Sablonarea
3.2.1.1. Calculul necesarului de personal si de mobilier tehnologic
3.2.2. Spanuirea si sectionarea spenului
3.2.2.1. Adoptarea metodei de spanuire. Calculul necesarului de dotari tehnice
si de personal
3.2.3. Decuparea reperelor dupa contur
3.2.3.1. Calculul necesarului de utilaje si de personal
3.2.4. Numerotarea reperelor
3.2.4.1. Calculul necesarului de personal, de mobilier tehnologic si de dispositive
3.2.5. Termolipirea reperelor si formarea pachetelor..
3.2.5.1. Calculul necesarului de personal si de utilaje..
3.3. Proiectarea tehnologiilor de confectionare si finisare
3.3.1. Elaborarea proceselor tehnologice. Stabilirea normei de timp,a normei
de productie si a necesarului de personal pentru fiecare faza..
3.3.2. Elaborarea grafurilor proceselor tehnologice.
3.3.3. Cuplarea fazelor pe operatii
Cap.4. Centralizarea necesarului de utilaj si de mobilier tehnologic..
Cap.5. Centralizarea necesarului de personal
Cap.6. Controlul calitatii produselor
Cap.7. Stabilirea suprafetelor de productie si depozitare
7.1. Amplasarea sectiilor si a dotarilor tehnice
7.2. Stabilirea suprafetelor magaziilor..
Cap.8. Organizarea transportului intern
Concluzii.
Bibliografie
Memoriu justificativ

Apariia vestimentaiei este legat de cele mai timpurii trepte de dezvoltare ale societii
omeneti, evoluia mbrcmintei fiind dependent de viaa economico-social, nivelul de cultur
i civilizaie atins de aceasta.
Funciile de baz ale mbrcmintei sunt: funcia de aprare, funcia fiziologic-igienic, funcia
informaional i nu n ultim rnd funcia estetic.
Creat la nceput pentru aprarea corpului de aciunea nefavorabil a mediului climatic
nconjurtor, sub influena diferitelor condiii istorice, social-economice, naionale, a evoluiei
idealurilor estetice, mbrcmintea a suferit multiple transformri, a atins o mare varietate de
tipuri i forme devenind un obiect al artei plastice.
n perspectiv se contureaz perspectiva obinerii reperelor sau a produsului n ansamblu,
prin procedee neconvenionale care elimin croirea materialelor plane i permite obinerea
direct a formei spaiale a produsului corespunztoare formei corpului.
mbrcmintea definete un complex larg de obiecte care se mbrac pe corp (lenjerie,
bluze, sacouri, paltoane, cciuli, mnui, ciorapi, etc.). n sens larg la aceste componente ne
referim. n sens restrns prin mbrcminte se nelege totalitatea produselor realizate de
industria de confecii.
Moda fiind considerat acel fenomen de schimbare a formelor n artele aplicate, cu
manifestare puternic n vestimentaie, care decurge din tendina oamenilor ctre forme noi,
legate de dezvoltarea societii omeneti i continua schimbare a cerinelor de ordin estetic, ea
determin apariia, apoi predomin o perioad de timp determinat, a unor forme de
mbrcminte, noi materiale, accesorii, etc.
Trsturile de baz ale modei sunt: schimbarea i varietatea. Acesta permite coexistena
unor stiluri diferite n care se manifest o tendin constant pentru gsirea celor mai funcionale
forme, corespunztoare proporiilor reale ale corpului, n aa fel nct s fie satisfcute
preferinele unor categorii ct mai largi de consumatori.

Cap.1. Date initiale. Prezentarea produselor.

1.1.

Analiza produselor si modelelor

Se va stabilii gama de confectionare, pe marimi,talii si grupe de conformatii,separate,

pentru fiecare produs sau model de produs ce urmeaza a fi realizat.
Denumire
produs

Gama de marimi

Sacou barbati

46

1.2.

48

50

52

Talia

Grupa de conformatie

II

Descrierea aspectului exterior al produselor proiectate . Schite cu date tehnice.

Aspect exterior

Sacou barbati la un rand, incheiat la 2 nasturi 32, cu rever cu spit. Pe reverul stang, in
dreptul coltului de rever o butoniera de ornament, cu cap rotund, cu rotunjime taiata.
Buzunare laterale cu dublu refilet si capac, pe pieptul stang buzunar cu laist.
Mentiuni:
La modelul NOSHAR terminatia manecii cu slit, 4 butoniere si 4 nasturi 24 metalici.
Descriere amanuntita
Stofa: piept si spate
Pe piept pensa cu adancime de 10 mm si lungime de:

Numerotat cu marimi tip SUEDEZ:

la marimile 88-96:
la marimile 100-112; 44:
la marimile 116-132; 46-52; 144:
la marimile 54-62; 146-152; 244:
la marimile 64-66; 154-158; 246-250:
la marimile 160-166; 252-256:
la marimile 258-260:

200 mm
210 mm
220 mm
230 mm
240 mm
250 mm
260 mm

La capatul pensei se lipeste un adeziv de forma triunghiulara.

Buzunare exterioare:
a) buzunar cu laist

 latime 28 mm
lungime 115 mm
adancimea 140 mm
Deschiderea buzunarului se inseileaza cu ata subtire. Capetele buzunarului cu laist se fixeaza cu
micro zig-zag.
b) Buzunare laterale
cu 2 refileti cu latimea de 5 mm
cu capac, latimea de 40 mm si deschiderea buzunarului de 160 mm adancimea de 180
mm
Deschiderea buzunarului se insaileaza ata subtire; capetele paspoalelor trebuie richtuite dupa
executare.
Buzunarul drept prezinta si un buzunar ascuns pentru maruntis.
Punga buzunarului se croieste din panza, iar buzunarele nu au contrarefilet din captusala.
La calcarea pieptului rascroiala se scade cu 2 mm, conform schitei:
La rascroitura manecii se coase un snur de 2 mm, conform schitei:
Plastronul STANDARD se realizeaza cu dublura si vatelina. Plastronul se preambaleaza cu
trei randuri de cusaturi zig-zag in lungime. La marginea plastronului se coase o banda adeziva cu
cusatura zig-zag. Se monteaza plastronul prin calcarea pe fata sip e banda se executa o cusatura
ascunsa pentru fixarea plastronului.
Piesele plastronului sunt:
Plastronul se fixeaza cu viledon la rascroiala gatului si pe partea rascroieli manecii.
Rezervele de cusatura sunt:

cusatura de asamblare clin-fata

cusatura de asamblare clin-spate
cusatura mijloc spate
rezerva la terminatie

10 mm
15 mm
15 mm
35 mm

La modelul cu slit lateral, rezervel cusaturilor laterale se descalca fara crestare.

Captusala
Rezervele de cusatura sunt:

 cusatura clin
cusatura lateral
cusatura spate

10 mm
15 mm ( clin la spate )
15 mm

Buzunarele interioare:
Sacoul are 4 buzunare interioare cu dublu refilet, 2 buzunare mari superioare, din care
buzunarul stang cu petlita, un buzunar stilou, 1 buzunar pentru telefon mobil. Refiletii se vor
executa din captusala ( contrast ) gri SILVER. Toate buzunarele au cheite drepte la capete.
Culoarea atei pentru cheite este identical cu culoarea atei Columbia si cu culoarea paspolului,
gri SILVER. Punga buzunarelor se croiecte din castusala corp. Latimea refiletului este de 5
mm. Sacoul fara subraur.
Lungimea deschiderii buzunarelor sunt:
buzunarele superioare
buzunar stilou
buzunar pentru telefon mobil

: 135 mm
: 55 mm
: 95 mm

Adancimea buzunarelor sunt:

buzunarele superioare
: 165 mm
buzunar stilou
: 125 mm
buzunar pentru telefon mobil : 140 mm
Bizet fara limba:
distant buzunarului stilou de la buzunarul superior este de 55 mm.
distant buzunarului telefon mobil de la bizet este de 20 mm, iar distant buzunarului
stilou este de 30 de mm, conform schita.
Buzunarele interioare sunt prezentate in schitele anexate.
Pe pieptul stang sub buzunarul stilou, la 25 mm se coase eticheta de reclama Seroussi ,
la mijloc, cu cusatura zig-zag, culoarea gri- SILVER. Pe pieptul drept sub buzunarul superior
se coase eticheta furnizor, la mijloc, cu cusatura zig-zag, la culoarea etichetei. Distant
etichetelor de la buzunarul superior de pe partea stanga sip e partea dreapta este identical,
conform schitei. Latimea cusaturii este de 2 mm, iar desimea de 6,5 imp/cm. ( imp=
impunsaturi)

Guler

Rezerva de cusatura la stei este de 7 mm si cusatura zig-zag este de 8 mm. Pe dosul de

guler,la linia de indoire se realizeaza o cusatura lant,cu o usoara incretire a dosului de guler
pe toata lungimea. Se descalca cusatura steiului, fara vileron.
Maneca
Rezervele de cusatura sunt de 10 mm. Terminatia manecii cu slit, 4 butoniere si 4 nasturi
suprapusi.
Atentie: In cazul in care este asortat cu nasturi cu piciorus, se schimba distant dintre butoniere.
Nasturele nu se coase prin captusala.
Capul manecii se increteste impreuna cu contexul pregatit. Rezerva la terminatia manecii este
de 45 mm, se fixeaza cu viledon, asezata pe linia de indoire.
Asamblare
Rezervele de cusatura sunt:
cusatura umarului : 10 mm si sustinerea spatelui va fi numai in centrul acestuia, in
dreptul omoplatilor si se descalca cu forma rotunda.
Cusatura cant : 7 mm
Montare maneca : 10 mm
Bizetul se fixeaza la piept prin lipirea unei benzi adezive de 15 mm, cusuta la piept cu
cusatura ascunsa si se executa o cusatura ascunsa la rascroiala gatului.
Pernita tip normal SUEDEZ.
Cuglul manecii nu se descalca. Agatatorul se fixeaza cu cheite.
Sacoul se incheie la 2 nasturi, distant dintre nasturi:

Numerotat cu marimi tip Suedez:

la marimile 44 48; 88 108;
la marimile 50 54; 112 132; 144 148:
la marimile 56 66; 150 166:

este de 100 mm
este de 105 mm
este de 110 mm

Distanta butonierelor de la cant este de 15 mm.

Butoniera de ornament de la rever este butoniera cu cap rotund, cu rotunjime taiata, pozitionata
la 15 mm de la cant si 35 mm de la spit; desimea cusaturii este de 11 imp / cm.
Nasturii sa fie cusuti corespunzator astfel incat pe dos ata sa aiba un aspect frumos.
Toti nasturii de la fata sacoului se vor executa cu gat cu ata ASCOLITE.

Pe fata sacoului Noshar, desenul de pe nasture sa fie orientat pe vertical, conform schita.
Eticheta de reclama Seroussi la maneca
Eticheta de reclama se fixeaza la 1 cm deasupra terminatiei manecii stangi fata, pozitionata la
mijloc, fixate la capete cu 2 cheite.
Pentru stofele tip catifea nu se aplica eticheta tesuta de reclama la maneca.
Fixarea etichetei de reclama se va face conform instructiunilor de mai jos:

finetea acului trebuie sa fie de 80 NM

finetea atei este AL 150 NM culoare neagra
desimea cusaturii este de maxim 4 fire
punctarea etichetei ( in cele doua margini )se va face cu maxima lejeritate ( aprox. 4 mm )
se va executa cu masina de punctat YUKI, model MB - 373

Schia buzunarelor interioare ( schita

punga buzunarului se coase o singura dat de pe laterale cu ntrirea capetelor de
buzunar
toate buzunarele interioare vor fi paralele ntre ele i paralele cu terminaia sacoului
( piept stof )
Modul de etichetare al sacoului ( schita
1. Etichet de compoziie: - nendoit; cusuta pe paspolul inferior lng simboluri, cu
numrul de order deasupra
2. Etichet de reclam SEROUSSI
3. Etichet de furnizor

Tabel de dimensiuni

Mrimi

46

48

50

52

naltime
Bust
Talie
Bust

173
92
80
107,6

174
96
84
111,3

175
100
88
115,0

176
104
92
118,7

Tolerante

Talie

95,0

99,0

103,0

107,0

Sold

105,0

109,0

113,0

117,0

Umar

15,1

15,3

15,5

15,7

Lungimea
spatelui
Latimea
spatelui
Lungimea
mnecii

73

74

75

76

43

44

45

46

62,5

63,5

64,5

65,5

Masuri
corp

1 cm
1 cm

Masuri
sacou

1 cm
0,2 cm
1 cm
0,5 cm
0,5 cm

Model de ambalare si etichetare

1. Etichet. Carton de reclam J SEROUSSI ( FOND GRI BUC )
Pe spatele fiecrei etichete carton de reclama J SEROUSSI se lipete cte o etichet
autoadeziv cu barcod n limba romna.
eticheta autoadeziv se aplic exact sub gaura
etichetei carton de reclam i este poziionat la mijlocul acesteia.
2. Eticheta carton neutru
Aceast etichet se va pune ntre cele dou etichete carton de reclam J SEROUSSI
se aplic pe spatele etichetei o etichet de pre cu barcod, exact la marginea de jos i va fi
poziionat la mijlocu acesteia.
Eticheta autoadeziv cu barcod
Conine informaii cu privire la numele modelului, articol de estur, mrimea, numrul de
comanda i codul de bare al productorului.
Mentiuni: n buzunarul interior stng se introduce ntr-o pungulia de nylon nasturele de rezerv
( un nasture 24 si 32 )

Cele trei etichete mpreun cu sigilul J SEROUSSI se agat la prima butonier de sus a
sacoului.
La fiecare produs se aplica pe umera un inel de mrime.
Ambalare: Pe umera J SEROUSSI, n pung polietilen, si n hus special J SEROUSSI.

1.3.

Adoptarea materiilor prime. Caracteristici.

n industria confeciilor textile, pentru realizarea produselor de imbrcminte

utilizeaz diferite categorii de materii prime, care se impart n:

se

Materii prime de baz

Materiale secundare ( cptueli i ntrituri ),i
Materiale auxiliare ( a de cusut, furniture,garniture, auxiliare pentru ncheiat,
etichete, material pentru ambalat, .a.).
In alegerea materiilor prime utilizate la realizarea produsului vestimentar, se ine cont: de
anotimpul i perioada zilei n care se poart aceasta, de grupa de vrst a purttorilor, de func iile
pe care trebuie s le ndeplineasc vestimentaia, de caracteristicile fizico-mecanice ale
materialelor n corelatie cu particularitaile produsului, de compoziia fibroas a materialelor n
concordan cu destinaia produsului de mbrcminte.

Material de baza
Pentru realizarea produsului sacou am ales o estur din in 100 %.
Fibrele de in se extrag din tulpina plantei cu acelai nume. Cantitatea precum i calitatea
coninutului de fibre de in se coreleaz pozitiv cu lungimea poriunii utile a tulpinii, care trebuie
s fie de minimum 65 - 70 cm. Grosimea optim a tulpinii de in este de 1,3 - 1,7 mm n poriunea
sa mijlocie.
Tulpina inului pentru fibre, cu un coninut total de fibre de 22 - 23 % este mai nalt i se
ramific puin la vrf.
Tulpina inului pentru ulei n aceleai condiii de cultur este mai scund i se ramific
puternic, coninnd circa 12 % fibre filabile.
n seciunea transversal a tulpinii alctuit din epiderm, scoar, cilindrul central,
fibrele sunt localizate n scoar (sub epiderm) sub form de fascicule alctuite din fibre
elementare, unite ntre ele prin substane de cimentare ca: lignina, substanele pectice,
hemiceluloze etc.

Proprietile fizice ale fibrelor de in.

Fibrele liberiene sunt pluricelulare i toate celulele au aceeai structur. Deosebirile
dintre ele se refer la forma exterioar, la dimensiuni, la proporia dintre componenii chimici i
la unele detalii structurale. Fasciculul de fibre de in ce conine 10 - 40 fibre elementare are o
lungime de 12-18 cm.
Masa specific a fibrelor de in este de 1,43 - 1,50 g/cm 3. Lungimea medie a fibrei
elementare este cuprins ntre 20 i 30 mm. Lungimea i grosimea celulelor de in variaz n
limite largi, att de la un soi de plant la altul, ct i n cuprinsul aceluiai soi, astfel:

lungimea minim: 3 mm;

lungimea maxim: 125 mm;

grosimea medie este 7 20 micrometri

grosimea maxim: 40 micrometri;

Fineea fibrelor elementare de in este cuprins n intervalul Nm 3500 - Nm 8000.

Fineea fibrelor tehnice dup extragere din tulpini variaz ntre Nm 150 i Nm 300.
Lungimea maxim a fibrelor tehnice este de circa de 700 mm, fiind egal cu lungimea poriunii
utile a tulpinii de in.
Grosimea fibrelor tehnice de in este determinat de grosimea fasciculelor de celule din esutul
anatomic al tulpinii.
Culoarea fibrelor de in
Fibrele de in au culoare glbuie, cenuie sau cafenie. Culoarea i mai ales uniformitatea
culorii este un criteriu important de clasificare a fibrelor liberiene. Culorile deschise: argintie,
galben-deschis, gri-deschis sunt specifice fibrelor de calitate superioar, iar cele nchise :
cenuie, plumburie - fibrelor de calitate inferioar.
Luciul
Fibrele de in fac parte din categoria fibrelor cu luciu slab. Luciul se datoreaz prezenei
pe fibre a acidului pectic i a substanelor ceroase. Cerurile au o contribuie nsemnat n
producerea luciului la fibrele de in. Fibrele lucioase sunt mai flexibile.
Higroscopicitatea
Fibrele de in primesc i cedeaz cu uurin vaporii de ap. Aceast nsuire numit
higroscopicitate asigur produselor din in un confort deosebit.

Masa specific real a fibrelor de in este de 1,43 - 1,5 g/cm3. De ea depinde ntr-o
oarecare msur conductibilitatea termic a fibrelor.
Proprieti mecanice ale fibrelor de in
Rezistena specific a fibrei de in este cuprins ntre 6 i 35 cN/tex. Alungirea la rupere este 2-3
%.
Modulul de elasticitate la traciune (raportul dintre sarcin i alungire, n domeniul
deformaiei elastice reversibile) este la in de 2 750 daN/mm 2 i reflect rigiditatea mai mare a
inului comparativ cu bumbacul (745 daN/mm2.
Proprieti termice
Fibrele de in se aprind uor, nu se sting de la sine, ard uniform i nu las cenu.
Coeficientul de conductibilitate termic la temperatura medie de 20C este pentru in de 0,04
kcal/m/h.
Proprieti chimice ale fibrelor de in
Fibra elementar de in este mai rezistent fa de agenii chimici dect bumbacul,
deoarece inul conine lignin, ceruri, grsimi i substane pectice n cantitate mai mare.
Fa de acidul sulfuric inul este mai puin sensibil dect bumbacul. Acizii minerali diluai
(5 %) la rece, nu degradeaz fibrele de in. Folosit n concentraii mari de aproximativ 70 %,
acidul sulfuric degradeaz puternic inul, producnd hidroliza celulozei.
Bazele diluate, n concentraii de pn la 5 % nu degradeaz fibrele liberiene. n
concentraii mai mari de 18-19 %, produc modificri structurale n fibr.

Caracteristicile materialelor de baza i a materialelor auxiliare utilizate.

Structura unui material, fie c acesta este o estur, tricot sau un neesut, afecteaz n
procent mare calitatea produsului. La alegerea materialelor din care se vor confeciona produsele
trebuie avut n vedere ca acestea s asigure confortul vestimentar necesar, cu toate aspectele sale
de confort termofiziologic, igienic, senzorial, optic i dimensional.
Alegerea materialelor pentru realizarea produselor se face innd cont de mai multe aspecte :
- condiiile n care sunt exploatate produsele respective
- destinaia lor
- cerinele pe care trebuie s le ndeplineasc aceste produse pentru realizarea
confortului, respectiv condiii de microclimat, condiii igienico funcionale i
cerine de rezisten fizico mecanice.
Proprietile materialelor de baz privind stabilitatea la solicitrile fizico mecanice, ca
rezistena la frecare, oboseal, la aciunea luminii, stabilitatea dimensional n timpul purtrii

sunt bine ndeplinite de materiile prime alese. Aceste materiale prezint caliti igienice
satisfctoare, permeabilitatea lor bun asigurnd crearea microclimatului subvestimentar, deci o
bun izolaie termic.
Experiena industrial a demonstrat alegerea corect a materialelor pentru un produs de
mbrcminte, determinnd n mod hotrtor calitatea produsului (aspectul exterior, forma i
stabilitatea produsului, comoditatea la purtare, rezistena), economicitatea produsului i
posibilitatea de utilizare a tehnologiilor moderne de execuie. Este necesar s se fac o evaluare
complex a caracteristicilor necesare construciei i realizrii formei modelului, a comportrii
materialelor n procesul de confecionare i exploatare a produselor.
Materiale auxiliare
Celofibra ( viscoza ). Propieti i caracteristici
Celofibra reprezint fibrele obinute din transformarea chimic a celulozei n xantogenat
de celuloz, iar viscoza (mtase artificial) este de aceeai natur, ns sub form de fire
filamentare. Celofibra poate fi normal (grad de polimerizare 300 - 350), polinozic (cu grad
mrit de polimerizare 900 - 1000), HWM (fibre cu modul nalt), lyocell, tencel fibre cu
caracteristici mbuntite i obinute prin tehnologii ecologice. Aspectul longitudinal reprezint
o suprafa cu striaii longitudinale, iar seciunea transversal este zimat, pentru celofibra
normal, dar poate fi neted i rotund pentru alte categorii de celofibr. Fineea firelor este de la
60 la 300 den pentru articole vestimentare. Fibrele de celofibr sunt tiate de la 32 la 38 mm cu
fineea de la 1,2 la 1,8 den pentru fibre tip bumbac i de la 60 - 150 mm cu fineea de 2,5 - 4,2
den pentru fibrele tip ln destinate articolelor vestimentare i de 8-25 den pentru covoare i
tapierie. Celofibra are aspect mat, semimat i lucios, culoare natur, albit sau vopsit n mas.
Proprieti fizice ale celofibrei
Densitatea: 1,50 - 1,52 g/cm3;
Umiditatea: repriza este de 13 %
Proprieti electrice: nu se ncarc cu electricitate static
Aciunea cldurii: se descompune la temperatura de 190
Proprieti mecanice ale fibrelor de celofibr
Rezistena n stare uscat:
normal: 0,13-0,15 N/tex;
polinozic: 0,16 - 0,83 N/tex;
HWM: 0,23 - 0,36 N/tex.
Alungirea la rupere n stare uscat:

 normal: 14-18%;
polinozic: 7 - 11%; -HWM: 13.6-14.6%.
Modulul de elasticitate:
standard: 48 - 68 cN/tex;
polinozic: 93 cN/tex;
HWM: 74- 176 cN/tex.
Rezisten n mediu umed a celofibrei fa de rezistena n mediu condiionat este:
44 - 54 % , pentru normal;
56 - 63%, polinozic;
55 -65 % HWM .
Alungirea n mediu umed:
16 -22 %, pentru normal;
7 - 13 % , polinozic;
17 - 18 %, WHM.

Proprieti chimice specifice celofibrei (viscozei)

Aciunea acizilor. - Rezistena mic la acizi tari.
Aciunea bazelor. - Rezisten mic la baze tari.
Aciunea oxidanilor. - Rezisten mic
Aciunea solvenilor. - Rezist la solveni organici, clorit de sodiu, aceton, ap fierbinte,
insolubil n acid formic.
Alte proprieti: - nu este atacat de molii i alte insecte.

Cap.2. Calculul necesarului de materii prime

2.1.

Stabilirea regimului de lucru

Se va stabili regimul de lucru n ntreprinderile de confecii textile, dup cum urmeaz:

Doua schimburi de cte 8 ore pentru seciile de producie ( croi, confecionat, finisat )
Un schimb de 8 ore pentru secii neproductive ( magazii, depozite, recepie )
Producia zilnic ( Nzi ) se va calcula cu ajutorul relaiei de mai jos:
Nl
Nz

Nzi =

( buc/zi )

unde: Nl = numarul de produse ce trebuie realizate lunar ( buc/lun )

Nz = numarul mediu de zile lucrtoare pe lun

N=

Nzi
2

( buc/zi )

N = numrul de produse ce se realizeaz ntr-un schimb, ( buc/8h )

N =

N
Nlt

( buc/8hlinie tehnologic )

N = numrul de produse realizate ntr-un schimb, pe o linie tehnologic, ( buc/8h )

Nlt = numrul de linii tehnologice de confectionare.

Denumire
produs

Capacitatea
Producia planificat
unei
linii Nr.
linii
N
Nzi
tehnologice
ternologice
(buc8h)
(buc/zi)
N ( buc/8h ) ( Nlt )

Nl
(buc/lun)

2.2.

Calculul necesarului de materii prime de baz, material secundare i

auxiliare

Lansarea n fabricaie a produselor de mbrcminte contractate, distribuite pe mrimi,talii i

grupe de conformaii, impune un calcul prealabil al necesarului de materii prime i material,
bazat pe comenzi ferme. n plus, n cazul n care comanda respectiv impune i utilizarea unei
game coloristice n cadrul aceluiai material, calculul trebuie particularizat i pentru fiecare
culoare n parte.
n condiii normale, la o comanda de volum mare, distribuia pe mrimi i talii trebuie s
respecte curba lui Gauss-Laplace ( dac se urmareste distribuia unidimensional, pe mrimi sau
talii ) sau clopotul lui Gauss-Laplace ( daca distribuia este bidimensional, pe mrimi i talii).
n practica curent ns, pentru o comand dat, care de regul este de volum redus,
distribuia pe mrimi i talii se abate de obicei de la normalitate, respectnd totu i cerin ele pie ei
de desfacere.
La realizarea proiectului se consider c produsele de mbrcaminte ce urmeaz a fi realizate
respect o repartiie normal pe talii i grosimi ( repartiia Gauss-Laplace). Din acest motiv se au n
vedere urmtoarele condiii:
Mrimile simetrice, mai mari sau mai mici dect mrimea medie, s aib pe ct
posibil, procente egale, pentru realizarea unor ncadrari combinate de cte dou
mrimi; n caz contrar, se vor realize i ncadrari simple;

Procentul mrimii medii s fie 25%;

 Numrul de buci pe mrimi se va reprtiza astfel nct acestea s respecte clopotul

lui Gauss-Laplace.
Totodat, cantitatea total de produse se va defalca astfel nct numrul de buci pe
culori s fie diferit, iar producia ce urmeaz a fi realizat ntr-un schimb pe o linie
tehnologic se va planifica pe mrimi i pe culori, conform tabelului.
Produsul
Culoarea

Mrimea

Total
buc/cul.

46

48

50

52

Sacou
Total
buc/mr.
Procent
(%)
Necesarul de materii prime de baz (Nmb) se stabilete cu ajutorul urmtoarei rela ii de
calcul:
(m, m2, kg)

Nmb = Csm x N

unde: Csm = consumul specific mediu pentru materialul de baz, (m, m2, kg)
N = numrul de produse ce se vor realiza ntr-o anumit perioad, ( 8h, zi, lun ).
Necesarul de materii prime de baz obinut pentru producia planificat se centraliz
conform tabelului

Producia
planificat

Denumir
e material
8h
de baz

zi

Csm

lun

8h

Nmp
(m)
zi

lun

8h

Nmb
( m2 )
zi

lun

8h

Nmb
( kg )
zi

lun

8h

zi

lun

n urma operaiilor de croire se vor obine diferite pierderi de materie prim. Aceste
pierderi sau deeuri pot fi considerate materiale recuperabile i refolosibile, i se pot calcula cu
relaia:

P= D x N

( kg )

unde: D = masa deeurilor ( a materialelor recuperabile i refolosibile ), corespunztoare unui

produs de mbrcminte, ( kg )
D = D x M

( kg )

D = suprafaa deeurilor ( a materialelor recuperabile i refolosibile ), corespunzatoare

unui produs de mbrcaminte, ( m2 )
M = masa specific a materiei prime, ( kg/ m2 )
N = numrul de produse corespunztor perioadei de calcul, ( buc/8h, buc/zi, buc/lun )
Datele obtinute sunt centralizate in tabelul

Denumire D
produs
( kg )

D
(m2 )

M
( kg/ m2 )

Ip
(%)

P ( kg )
8h

zi

lun

n confecionarea produselor de mbrcaminte se folosesc pe lng materialul de baz i

materiale secundare. Acestea se pot identifica fizic pe produsul finit, unde ndeplinesc diferite
roluri, i anume:
materiale pentru cptuli au rolul de a dubla detaliile produsului de mbracminte,
mrindu-le astfel rezistenta la purtare, ifonare, pstrarea formei n timp, i ducnd
totodat la mbuntirea valorii de prezentare a produselor finite i a parametrilor de
confort. Materialele destinate cptuirii produsele de mbrcminte trebuie s fie lucioase
pentru ca produsele s alunece uor pe corpul purttorului.
materialele pentru intrituri au rolul de a dubla unele detali ale produselor de
mbrcminte, cu scopul de a mri rezistena la purtare, la ifonare i confer totodat o
modelare corespunztoare a produsului pe corpul purttorului.
Materialele secundare se stabilesc n funcie de model, de normele de tehnoprezentare, de
modul de etichetare, ambalare, .a.,i pot fi diferite de la un produs de mbrcminte la altul.
Pentru stabilirea necesarului de materiale secundare ( Nmsec.) se folosete relaia de calcul:
Nmsec = Csm x N

( m, m2 , kg)

unde: Csm = consumul specific mediu pentru materialele secundare, ( m, m2 , kg)

N = numrul de produse ce se vor realiza ntr-o anumit perioad, (8h, zi, lun).
Necesarul de materiale secundare obinut pentru producia planificat se centralizeaz n
tabelul

Producia
planificat

Denumir
e material
secundar 8h

zi

Csm

lun

8h

Nmsec
(m)
zi

lun

8h

Nmsec
( m2 )

zi

lun

8h

zi

Nmsec
( kg )
lun

8h

zi

lun

Materialele auxiliare se folosesc la realizarea produselor de mbrcminte alturi de

materialul de baz i de materialele secundare. Din aceast grup de materiale fac parte: aa de
cusut, garniturile, furniturile, auxiliarele folosite la incheiat ( nasturi, catarame, butoni, copcii,
fermoare, agrafe, capse) etichetele, materialele pentru ambalat.
Necesarul de materiale auxiliare ( Nmaux ) se va stabili folosind relaia de calcul:
Nmaux = Csm x N

( m, m2 , kg, buc)

unde: Csm = consumul specific mediu pentru materialele secundare, ( m, m2 , kg, buc)
N = numrul de produse ce se vor realiza ntr-o anumit perioad, ( 8h,zi, lun)
Datele obtinute n urma calculelor efectuate vor fi centralizate apoi in tabelul

Nmaux
Denumirea
materialului
auxiliar

Ccm

Unitatea
msur

de
8h

zi

luna

La alegerea aei de cusut necesar n procesul de coasere, se ine cont de propiet ile
materiilor prime ce urmeaz a fi asamblate i de tipul operaiei de coasere.
n calcularea preului de cost al unui produs de mbrcminte se va ine cont i de o
categorie special de materiale consumabile, n general aceleai indiferent de tipul i modelul
produsului, i anume: hertie i cartoane pentru abloane, cret de croitorie, creioane, tu pentru
numerotat, ace de mn, .a. Acestea sunt centralizate conform tabelului

Nmaux
Denumirea
materialului
auxiliar

Ccm

Unitatea
msur

de
8h

zi

luna

2.3.

nmagazinarea materiilor prime.

Calculul stocului de materii prime.

Materialele textile necesare confecionrii mbrcmintei sunt achiziionate de ctre

ntreprinderile de confecii, n funcie de necesitile produciei. Pe baza necesitilor ,
materialele se aprovizioneaz ritmic, pentru a facilita o desfurare continu a procesului de
producie. Aduse n ntreprinderi, materialele se pstreaz n ncperi speciale numite magazii
sau depozite, de unde sunt apoi transferate ctre seciile i atelierele de producie.
Dup intrarea n ntreprindere, materialele se recepioneaz i pstreaz n ncperi pn
la transferul ctre producie.
Depozitarea n magazii se face pe rafturi separate, pe tipuri de materiale sau n ncperi
separate.
Magaziile trebuie s fie astfel organizate nct s se poat circula cu u urin a n interiorul
acestora i s se asigure accesibilitatea la toate materialele depozitate.
La pstrarea materialelor se impune respectarea unor condiii tehnice,i anume:
ncperile destinate ca magazii s fie uscate i fr posibilitai de igrasie
amplasarea magaziilor se face n fluxul procesului de producie, i ct mai aproape de
seciile de croit

 magaziile trebuie s asigure conditii optime de mediu:

t = 20 20 C, = 6065%, lumina natural s fie indirect;

spaiul magaziei s corespund cu volumul de materiale ce vor fi depozitate
s fie luate msuri de prevenire a apariiei roztoarelor, moliilor sau a altor dunatori
Pentru asigurarea continuitai i a ritmicitaii proceselor de producie, ntreprinderile de
confecii textile i asigur stocuri de aprovizionare:
stocuri curente reprezint cantitatea de materiale destinate asigurrii desfurrii
normale a produciei n intervalul dintre dou livrri
Volumul stocului curent ( Sc ) se poate calcula cu relaia:
Sc = Csmz x T

( m, m2,kg,buc )

unde: Csmz = consumul specific mediu zilnic, ( m, m2,kg,buc )

T = intervalul dintre dou livrri, ( zile )

Cap. 3. Proiectarea tehnologiilor de fabricatie

Procesul de productie al produselor de imbracaminte reprezinta totalitatea activitatilor ce
au loc pentru transformarea materiilor prime cu ajutorul mijloacelor de munca, activitati
organizate si conduse de personal uman. Acestea pot fi impartite in:
procese de pregatire
procese de prelucrare
procese de finisate
In functie de modul de realizare, procesul de productie poate fi manual sau mecanizat
(manual mecanic, mechanic sau automatizat ), activitatea executantului fiind astfel o munca
manuala, manual mecanica sau supraveghere a utilajului.
Elementele component ale procesului de productie, omogen din punct de vedere tehnologic,
sunt reprezentate prin:
operatia de munca este acea parte a procesului de productie efectuata de un singur
executant ce actioneaza asupra unor obiecte sau grupuri de obiecte, in cadrul
aceleasi tehnolohii, la un loc de munca prevazut cu dotari tehnice; poate fi constituita
din:

 operatia tehnologica, de transformare directa cantitativa sau calitativa a

obiectului muncii in semifabricat si apoi in produs finit, cu ajutorul
mijloacelor manuale, manual mecanice sau mecanice;
alte elemente care nu reprezinta transformari ale obiectului muncii, dar care
sunt necesare la realizarea produsului respective ( CTC, transport
interoperational, depozitare, s.a. );
faza este o parte a operatiei, caracterizata de utilizarea aceleasi dotari tehnice, in
regim tehnologic, cu scopul efectuarii unei singure transformari tehnologice;
manuirea complex de manuiri;
miscarea complex de miscari.
In vederea intocmirii procesului de fabricatie al unui produs de imbracaminte, respectiv
al unui model al acestuia, se vor urmari etapele:
de stabilire a fluxului tehnologic specific;
de adoptare a tehnologiei de fabricatie;
de calculare a necesarului de personal si de dotari tehnice, pentru diferitele operatii
ale procesului de productie.

3.1. Receptia materiilor prime de baza. Scop, aparatura, utilaje.

3.1.1. Calculele necesarului de utilaje si de personal
Receptia este operatia din procesul de productie in care materialele sunt controlate pentru
a stabili daca corespund cu normele interne, standardele in vigoare si cu documentele de livrare.
Receptia se face prin sondaj sub aspect cantitativ si calitativ. Cantitatea receptionata din
totalul materialelor sosite in intreprindere este de 10 20 %. Daca se constata defectiuni
inadmisibile, se dubleaza cantitatea de receptionat, iar in unele cazuri se receptioneaza intregul
lot de marfa.
Receptia materialelor este organizata ca o sectie de lucru, cu activitate permanenta,
amplasata in imediata apropiere a magaziilor.

Marfurile care corespund normelor tehnice sunt acceptate, iar cele necorespunzatoare se
resping catre furnizori.
Receptia cantitativa are drept scop verficarea materialelor intrate in intreprindere din
punct de vedere al cantitatilor cuprinse in documentele de livrare ca: numar de baloturi, lungime,
latime, etc. Dupa efectuarea acesteia se intocmeste un document de receptie in care se trec
rezultatele controlului efectuat.
Receptia calitativa urmareste verificarea, respectiv confruntarea materialelor achizitionate
cu colectia de mostre omologate, si efectuarea unor analize de laborator care sa verifice
parametrii fizici chimici ai materialelor controlate. Verificarile de comparare a materialelor cu
colectia de mostre, si celelalte verificari asupra starii fizice, se fac cu mijloace organoleptice.
Astfel se verifica aspectul materialelor privind tuseul, uniformitatea culorii, defectele existente
pe material si provenite din fabricatie sau din timpul transportului. Controlul organoleptic se
efectueaza in paralel cu controlul cantitativ pe cale manuala sau mecanizata.
Utilajele folosite pentru receptie sunt: mese de control manual sau mecanizat, masini de
metrat, sau rame de control, in functie de forma si caracteristicile dimensionale ale materialelor.
In vederea stabilirii necesarului de utilaje, respective a necesarului de executanti, se va
porni de la stabilirea productiei teoretice a rampelor de control ( Pt ):
Pt = v x T

( m/8h )

unde: v = viteza cilindrului debitor, ( v = 10

12 m/min ).

T = durata unui schimb, ( T = 480 min ).

si a productiei practice ( Pp ), conditionata de oprilile necesare pe durata unui schimb:
Pp = Pt x k
unde:

( m/8h )

k = coeficient al opririlor, ( k = 0,7

0,8 ).

Necesarul de material receptionat ( Nmr ) se stabileste tinandu-se cont de tipul

materialului si de faptul ca se lucreaza intr-un singur schimb, astfel:
la tesaturi se realizeaza o receptive prin sondaj pentru 10
material:

Nmr =

Nmb 10
x
zi
100

(m)

100% din cantitatea totala de

 la tricoturi se realizeaza o receptive pentru intreaga cantitate ( 100% ):

Nmr =
unde:

Nmb
zi

(m)

Nmb = necesarului de materii prime de baza ( table

Numarul utilajelor, a rampelor de control ( n ) necesare se stabileste cu relatia:
Nmr
Pp
n=

( rampe de control )

Numarul de muncitori ( m ) necesari pentru efectuarea receptiei este dat de relatia:

m=2n

( muncitori )

3.2. Proiectarea salii de croit

In cadrul salii de croit, materiilr prime de baza si unele material secundare sunt
transformate in repere ale detaliilor produselor de imbracaminte, ce urmeaza a fi asamblate in
cadrul sectiei de confectionat. De corectitudinea operatiilor din cadrul sectiei de croit va depinde
in continuare calitatea produselor de imbracaminte, precum si pretul de cost al acestora.
In acest capitol se vor stabili modalitatile de realizare a operatiilor din cadrul sectiei de
croit ( fig.), de acestea depizand apoi stabilirea necesarului de dotari tehnice si a necesarului de
executanti.

Termolipirea
reperelor si
formarea
pachetelor

mecanizat prese de termolipit

Numerotarea
reperelor

manual - dispositive de numerotat

Decuparea
reperelor dupa
contur

Sectionarea
spanului

Spanuirea
materialelor

automatizat - instalatii automate de croit

mecanizat - masini fixe de croit

Mecanizat - masini mobile de croit cu cutit

disc/vertical

mecanizat/automatizat - masa si masina de

spanuit, derulatori de baloti
manual - masa de spanuit, derulatori de baloti

Incadrarea
sabloanelor /
sablonarea

automatizat - calculator, plotter

manual - masa de incadrat

3.2.1. Preparatia pentru croit. Sablonarea.

In cadrul acestei faze se executa lucrari pregatitoare croirii, costand in pregatirea

materialelor, in sortarea acestora pe baloti in functie de latimea tesaturii, precum si in operatia
ulterioara de incadrare, conform combinatiilor si tabelelor de repartizare.
Sablonarea sau incadrarea este o operatie importanta in procesul de croire, deoarece de
modul cum este realizata va depinde in continuare calitatea produselor si consumul specific de

material. Pentru aceasta trebuie tinut cont de o serie de conditii tehnice de realizare a
incadrarilor, si anume:
respectarea firului drept;
trasarea semnelor de referinta si a crestaturilor marcate pe suprafata si conturul
sabloanelor;
asezarea sabloanelor mici intre cele mari;
incadrarea marimilor mici cu marimile mari, in cazul incadrarilor combinate;
incadrarea tuturor sabloanelor din fiecare complet de sabloane si realizarea incadrarii
astfel incat piesele cu aceeasi denumire sa fie perechi in cazul incadrarilor pe materialul
desfacut ( pe simplu );
incadrarea sabloanelor perechi o singura data pe suprafata foii de sablon, si a sabloanelor
neperechi cu mijlocul ( linia de simetrie ) in dreptul marginii indoite a materialului in
cazul incadrarilor pe materialul dublut ( pe dublu );
asezarea sabloanelor cu directia nominal in acelasi sens in cazul materialelor cu sens, a
materialelor in carouri sau in dungi, a materialelor cu desene, a materialelor scamosate
sau pulsate;
respectarea rezervei tehnologice in cazul materialelor in dungi, in carouri sau cu desene,
in vederea reasezarii sabloanelor si redecuparii dupa contur;
folosirea latimii materialului in intregime;
incadrarea in cosunul specific planificat.
Pentru realizarea incadrarilor executantul trebuie sa cunoasca urmatoarele date: modelul,
marimile si taliile care urmeaza a fi incadrate, numarul de incadrari necesare pentru
fiecare tip de material, consumul specific pentru fiecare tip de material, consumul
specific normat pentru fiecare incadrare, latimea pe care trebuie sa se efectueze fiecare
incadrare, caracteristicile materiei prime utilizate si metodele de spanuire.

3.2.1.1. Calculul necesarului de personal si de mobilier tehnologic

In vederea stabilirii necesarului de personal se va porni de la exprimarea capacitatii salii

de croit in numar de spanuri necesare realizarii productiei pe 8h, tinandu-se cont totodata, ca
fiecare span I se va atasa cate o incadrare.
Calculele aferente determinarii numarului de spanuri realizate intr-un schimb pentru
fiecare produs/ model/ sortiment se vor centraliza conform tab.

Tabel
Denumirea
produs/sortimen
t

Repartitie
numerica
Repartitie
procentuala
Material de baza
Incadrarea I
Incadrarea II
Incadrarea III

Gama de marimi

Total

bi

n
(buc/8h
)

pi

n
(buc/8h
)

fi

f max

buc/8h
100%

Captusala
Incadrarea I
Incadrarea II
Incadrarea III
Structura productiei, conditionata de cerintele clientilor prin repartitia
uni/bidimensionala, genereaza particularitati in ceea ce priveste elementele de baza ale
geometriei spanului, si anume: lungime, latime, numar de foi suprapuse. Aceste elemente vor fi
evidentiate in lucrarea de fata astfel:
bi

= numarul de bucati de produse din incadrarea i ( incadrarea I, II, III,.), ( buc/8h );

pi

= numrul total de produse din marimile si/sau taliile care se croiesc cu incadrarea i
n pi
fi

nbi

fi

= numarul de span pentru spanul corespunzator incadrarii i : n

( foi )

f max

n
= numarul de foi admise intr-un span. Se stabileste in functie de caracteristicile
materiei prime ( grosime, comportare la suprapunerea straturilor ), tinandu-se cont totodata ca

inaltimea maxima a unui span este de 12 cm. In tabelul sunt prezentate intervalele de valori
limita pentru principalele grupe de materii prime;
s

n = numarul de spanuri de acelasi tip, corespunzator incadrarii i

n fi
n f max

n =

( spanuri )
m

n
Numarul total de spanuri ( Ns ) pentru un sortiment va fi: Ns =

i 1

si

( spanuri )

unde: i = tipul incadrarii ( I, II, III ).

Pe baza numarului total de spanuri se poate determina numarul mediu de foi dintr-un
nf
span (

) pentru un sortiment, cu relatia:

m

n
i 1

nf
=

f max

Ns

( foi )

Tabel
Grupa de materii prime
Tesaturi subtiri
Tesaturi din bbc
Tesaturi din bbc/tip bbc
Tesaturi din matase naturala/artificiala
Tesaturi/tricoturi flausate
Tesaturi din in, canepa, bbc, fire groase
Tesaturi din lana/tip lana
Catifea din bbc

Destinatia

lenjerie, rochii, bluze, camasi

fuste, pantaloni
diverse
lenjerie
diverse
rochii, fuste, pantaloni
sacouri, pardesie
paltoane
diverse

f max

n
120 135
80 100
60 80
60 80
60 80
50 65
50 70
40 60
30 40
40 50

Necesarul de timp ( Nt ) pentru realizarea incadrarilor corespunzatoare productiei/8h se

stabileste in functie de:

consumul specific de materii prime;

numarul de repere component ale unui produs;
numarul de produse incadrate pe aceeasi suprafata.
inc

Nt = k x t
unde:

x n

( min )

k = coeficient al opririlor calculat cu relatia:

T
T (t pi t dl t on )
k=
T = durata unui schimb, (480 min);
pi

= timp de pregatire incheiere, (20 min)

dl

= timp de deservire tehnico organizatorica a locului de munca, (60 min);

on

= timp pentru odihna si necesitati fiziologice, (15 min);

inc

t = timp pentru incadrarea unui produs fara a tine cont de opriri. Se adopta in functie
de valoarea consumului specific mediu si de modul de realizare a incadrarii, din tabelul
Productia practica ( Pp ) stabilita la operatia de incadrare se calculeaza cu relatia:

Pp =

T
Nt

( inc./8h )

Necesarul de personal ( m ) pentru operatia de sablonat este dat de relatia:

Ns
Pp
m =

( muncitori )

Numarul total de muncitori in cazul incadrarii mai multor produse/sortimente, se va obtine prin
cumulare.

Necesarul de mobilier tehnologic ( n ) se calculeaza cu relatia:

0,511,00

1,011,50

1,512,00

2,012,50

2,513,00

3,013,50

3,514,00

4,014,50

( mese de incadrat )

0,010,50

n=m

material simplu

10,0

14,7

19,4

23,9

28,0

31,9

35,6

39,1

42,6

material dublu

10,1

14,0

17,8

21,4

25,0

28,6

31,9

35,1

38,2

sm

( m2 )

inc

t
(min
)

3.2.2.

panuirea si sectionarea spanului

Spanuirea sau stratificarea materialelor este operatia prin care tesaturile/tricoturile se

aseaza in straturi suprapuse de lungime corespunzatoare incadrarii, si impreuna cu taierea,
respective sectionarea spanului si decuparea dupa contur a reperelor, reprezinta fazele principale
din cadrul sectiei de croit.
Pentru asigurarea unei caliti superioare a produciei, precum i pentru o productivitate
nalt a muncii, trebuie s se respecte unele condiii tehnice de stratificare, i anume:
stabilirea cu exactitate a lungimii panului, corespunzatoare foii de ncadrare;
stabilirea unei nlimi optime a panului, dependent de caracteristicile mainii de tiat,
de compoziia fibroasa a materialelor, precum i de finisajul acestora;
realizarea unui perete drept la unul din capetele panului, fa de care se aeaz ulterior
foaia de ncadrare;
aezarea materialelor scmoate sau pluate astfel nct fibrele lungi s fie orientate n
aceeai direcie;