Sunteți pe pagina 1din 13

Colegiul Tehnic

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3

INVATAMANT: LICEAL FILIERA: TEHNOLOGICA PROFIL: TEHNIC CALIFICAREA PROFESIONALA: TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR

ELEV: 2007-2008

INDRUMATOR

TEMA PROIECTULUI Confectionarea reperelor pentru imbracaminte. Aplicatie pentru buzunarul aplicat

I. II.

ARGUMENT DESCRIEREA REPERULUI DE CONFECTIONAT III. FIE TEHNICE ALE REPERELOR IV. FIE TEHNICE ALE UTILAJELOR FOLOSITE LA PRELUCRAREA DETALIULUI V. BIBLIOGRAFIE VI. ANEXE

mbrcmintea in sens larg reprezint un obiect de larg consum care se mbrac pe corp. mbrcmintea ocup n rndul celorlalte bunuri de larg consum, un loc special, deoarece ea reflect cel mai prompt nencetata evoluie a civilizaiei materiale i spirituale a societaii contemporane . Permanenta evolutie a civilizaiei societaii contemporane a determinat o varietate de produse i modele care sa satisfac cerinele omului in funcie de necesitate. Produsul de mbrcminte (ca orice produs tehnologic) se realizeaz ntro succesiune de faze n care, ca obiect al muncii, cumuleaz o multitudine de caracteristici de calitate, rezulzate din cerintele purttorilor. mbrcmintea este un articol vestimentar, folosit pentru a proteja corpul mpotriva intemperiilor si in scop estetic. Calitatea produselor de mbrcminte devite tot mai mult factorul hotrtor, un mijloc important de concurent i un indicator esenial de apreciere a ntregii activiti desfsurate la un moment dat de productor. n activitatea de pregtire tehnic a produciei, proiectarea materiilor prime, materialelor i modelelor este o etap ce nglobeaz un complec de lucrri pe dou laturi: una creativ, alta tehnic finalizat cu obinerea elementelor documentaiei tehnice necesare introducerii n fabricaie a noului produs. Creterea eficienei n activitatea de pregatire tehnic a fabricaiei necesit abordarea tiinific a procesului de proiectare n care se implic intuiia, experiena, gustul estetic al creatorului. Fiecare obiect de imbracaminte este alcatuit din detalii si subdetalii, componente numite detalii principale si detalii secundare. Pentru exemplificare se ia ca exemplu o bluza pentru barbati care cuprinde ca detalii principale, spatele, pieptii, gulerul si manecile, iar ca detalii secundare, buzunarele, mansetele si alte detalii anexa. La pantalon detalii principale sunt fata, spatele si betelia pantalonului in timp ce buzunarele, gaicile si mansetele aplicate sunt detalii secundare.

Detaliile principale sunt parti componente ale imbracamintei care nu pot lipsii din structura fizica a unui produs. La imbracamintea fixata pe umeri, detaliile principale sunt reprezentate prin spate, piepti, guler si maneci, iar la imbracamintea fixata pe talie prin fete, spate si betelii sau cordoane. Exceptie de la aceasta regula fac unele produse ca: rochii, bluzee, veste, pulovere, care in functie de moda pot fi prevazute fara guler si fara maneci. Detaliile secundare. Sunt acele componente ale imbracamintei care pot lipsi din structura fizica a produsului. Astfel, de exemplu, pot fi: buzunare, gaici, epoleti si alte detalii de acest gen, care in functie de model nu sunt prevazute la modelul confectionat. Tehnologia de confectionare a unui produs cuprinde, in structura sa, etape de lucru si operatii de executie prin care se realizeaza transformarea semifrabricatelor in produse confectionate. Ca urmare, procesul tehnologic de confectionare reprezinta totalitatea operatiilor necesare transformarii semifrabricatelor in produse finite. In general. Structura procesului tehnologic de confectionare cuprinde urmatoare etape si operatii de executie Prelucrarea detaliilor: - operatii de pregatire; - operatii de coasere; - operatii de tratare umidotermica; Asamblarea detaliilor: - operatii de pregatire; - operatii de coasere; - operatii de tratare umidotermica; Finisarea produsului: - operatii de pregatire; - operatii de coasere; - operatii de tratare umidotermica; - operatii de curatire si ambalare;

Buzunarele sunt detalii secundare ce se aplic la diferite confecii. n practica se utilizeaz diferite tipuri de buzunare, ca: buzunare interioare, buzunare aplicate, buzunare in cptueala (pentru acte si batist), buzunare pentru pantaloni, montate n lateral, n faa, n spate sau pentru ceas. Buzunarul aplicat. Buzunarul aplicat pe suprafata detaliilor imbracamintei se confectioneaza din material de baza, cu exceptia buzunarelor cu efect de corativ care se realizeaza din materiale colorate sau cu diverse garnituri. Poate fi confectionat cu sau fara captuseala, iar tehnologia de executie se adopta in fuctie de materialul de baza folosit si de utilajul de care dispune intreprinderea. Forma si marimea acestuia difera in functie de produsul la care se aplica si de linia modei. In practica vestimentara se folosesc buzunare simple, cu clapa de intarire, cu clapa de inchidere, cu cute sau tip arminonica. Buzunarul simplu are o forma trapezoidala, putin rotunjit la colturile inferioare, iar la partea superioara se face un tiv de dublare in interior sau se captuseste pe toata suprafata interioara. Buzunarul cu clapa de intarire este asemanator buzunarului simplu cu deosebirea ca pe latura superioara are aplicata o clapeta de intarire. Aceasta clapa se monteaza pe suprafata buzunarului si poate fi dreapta, cu colt la mijloc sau un colt la unele din capete. Buzunarul cu clapa de inchidere este specific imbracamintei gen sport si uniformelor pentru institutii. Acest buzunar se compune din clapa de inchidere si buzunarul propriu-zis. Pentru confectinare cele doua detalii se executa separat , dupa care se monteaza la piepti.

Buzunarul cu cuta deriva de la buzunarul cu clapa de intarire avand formata pe mijlocul lungimii o cuta dubla interioara sau pe suprafata. Procesul de confectionare a acestui buzunar cuprinde urmatoarele faze de lucru: - formarea cutelor si fixarea prin tratarea umidotermica - aplicarea captuselii pe latura superioara si indoirea in interior, pentru a devenii mai rezistent la intindere si purtare. Marginile se indoaie prin insailare si apoi se fixeaza prin coasere si tratament umidotermic. - montarea buzunarului la piepti manual , cu o cusatura ascunsa sau mecanic, cu tighel simplu. - intarirea capetelor deschizaturii buzunarului manual sau mecanic cu masina de cusut. Modul de confectionare a buzunarului cu clapa cuprinde aceleasi operatii folosite la montarea clapei pentru buzunarul cu refileti. La unele modele, clapa dubleaza partea superioara a buzunarului aplicat si ramane libera pe suprafata produsului. Asttfel de exemple sunt jachete, pardesiuri, paltoane, paltoane pentru femei. Buzunarul tip armonica este specific la vestoane de uniforma. Are forma plana si este prevazut cu rezerva care formeaza armonica ( burduful ) buzunarului. Se confectioneaza simplu captusit prin urmatoarele operatii: - formarea tivului 1 la partea superioara a buzunarului, prin captusire si indoirea rezervei pentru confectionat. La formarea tivului se monteaza si captuseala prin suprapunerea pe suprafata interioara a buzunarului. - rezervei 2, care formeaza armonica buzunarului, pentru a putea fi mntat pe produsul de confectionat. - montarea buzunarului la pieptii produsului de confectionat se efectueaza prin coaserea marginilor rezervelor buzunarului pe linia ce marcheaza pozitia la produs.

III. FISA TEHNICA A REPERULUI Denumirea reperului Domeniu de utilizare -buzunar aplicat simplu - camasa barbati, halat, sacou, etc. Schita reperului Cusaturi utilizat - cusatura tighel simplu

Materiale folosite: -materialul de baza: tesatura tip bumbac -material auxiliar: ata de cusut

Utilaje folosite -masina simpla de cusut -masina manuala de calcat Unelte folosite -foarfece -centimetru de croitorie

Operatii de prelucrare preformarea buzunarului prin calcarea rezervelor de coasere spre interior ( se foloseste sablon ajutator) formarea liniei superioare a buzunarului prin fixarea cu ajutorul unui tighel montarea buzunarului pe produs pe linia insemnata

III. FISA TEHNICA A REPERULUI Denumirea reperului Domeniu de utilizare -buzunar aplicat cu clapa de intarire - camasa barbati, halat, sacou.. Schita reperului Cusaturi utilizat - cusatura tighel simplu

Materiale folosite: -materialul de baza: tesatura tip bumbac -material auxiliar: ata de cusut

Utilaje folosite -masina simpla de cusut -masina manuala de calcat Unelte folosite -foarfece -centimetru de croitorie

Operatii de prelucrare Incheierea detaliilor buzunarului (clapa si detaliul inferior); aplicarea unui tighel ornamental pe linia de incheiere a detaliilor daca modelul o cere) Preformarea buzunarului (prin calcarea rezervelor de coasere spre interior) formarea liniei superioare a buzunarului prin fixarea cu ajutorul unui tighel montarea buzunarului pe produs pe linia insemnata

III. FISA TEHNICA A REPERULUI Denumirea reperului Domeniu de utilizare -buzunar aplicat cu clapa de inchidere - camasa barbati, halat, sacou Schita reperului Cusaturi utilizat - cusatura tighel simplu

Materiale folosite: -materialul de baza: tesatura tip bumbac -material auxiliar: ata de cusut

Utilaje folosite -masina simpla de cusut -masina manuala de calcat Unelte folosite -foarfece -centimetru de croitorie

Operatii de prelucrare realizarea clapei de inchidere (incheierea fetei cu dosul de clapa, rihtuirea rezervelor, intoarcerea pe fata, calcarea) formarea liniei superioare a buzunarului prin fixarea cu ajutorul unui tighel montarea clapei de buzunar si a buzunarului pe produs pe linia insemnata Clapa poate fi fixata prin tighel ornamental in faza prelucrarii (ininte de a se aplica pe produs)

IV FISE TEHNICE ALE UTILAJELOR FOLOSITE


Denumirea utilajului Masina manuala de calcat

PRELUCRAREA DETALIULUI
Caracteristici tehnice - Incalzirea talpii se realizeaza electric; - Puterea de consum este de 80010% W; - Umezirea produsului se realizeaza prin aburire

PARAMETRII DE LUCRU
Temperatura: - materiale de lana T= 150...20020C - materiale de bumbac T= 150C 20C - materiale de in si canepa T= 130C20C - materiale de matase T= 100C20C - materiale sintetice T=40..120C20C Presiunea: - netezirea p= 0,1....0,5 daN/cm - modelare p=0,5....1 daN/cm - aburire p=0,5....1 daN/cm - presare p=1,1 .... 10 daN/cm Timpul de lucru: - netezire t=5....20s - modelare t=10....25s - aburire t=5....10s - presare t=20....30s

Denumirea utilajului: MASINA TRIPLOC

Caracteristici tehnice Actionata cu un motor electric cu puterea de 0,25 0,40 Kw Viteza de coasere este de 4000-4500 impunsaturi/minut; Executa cusatura de surfilare din 3 fire de ata sau cusatura de incheiatsurfilat din 5 fire de ata;

Cusatura realizata:

Parametrii cusaturii: - pasul cusaturii este reglabil intre 1,2 si 3,5 mm; - latimea cusaturii este reglabila intre 2,5 si 6 mm

Utilizarea cusaturii Cusatura triploc din 3 fire: - asamblarea detaliilor imbracamintei din tricot; - surfilarea detaliilor la imbracamintea din tesaturi; Cusatura triplioc din 5 fire: - incheierea detaliilor la imbracamintea subtire si din tesaturi si tricoturi.

V. BIBLIOGRAFE

1. Utilajul si tehnologia meseriei; Gheorghe Ciontea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1993 2. Tehnologii textile si de confectii; ing. G. Ciontea, ing. V. Cociu, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1989.