Referat Design Vestimentar

Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

Moda in antichitate
La inceputuri nu se putea vorbi in adevaratul sens al cuvantului de haine ci numai de purtarea
amuletelor din piatra sau scoica. Un rol important o avea coafura si picturile corporale. Ba
putem chiar vorbi si despre o schimbare ritualica a formei corpului, in special in zona taliei, a
gatului si a capului.Pe masura ce omul a evoluat, acesta a inceput sa se imbrace cu frunze si
ierburi apoi in blanuri si piei.Pe langa piei si blanuri se descopera in Mesopotamia in jurul
anului 9000 i. Chr si lana.Cea mai veche bucata de lana este originara din Mesopotamia si
dateaza din 7000 i. Chr . Acest obiect atesta evolutia productiei imbracamintii.

Descoperirea lui Ötzi, omul din ghetar (5000 i. Chr)

aduce cu sine noutati in stiinta imbracamintii. Aflam
astfel ca in epoca de piatra omul purta obiecte
vestimentare facute din fasii de piele si blana de
animal care erau legate si reparate cu tendoane, piele
sau iarba.Cand a fost descoperit Ötzi, acesta purta pe
umeri protectii impotriva ploii si o pelerina din
ierburi impletite. De asmenea avea pantofi, o gluga
din piele si un fel de amuleta din marmura. Textile
insa nu avea pe el. Poate inca in Olanda nu era
cunoscuta aceasta arta.

ANTICHITATEA

Detaliile despre cum obisnuiau oamenii sa se imbrace la inceputuri, nu sunt intotdeauna

la indemana noastra. Nu orice civilizatie a lasat istoriei toate elementele care au compus-o. In
ceea ce priveste vestimentatia, detinem informatii numai de la civilizatiile avansate,
cum acestea au lasat in urma picturi si sculpturi care sa ateste modul de a se imbraca al
popoarelor respective. Aceste civilizatii sunt cea egipteana,
romana si greaca.

EGIPTENII
Din punct de vedere arheologic, istoria popoarelor a
inceput cu 6000 de ani in urma.Din marile civilizatii si culturi,
cultura egipteana s-a pastrat cel mai bine. In secolul IV. i. Chr,
egiptenii erau deja un popor foarte evoluat. Lucrul acesta il
dovedeste filozofia, religia si arta egiptenilor.Egiptenii au
lasat multe statui si fresce in urma, opere de arta care invie
momente din viata acestor oameni. Frescele si sculpturile din
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

piramide imortalizeaza de asmenea si modul de a se imbraca al unei civilizatii disparute cu

mii de ani in urma.

Hainele barbatilor

Clima Egiptului este si a fost una foarte

calda, astfel incat imbracamintea egiptenilor era
destul de sumara. In toate picturile sau statuile,
barbatii poarta fustanele (schendschut) scurte din
in. Chiar si regele purta asemenea fustanele
simple care insa aveau si un semn distinctiv: erau
plisate si aveau o centura.

Timp de 4000 de ani fustanela a fost

imbracamintea de baza. In timp insa sufera mici
modificari, cum ar fi cele legate de lungimea ei si modul de a fi purtata. In vechiul regat
fustanela era scurta, simpla, in timp ce in noul regat aceasta era dubla si mai lunga, putand
fi purtata drapata sau plisata, impreuna cu o camasa de in. Felul si forma fustanelei depindea
si de rangul purtatorului, cele plisate fiind purtate impreuna cu bijuteriile adecvate, de nobili.

Barbat cu fustanela Barbat cu fustanela Taranii purtau de cele mai multe ori
scurta(Regatul Mijlociu) lunga (Regatul Nou) numai o curea de piele sau un percal
(o bucata de panza) infasurat in jurul
taliei.

Hainele femeilor

Femeile au purtat mult timp o roba simpla alba pana la glezna. Aceasta putea ajunge pana
la sani sau peste sani si putea fi purtat si cu bretele. Roba este cunoscuta sub numele de:
kalasiris.Din 1600 i. Chr incep si barbatii sa poarte kalarisis.

Intre 1353 si 1336 (in epoca lui Nefertiti) apare si roba petrecuta, care era destul de
complicata si se putea imbraca in mai multe feluri: o bucata dreptunghiulara de panza
acoperea partea de jos a corpului apoi roba se punea de la spate in fata, peste umeri si brate.
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

Colturile se legau peste piept si un

colt atarana de un umar. Sub roba
barbatii purtau cateodata si o
fustanela. Roba femeilor era de
multe ori dintr-un material fin si
transparent, astfel incat li se vedea
corpul prin el.

Femeie in roba alba (Regatul

mijlociu)

Hainele egiptenilor erau in intregime din in. Inul era cunoscut de catre acest popor deja de
5000 de ani. Din epoca predinastica ne-au parvenit haine intregi din in.

Fabricarea stofelor si a hainelor era una

din indeletnicirile casnice a femeilor, insa
in cazul productiei in masa a stofelor luau
si barbatii parte la fabricarea acestora.

Stofa (si rolele de stofa) constituiau una

din cele mai importante obiecte (pe langa
mancare) care erau menite sa
acompanieze decedatul pe lumea de apoi.

Dar nu numai pentru imbracaminte era nevoie de

material ci si pentru mumificare. Din aceasta cauza
productia de stofe era imensa.Din in se putea
farbrica o intreaga gama de material: de la
materialul obisnuit pentru tunicile simple, la
materialul plisat, pana la voalul transparent si
delicat al imbracamintii feminine.Materialul nu se
colora ci ramanea alb. Albul putea fi insa de multe
nuante: de la albul stralucitor la cel care bate spre
gri sau spre galben.
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

GRECII
Moda greaca, ca de altfel si cea egipteana, se caracteriza prin simplitatea ei. De cele mai
multe ori imbracamintea se compunea doar dintr-o singura bucata de stofa patrata sau in
semicerc.Pentru a primi forma, stofa putea fi drapata artistic, aruncata peste umar sau prinsa
cu ace si fibule.O mare diferenta intre imbracamintea masculina si cea feminina nu exista.

Vestimentatia antica greceasca este destul de greu de reconstituit. Sursele pe care le

avem la dispozitie sunt fragmentele orginale, arta vizuala (picturi si sculpturi) sau literatura
antica. In ciuda acestor trei surse nu se stie cu exactitate care erau denumirile fiecarui tip de
imbracaminte si nu dispunem de intreaga gama de piese vestimentare care era folosita in acea
perioada.

Prea putin ne-a ramas din imbracamintea orginala pentru a ne putea orienta numai dupa
aceasta sursa. Cele cateva piese vestimentare care s-au gasit in morminte sunt intr-o stare de
destramare avansata astfel incat vesmantul este greu de reconstituit.Reprezentarile artistice de
asemenea, nu sunt o sursa sigura, deoarece piesele vestimentare infatisate nu coincid cu cele
purtate de greci in mod obsinuit, zi de zi.Cat despre literatura, exista multe pasaje in care este
descrisa moda unei anumite periode insa multe descrieri sunt vagi si neclare, ba chiar apar
denumiri de haine care nu au putut fi indentificate de catre istorici nici pana acum.

MATERIALELE

Spre diferenta de egipteni, grecii foloseau o gama mai larga de materiale pentru
productia pieselor de imbracaminte. Atat materiale de origine animala cat si cele de
origine vegetala erau utilizate in creatia vestimentara. Daca egiptenii purtau aproape exclusiv
albul, grecii preferau vesmintele colorate, cu broderii.

Materiale de origine animala

Lana (Erion): Pastoritul era una din principalele ocupatii ale taranilor in Grecia
antica. Oile erau crescute atat pentru carne cat si pentru lana din care se confectiona
imbracamintea. In ceea ce priveste blana, pot fi aduse in vorba doua rase de oi: oile cu blana
subtire si oile cu blana groasa. Cele mai cautate sunt cele cu blana subtire, insa sunt si cele
mai scumpe. Din blana acestora se obtinea o lana usoara si foarte moale, ideala pentru
vesmintele nobililor si gusturile fine ale acestora. De asmenea, in ceea ce priveste culoarea,
lana de un alb imaculat era considerata a fi cea mai valoroasa.

Un alt material folosit era matasea (serikon). Aceasta provenea din China unde era
fabricata deja de 3000 de ani. Valorosul material ajungea in Europa pe cunoscutul drumul al
matasii. In Grecia matasea era cunoscuta deja din secolul 5 i. Chr. Tinand cont ca acest
material era atat de rar si de greu de procurat, hainele din matase pura ajung la preturi
fabuloase. Ca sa coste mai putin, matasea era amestecata de multe ori cu lana, bumbac sau
in.Pe langa matasea chinezeasca mai exista un alt fel de matase, provenita (dupa Plinius cel
Batran) din Asiria. Este vorba de varianta mai ieftina a unui material atat de indragit si
apreciat in antichitate. Matasea aceasta era produsa din viermi de matase salbatici care isi
atarnau coconii in copaci astfel incat puteau fi cu usurinta culesi. Matasea din acest coconi a
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

fost fabricata, dupa Aristotel, prima oara pe insula Kos. Imbracamintea facuta din ea era
subtire si transparenta si era denumita dupa locul ei de provenienta: coae vestes. Piesele
vestimentare de acest gen erau purtate de obicei peste o haina opaca.

Alt material de origine animala era blana de capra (Aegis). Dat fiind faptul ca era mai
dura si mai groasa se folosea in general la confectionarea pelerinelor, a sacilor, paturilor si
pantofilor.

Materialele de origine vegetala

Printre cele mai folosite plante in industria vestimentara este inul(linon). In Egipt, dupa
cum am vazut, inul era folosit inca din Vechiul Regat (3200-2200 i. Chr).In Grecia inul era
cunoscut din epoca miceniana (mileniul 2. i. Chr.). Despre acest material atesta si scrierile lui
Homer. Din in nu se fabrica numai imbracamintea ci si panze pentru corabii si un anumit fel
de armura (Linothorax).

Bumbacul care deja era cultivat in India dar si in Egiptul superior ajunge in Grecia cel
mai probabil in timpul domniei lui Alexandru cel Mare (336-323 i. Chr.).

Canepa (Kannabis) era folosita in Grecia antica atat pentru imbracaminte cat si pentru
funii si navoade.

Pe langa materialele de origine vegetala si animala erau folosite si materialele minerale

ca azbestul si amianta. Aceste minerale aveau mare trecere pentru faptul ca aveau
caracteristica de a fi ignifuge.Azbestul si amianta erau folosite in deosebi la productia fetelor
de masa si a servetelor dar si pentru vesmintele mortuare ale regilor.

CULORILE VESMINTELOR

Atat grecii cat si romanii iubeau culorile puternice, vii, care radiaza de energie.Cea mai
scumpa culoare dar si cea mai indragita era purpura.Coloarea este descoperita de fenicieni si
devine cunoscuta apoi in intregul orient. Purpura era produsa in cantitati mari in Siria.
Obtinerea culorii era un procedeu foarte complicat: Purpura era extrasa din glanda melcului
de purpura. Animele erau stranse intre toamna si primavara, glanda care continea culoarea era
taiata si pusa in saramura apoi era curata si fiarta. Prin acest procedeu culoarea devenea
vascoasa. Adaugarea mierii asigura persistenta ei sporita.Colorarea cu purpura cuprindea mai
multe etape care are legatura cu actiunea soarelui asupra materialului. Culoarea originara a
fluidului este un alb galbui. Treptat, sub actiunea solara acesta devine verzui, violet si in
sfarsit rosu.

O alta culoare rosie, dar mai putin scumpa, este carminul. Acesta este obtinut prin
zdrobirea femelei cosenilei poloneze.Alte culori cunoscute de greci sunt galbenul,
portocaliul, rozul, albastrul dechis, violetul, albastrul inchis si negrul. Pentru a obtine
culoarea galbena se folosea in Grecia antica sofranul, pentru portocaliu sofranelul, albastrul
era obtinut din inula germanica
( culoarea putea fi si importata din India unde crestea planta de indigo), iar negrul era produs
din ghinde.
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

Grecia Antica - Epoca arhaica (750-500 i. Chr.)

Cand vorbim de epoca arhaica facem diferenta intre vesmintele cusute (Endymata) si cele
necusute (Epiblemata).

Una din cele mai importante surse despre costumul in perioada arhaica greceasca este
Homer. Chiar daca poetul vorbeste in opera sa despre razbioul Troian, care a avut loc in anul
1250 i. Chr., vesmintele pe care eroii sai le poarta sunt cele contemporane
cu poetul. Caracteristic pentru vremea lui Homer este simultaneitatea vesmintelor orientalo-
cretane si cele grecesti. Stilul oriental era caracterizat printr-un colorit aparte si vesmintele
erau bogat decorate. Hainele de inspiratie orientala erau de cele mai multe ori stranse cu
fibule.Vesmintele pur grecesti sunt cele ionice si dorice. Amandoua stilurile sunt inspirate din
arhitectura. Stiul doric este simplu in timp ce cel ionic se caracterizeaza prin suplitatea
formelor si modelele incarcate. Hainele dorice erau constituite in mare parte din lana si erau
stranse cu fibule. In schimb hainele ionice erau faurite dintr-un material mai subtire, de multe
ori transparent si aveau falduri multe si delicate.

Chiton doric (simplu) si chiton ionic (cu falduri)

Herodot afirma ca de fapt numai stilul doric

este pur grecesc in timp ce stilul ionic a fost
importat din Asia Mica.

In moda ionica caracteristic este faptul ca atat

barbatii cat si femeile purtau un chiton, un fel de
tunica care era facuta de cele mai multe ori din
lana. Era strans numai in putine locuri cum ar fi la
umeri si in parti. Se putea folosi si cu o curea.
Chitonul putea fi stramt sau larg, lung sau pana la
genunchi.

In cazul in care chitonul era larg putea sa ia mai multe forme, pierzandu-si forma initiala de
tunica: se putea de exemplu trage din material peste curea, formand acel kolpos care se afla
intre piept si curea. Kolposul putea fi abia observat sau foarte lung, pana la coapse. Ultima
varianta era de cele mai multe ori folosita de femei.

Femeie purtand chiton cu kolpos Chiton larg

Chitonul putea fi cu sau fara maneci. La varianta fara

maneci, larga, putea fi stransa stofa sus cu un un fel de
nasturi din loc in loc, lasand sa se vada prin deschizaturi
bratele si formand niste maneci false.
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

Maschalister

O alta varianta de purtare a unui chiton larg

era cu un Maschalister: acesta era o curea
subtire a carei capete se puteau lega, dand
curelusei forma unui opt. Prin cele doua inele
puteau fi trecute bratele. Maschalisterul putea
forma optul pe piept sau la spate.

Conducator de car din Delfi purtand un

Maschalister strans la spate

Barbatii, ca si unele amazoane, purtau chitonul cateodata pe un

singur umar in timp ce cealata parte a tunicii atarna liber. In acest caz
avem de-a face cu un exomis.

Chitonul putea fi purtat si cu maneci lungi. Acestea erau ori

croite impreuna cu camasa ori adaugate ulterior. Chitonul cu maneci
lungi provine de la persi sau sciti. De cele mai multe ori insa era folosit
de servitori si de persoane dintr-o clasa sociala mai joasa.Cureaua la
chiton putea fi din piele, metal sau din material si era stransa pe mijloc
sau pe sold. Sub piept o purtau cateodata femeile.Existau la chiton si
diferite broderii care se gaseau cel mai adesea la
guler, maneci sau umpleau intregul material.Femeile
si conducatorii de care, ca si barbatii de rang inalt, foloseau un chiton lung
in timp ce copiii, barbatii tineri, vanatorii si militarii foloseau un chiton mai
scurt, pana la genunchi.

Pe langa Chlaina barbatii purtau careodata si un Pharos care era un fel

de esarfa lunga din in care era purtata mai mult de cei din inalta societate.
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

In epoca arhaica tarzie, mai ales in Atena apare la barbati

si obiectul vestimentar numit Chlamys. Acesta era format
dintr-un dreptunghi care era strans cu o fibula. Prin
deschizatura formata Chlamys-ul putea fi imbracat peste cap.
In general militarii si cavalerii purtau
Chlamys-ul.

Pe langa chalmys barbatii poarta in

perioadata asta si o pelerina:
Himation, care era purtat fie peste
Chiton fie singur. Himationul era
fabricat dintr-o stofa dreptunghiulara
care acoperea corpul si avea la poale
greutati ca sa se obtina asezarea dorita.
Himation-ul putea fi drapat sau strans
cu o fibula.

Sclavii se foloseau la munca de cele mai multe ori numai de un

slip dintr-o panza infasurata in jurul soldurilor.

Femeile in epoca arhaica purtau peste chiton si cunoscutul Peplos

doric. Acest Peplos era format dintr-o panza dreptungiulara si putea fi
despicat pe o parte sau cusut, purtat cu sau fara curea. In partea de sus stofa este prinsa cu
mai multe fibule astfel incat capul si bratele puteau fi introduse prin deschizaturile formate. In
general Peplosul nu avea motive cusute ci numai borduri colorate.

La Peplos femeile au folosit si un fel

de broboada, Kredemnon sau Kalymma,
care ajungea pana la mijloc.

Ca si barbatii femeile purtau si pelerine. Cel mai utilizat model de

pelerina este cel al pelerinei purtate oblic care era trecut pe dupa
soldul drept si era strans cu
fibule pe bratul drept.
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

Kredemnon

Femeile mai poarta asemenei barbatilor peste Peplos si

Himationul. Pe langa varianta drapata exista si cea care
este stransa cu o fibula.

GRECIA ANTICA -Perioada clasica (500 -323 i. Chr.)

In perioada clasica are loc o fuziune intre stilul ionic si cel doric. In ceea ce priveste
imbracamintea, in perioada aceasta ia nastere si stilul tipic grecesc.Majoritatea vesmintelor
din epoca clasica sunt preluate din epoca arhaica, cum ar fi cunoscutul Chiton, Himationul,
Chlaymsul si Peplosul. In schimb Pharosul dispare total.Fuziunea celor doua stiluri este
numaidecat vizibila in ceea ce priveste Chitonul si Peplosul. Chitonul se apropie de Peplos,
putand avea la randul sau un rever. Chitonul putea avea sub rever si un Kolpos care nu mai
era atat de lung ca in perioada arhaica.

Dansatoare cu chiton cu rever si Kolpos

O alta fuziune este vizibila in ceea ce priveste

Chitonul, acesta putand fi purtat nu cu o singura
curea ci cu doua, astfel incat apareau doi Kolpoi. In
acest caz materialul folosit trebuia sa fie foarte lung.

Chiton cu doua
curele

Ca si in perioada arhaica, Chitonul putea fi strans cu un

Maschalister, care il forma.Peplosul se apropia de Chiton,
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

fiind facut dintr-un material mai pretios. Peplosul putea fi folosit in aceasta perioada peste
chiton sau pur si simplu.Se observa la anumite statui din aceasta
perioada si o pelerina care era prinsa la umeri si atarna pana jos.

De altfel este atestata si existenta unui fel de sutien care avea ca rol
sustinerea pieptului dar si ascunderea acestuia. Sutienul era facut
dintr-o fasie lata de material care era purtata direct pe piele.

Femeie cu 'sutien' la baie

Epoca elenistica (323 - 30 i. Chr.)

Epoca elenistica este ultima faza de dezvoltare a culturii grecesti. Aceasta perioada se
caracterizeaza printr-o sinteza a elementelor tipice grecesti si cele orientale. Grecia intra in
contact direct cu orientul prin asimiliarea regiunilor orientale in Imperiul Macedonean sub
domnia lui Alexandru cel Mare.

Moda in aceasta perioada sufera la randul ei cateva schimbari majore. Caracteristica

principala a epocii elenistice este frumusetea si pretiozitatea vesmintelor. In voga sunt hainele
transparente, din matase, bogat decorate. Influentele orientale sunt numaidecat vizibile, grecii
imprumutand chiar obiecte vestimentare din cultura orientala.

Chitonul barbatesc ramane neschimbat, cel feminin insa primeste alta forma. Cureaua nu
mai este purtata in talie ci sub piept. Femeile au observat in aceasta perioada ca daca
vesmintele erau stranse pe talie, picioarele pareau a fi mai scurte. Pentru a evita acest lucru
femeile au inceput sa poarte cureaua sub piept, astfel incat, optic, picioarele dadeau impresia
ca sunt mai lungi.

Chiton cu curea sub piept

Himationul este drapat in aceasta perioada intr-un mod foarte

complicat. Nenumaratele pliuri, distribuite pe tot corpul, ascund
forma trupului total.
Himationul era de multe ori
transparent astfel incat se vedea
vesmantul purtat pe dedesubt.

Femeie cu Himation
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

O alta schimbare este croiala Chlamysului masculin.

Forma nu mai este patrata, ci rotunda.

Peplosul aproape ca dispare, nu

mai este imbracat decat de
fetite.

Femeile folosesc in aceasta

perioada un Peronatris din
lana. Acest vesmant era strans
cu fibule pe umeri, nu avea
rever si nici maneci si putea fi
imbracat peste un chiton.

Un nou element introdus in moda este voalul care avea ca

rol ascunderea fetei (Tegidion). Voalul este cu siguranta
inspirat din cultura orientala si apare la multe din statuile
feminine din epoca elenistica.

ROMANII
Latinii nu se mandreau numai cu o putere militara extraordinara ci si cu o cultura care
are ecou pana si in zilele noastre, atat privitor la politica, cat si in ceea ce priveste
imbracamintea, obiceiurile
ba chiar si medicina.

Roma este inainte de toate o

cuceritoare si, deschisa la orice
fel de schimbari si noutati,
asimileaza rapid si voluntar de la
alte popoare traditii, articole
de vestimentatie,ba chiar
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

si elemente religioase.Cea mai puternica influenta in ceea ce priveste vestimentatia

romanilor a provenit de la etrusci si eleni. Dar s-au facut simtite si influente minore de la alte
popoare asimiliate imperiului, imbracamintea romanilor devenind foarte variata. Romanii
facusera cuceriri semnificative, imperiul roman ajungand in anul 100 d. Chr din Britania pana
in Egipt, din Spania pana la Eufrat. Prin faptul ca imperiul roman era atat de vast, diferite
culturi s-au intalnit, s-au confruntat si s-au contopit, pastrandu-si insa elementele
semnificative si distincte. Aceasta diversitate culturala a influentat si imbracamintea latinilor.

Toga

Cel mai caracteristic obiect de vestimentatie este toga romana. De unde

provenea toga? De la etrusci. Acestia purtau un fel de toga pe care o numea
“tebenna”. Toga romana fusese ridicata la rang de port national si, in acelasi
timp, era imbracamintea individului roman liber, al celui numit ‘togatus’.
Tocmai prin acest obiect vestimentar romanul liber se diferentia de alti
locuitori ai orasului: de cei neliberi si de straini Prin simplul fapt de a purta o
toga, cetateanul roman avea dreptul de a fi stapanul intregii lumi (rerum
dominos genteque togatam).

Toga se impartea in doua categorii mari: toga praetexta si toga virilis.

Prima era purtata de tineri pana la varsta de 17 ani, cea de-a doua de barbati.

Toga putea fi de mai multe culori, in functie de rolul pe care il juca

cetateanul in societate: toga obisnuita era din lana, de culoare naturala (toga
pura). Magistratii purtau o toga de un alb stralucitor (toga candida) in timp
ce persoanele care erau in doliu purtau o toga de culoarea gri sau neagra
(toga pulla). Toga de culoare purpurie cu margini aurii era purtata de generali (toga picta).
Un alt fel de toga era toga trabea care era purtata de preoti (mov) si de regi (mov cu alb).

In perioada imperiului toga era facuta din lana si avea forma unui oval pliat o data sau de
doua ori. Lungimea materialului era in general de 5 metri. Ca imbracaminte oficiala, toga
lasa putin loc de individualitate. Se strangea si lega dupa reguli stricte.Imparatii, intorsi dintr-
o campanie incununata cu succes erau imbracati de catre pretori intr-o toga purpurie, decorata
cu elemente aurii (toga picta).Chiar si imbacamintea copiilor era formata dintr-o toga cat se
poate se simpla.

Imbracarea togii nu era un lucru simplu si nu putea fi dusa la bun sfarsit de un singur om, ci
era nevoie sa se apeleze la un servitor. Multele falduri ale togii ii ofereau purtatorului un aer
demn dar si o lipsa de mobilitate in ceea ce priveste miscarile sale.
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

Pallium

Dupa o perioada se renunta la statulul togii ca port national,

pentru simplul fapt ca sunt anexate nenumarate provincii si
locuitorii liberi ai acestor provincii au imbracat la randul lor
toga. Toga a ramas sa fie folosita mai mult la ocaziile oficiale,
fiind inlocuita treptat in totalitate cu himation-ul grecesc (romanii
o numeau “Pallium”). Pallium-ul era spre diferenta de toga mult
mai usor de purtat, mai putin incarcata si mai simplu de imbracat
deoarece nu necesita ajutorul servitorilor. Pallium-ul ajungea
pana la glezne si putea fi purtat numai pe un singur umar. Acest
obiect vestimentar putea fi folosit si de femei, acestea putandu-si
acoperi lesne si capul cu ampla stofa.

Tunica

Sub toga era purtata in general o tunica care era facuta din
doua bucati dreptunghiulare de material care erau cusute
impreuna si stranse cu o curea. Aceasta tunica era purtata de
ambele sexe. In ceea ce priveste statutul social, se pot oberva
cateva mici diferente la modelul tunicii: pe tunica senatorilor
se gaseau cateva dungi groase de purpura, pe cea a
cavalerilor erau cateva dungi subtitri.

Tunica femeilor avea maneci lungi si

ajungea pana la glezne in timp ce
tunica barbateasca ajungea pana la genunchi. Tunica era folosita si noaptea, mai ales daca era
foarte frig. Deoarece tunica era foarte comoda, era de multe ori folosita fara toga, ceea ce l-a
silit pe imparatul Augustin sa decreteze o lege prin care se cerea ca in cadrul ceremoniilor sa
fie purtata peste tunica neaparat si toga.

Paenula si Lacerna

In perioada imperiului au fost folosite si alte tipuri de

imbracaminte.Peste toga pe timp de ploaie sau iarna se folosea un
obiect vestimentar cunoscut sub numele de Paenula care era un fel de
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

pelerinea si avea o gluga.Pe timpul friguros sau ploios

se mai folosea si Lacerna, tot un fel de pelerina
dreptunghiulara, stransa cu o fibula. O alta haina care
putea fi purtata deasupra togii era un obiect inspiriat din
vestimentatia galica: o pelerina rotunda cu gluga. In
evul mediu se va regasi o pelerina asemanatoare.

Lacerna

Paludamentum

Maresalii romani purtau un Paludamentum:

o pelerina lunga care era stransa cu o fibula. La
inceputuri pelerina era facuta din lana si avea o
forma dreptunghiula. In perioada imperiului a
luat o noua forma: era rotunda. Tot cu aceeasi
forma apare si in evul mediu, fiind purtata de
rege. Aceasta pelereina era de inspiratie
germana. De la germani au preluat romanii si
pantalonii scurti pana la genunchi.

Incepand cu anul 395 d. Chr., dupa impartirea regatului, se observa din ce in ce mai multe
influente orientale in imbracamintea romana. Daca la inceput vesmintele romane erau destul
de lipsite de culoare si de decoratiuni acum devin din ce in ce mai incarcate si mai colorate.
Un material nou folosit la confectionarea imbracamintii era matasea. Acest nou material
folosit era extrem de scump, fiind cantarit in aur.

In 391 d. Chr devine crestinismul religie oficiala. Dupa aceasta data

incepe sa se poarte tunica cu maneci luni. Ba chiar se puteau purta
cate doua tunici una peste cealalta. Un alt obiect vestimentar care era
folosit incepand chiar cu secolul 2 d. Chr. era Dalmatica, o tunica
care se purta fara curea si avea manecile cusute. Dalmatica era
folosita mai intai de regi si de oamenii regelui dar treptat a fost
folosita si ca vestimentatie bisericeasca deoarece ascundea in
totalitate prin forma si croiala corpul uman. Dalmatica a devenit
chiar o haina tipic crestina, ramanand astfel pentru mult timp.
 Referat Design Vestimentar
Prof.Varga Violeta Elev:Zaharie-Butucel Roxana Petra

Imbracamintea femeilor in Roma Antica

Femeile purtau in imperiul roman Palla, o haina asemanatoare cu Pallium-ul barbatesc. Stofa
hainele femeiesti era mult
mai subtire si mai moale,
facand mai multe falduri.
Materialul folosit la
confectionarea vesmintelor
era in general inul.

Pentru a-si acoperi capul, femeile foloseau ori un sal sau, materialul de la Palla, tinand cont ca
acesta era foarte amplu.

Tunica femeilor era mult mai lunga

si mai larga decat cea barbateasca.
Abia incepand cu secolul al doilea se
face observata tendinta de a stramta
tunica.

Femeile purtau cateodata chiar si

doua tunici una peste alta. A doua
tunica purta numele de stola si era
cu sau fara maneci, lunga pana la
glezne. Stola era mai ales simbolul
femeilor casatorite si putea avea
atat la guler cat si la margini dungi
de purpura. Mai ales in ultima
perioada a imperiului roman stola
era purtat de femeile crestine.

Femeie cu stola

Lenjeria nu le era necunoscutula femeilor

romane! Pe sub haine acestea purtau adesea
un fel de bustiera, formata dintr-o fasie de
material (strophium) cu care isi acopereau
sanii.

Un obiect de imbracaminte tabu pentru

femei era toga. Cele care indrazneau sa o
poarte erau blamate, fiind privite ca
prostituate sau adulterine.