Sunteți pe pagina 1din 62
COMUNICAREA NONVERBAL Ă : MODA Ș I VESTIMEN TA Ţ IA © lect.univ.dr. Alina Duduciuc
COMUNICAREA NONVERBAL Ă : MODA Ș I VESTIMEN TA Ţ IA © lect.univ.dr. Alina Duduciuc

COMUNICAREA NONVERBALĂ :

MODA

Ș I

VESTIMENTAŢIA

© lect.univ.dr. Alina Duduciuc

alina.duduciuc@comunicare.ro

COMUNICAREA NONVERBAL Ă : MODA Ș I VESTIMEN TA Ţ IA © lect.univ.dr. Alina Duduciuc alina.duduciuc@comunicare.ro
COMUNICAREA NONVERBAL Ă : MODA Ș I VESTIMEN TA Ţ IA © lect.univ.dr. Alina Duduciuc alina.duduciuc@comunicare.ro

Planul lecției

• Rolul vestimentație în spațiul public

• Potențialul persuasiv al hainelor

• Moda – abordarea sociologică

• Moda

și

vestimentația

psihosociologică

• Hainele

și

atitudinile

psihosociologice

sexuale:

• Hainele

și

atitudinile

psihosociologice

social-politice:

• Vestimentația

și

psihosociologice

valorile

sociale:

abordarea

cercetări

cercetări

cercetări

Rolul vestimentație în spațiul public

Rolul vestimentație în spațiul public

Rolul vestimentației în spațiul public

Rolul vestimentației în spațiul public
Rolul vestimentației în spațiul public

Rolul vestimentației în spațiul public

Rolul vestimentației în spațiul public
Rolul vestimentației în spațiul public

Rolul vestimentației în spațiul public

Rolul vestimentației în spațiul public
Rolul vestimenației în spațiul public

Rolul vestimenației în spațiul public

Rolul vestimenației în spațiul public
Rolul vestimentației în spațiul public

Rolul vestimentației în spațiul public

Rolul vestimentației în spațiul public
Rolul vestimenației în spațiul public

Rolul vestimenației în spațiul public

Rolul vestimenației în spațiul public
Rolul vestimentației în spațiul public

Rolul vestimentației în spațiul public

Rolul vestimentației în spațiul public
FUNCŢIILE VESTIMENTAŢIEI n Hainele şi modul de a le purta sunt comunicări pe care le

FUNCŢIILE VESTIMENTAŢIEI

n

Hainele şi modul de a le purta sunt comunicări pe care le întreţinem cu ceilalţi;

n

Vestimentaţia oferă indicii privind status-ul social, vârsta, sexul, regiunea geografică din care provine individul;

n

Hainele

sunt

simboluri

vizibile

care

influenţează

interacţiunile sociale;

 

n

Îmbrăcămintea

evocă

normele

sociale

specifice,

conduite admise, intențiile de ordin sexual, ierarhiile sociale, comportamentele culturale, opțiunile politice.

n

Îmbrăcămintea este o formă de rezistență socială la aculturație, dar și o formă de control social.

Influen ț a hainelor exclusiviste asupra interacțiunilor sociale n n Rob Nelissen & Marijn Meijers

Influența hainelor exclusiviste asupra interacțiunilor sociale

n

n

Rob Nelissen & Marijn Meijers, 2011

Subiecții (N=82) evaluau poze cu bărbați în 3 condiții de experiment:

1. Când brandul tricoului polo era vizibil (Lacoste, Tommy Hilfiger)

2. Când brandul nu era vizibil

3. Un brand oarecare, non-luxury, Slazenger

Cum era evaluată persoana? n Pe o scală de la 1 la 5 a) Această

Cum era evaluată persoana?

n Pe o scală de la 1 la 5

a) Această persoană este bogată

b) Această persoană este amabilă

c) Această persoană este respectată

d) Această persoană este de încredere

e) Aceasta persoană este de atractivă

Rezultate: n Când logo -ul era vizibil, persoana din fotografie era considerată ca mai bogată,

Rezultate:

n Când logo-ul era vizibil, persoana din fotografie era considerată ca mai bogată, având un status social superior și o stare de sănătate foarte bună comparativ cu celelalte condiții de experiment (2,3).

Influen ț a hainelor exclusiviste asupra interacțiunilor sociale n Rob Nelissen & Marijn Meijers, 2011,

Influența hainelor exclusiviste asupra interacțiunilor sociale

n Rob Nelissen & Marijn Meijers, 2011, Experiment 2 n Într-un mall, un complice de experiment ruga trecătorii (N=45) să răspundă la un chestionar. Operatorul de interviu purta fie un tricou cu logo vizibil (Lacoste, Tommy Hilfiger), fie fără logo. n Rata răspunsurilor a fost mai ridicată în prima situație de experiment (52%) decât în a 2a

(13%).

Influen ț a hainelor exclusiviste asupra interacțiunilor sociale n Rob Nelissen & Marijn Meijers, 2011

Influența hainelor exclusiviste asupra interacțiunilor sociale

n

Rob Nelissen & Marijn Meijers, 2011

n

Experiment 3

n

Subiecții (N=99) evaluau un candidat pentru un job (înregistrare video). Candiatul era îmbracat

fie cu o cămasă pe care era imprimat

logo-ul

(Lacoste, Tommy Hilfiger), fie fără logo.

n

Erau mai dispuși să-l angajeze când purta haine de brand și chiar să îi ofere o mărire de salariu.

E rândul vostru J ! Să dezbatem! n Rezultatele experimentelor slides 21-23. n Limitele experimentelor

E rândul vostru J ! Să dezbatem!

n

Rezultatele experimentelor slides 21-23.

n

Limitele experimentelor slides 21-23.

Alte rezultate din experimente: n Elevele de liceu cu ținuta îngrijită și decentă sunt evaluate

Alte rezultate din experimente:

n Elevele de liceu cu ținuta îngrijită și decentă sunt evaluate superior de colegi și de profesori (Behling & Williams, 1991). n Asistenții universitari care adoptă stilul formal sunt percepuți ca mai inteligenți, dar mai puțini interesanți decât colegii lor care poartă haine casual (Morris, Gorham, Cohen, & Huffman, 1996).

Alte rezultate din experimente: n Femeile angajare care se în „stil îmbrăcau masculin” la interviurile

Alte rezultate din experimente:

n Femeile angajare

care

se

în

„stil

îmbrăcau

masculin”

la

interviurile

mai

de

multe

aveau

șanse să fie angajate (Forsythe, 1990),

de

angajare (educatoare, terapeut) în stil „sexy” erau percepute ca mai puțin competente (Glick, Larsen, Johnson, & Branstiter, 2005). n Clienții tind să solicite mai multe ședințe de la terapeuții îmbrăcați formal decât la cei îmbrăcați informal (Dacy &Brodsky, 1992).

n Femeile

îmbrăcau

la

interviurile

care

se

Influența propriilor haine asupra self- ului n Dacă purtăm un halat (ex. medic, laborant), acesta

Influența propriilor haine asupra self-ului

n Dacă

purtăm

un

halat

(ex.

medic,

laborant), acesta ne face să fim mai atenți și să obținem performanțe superioare? (Hajo Adam & Adam D . Galinsky , 2012 Enclothed cognition, Journal of Experimental Social Psychology )

Influența propriilor haine asupra self- ului au fost distribuiți în două grupuri de experiment (cu

Influența propriilor haine asupra self-ului

au fost

distribuiți în două grupuri de experiment (cu și fără halat de laborator). n Test care măsura acuitatea vizuală n Subiecții din prima condiție de experiment au obținut scoruri superioare comparativ cu cei din cea de-a doua condiție.

n N=41

(22

femei,

19

bărbați)

Enclothed cognition n Hainele preoților îi fac mai morali? n Hainele scumpe ne fac să

Enclothed cognition

n Hainele preoților îi fac mai morali? n Hainele scumpe ne fac să ne simțim mai puternici? n Uniformele militare sau de polițiști îi fac mai curajoși?

Moda

„ansamblu de atitudini şi

comportamente specifice unei perioade (epoci), într-un context cultural dat, exprimată prin privilegiu aparte acordat unui anumit lucru, • elemente specifice (vestimentaţie, podoabe, coafură, stiluri arhitectonice şi de mobilier)

• Moda

ideologii, modalităţi de gândire şi conduite de viaţă” (C. Tîrhaş ,2004, 227).

Moda

1) reprezintă o formă de comportament social temporar acceptat în societate; 2) traduce preferinţele oamenilor faţă de anumite practici ale vieţii cotidiene; 3) un fenomen social dinamic care se manifestă cu o anumită ciclicitate, determinată de direcţia preferinţelor indivizilor; 4) adoptarea modei exprimă un comportament de conformare; 5) se propagă prin imitaţie;

6)

cod

de

un

comportament

cu

caracter

schimbător.

Alfred Louis Kroeber (1931): fluctuațiile modei vestimentare

Alfred Louis Kroeber (1931): fluctuațiile modei vestimentare Moda reflectă evenimentele politice, economice,artistice,

Moda reflectă evenimentele politice, economice,artistice, ştiinţifice şi tehnologice ale vremii.

Modă ( fashion ) şi Teribilismele ( fads ) Moda: n Moda “o formă de

Modă (fashion) şi Teribilismele (fads)

Moda:

n

Moda “o formă de comportament colectiv acceptat la un moment dat în societate şi despre care se anticipează că se va schimba”(Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, 1985, 9)

n

Ex: Moda culinară, modă în aranjarea locuinţei, moda autoturismelor, moda arhitecturală, modă academică.

n

sunt destinate unui interval de timp relativ îndelungat faţă de teribilisme.

n

adeziunea către modă este acceptată social fiind legitimată prin instituții (ex. case de modă, designeri).

Teribilismele (Mustaţa lui Chaplin, dansul hula-hop, steaking-ul)

n

provoacă adeziunea pasageră a unui număr mic de persoane

n

sunt dezaprobate social

n

cuprind, în general, o audienţă omogenă ca vârstă

n

implicarea în teribilisme are o conotaţie afectivă

Streaking, 1970

Streaking, 1970

Streaking, 1970
Codul vestimentar ( dress codes ) n Un set de norme care reglementează vestimentaţia dezirabilă

Codul vestimentar (dress codes)

n Un set de norme care reglementează vestimentaţia dezirabilă social (B. J. McVeigh, 2005, p. 377) n Diferă în funcţie de ierarhia socială sau ierarhia grupului:

¨ Coduri

vestimentar militar); ¨ Coduri vestimentare standardizate (vestimentaţia în grupul de muncă);

(vestimentaţia

¨ Coduri

(codul

vestimentare

puternic

standardizate

vestimentare

nestandardizate

informală, casual); ¨ Coduri vestimentare indezirabile;

Moda nu reglementează doar îmbrăcămintea. […]. Această modă care contaminează totul; este un fel de

Moda nu reglementează doar îmbrăcămintea. […]. Această modă care contaminează totul; este un fel de a se orienta al fiecărei civilizaţii. Ea este felul de gândire ca şi costumul, vorba cu duh, ca şi gestul de cochetărie, felul de a primi la masă şi grija de a sigila o scrisoare. Este felul de a vorbi […]. Este felul de a mânca […]. Moda înseamnă şi felul de a merge şi, nu mai puţin, acela de a saluta […]. Moda mai înseamnă îngrijirea corpului, a feţei, a părului.

Fernand Braudel, Structurile cotidianului: posiblilul şi imposibilul, Bucureşti, Editura Meridiane, (1979)1984, pp. 77-78.

Rolul contextului social

• Înfățișările

reflectă

imaginarul

vieţii

sociale

şi

normele socio-culturale acceptate la un moment

dat în societate

reflectă imaginarul vieţii sociale şi normele socio-culturale acceptate la un moment dat în societate
reflectă imaginarul vieţii sociale şi normele socio-culturale acceptate la un moment dat în societate
reflectă imaginarul vieţii sociale şi normele socio-culturale acceptate la un moment dat în societate

Rolul contextului social

• Corpul/hainele evocă normele sociale specifice, conduite admise, intențiile de ordin sexual, ierarhiile sociale, comportamentele culturale, opțiunile politice.

Nud , 1493 Albercht Dürer (1471-

1528)

ordin sexual, ierarhiile sociale, comportamentele culturale, opțiunile politice. Nud , 1493 Albercht Dürer (1471- 1528)
ordin sexual, ierarhiile sociale, comportamentele culturale, opțiunile politice. Nud , 1493 Albercht Dürer (1471- 1528)
ordin sexual, ierarhiile sociale, comportamentele culturale, opțiunile politice. Nud , 1493 Albercht Dürer (1471- 1528)

Reprezentarea corpului în publicitate

Reprezentarea corpului în publicitate

Vestimentația și prima impresie (Mary L. Damhorst, 1982)

Vestimentația și prima impresie (Mary L. Damhorst, 1982)

Vestimentația și prima impresie Mary L. Damhorst, 1982

• N=64

• Design experimental:

2 (stilul vestimentar)X 4 (contexte)

Rezultate:

1. costumul de afaceri purtat deopotrivă de femei şi bărbaţi un indicator puternic al poziţiei manageriale,

2. ţinuta lejeră, neoficială a fost asociată unui rol ambiguu, nu neapărat de execuţie

Înfăţişarea şi comportamentul agresiv

Youth dress and behavior (Velma La Point,

2003):

• Rezultate:, o corelaţie scăzută între uniformele şcolare, performanţele academice (excelent/satisfăcător/mediu), frecvenţa la ore (ridicată/redusă) şi comportamentul în ora de curs (atenţie/neatenţie) (V. LaPoint, 2003, 413).

• Concluzie: Înfăţişarea tinerilor, o formă de manifestare a independenţei faţă de agenţii socializatori (şcoala, familia, biserica etc.)

tinerilor, o formă de manifestare a independenţei faţă de agenţii socializatori (şcoala, familia, biserica etc.)
tinerilor, o formă de manifestare a independenţei faţă de agenţii socializatori (şcoala, familia, biserica etc.)

Echipamentul sportiv, agresivitate în jocurile sportive de contact și respectarea regulamentului de joc (M.G.Frank și Th. Gilovich, 2008)

agresivitate în jocurile sportive de contact și respectarea regulamentului de joc (M.G.Frank și Th. Gilovich, 2008)
Vestimentaţia ca indicator al statutului social Teoria trickle- down (Thorstein B. Veblen,1899; Georg Simmel, 1911;

Vestimentaţia ca indicator al statutului social

Teoria

trickle-down

(Thorstein

B.

Veblen,1899;

Georg Simmel, 1911; Pierre Bourdieu, 1979).

- vestimentaţia este o marcă a clasei sociale;

- manifestarea preferinţelor în materie de muzică şi pictură, până la cele personale cu privire la cosmetică, vestimentaţie şi decoraţiuni interioare – nu sunt altceva decât “oportunităţi de relevare a poziţiei sociale pe care un individul o ocupă în cadrul societăţii” (Piere Bourdieu 1979/1984, 57 ).

Vestimentaţia ca indicator al atitudinilor sexuale n John Carl Flügel (1930). The psychology of clothes

Vestimentaţia ca indicator al atitudinilor sexuale

n John Carl Flügel (1930).The psychology of clothes

n Atitudinile ambivalente cu privire la vestimentaţie descriu contradicţia dintre dorinţa de a atrage atenţia asupra corpului, prin expunere, pe de o parte şi acoperirea acestuia, pe de o altă parte.

Vestimentaţia ca indicator al atitudinilor sexuale – cercetări psihosociologice n Bărbații sunt atrași de anumite

Vestimentaţia ca indicator al atitudinilor sexuale – cercetări psihosociologice

n Bărbații sunt atrași de anumite articole de îmbrăcăminte care pun în vedere silueta femeilor (Miller & Rowald,1980).

n O

indicii cu privire la anumite străzi în trei situații de experiment: purta 1. bluză top

2.cămașă largă fără sutien și cu blugi 3. office. n Ce au indicat rezultatele?

persoană

stimul

solicita

trecătorilor

Vestimentația ca indicator al atitudinilor sexuale – cercetări psihosociologice

Vestimentația ca indicator al atitudinilor sexuale – cercetări psihosociologice

Vestimentația ca indicator al atitudinilor sexuale – cercetări psihosociologice
Vestimentația ca indicator al atitudinilor sexuale – cercetări psihosociologice
Vestimentația ca indicator al atitudinilor sexuale – cercetări psihosociologice
Sunt într-adevăr hainele un indicator pentru comportamentul sexual? n K. Grammer, L. Renninger, B. Fitschern

Sunt într-adevăr hainele un indicator pentru comportamentul sexual?

n K. Grammer, L. Renninger, B. Fitschern (2004) au prevalat probe de salivă (nivelul de estrogen) de la 350 de femei care frecventau o discotecă 1. în compania partenerului; 2. singure, dar aflate într-o relație; 3. singure. n Au obținut corelații semnificative între stilul vestimentar și nivelul de estrogen în condițiile 2 și 3 de experiment.

Vestimentaţia şi valorile sociale n Baron, Stephen W. (1989). The canadian west coast punk subculture:

Vestimentaţia şi valorile sociale

n Baron, Stephen W. (1989). The canadian west coast punk subculture: A field of study. n În subculturi stilurile de vestimentaţie reflectă personalitatea, în special atitudinile şi sentimentele cu privire la şcoală, familie şi politică.

reflectă personalitatea, în special atitudinile şi sentimentele cu privire la şcoală, familie şi politică.

Vestimentația și atitudinile social-politice

B.

Densmore (1976) au

convingerile

D.

Kness

şi

studiat

social-politice

a

100

de

studenţi

de

sex

masculin

ai

Universităţii

 

Pennsylvania,

 

care

erau

tradițional și „radical”

îmbrăcați

(hippie)

ai Universităţii   Pennsylvania,   care erau tradițional și „radical” îmbrăcați ( hippie )
ai Universităţii   Pennsylvania,   care erau tradițional și „radical” îmbrăcați ( hippie )
SUNT HAINELE UN INDICATOR AL ATITUDINILOR SOCIAL-POLITICE ALE INDIVIZILOR? n Rezultate: cei care se îmbrăcau

SUNT HAINELE UN INDICATOR AL ATITUDINILOR SOCIAL-POLITICE ALE INDIVIZILOR?

n Rezultate: cei care se îmbrăcau după moda hippie erau mai puţin preocupaţi de faptul că vestimentaţia exprimă statusul social al persoanei n Subiecţii care se îmbrăcau într-un mod tradiţional preferau mai de grabă să poarte haine clasice şi se declarau foarte mulţumiţi să fie în pas cu moda. Preferau să-şi schimbe stilurile de vestimentaţie, dar nu îşi doreau schimbări social-politice.

Reprezentarea socială a corpului. Anchetă sociologică (D. Jodelet, 1984)

• Ce aspecte ale reprezentării sinelui sunt privilegiate în relaţiile cotidiene?

Rezultate (D. Jodelet, 1984)

1. Peste 50% considerau că înfăţişarea joacă un rol în reuşita socială, fiind un mijloc de a fi acceptat în societate şi de a interacţiona mai bine cu ceilalţi.

2. 35% subliniau importanţa celorlalţi în adoptarea unei ţinute: “din respect pentru ceilalţi, pentru a nu fi criticat de ceilalţi, pentru a fi pe placul celorlaţi”.

3. Persoanele cu un nivel socio-economic scăzut privliegiază rolul aparenţei în stabilirea legăturilor afective, spre deosebire de grupurile favorizate social şi cultural care pun accent pe reuşită şi integrare socială.

Rezultate (D. Jodelet, 1984)

4. Catolicii au sensibilitate ridicată faţă de reuşita socială, punând preţ pe aspectul exterior, comparativ cu ateii şi evreii.

dau

vestimentaţiei un uzaj supus codurilor sociale. 6. Tinerii, spre deosebire de populaţia adultă, au o tendinţă mai redusă de a face inferenţe privind inteligenţa şi poziţia socială.

5.

Cei

îşi

doresc

reuşita

socială

care

Eurobarometrul Special (2009)

Eurobarometrul Special (2009)

Concluzie

Natura biologică a corpului este modelată social în funcţie de:

alţii

1. Prezenţa

celorlalţi:

gândesc

ce

despre mine, cum mă vor evalua.

2. Dezirabilitatea

socială:

modalitatea

acceptată social de prezentare a sinelui.

As

the

self

is

dressed

is

simultaneously addressed.

(Gregory Stone, 1962)

Vă mulțumesc!

Bibliografie

Bibliografie • Duduciuc, Alina. (2012). Sociologia modei. Stil vestimentar și dezirabilitate socială . Iași:

• Duduciuc, Alina. (2012). Sociologia modei. Stil vestimentar și dezirabilitate socială. Iași: Institutul European

• Goffman, Erving. [1959] (2003). Viaţa cotidiană ca spectacol. Bucureşti: Editura Comunicare.ro.

• Jodelet, Denis. [1994] (1998). Corpul, persoana şi celălalt. În Serge Moscovici coord. Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt (pp. 36-58). Iaşi:

Editura Polirom.

• Kaiser, Susan. (1985). The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment. New York:

Macmillan Publishing Company.