1.4.

2 STUDII REFERITOARE LA IMPACTUL MODEI SI AL

VESTIMENTATIEI IN SOCIETATE
Componente ale comunicarii nonverbal sunt gesturile,vestimentatia,mimica si
postura,acestea venind in sprijinul comunicarii verbale.Autoarea cartii “The Language of
Clothes”,Alison Lurie,o mare ganditoare,a incercat sa faca o legatura,mai exact,o asemanare
intre limbajul articulat si moda,considerand faptul ca “moda are asemenea unei limbi vorbite
doua component fundamentale:vocabularul si gramatica,vestimentatia fiind partea teoretica ce
urmeaza a fi pusa in practica prin tinuta,pozitia corpului,gesture”.Legatura dintre haine si
“valoarea de comunicare” a acestora au fost reprezentate printr-o serie de experimente din
domeniul psihosociologiei,care urmeaza a fi enumerate si prezentate succint in
continuare.(Chelcea,Ivan si Chelcea 2006, 54)

Un mare experiment prezentat de catre Septimiu Chelcea in cartea “Comunicarea

nonverbala:gesturile si postura” este in posesia unor cercetatori americani si anume
M.Lefkowitz,R.R Blake si J.S.Mouton.Acestia au folosit”ca asociat (complice) un barbat de
treizeci si unu de ani,care in cadrul experimentului avea sarcina sa treaca strada pe rosu,in timp
ce alti pietoni asteptau schimbarea culorii semaforului(idem, p.53).Barbatul,purtand costum si
cravat,numarul oamenilor ce asteptau la semafor care au inceput sa-l urmeze “era de trei ori si
jumatate mai mare”,fata de atunci cand purta haine de lucru,adica o camasa mai ieftina si o
pereche de pantofi simpli.Acest experiment a fost facut pentru a arata puterea de influentare a
hainelor,deoarece acestea reprezinta”un symbol al puterii sociale,influentand stima de sine,dar
si comportamentul celorlalti”(idem, p.53).

In Statele Unite s-a desfasurat alt experiment care “a pus in evidenta relatia dintre
perceptia stilului vestimentar al profesorilor si competentele profesionale ale
acestora”(Duduciuc 2012,126).In ajutorul acestui experiment au participat 201 elevi(157 de fete
si 44 de baieti)din liceele din nordul orasului American Kentucky,ce proveneau din familii care
aveau venituri mici si mijlocii.Pentru acest studio,elevii au avut de completat un chestionar de
evaluare a profesorilor ,viziunea si perceptiile lor asupra profesorilor fiind analizate”prin
intermediul unui numar de 20 de propozitii care indicau disponibilitatea de comunicare cu
elevii,detinerea cunostintelor relevante pentru actul didactic,precum si gradul de acceptare al
profesorului”(idem).Pentru acest studiu au fost folosite fotografii cu o anumita profesoara,ce
era imbracata in patru stiuluri vestimentare diferite.In prima poza avea o “camasa cu maneci
largi si blugi fara curea,in cea de a doua purta pantaloni de catifea de culoare inchisa si cu un
pullover de iarna,in cea de a treia era imbracata cu o rochie cafenie cu maneci lungi si dungi
negre,iar in ultima purta un costum bleumarin cu o bluza alba”(idem, p.127).Elevi aveau de ales
una dintre afirmatiile din chestionar,care sa fie in legatura cu fotografia aleasa.Rezultatele
chestionarelor si alm cercetarii au aratat ca stilurile vestimentare “extreme”,precum blugii si
costumul “au inregistrat aprecieri positive”(idem).Blugii au fost asociati de catre elevii
profesorilor preferati,in schimb,profesoara costumata in costum a fost asociata cu genul de
professor exigent si autoritar.Concluzia extrasa din acest experiment este ca “diferitele atributii
si activitati ale profesorilor reclama stiluri vestimentare particulare”(idem).Recomandat este ca
hainele lejere,precum blugii,tricourile si pantalonii de trening sa fie folosite in cadrul unor
activitati de consiliere pedagogica,in timp ce tinutele formale sa fie folosite la orele de curs.

In alt studiu relatat in lucrarile mele este cel al abordarii psihosociologice a modei care a
aratat deiferentele de perceptive dintre femei si barbate.In anul 1985,J.Sweat si Mary A. Zenter
“au probat legatura dintre tipul psihologic(extrovert,introvert,sensibil,sentimental,rational,
intuitive),genul social si perceptia stilului vestimentar(dramatic,natural,romantic,classic)(idem,
p.121).Stilul informal,din acesta facand parte tinutele lejere a fost considerat dominant si
accesibil pentru toata lumea,insa,stilul dramatic a fost categorisit ca fiind “artificial”.Stilul
romantic,”care pune in evidenta linia corpului si caracterizat drept feminine,a produs impresia
unei personae supuse si accesibile”(idem).Dintre cele patru stiluri,cel clasic a fost caracterizat
“ca fiind puternic conventional si dominant”.Dupa structura studiului,opiniile respondentilor au
inregistrat diferente de gen,femeile fiind de parere ca stilul romantic apartine unei personae
supuse.Rezultatul cercetarilor”au sustinut rolul major al atributelor facute in baza genului
social,mai degraba pe baza tipului psihologic(S.J. Sweat si M.A.Zenter,1985,325-331 apud
Duduciuc, 2012, p.121).

1.4.3 FORMAREA PRIMEI IMPRESII IN FUNCTIE DE

VESTIMENTATIE
Sunt foarte multe situatii in care nu se cunosc foarte multe informatii suficiente despre
persoanele pe care le intalnim,asa ca prima impresie a noastra se creeaza cu ajutorul
caracteristicilor fizice.

Cercetarile psihologice privind rolul hainelor in perceptia unei personae s-au bazat pe
“asumptiile principale din studiul cognitiei sociale,demonstrand ce perceptia semnelor
vizuale,cum ar fi hainele,accesoriile si infatisarea fizica contribuie la simplificarea si la cererea
sensului relatiilor sociale si ca,in urma acestora procese perceptive,indivizii isi formeaza opinii
consistente.(S.B. Kaiser, 1985,p. 3, apud Duduciuc, 2012).

Cercetatorii americani au realizat o cercetare pe acest subiect,Saoe L .Peak,care a investigat

modul in care unii observatory asociaza stilurile vestimentare(conservator/ classic,elegant si
lejer) “cu attribute bipolare precum
:intelligent/neinteligent,matur/imatur,perseverant/indolent,adaptabil/neadaptabil,series/nese
rios,temperat/impulsive,independent/suspus”.Acest studiu a avut in component sa 108
studenti care au ales 8 fotografii si au raspuns “unei serii de intrebari din Scala de masurare a
interesului vestimentar”.In urma acestei cercetari a rezultat faptul ca o persoana straina,pe
care nu am intalnit-o intr-un alt context,”imbracata in stil conservator,este posibil sa fie
caracterizata favorabil de catre noi,comparative cu cea imbracata elegant sau indraznet.”

1.5 CONCLUZII
In concluzionarea acestui capitol,totul consta in faptul ca in toata lumea,vestimentatia
are un rol semnificativ atat in interactiunile dintre indivizi,fiind o forma de exprimare,cat si in
marcarea unei pozitii sociale.Ultima idee fiind subliniata in teoriile lui Thorstein B.Velben si
Georg Simmel cu privire la fluxul vertical al propagarii modei.

Caracteristicile esentiale ce reies din acest capitol face referire la faptul ca moda se
intemeiaza din dorinta de conformitate in cadrul unui grup social,precum si de distingere in
cadrul aceluiasi grup,ia fiinta printrun process de imitatie “sau copier prin intermediul unei
selectii collective bazata pe conceptual de gust,la randul sau tributar unui capital economic,dar
si cultural dobandit,in dorinta mai mult sau mai putin constienta de rupere de trecut si de
cautare a inovatiei.”

Intr-adevar,industria modei poate influenta parerea tuturor persoanelor fata de cineva

care poarta o anumita imbracaminte.Imbracamintea poate schimba impresia si atitudinea unei
personae fata de cel ce o imbraca.Acestea poate atrage comentarii positive insa si comentarii
negative.Fiecare om se imbraca dupa gustul si placerea acestuia.