Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL 1.PROBLEMATICA
FENOMENUL TEHNIC
DESIGNULUI
TEHNOSFERA
SI
I.
II.
III.
IV.
CAPITOLUL 2.ISTORIA
ARHITECTURA
DESIGN-ULUI.
CURENTE
IN
ARTA
SI
10
11
12
13
14
15
16
17
5.FORMA,
CULOAREA,
LUMINA.
STIL,
ORNAMENT,
18
19
Contrastul polar se gaseste intre alb si negru intre care trecerea poate
sa fie prin tonuri sau valori. Diferenta intre tonuri se mareste in functie de
marimea cantrastului. Tonuri deschise maresc aparent suprafetele care le
ocupa.( griul absoarbe culoarea, poate lega culorile opuse, este vazut
inagresiv,relativ, insa prin modulatii de tonuri poate deveni viu ori prin
prezenta culorilor, colorat(contrast simultan). Se cere ca in acelasi plan sa
se foloseasca tonuri si valori asemanatoare, intr-o lucrare sa nu fie folosite
tonuri ci cateva grupari expresive.
3contrastul de rece-cald pe acest contarst se bazeaza picrura. Polii
opusi sunt rosu-orange (culoarea cea mai calda) si verde-albastru (cea
mai rece) acaror valoare este aproape egala. Celelalte culori si vibratiile lor
sunt calde ori reci in fct. de culoarea care predomina intre ele. Moduri de
actiune ale contrastului RECE-CALD: umbrit-insorit; transparent-opa;
linistitor-excitant; subtire-gros; aeral-dens; apropiat-departat; usor-greu;
umed-uscat. Pentru a domina, a actiona nestingherit contarstul cald-rece
celelalte contraste trebuie retinute/temperate sau folosite ca si contarste
secundare.
4contrastul culorilor complemntare e important in stimularea si
echilibrulculorilor. Contarstul polar e format dintr-o culoare de baza si
amestecul celorlalte doua. Culorile complemnetare juxtapuse se
stimuleaza reciproc, iar in amestec se transforma in gri. Culorile
complemnetare, in raport cu masa corecta, sunt armonioase pentru ca din
ele rezulta o totalitae de efecte static solide. Ele contin si alte contraste:
GALBEN-VOLET=
inchis-descis;
ROSU-ORANGE
si
VERDEALBASTRU=contrastul cel mai intens de cald-rece.
5 contrastul simultan ochiul pretinde simultan culoarea complemntara a
unei culori si o porduce independent de prezenta acesteia. Senzatia se
conserva catva timp in ochi fenomen numit contarst succesiv. E din ce in
ce mai puternic atunci cand tonurile sunt asemanatoare si cu cat cercetam
o culoare mai intens si mai mult timp, excluzand alte impresii coloristice.
Acest contrast apare si intre culori pure, fiecare perzandu-ei caracterul real
propriu si starlucesc in efecte noi.
Lumina modifica aspectul culorilor. Cea incandescenta este mai calda
(galbuie-alba) amplifica galbenul, portocaliul,rosu. Lumina zilei (rece-albalbastruie) amlifica verdele, albastrul si violetul. Lumina alba
incasdencenta (alb-rece) intermediara- nu ar reda corect culoarea.
SEMNIFICATIE SI CODURI COLORISTICE
Culorile au o multitudine de semnificatii care decurg din locatie
(nebulozitate, provenienta rurala sau urbana, etc.), civilizatie, traditii
20
21
22
23
24
25
26
27
28
Teoria neurobiopsihologica
-explorarea zonelor functionale din creier cu cele 100 miliarde de neuroni
in care se desf procesele creativitatii
Modelul tridi al creierului :
-creierul reptilian (apararea teritoriuui, rutine,itinerare, automatism)
-creierul limbic (visceral, se ghideaza dupa 7 legi : impermeabil logicii
rationale; pe aici si sant filtrate unidirectional toate informatiile; filtrarea
da tonalitatile emotio-anale informatiei (interesant /monoton);
inregistrarea actiunilor si transformarea in reflexe; stocarea amintirilor si
dobandirea experientei; actionarea filtrului in functie de tipul de amintiri ;
asigurarea debitului cunoasterii prin imagine
29
30
31
32
33
34
35
36
semnele exterioare sunt ceva identic la fel cum sunt identice cuvintele
homo si man. Limbajul e suma globala a fiintei pt ca omul e gandul.Peirce
Semiotica generala a fost detaliata in semiotici specifice diferitelor
domenii. Semiotica arhitecturala are deja o traditie de cateva decenii.
SEMNALULUI,
pentru
dezvluirea
structurii
fizice
ELABORAREA SEMNULUI
SEMNUL
- se dovedete a fi o imagine abstract ce se constituie n locul unui
obiect;
- se definete n calitatea lui de proprietate comun a unei clase de
purttori echivaleni de semne sau INVARIANT al acestei clase.
Din modul de formare al semnului ar reiei c n nici un domeniu al
artei, semnalul fizic (simpl pat de culoare sau o pat de tipar) nu se
transform n ICON spaial, pentru ca din acest stadiu s devin SEMN
SPAIAL, ca n cuprinsul artelor vizuale.
La nivelul artelor plastice, semnul (privit independent de orice
semnal) ar ndeplini, prin definiie, o funcie spaial. EX: un semn al unei
clase de semne: o liter de tipar, n literatur, nu are nici un sens estetic
spaial.In plastic, n tehnica serial, geometric - o liter poate fi
utilizat ca element de structur a unei ntregi compoziii. Ex: poezia n
imagini a lui Fernand Kriwet.Semnul ar conine o relaie triadic: un mijloc
de exprimare; un obiect al exprimrii; un interpretant care se exprim.
Semnele pot fi de trei feluri:
1.
ICON - imagine grafic, model, diagram, schem (ex. desenul ce
reprezint o locomotiv, un scaun)
37
2.
INDEX - red raportul real sau cauzal cu obiectul (ex: pufitul
locomotivei; scritul unui scaun)
3.
SIMBOL - care este relativ independent fa de obiect i apare ca
rod al unui acord, convenie, cod ce se stabilete pe trmul
Semnele
comunicrii (ex.: numele LOCOMOTIVA, SCAUN).
CODUL - sistem care stabilete:
- un repertoriu de simboluri care se disting prin opoziie reciproc; regulile
lor de combinare;
- corespondena de la termen la termen. SEMIOTICA - tiina semnelor
Transmiterea unui mesaj se poate realiza printr-o serie de mijloace. Vom
analiza posibilitatea transmiterii mesajului pericol!:
Mesaj - ATENIE. PERICOL!
Succesiune de sunete emise de: o voce; un claxon; o siren; instrument.
Succesiune de litere desenate: pe un panou; pe o tabl.
Lumina roie, semnalizator de avertizare. Un gaz puternic mirositor (n
cazul sobelor cu gaz). Gesturi combinate cu mimic expresiv.
Informaie tiinific
- propoziii alctuite din cuvinte sau secvene de
simboluri specifice (ex: sin, cos etc).
Mesajele artistice sunt codificate de creatorii lor n cuvinte, sunete
muzicale, imagini de film, forme sculpturale. Acestea sunt semne. Semne
mai pot fi:
- mbrcmintea, cnd exprim atitudine conformist, contestatar,
dorina de a epata, oca, seduce;
- feluri de mncare, cnd meniul este compus n intenia de a demonstra
rafinament, apartenena la o categorie social sau naionalitate; gestul scoaterea plriei, cnd comunic respect sau dorina de conformare cu
normele.
OBIECT UTIL - n procesul de proiectare se obin relaii ntre structuri
reprezentate schematic i structuri spaiale reale.
CATEGORII DE DATE ALE PROGRAMULUI
OBIECTUL - forma construit - ne transmite imaginea lui. Transmiterea
comunicaional - formeaz un limbaj, n care, fiecare entitate poate fi
considerat semn, care la rndul lui conine o serie de semnificaii.
OBIECT
STRUCTURA
CONSTITUIT
CU
FINALITI
FUNCIONALE
I CARACTERISTICI FORMALE.
Domeniul semioticii: interpretarea sensurilor n domeniul conceptual i
formal.
Contact perceptiv:
- punerea n eviden a structurilor;
- raiune, funcionalitate;
38
Modele:
1. model conceptual;
2. model figurai;
3. model analogic.
Dup Corrado Maltese, importana problemelor legate de condiiile
comunicrii dintre fiinele umane i locul ocupat n acest cadru de
comunicare prin obiecte ar fi decurs din transformrile i incertitudinile
cauzate de epuizarea istoriei comunicrii prin obiecte i din tendina de
nglobare a formelor secveniale de comunicare.
39
40
41
42
43
i operele figurative plane ar avea indicii lor proprii (opoziia suprafavolum gol, variaii de intensitate i calitate a refleciei, contraste cromatice
i de clarobscur), decurgnd din: importana dimensiunilor, raportul dintre
elementele tactile i cele optice, indicii de contrast ai clarobscurului
(indicele general i cel de mrime i nlime a contrastelor maxime i
minime pe unitatea de suprafa). Modalitile de obinere a lor au decurs
din cercetarea cu fotometru spot, fotografieri. Culoarea a pus o mulime de
probleme datorit caracterului istoric, problemelor de definire, evaluarea
numeric a celor trei componente fundamentale, renunarea la ali indici
numerici de contrast, experimentele artitilor.
Iconicitatea i abstracia semnului au pus problema constituirii unor
repertorii specifice de semnificaii, semnale, semne ca simpli semnificani
(repertoriu al tehnicilor de codificare, clasificate n reductiv-duplicative i
reductiv-substitutive, realiznd un grad divers de ndeprtare de numrul
maxim al caracteristicilor ce pot fi duplicate i substituite).
Un punct critic l constituie definirea conceptului de "obiect" i a aprut
necesitatea ca proprietile obiectului din exemplificare s poat fi
comunicate pe deplin, ca acesta s fie "ntmpltor" i "fr semnificaie"cel puin ca structur, caracterul abstract necesar al obiectului. Din
atitudinile artitilor din epoc, trebuiesc reinute: construirea de
semnificante n cutarea semnificatelor (de cnd fotografia i
fotomecanica au fcut ca o mare parte a funciei informative a sculpturii,
picturii i desenului s devin antieconomic), ridicarea unui obiect uzual
la rangul de obiect de referin (bila de biliard crestat, de ex.), ignorarea
unor motivri ale comunicrii.
S-au identificat 11 tipuri de semne-obiect, n raport cu distana fa
de numrul maxim al proprietilor ce pot fi duplicate i substituite.
Definirea spaiului semiologic al comunicrii obiectuale presupune i
introducerea, pe lng cea a parametrului iconic-aniconic, i a
parametrului personal, perpendicular pe el, n care mpersonalul-mecanic
se opune personalului-organic.
Spaiul semiologic fundamental ar fi de gradul nti, fr nici o form
de mesaj obiectual (de la alegerea materialelor la alegerea tehnicii de
prelucrare i a proprietilor ce trebuie comunicate), determinat prin
analiza unui semn elementar considerat semnificant pur.
Spaiul semiologic analog, de gradul doi, ar cuprinde semnele grafice ale
scrierii, ca semne-obiecte (aici intr i iconicitatea cretin).
Afiul publicitar i benzile desenate (forme noi speciale de mediere) ar fi
forme mixte. Ar exista posibilitatea de a converti folosirea spaiului
semiologic.
O dificultate major ar consta n a distinge semnul intenional de cel
nonintenional al funciei. La baza parametrului semnificaiei ar trebui
pus operaia de referin i avantajnd un aspect al operaiei de referin
44
CAPITOLUL 10.KITSCH-UL
- cuvant german intraductibil intrat ca atare in fondul de termeni
internationali ai esteticii si utilizat pt a desmna arta
de prost gust, pseudoarta
- kit serefera la un univers lipsit de profunzime si de semnificatiisociale
superioare
- datorita alterarii gustului estetic in conditiile industrializarii, serializarii si
comercializari prod de arta apare un public kit cu custuri estetice kit
predispus a fi receptiv la vulgaritate
Conceptia consacrata despre kit
-psihologia sociala orientata spre studiul relatiilor individului cu lucrurile, ar
faceca omul sa cunoasca socetatea mai putin printr-un contact afectiv cu
imagineconcreta si din ce in ce mai mult prin intermediul prod fabricate
- cultura si creatia evidentiaza dupa industrializare opozitia dintre a
crea(introducerea in lume de forme care nu existau) si productie(copiere a
uniu model deja existent)
- atitudinea kit ar fiproprie lumii burgheze fenomenul bazandu-se lainceput
45
46
47
- Hegel"arta este cea mai evoluata bucurie pe care si-o ofera omul" Cum
insa nimeni nu ar putea trai numai pe culmi, de aici ar proveni
totalitarismul kitchului.
-in acest context rolul intelectualului , proiectant, artist, ar deveni simbolic.
daca este adevarat ca nimeni nu ar putea scapa de mediocritate, nu e mai
putin adevarat ca un individ, si mai cu seama un individ creator, cuprinde
matriceal dorinta de a scapa de alienarea majoritatii.
48
49
50
51
52
Probabilitatea si statistica
Statistica a aparut inaintea tuturor celorlalte metode
cantitative, cu exceptie poate a contabilitatii (jocul de hazard,
administratia de stat). aplicatiile predilecte au fost legate de asigurari,
curba normala, controlul static al calitatii, testele de normalitate si
observarea selectiva.
Cercetarea operationala
A aparut in Royal Air Force (1941) si s-a exins in numeroase
domenii devenind o abordare stiintifica in rezolvarea problemelor care
revin conducerii executive (oferirea de avize, sugesti si propuneri
expertizate). Metoda s-a extins asupra domeniilor nemilitare, aparand
organizatiile de consulting, firme de contabilitate sau departamente in
cadrul universitatilor.
Calculatorul
Constituie azi o lume in sine.
53
curentelor hippy, flower power, asociate cu arta pop, si mai putin din
randul elitelor de econimististi.
Industrial designul nu era considerat o profesiune pentru ca in opinia
criticilor mercantilismului el nu poseda o etica profesionala cum aveau alte
profesii.
Consecintele mercantilismului sunt conceptul de styling si cel de efemer.
Stylingul nu incearca sa produca obiecte mereu imbunatatite ci
cosmetizate, in care cel mult carcasa se schimba ca in cazul unor fabrici
de automobile care duc din cand in cand mici modificari de suprafata, dar
foarte rar modificari structurale. Raymond Loewy sau alti puristi incearca
sa schimbe aceste lucruri dar nimic nu se realizeaza pana cand criza
energetica si marketingul agresiv japonez si vest european isi fac aparitia.
Automobilele americane incearca sa se adapteze (dimensiuni mai mici,
consum redus), dar dupa ce acest puseu a trecut o parte se intorc la unele
caracteristici anterioare care se pare ca erau motivate de stilul de viata si
de mobilitate al americanilor (drumuri lungi, transport in comun mai redus,
timp mult petrecut in masina). Stylingul se manifesta si in domeniul
ambalajelor.
Produsele efemere apar tot mai des in comparatie cu cele durabile.
Acestea nu sunt intotdeauna rele ca de exemplu pahare si farfurii de unica
folosinta care asigura igiena. Cartonul presat si tratat in diferite feluri e
folosit la constructia de usi, diverse panouri sau chiar constructii de
amploare (cupolele geodezice ale lui Buckmminster Fuller). Plasticul vine
sa inlocuiasca tot mai multe materiale traditionale de la tesaturi pana la
piese de mobilier (Eero Saarinen-scaune si fotolii din plastic rigid,
Sebastian Matta-scaune din spuma de plastic) aparate electronice si
electrocasnice. Increderea in materialele plastice creste pe masura ce
tehnologia se imbunatateste si acest material iese treptat din sfera
produselor efemere. Prejudecatile ce mai dainuiau se datoresc vechii
neincrederi sau puterii traditiei materialelor clasice.
Conservatorismul consumatorilor constituie o problema pentru designeri.
Creste constiinta ca o mare parte din obiectele efemere sunt de fapt social
necesare (pavilioane de expoz., articole pt camping, flotile de barci
pneumatice, tribune, instalatii publicitare) fie ca sunt recuperabile
(demontabile) sau nu.
Obsolescenta produsului decurge din inadecvare intre uzura materiala si
cea morala a produsului. Poate fi pusa in raport direct cu consumul,
psihologia, perceptia, sociologia, antropologia. Jean-Lin Viand in
1967:Efemerul este o notiune relativ din punct de vedere temporal, care
se masoara in functie de accelerarea progresului. Exist perioade de
cautare a formei si altele de adecvare a formei. Exista obiecte pt care
forma nu s-a transformat structural precum mobilierul lui Breuer, Mies sau
Aalto.
54
55
56
57
58
59
60
Informatica , domeniu stiintific a adus multe modificari pe plan sociocultural si a influentat omenirea in domeniile sale de activitate, inclusiv in
ceea ce priveste teoria, estetica si conceptia despre arta.
Calculatorul instrument de multiplicare si inmagazinare, a ajuns un
mijloc perfectionat de multiplicare si reproducere a oricarei lucrari de arta.
Radio-ul , pick-up , cd- player, video proiectorul transmiterea mesajului,
act de cultura fals prin faptul ca este multiplicat si denaturant fata de arta
originala.
Reprezentantii cei mai de seama : Max Bense, Hans Frank, Abraham Moles.
Moles : Arta si Ordinator , el obtinand in epoca cele mai spectaculoase
rezultate prin difuzarea operelor apartinand asa numitei arte
permutationale. Unele teorii sustineau ca ea s-a nascut din joc, jocul insa
are o gratuitate pura si nu presupune neaparat o constructie finita, in timp
ce opera are, o finalitate determinata si caracterul unui organism. Dupa un
examen a diverselor aplicatii ale calculatorului gasea aceleasi
rationamente avand structuri diferite:
- prim stadiu constituirea repertorului prin analiza sunetelor,
miscarilor, formelor vizuale, culorilor ,elementelor arhitecturale dupa
care s-a trecut la clasarea lor
- al doilea stadiu recombinarea lor in forme noi
S-a incercat sa se demonstreze ca masina poate produce obiecte de arta,
din pacate nu se tinea cont ca prin parcurgerea la infinit a unui aceluiasi
drum creator, obiectele create nu mai pot avea statutul de obiect de arta
unic.
Se facea o analiza cibernetica a atitudinilor creatoare:
1. Estetica critica a naturii: masina fiind folosita ca un instrument
asemanator organelor de simt umane.
2. Estetica critica: frumusetea unui obiect nu s-ar putea explora
totalmente prin relatii statice.
3. Estetica aplicata: masina spectator sau analizator artificial ar fi cea
care analizeaza lumea culturala, degajeaza modele analogice pe
care le produc operatorii in cazul simularii unor procedee de creatie.
Nu exista arta numai daca exista constiinta artei.
4. Creatia abstracta: masina amplificator de complexitate dezvolta o
idee de compozitie.
5. Arta permutationala: masina exploreaza systematic un camp al
posibilitatilor definite de un algoritm.
Autorul afirma ca artistul nu va fi inlocuit de masina, ci deplasat in functia
sa, iar in viitor artisti vor lucra intr-un centru de arta format dintr-un
complex de organisme centrale a caror memorie va servi pe rand ca
iconoteca, fonoteca, filmoteca, biblioteca.
Dupa Moles arta nu este eterna, ea trebuie sa fie mare pentru a rezista,
in epoca copiei universale si a mass mediei, la uzura, disolutie , lipsa de
61
62
-Picatura
Unitate de cazare minimala autosprijinita, de scurta durata pt 2 pesoane,
proiectata pentru bienala de la Nagoya din 1989.Are o lungime de 6 m si
63
64
Designul si viitorul
Prin specificul sau pluridisciplinal, anticipatia pe care o reprezinta orice
proiectare si impactul expresiei vizuale, designul ar fi si un fel de
seismograf al acestor stari si evolutii.
Privind retrospective, putem vedea cum primele realizari au fost inferioare
realizarilor manuale, cum intr-o etapa ulterioara s-a realizat o adaptare
ergonomica la uneltele traditionale din epoca si cum, mai tarziu, s-a ajuns
la elaborarea de softuri adecvate domeniilor particulare
65