Sunteți pe pagina 1din 6

1.indicati specificul cunoasterii sociologiei.

Specificul cunoasterii se refera la relatia dintre subiectul cunoascator si obiectul de cunoscut, cercetatorul fiind o realitate de acelasi
gen cu obiectul. In schimb acest lucru poate ingreuna, intervenind pericolul subiectivitatii negative al proiectarii propriei subiectivitati,
dar pe de o parte poate usura cunoasterea fenomenului social.
Dincolo de cauzalitatea eficienta (raportul cauza-efect), mai intervine in viata sociala cauzalitatea finala (raportul scop-mijloc).
Sociologia studiaza societatea actuala, reala, dar si evolutia ei istorica.
Faptul ca omul este, in acelasi timp, subiect si obiect in cunoasterea sociologica ridica problema obiectivitatii scestei cunoasteri. Daca
obiectivitatea in stiiintele naturii cere delimitarea absoluta, distantarea maxima a subiectului de obiect, in cunoasterea sociala
obiectivitatea are un anume specific, iar realizarea ei este un proces complex, depinzand de pregatirea cercetatorului, de pozitia sa
sociala, de gradul sau de responsabilitate, dar si de dezvoltarea realitatii sociale si a metodologiei de cercetare. Se propune astazi o
noua modalitate de raport al realitatii social-umane: transformarea cunoasterii despre oameni-obiecte in cunoastere a oamenilor
activi, creatori.
1.indicati functiile sociologice.
Functiile cunoasterii sociologice:
descriptiva:descrie si expune fenomenele si structurile sociale
explicativa: patrunde in esenta societatii
critica si aplicativa: examineaza critic viata sociala, propunand alternative si cai de dezvoltare
2. definiti urmatoarele categorii sociologice:rel primare, rel.secundare.
2.Ch.H.Codey a clasificat relatiile socilogice in :
- relatii primare-aceasta implica personalitatea integral a persoanei(trairi reciproce,relatii directe,sot-sotie,familie)
- relatii secundare-aspect social partial,relatii fragmentare,vizeaza raporturi concrete(ex:vinzator-cumparator.)
2.definiti urmatoarele categorii sociologice: statut social,si rol social:
2.statut social- exprima pozitia unei persoane sau a unui grup intr-un sistem social,fiind definit ca ansamblu de relatii egalitare si
ierarhice pe care individul le are cu alti membri din grupul din care face parte.
Sociologia distinge mai multe tipuri de statusuri:
-atribuit: statusul (sau pozitia) acordat de societate persoanelor care dispun de calitati exceptionale si de aptitudini speciale
remarcabile, elem. care determina unicitatea pozitiei acestor persoane in societate
-dobandit: pozitia castigata de o persoana prin invatare, efort personal si prin competitie cu toti cei care aspira la acelasi status (ex.
statusul de student, de director de institutie, de presedinte etc.)
Aceste statusuri fiinteaza intr-un numar stabilit de societate in raport cu oportunitatile sale.
-fundamental: un tip special de de status conturat in functie de varsta, sex, ocupatia indivizilor.
Statusul fundamental constituie una dintre caile de intrare a individului in alte statusuri si serveste drept reper pentru orientarea
individului in retele sociale ca: familia, scoala, comunitatea religioasa, locul de munca etc)
Rol social- desemneaz totalitatea ateptrilor care definesc comportamentul oamenilor, exprimate n drepturi i responsabiliti, ca
fiind proprii sau improprii pentru ocuparea unui status.
- Dac statusul desemneaz poziia ocupat de individ, rolul se refer la atribuiile impuse de status unei persoane, la aspectul
prescriptiv al conduitei sale.
- Rolurile pun n eviden toate sarcinile ce-i revin sau pe care i le asum un individ din poziia (statusul) social pe care o ocup.
- Rolul nu fiineaz autonom;
Cunoaterea statusurilor i rolurilor de ctre indivizi este condiia fundamental a integrrii lor sociale.
3.Analiza statistica si cea cauzala.
3. In demersul sociologic,relatia statistica permite explicarea faptelor.
Relatia statistica dobandeste valoare cognitiva daca este interpretata in termenii unei relatii cauzale.Este necesara introducerea a cat
mai multor variabile intermediare(variabile-test) spre a vedea daca legatura celor doua variabile x si y (dependenta si independenta)
este reala,aparenta sau insuficienta. Daca prin introducerea variabilelor-test in analiza relatiei dintre variabilele z si y, corelatia initiala
ramane statistic semnificativa si daca z este anterior lui y,atunci se poate afirma ca x este cauza producerii lui y.In exemplul de mai sus
se poate introduce ca variabila-test nivelul de calificare etc.
Dupa adunarea materialului de observatie se trece la prelucrarea lui.Aflarea cauzelor se face prin metode din logica,dintre care cea ma
iimportanta este metoda variatiilor concomitente , iar generalizarile se obtin prin metoda inductiva (trecere de la singular la particular si
general).
In concluzie,prin folosirea diverselor metode, tehnici si procedee devine posibila cunoasterea societatii,explicarea fenomenelor
sociale.Cum acestea sunt foarte complexe,fiind legate de multi factori(inclusiv vointa omului),previziunile in domeniul socialului sunt
probabile.

3.Ancheta de opinie.
Tehnicile utilizate in investigarea opiniilor oamenilor despre faptele sociale sunt interviul sociologic si chestionarul sociologic.
Interviul sociologic este o tehnica des utilizata in investigatiile sociologice, deosebindu-se de alte tipuri de interviu prin faptul ca
subiectii investigati participa voluntar la ancheta,iar intrebarile sunt adresate subiectului ca individ in calitatea sa de membru al
colectivitatii investigate.
Se disting 2 tipuri de interviu:
-interviul directiv(se realizeaza pe baza unei liste prestabilite de probleme cu inregistrarea sistematica a raspunsurilor;sunt riguros
stabilite in el ordinea,formularea si nr-ul intrebarilor) ;
- interviul nedirectiv(nestructurat si neformal;grupul de probleme nu este anterior stabilit,acesta putandu-se modifica pe parcurs).
Chestionarul sociologic reprezinta o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini grafice cu functie de stimuli,
in raport cu ipotezele cercetarii, care prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea
celui anchetat un comportament verbal ce urmeaza a fi inregistrat in scris.
Alcatuirea chestionarului se face dupa mai multe criterii:
-precizia cu care este formulata ipoteza,
-genul de ancheta-intensiva sau extensiva,
-gradul de instructie al subiectilor,
-particularitatile lor psihosociale, culturale,socioprofesionale, sau ale grupului studiat,
-gradul de interes manifestat de subiecti pentru problema studiata, pentru cercetarea la care iau parte etc.
Formularea intrebarilor reprezinta un moment important in elaborarea chestionarului.Trebuie cu grija alese cuvintele si alcatuite
frazele spre a evita surse de erori in studiul opiniilor-expresii neadecvate,neclare,incorecte logic sau gramatical.
Clasificarea chestionarelor se face dupa diverse criterii:
1-dupa continut-chestionare de date formale si chestionare de opinie;
2-dupa forma-chestionarul inchis, ce ofera o gama limitata de variante de raspunsuri anterior stabilite,chestionarul cu ntrebari
deschise, care permite a formula orice fel de raspunsuri in termeni proprii si chestionarul mixt,ce imbina cele doua tipuri
3-dupa modul de aplicare-chestionare administrative de catre operatorii de ancheta si cele autoadministrate, care pot fi
postale,publicate in ziare si reviste
Adesea ancheta de opinie se realizeaza prin sondaje de opinie, vizand opiniile unui esantion reprezentativ pentru o populatie;!!pentru a
se surprinde modificarile survenite in momentele evolutiei sale, se face uz de analize panel,care inseamna investigarea repetata a
aceluiasi esantion la intervale regulate de timp.
4. indicate teme si probleme ale cercetarii sociologice pentru urbanism.
Teme majore ale cercetarii sociale pentru urbanism:
-mobilitatea sociala si teritoriala a populatiei
-consumul de timp social functie de particularitatile cadrului construit si ale retelei de servicii;
-configuratia retelei de localitati construite in sisteme de localitati,gruparea unitatilor teritoriale cu profiluri socio-economice si culturale
asemanatoare
-participarea locala;
-structuri sociale si demografice,fenomene si procese demografice
-satisfactia comunitara etc.
toate acestea trebuind sa fie tratate static si dinamic,descriptiv si explicativ.
PROBLEME:
In fata sociologului se pun astazi o serie de probleme,cum ar fi:
-orasul ca aglomeratie si ca societate,
-discontinuitatea spatiala si segregatia sociala,
-marimea orasului si omogenitatea societatii urbane,
-rolul centrului ca focar al vietii sociale urbane
-functiile sociale ale cartierelor
-integrarea noilor cartiere si ansambluri in unitatea orasului ca intreg
-relatiile dintre partile orasului etc.
4.indicati aspecte ce alcatuiesc problematica sociologiei urbane.
4. Din problematica sociologiei urbane amintim:
-definirea urbanului prin desprinderea unor trasaturi-cheie ale spatiului,
-trasaturile vietii urbane-urbanismul ca mod de viata,
-aparitia si dezvoltarea oraselor,
-clasificarea acestora si a arealelor lor sociale(zone sociale),

-procesul de urbanizare cu specificul sau pe etape si zone geografice,


-problemele urbane si solutionarea lor,
-politica urbana,
-planificarea urbana,
-fenomene si procese urbane,
-educatia,familia,religia,institutii urbane,functia grupurilor primare in contextul orasului,
-modele sociale necesare pentru integrarea acestuia,
-conditiile pentru coeziune in societatea urban-industriala,
-sociologia locuirii si a mediului construit,
-participarea sociala in urban,
-ce anume determina formele de actiune si organizarea sociala in urban, care sunt implicatiile lor in coeziunea sociala,consecintele lor
asupra vietii sociale,
-tipuri de comportament urban,etc.
5.dezvoltari ADUSE DE Morris teoriei lui Wirth despre urbanismul ca mod de viata:
Morris apreciaza valabilitatea celor 12 propuneri ale lui Wirth, urmarindu-le in 3 contexte: a. oras preindustrial, b. societate urbanindustriala, c. context birocratic.
1.
a) Legaturi relativ slabe intre co-rezidenti
In orasul preindustrial coincid frecvent grupurile ocupationale, religioase, etnice, de rudenie; legaturile reciproce sunt foarte puternice la
nivelul elitei si destul de slabe intre membrii diverselor grupuri.
In orasul industrial legaturile sunt puternice doar intre persoanele intime si-n unele zone in care, mobilitatea geografica fiind scazuta, au
supravietuit grupurile ocupationale si de rudenie
b) Controlul social formal
- important in relatiile dintre diverse subgrupuri si dintre grupuri fizic separate
-mai important la nivelurile de jos ale birocratiei
-mai putin important pentru cei din partea de sus a birocratiei
c) Separarea fizica a subgrupurilor diferite mai clara in orasul preindustrial
- in orasul industrial separarea este mai mare, dar hotarele intre grupuri se schimba in urma invaziei si succesiunii
- complexitate asistemului de diferentiere si faptul ca sistemul de stratificare este incalcat indica mai degraba diverse sisteme de
statuturi ce se suprapun intr-o masura.
2.

a) Dificultatea de a-i cunoaste personal pe ceilalti cu cresterea marimii si suprafetei.


- in birocratii este important a-i cunoaste pe cei importanti cu care interactionezi regulat
-relatiile personale sunt stabilite de o persoana la fiecare nivel cu superiorii si subordonatii imediati, rezultand astfel un lant ce se
intinde in intreaga organizatie, putand da rezultate pozitive in sensul cunoasterii personale de catre toti a celorlalti
b) Sindromul relatiilor impersonale, segmentare, tranzitorii, superficiale
-sunt efecte ale marimii, densitatii si ale eterogenitatii!!!!
-impersonalitatea si segmentarea tind sa dispara acolo unde o persoana joaca un numar de roluri fata de alta, unde rolurile sunt jucate
-o lunga perioada si unde fiecare parte poate exercita sanctiuni semnificative asupra comportamentului celeilalte
c) Tratarea relatiilor in mod marginal
- poate viza exploatarea sau practica de a privi regulile ca fiind mai importante decat persoanele
- exploatarea mai dificil de exercitat in o relatie secundara, putan fi evitata si-n relatii primare
- regulile mai importante decat persoanele- penivelurile joase ale birocratiei, servind unei administratii impartiale.
3.
a) Diviziunea muncii cu relatii tratate in mod marginal
-semnificativa in orice societate (preindustriala/industriala), specializarea influentand, mai mult sau mai putin, eficienta
b) Dominarea organizatiilor mari (in afaceri, guvernare etc)
- specifica societatii urban-industriale
- organizatiile mici suoravietuiesc prin afaceri sau in producerea de bunuri si servicii foarte specializate/durabile, unde cumparaturile nu
sunt frecvente, comparatiile atente, consumatorii - ignorati
c) Codurile etice
- se dezvolta in grupurile formale ocupationale si in cele neoficiale
- rolul lor se reduce intr-o elaborata diviziune a muncii (se restrange aria intereselor comune impartasite de membrii grupului)
- poate sa nu existe nici un cod etic substantial aplicabil tuturor membrilor organizatiei sau orasului
4.
a) Diviziunea muncii creste odata cu piata
-unele bunuri /servicii au mai multe posiblitati de specializare decat altele, dar curba ce pune in relatie marimea pietei cu profitabilitatea
si cresterea diviziunii muncii mu este lina

b) Specializarea extrema si interdependenta sunt instabile.


- un grup mic necooperant poate aduce intr-un punct mort munca unei organizatii
- orasele particulare preindustriale sunt mai instabile, cu o slaba aparare contra distrugerii, fiind frecvent distruse in razboi sau dupa
voia regelui, reconstruite functie de avantajele zonei
- ca forme de organizare sociala, orasul si birocratia sunt foarte stabile; daca una din ele este distrusa, apar alte organizatii similare
5.a) Imposibilitatea de a grupa impreuna toti rezidentii
- in orasul preindustrial nu exista mass-media , comunicarea este neregulata
- in societatea urban-industriala comunicarile formale tind sa fie mediate de grupurile primare ce evalueaza si le reinterpreteaza in
multe situatii
b)c) Comunicarea indirecta prin mass-media; grupuri de interese speciale
-grupurile primare pot sa-si izoleze membrii, dar este greu de stabilit daca pot sa-i protejeze contra efectului pe termen lung al
expunerii continue la un singur punct de vedere, in special privind problema ... pentru membrii grupului
- grupurile de interes special pot fi eficiente cand au de infruntat oarecare opozitie
-marimea unui grup de interese influenteaza forta sa de comunicare
6.
Diferentierea si specializarea cresc odata cu densitatea
- un efect foarte plauzibil al marimii densitatii, cu putine dovezi insa pentru inevitabilitatea relatiei
-apar solutii alternative la schimbarile impuse de marimea densitatii-efortul de a spori dimensiunile pietei sau apropierea de modelul
unei institutii totale
7.a) Legaturi fizice puternice, dar sociale slabe
- mentinerea apropierii fizice si a legaturilor sociale slabe are loc cand interactiunea este in principal pormala si bazata pe simboluri
vizibile
-birocratia poate stresa proximitatea fizica sau slabi legaturile comune, dar este dificila o balanta care sa le includa pe amandoua
- in cazul multimilor, unde scopurile comune sunt putine si nu foarte precise, sunt mentionate ca prezente ambele aspecte
b) Simboluri usor perceptibile
- reprezinta o baza importanta pentru recunoasterea rolurilor acolo unde contactele sunt in principal superficiale
8.a) Competitia economica determina folosirea pamantului
-Morris considera aceasta relatie este mai complexa decat o indica Wirth, intrucat ea implica importante deciziei politice
- in orasele preindustriale (domina criteriile politice si religioase) multe cladiri sunt construite pentru statut si pentru scopuri economice,
dar altele au in vedere distractia!!(uuuu-huuuu), fara valoare economica
- competitia economica reprezinta forma in care-si gasesc expresia celelalte tipuri de competitie
b) Dezirabilitatea rezidentiala complexa
- mai simpla in orasele preindustriale, unde deserveste cu distanta fata de centru, unde locul central este dorit din mai multe puncte de
vedere, fiind crucial pentru solidaritatea elitei
- afluenta tinde sa se mute spre zone mai izolate, de preferinta cu acces la distractiile favorite
c) Segregatia pamantului de folosinta rezidentiala sau comerciala
- proprie doar societatii urban-industriale, fiind gandita uneori de planificatori si impusa rezidentilor din toate clasele
- in orasul preindustrial este rar intalnita- unde organizatiile mari sunt putine, majoritatea producatorilor traiesc la locul de munca, avand
o redusa viata de familie in afara acestor activitati si, deci, neavand nevoie de o cladire speciala in acest sens
9.a)Competitie si exploatare reciproca mai degraba decat cooperare in munca
- printre co-muncitori competitia si exploatarea actuala sunt mai reduse decat cooperarea si loialitatea
- relatiile dintre stapan si supus sunt determinate de elaborate coduri de obligatii, care nu previn exploatarea, dar o restrang in limite
conventionale, limitand resentimentele ce pot aparea
-exploatarea este clara acolo unde castigurile unei parti coincid cu pierderile combinate ale celorlalte parti
- competitia este tacit incurajata acolo unde promovarea depinde mai mult de merit decat de vechime in munca
-regulile oficiale/neoficiale presuoun cooperarea odata cu incurajarea competitiei
b) Ritmul inalt al vietii
-factor important-familiaritatea cu excitantii
- asupra oficialilor din varful ierarhiei presiunea muncii creste proportional cu marimea organizatiilor si cu complexitatea problemelor de
rezolvat
c) Rutinele ordonate si semnificative- esenta birocratiei
- rutina apare mai mult la nivelul claselor inalte decat a celor joase
- in orasele preindustriale, rutinele sezoniere tind sa fie mai ordonate ca cele zilnice (sarbatorile religioase sunt asociate unei zile, dar e
imprevizibil timpul cand negustorul isi deschide/inchide magazinul)
10. Distinctiile simple de clasa dispar atunci cand diviziunea muncii devine complexa

- in orasul preindustrial erau clare distinctiile complete intre elita-clase de jos-proscrisi, dar e posibil sa fi avut loc schimbari in fiecare
dintre acestea
-Sjeberg nu arata pana cand orasele preindustriale isi mentin strcutura simpla de clasa
- incercarea oficiala de a impune o singura structura de salarii poate parea artificiala si genereaza insatisfactii (UN SINGUR SISTEM
GENEREAZA DOAR MISCAREA PE VERTICALA, DAR COMPLEXITATEA permite o mai mare mobilitate)
11.a) Conflictul loialitatilor de grup
- in orasele preindustriale mobilitatea (dintr-o echipa in alta) este limitata, iar conflictele de loialitate mai putin frecvente
-expunerea la alte puncte de vedere si sofisticare-MA sunt mai reduse
-cum elita evita contactele cu alte clase, se presupune ca SOFISTICAREA vizeaza doar relatiile interpersonale
- conflictele de loialitate sunt mai evidente intre grupuri, intrucat ele sunt mai usor aranjate intr-o ierarhie
b) Mobilitate geografica si sociala
-mob. geografica pare mai mare in societatea industriala decat in zonele rurale, dar in parte ea poate fi o iluzie- depopularea ruralului
da impresia ca populatia orasului este mai mobila pentru ca are veniti recenti
c) Sofisticarea
- este mai probabila in societatea urban-industriala unde nici o scara de valori nu este general acceptata si unde grupurile au mai multe
ocazii si incurajari sa iasa in afara oricarei scari de valori
12.a) Influente nivelatoare a productiei de masa
- in orasul preindustrial productia de masa este redusa, schimbul fiind privit ca nerentabil
- in societatea urban-industriala productia de masa este semnificativa, influenta ei este vizibila, dar ea poate fi mai mult aparenta decat
reala
- productia de masa intr-o organizatie are efect monoton incat reduce toate meseriile la o stare de munca
-difentele intre masini si-n relatiile om-masina creeaza noi distinctii
b) Conexiuni pecuniare
- oamenii pot fi atrasi in orice munca bine platita, ca orice serviciu nu are nevoie de alta legitimare decat de convingerea ca oamenii vor
fi bine platiti
6.Care sunt procesele ecologice care determina azi dinamica structurarii spatiului urban.
6. dinamica structurilor din spatiul urban este determinata de o serie de factori:
invazia,
simbioza-supravietuiesc in aceeasi zona populatii nelegate prin grade de rudenie sau etnice ,
segregatia-separarea unor populatii in teritoriu fiecare cu trasaturi si activitati distincte,
succesiunea- populatia sau un tip de activitate inlocuiesc o alta populatie sau un alt tip de activitate
6.cum se structureaza complexul ecologic in viziunea ecologiei sociologice umane.
6. Abordarile moderne- A.Hawley,B. Borry, L. Schnore- prezinta comunitatea urbana ca un ecosistem cuprinzand interrelatia
dintre: 1. Populatia 2. Mediu 3. Tehnilogie 4. Organizare sociala formeaza complex ecologic . Mediul - pune problema adaptarii,
populatia este elemental vital, iar ecosistemul este mecanismul adaptativ, raspunsul populatiei la mentinerea relatiei functionale.
Dupa Hawley raportul de intrepatrundere dintre environment-populatie-sistem se manifesta ca adaptare si ca dezvoltare a
orasului.
7. spatiu urban si relatiile interfamiliare .
7.realtii : - intrafamiliare, - interfamiliare (rudenie, vecinatate)
Starea normala a familiei actuale: echilibrul dimamic intre dependent si interdependent.
Realatii interfamilare :
Relatii de rudenie: in mediu rural sunt mai intense,depent de gradul de compatibilitate dintre familii.
Obs: aceste trasaturi se manifesta in functie de distanta spatiala dintre rude. Are importanta : virsta, structura demografica
Rude in localitati diferite conteaza : structura demografica,perfectionarea profesionala.
Tendinta familiei: -nucleare
- Relatii cu rudele apropiate
- Relatii intense cu rudele
- Izolationalism
- Se orinteaza spre alte familii
Obs: 1. Tendinta spre nucleare nu insemna neaparat proslavirea relatiei de rudenie.
2. faptul ca relatiile de rudenie sunt mai intense in mediu rural nevoia de intrajutararede aiai sunt mai apropiat

8.Relatii de vecinatate .
Tipuri de vecinti n mediul urban
Terence Lee definete trei tipuri de vecintate urban:
a) vecintatea cunotinei sociale,
b) vecintatea omogen
c) vecintatea unitate.( Lee 1970 : 117)
a) Vecintatea cunotinei sociale
Graniele acestui tip de vecintate sunt trasate prin interaciune social i nelegerea acestui gen de comunitate.
Vecintatea acoper o arie fizic mic.
Se nchide, astfel, o zona n care familiile se cunosc ntre ele. Membrii familiei se pstreaz pentru viaa de familie, nu se
amestec foarte mult cu ceilali, ncercnd s evite conflictele.
Tipul acesta de vecintate este caracteristic zonelor cu mobilitate rezidenial ridicat sau zonelor caracterizate de o palet larg
de stiluri de via.
b) Vecintatea omogen
Acest model este caracterizat de omogenitatea precizata mai devreme. Aici este redus nivelul de interaciuni sociale.
Vecintatea omogen este legat de existena diferitelor grupuri etnice, rasiale i de clas social n ora.
c) Vecintatea unitate
Este tipul de vecintate care se zice ca ar fi susinut cel mai mult ce proiectanii concepiei vecinataii. Acest tip este mai
larg dect celelalte in:
1.aspectele fizice- acoper o zona mai larg i conine un nivel echilibrat al serviciilor: magazine, coli, biserici, cluburi, etc..
2.sociale- prietenii sunt mprtiai pe o arie larg, zona contnd pe multe cunotine, spaiile dintre acestea fiind acoperite de o
reea de relaii de cunoatere mutual.