Bac Psihologie PDF

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2020

Proba E. d)
Psihologie
Test 1
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile
de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Este o însuşire a senzaţiilor:
a. integralitatea
b. tonalitatea afectivă
c. distributivitatea
d. structuralitatea
2. Imaginea perceptivă a cărţii aflate în faţa ta, este:
a. o imagine secundară
b. rezultatul imaginației
c. o imagine primară
d. un simbol figurativ
3. Procesul psihic care constituie un punct de plecare şi suport intuitiv pentru desfăşurarea
raţionamentelor este:
a. atenţia
b. senzația
c. voinţa
d. reprezentarea
4. Una dintre funcţiile motivaţiei este:
a. funcţia expresivă
b. funcţia persuasivă
c. funcţia de orientare a acţiunii
d. funcţia de cunoaştere
5. Mersul săltăreţ, sprinţar, cu care se îndreaptă Mircea spre casă, bucuros pentru că a
câştigat trofeul campionatului şcolar de şah al liceului, evidenţiază o proprietate a
proceselor afective. Aceasta este:
a. expresivitatea
b. polaritatea
c. mobilitatea
d. intensitatea
6. Clasificarea atenţiei în atenţie involuntară, voluntară şi postvoluntară are drept criteriu:

a. gradul de generalitate
b. prezenţa sau absenţa înţelegerii
c. prezenţa sau absenţa voinței
d. direcţia principală de orientare a atenţiei
7. Face parte din categoria proceselor psihice reglatorii:

a. voinţa
b. imaginaţia
c. memoria
d. percepţia
Probă scrisă la psihologie Test 1

Pagina 1 din 3
8. Un rol important în procesul creativ revine:

a. procedeelor algoritmice
b. gândirii convergente
c. rigidității memoriei
d. procedeelor euristice
9. Structura motivaţională de maximă generalitate, ce cuprinde ansamblul ideilor şi teoriilor

despre om, natură şi societate, este:
a. motivul
b. concepţia despre lume şi viaţă
c. interesul
d. convingerea
10. Sentimentul îndoielii face parte din categoria sentimentelor:

a. etice
b. estetice
c. intelectuale
d. morale
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A.
În coloana din stânga sunt enumerate caracteristici ale memoriei, iar în coloana din dreapta
sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile
corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana din
dreapta.
a. Caracterul selectiv 1. Este dat de modificările aduse atât subiectului care

memorează, cât şi materialului de memorat.
b. Caracterul relativ fidel 2. Se referă la faptul că fixarea şi reactualizarea
informaţiilor se realizează în concordanţă cu
c. Caracterul situaţional particularităţile de timp şi spaţiu ale situaţiei.
3. Este dat de înţelegerea informaţiilor memorate, păstrate
d. Caracterul inteligibil şi reactualizate şi de organizarea acestora după criterii
de semnificaţie.
4. Presupune realizarea întipăririi şi reactualizării
informaţiilor în funcţie de vârsta, gradul de cultură,
preocupările, interesele celui care memorează.
5. Se referă la faptul că fixarea şi reactualizarea
informaţiilor se realizează cu aproximaţie, deoarece
intervin: caracterul activ al memoriei, trăsăturile de
personalitate ale individului, uitarea.
12 puncte
B.
Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Afectarea accidentală a mecanismului complex al limbajului atrage tulburări în sfera gândirii iar
dereglările gândirii se manifestă şi prin dificultăţi ale comunicării. Aşadar, gândirea se formează şi
se dezvoltă prin intermediul limbajului, în absenţa căruia rămâne la un stadiu primitiv.
Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați două procese/fenomene psihice la care face referire, în mod explicit, textul.
4 puncte
2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice menționate la punctul 1.
6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre operațiile gândirii. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, importanţa limbajului intern. 4 puncte

Pagina 2 din 3
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, următorul text:
Bonaparte a terminat Școala superioară de la Paris clasificat al 42-lea din 58, iar
caracterizarea sa ni-l prezintă ca: „rezervat și studios, preferă studiul oricăror distracții, foarte
aplicat la științele abstracte și foarte puțin curios în privința celorlalte, cunoaște temeinic
matematicile și geografia, tăcut, distant, iubind singurătatea, capricios, înclinat spre egoism,
vorbește puțin, energic în răspunsuri, prompt și sever în manifestări, un mare amor propriu,
ambițios și aspiră la totul”. (…) Chaptal, unul dintre memorialiștii vremii, îl prezintă pe Bonaparte ca
având o complexitate fizică și morală care nu se aseamănă cu a nici unui alt personaj istoric. Era
mic de statură, fizionomia expresivă, corpul sănătos, curajul extrem, spiritul și corpul inepuizabile
la oboseală. Din cele mai grele campanii se întorcea mai gras. În viața de toate zilele nu respecta
nicio regulă, el n-avea ore regulate nici pentru masă, nici pentru somn. Uneori, abia culcat, se
scula și lucra toată noaptea. Sobru, el nu avea preferințe culinare și rareori masa lui dura mai mult
de 10-12 minute. Bonaparte obosea miniștrii printr-o corespondență activă și zilnică. El uza fără
milă oamenii aflați în serviciul său și foarte rar era mulțumit de serviciul lor.” (…)
După mărturiile lui Roederer, „Bonaparte era totdeauna concis, franc, câteodată brutal, însă
totdeauna interesant”. (…)
În timpul audiențelor nu suferea ca interlocutorul să se apropie de el, nu dădea niciodată
mâna, nu mulțumea pentru serviciile făcute, își exprima mulțumirea și aprobarea prin tăcere.
Întrebările lui erau clare, precise, tehnice. „Pentru ce?” era întrebarea care revenea mereu. Nu-i
plăcea să audă cuvântul imposibil, se încrunta când i se răspundea cu „poate”, „dacă”, „probabil”.
(…) Memoria lui înmagazinează enorm, reține amănuntul și creierul lui prelucrează. El este un
calculator exact, care nu acționează decât pe date sigure. Ascendentul lui asupra celorlalți este
strivitor.
(Gheorghe Eminescu - Napoleon Bonaparte, Vol.1)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Napoleon Bonaparte.
Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. 6 puncte
B. Considerați că Napoleon Bonaparte era o persoană exigentă? Precizați, prin apel la text, un
motiv prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte
C. Textul îl prezintă pe Bonaparte ca având o complexitate fizică și morală care nu se aseamănă
cu a nici unui alt personaj istoric. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin
acest fapt. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Napoleon Bonaparte, conform
teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale
caracterului acestuia. 10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia inteligenţa este o
aptitudine specială. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 2


1. Calitatea senzațiilor care exprimă dependența fiecărei senzații de acțiunea unei anumite
categorii de stimuli și de existența unui aparat specializat de realizare este reprezentată de:
a. tonalitatea afectivă
b. durată
c. intensitate
d. modalitate
2. Percepţia, ca proces de cunoaştere, se finalizează printr-o imagine ale cărei calităţi sunt
diminuate dacă obiectul:
a. este doar contemplat
b. se află în centrul sferei de interes a subiectului
c. este manevrat în timpul activității
d. este implicat direct în activitate
3. Trecerea de la procesele psihice cognitive senzoriale la cele cognitive superioare este

realizată de:
a. gândire
b. memorie
c. reprezentare
d. imaginaţie
4. Un adolescent care afirmă că are nevoie de un computer performant, își exprimă o

trebuință:
a. a cărei nesatisfacere îi periclitează în mod cert integritatea fizică
b. secundară (dobândită)
c. primară (înnăscută)
d. imposibil de satisfăcut
5. Trăirile afective foarte intense, stabile, de lungă durată, care antrenează întreaga
personalitate a individului sunt:
a. afectele
b. pasiunile
c. dispozițiile afective
d. emoțiile
6. Forma atenţiei neintenționată, spontană, declanșată de stimuli externi sau interni, este
reprezentată de atenţia:
a. voluntară
b. pozitivă
c. involuntară
d. postvoluntară

Pagina 1 din 4
7. Caracteristic uitării este faptul că:

a. este generată exclusiv de nevoia eliminării informaţiilor eronate
b. este prin excelenţă un fenomen negativ, eliminând informaţii necesare
c. are atât un caracter pozitiv, cât şi un caracter negativ
d. este un fenomen care atestă un dezechilibru psihic
8. Expresivitatea comunicării se realizează:

a. atât în limbajul oral, cât şi în cel scris
b. doar în limbajul poetic
c. în cadrul limbajului oral, dar numai în dialog şi colocviu
d. doar în cadrul limbajului oral, în toate formele sale
9. Forma imaginaţiei care constă în capacitatea noastră de a ne reprezenta diferite locuri,

fenomene, întâmplări, exclusiv pe baza unor relatări verbale este:
a. reveria
b. imaginaţia involuntară
c. visul de perspectivă
d. imaginaţia reproductivă
10. Ca factor al personalităţii, ereditatea determină în mod hotărâtor:

a. deprinderile
b. caracterul
c. temperamentul
d. atitudinile

A
În coloana din stânga sunt enumerate operații ale gândirii, iar în coloana din dreapta sunt
numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte
dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Analiza 1. Este o operație de extragere a unor însușiri esențiale,

comune pentru o întreagă clasă de obiecte.
b. Sinteza 2. Constă în reconstituirea în minte a unui obiect din
elementele sale, date izolat.
c. Abstractizarea 3. Este o formă a memorării.
4. Constă în extinderea însuşirilor unui obiect asupra unei
d. Generalizarea categorii de obiecte.
5. Constă în descompunerea în minte a unui obiect în
elementele sale componente și aprecierea semnificației
fiecărui element în cadrul întregului.
12 puncte
B.
Memoria nu doar ne pune la dispoziție ceea ce am învățat, dar ne oferă și materialul

necesar pentru a realiza restructurări, transformări, în acest fel ea stând la baza funcționării
imaginației noastre.

1. Menționați două procese psihice la care face referire, în mod explicit, textul. 4 puncte
2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele psihice menționate la punctul 1. 6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați caracterul selectiv al memoriei. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, utilitatea imaginației creatoare. 4 puncte

Pagina 2 din 4

Pagina 3 din 4

„(…) Conversaţiile lui Carol I se reduceau aproape exclusiv la probleme militare şi politice.
Prefera să stea singur, să se plimbe prin pădurile din jurul castelului Peleş, care constituia mândria
vieţii lui. (…) Carol I era un om distant, rece, mândru, protocolar, fiind preocupat în permanenţă să
asigure prestigiul şi măreţia dinastiei sale. Nu a avut prieteni, nici favoriţi, nici amante. (…) Era
meticulos şi exact, în tot ce făcea, căutând să impună colaboratorilor săi acelaşi stil. Punctualitatea
lui era proverbială, ca şi cadoul pe care-l făcea multor români: ceasul.
(…) Era mic de statură, dar umbla ţanţos, mereu cu fruntea sus, avea un mers viu de
militar. De aceea părea înalt şi dominator. Vorbea tare, de parcă întotdeauna dădea ordine. (…)
Viaţa de familie a lui Carol a fost lineară, calculată, fără evenimente imprevizibile.
(…) Carol I avea plăcerea de a domina, era avid de putere, pe care nu accepta să o
împartă cu altcineva. A interzis soţiei sale să se amestece în politică şi nici măcar pe moştenitorul
tronului nu-l informa despre problemele la ordinea zilei şi deciziile pe care urma să le ia.
(…) Carol I era adeptul „monarhiei active” şi nu s-a mulţumit să gireze prin semnătura sa
deciziile guvernelor şi ale miniştrilor, ci a manifestat spirit de iniţiativă, a venit cu propuneri şi soluţii
pentru realizarea cărora a stăruit cu o perseverenţă deosebită. A reuşit să învingă numeroase
piedici şi împotriviri, dar nu s-a descurajat, a ştiut să folosească o gamă largă de metode şi
mijloace pentru a-şi atinge scopul.
(…) A reuşit să se impună în faţa miniştrilor precum un comandant oştirii sale. I.G. Duca
relata cum a decurs ceremonia de investire a guvernului liberal, în ianuarie 1914. Regele a apărut
îmbrăcat în uniforma militară, iar fiecare ministru a rostit formula jurământului, după care semnau
şi se aşezau aliniaţi, în ordinea vechimii.”
(Ioan Scurtu, Portrete în paralel: Carol I – Ferdinand, Revista Historia, Anul VII, Nr. 66, iunie 2007)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al regelui Carol I. Precizați, din
text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. 6 puncte
B. Considerați că regele Carol I era o persoană puternică? Precizați, prin apel la text, un motiv
prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte
C. Textul precizează faptul că regele Carol I era o persoană perseverentă. Menționați două
motive care susţin acest fapt. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul regelui Carol I, conform teoriei lui
G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului
acestuia. 10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia orice trăsătură de
personalitate reprezintă o aptitudine. 4 puncte

Pagina 4 din 4

Proba E. d)
Psihologie
Test 3

1. Imaginea senzorială este:
a. simplă şi primară
b. complexă şi schematică
c. simplă şi secundară
d. secundară şi schematică
2. Imaginea perceptivă a unui ghiocel este:
a. secundară
b. generală (a unei clase de obiecte)
c. bogată în conținut
d. detașată de context
3. Reprezentarea se aseamănă cu percepția prin:
a. conținutul informațional
b. caracterul schematic
c. caracterul abstract
d. caracterul panoramic
4. Trebuințele sunt forme de manifestare ale:
a. motivației
b. memoriei
c. voinței
d. atenției
5. Ștefan a plecat de foarte mulți ani în străinătate, dar continuă să-și iubească țara natală,
pentru că trăirile afective:
a. dispun de mobilitate
b. se exteriorizează
c. sunt specific umane
d. persistă chiar și în lipsa stimulului care le-a generat
6. În primele zile de școală, Cristian depunea un efort considerabil pentru a se concentra la
orele de curs, dar după un timp a reușit să facă acest lucru cu ușurință, pentru că și-a format
atenția:
a. involuntară
b. afectivă
c. postvoluntară
d. expectativă
7. În urma unui rezultat slab la un meci de tenis, urmat de o accidentare care l-a ținut departe
de teren timp de două luni, Gabriel a renunțat să mai practice acest sport, deși antrenorul
său era de părere că acesta era talentat și ar fi trebuit să continue. Calitatea voinței care, în
exemplul de mai sus, îi lipsește lui Gabriel este:
a. promptitudinea
b. perseverența
c. independența
d. calmul

Pagina 1 din 3
8. Interesul unei persoane față de un anumit domeniu de activitate:

a. constituie în mod cert un factor ce împiedică manifestarea creativității acelei persoane
b. stimulează, în mod normal, creativitatea acelei persoane
c. nu are nicio legătură cu creativitatea acelei persoane
d. stimulează creativitatea acelei persoane, doar dacă este susținut de o gândire de tip
convergent
9. Forma motivației la care se apelează atunci când un angajat este atenționat că va fi
sancționat cu diminuarea salariului, dacă va întârzia la programul de lucru, este:
a. pozitivă
b. intrinsecă
c. negativă
d. afectivă
10. Bucuria pasageră resimțită de un trecător la vederea unui grup de copii care se joacă într-o
curte este un exemplu de:
a. sentiment
b. emoție
c. dispoziție afectivă
d. pasiune

A.
În coloana din stânga sunt enumerate procedee ale imaginației, iar în coloana din dreapta
sunt numerotate enunțuri adevărate referitoare la acestea. Scrieți pe foaia de examen asocierile
dreapta.
a. Aglutinarea 1. A fost folosită, de exemplu, în crearea unor personaje
precum Setilă, Flămânzilă sau Uriașul.
b. Amplificarea 2. Constă în înlocuirea, într-o structură existentă, a unui
element sau a unei funcții, cu ceva nou.
c. Multiplicarea 3. A stat la baza unor creații artistice, precum Coloana
infinitului și Masa tăcerii.
d. Substituirea 4. Constă într-o nouă organizare a unor părți ușor de
identificat și care au aparținut unor lucruri, ființe,
fenomene diferite.
5. Este o transpunere imaginară în plan perceptiv,
intelectiv sau afectiv în altceva, acest altceva putând fi o
altă persoană, un obiect, un fenomen etc.
12 puncte
B.
Interacțiunea permanentă dintre memorie și gândire, dintre acestea și celelalte mecanisme
psihice determină complexitatea personalității umane și modul specific de raportare a acesteia la
sine și la realitate.
2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele psihice menționate la punctul 1.
6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre strategiile gândirii. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, superioritatea memorării logice în raport cu cea
mecanică. 4 puncte

Pagina 2 din 3

Mircea Eliade este cea mai puternică, mai tenace şi mai captivantă energie
autoconstructivă din cultura română. Sigur, multe au fost personalităţile care au avut din copilărie
conştiinţa propriei valori şi viziunea împlinirii lor sociale, profesionale, politice etc. însă nimeni nu s-
a mai forjat şi cizelat cu atâta luciditate şi insistenţă, cu atâta siguranţă şi sistemă. […]
La un capăt de biografie, elevul de 15 ani care umple sute de pagini cu întâmplări şi
cazuistică adolescentină, conştient că demiurgul din el este dator să însufleţească literar lumea…
La celălalt capăt, savantul respectat, despre care, scria Noica în ,,Vremea” din 5 decembrie 1929:
„e un om care a trăit, care trăieşte, care loveşte ideile, pentru a suferi de replica lor brutală, care se
agasează spiritual, zdruncinându-şi şi menţinându-şi totuşi un echilibru, prăbuşindu-se şi crescând.
Niciodată un cuget de aici n-a simţit mai aproape minunea experienţei plurale şi indisciplinate. I-a
plăcut să se joace ideal, să se distrugă prin chin, să încerce şi să se aventureze.” […] A fost liantul
unei generaţii şi nu doar simbolul ei.” […]
În sfârşit, între omul absolut şi omul „fără destin" există o întreagă ierarhie de polarităţi. Ei
bine, pentru toate, cheia o constituie ,,Romanul adolescentului miop”. Aici se află în starea cea mai
pură şi mai limpede exprimată suma de contrarii-în-armonie care compun personalitatea lui Eliade:
„Mă simţeam superior tuturor colegilor mei, măcar pentru enormul efort pe care-l cheltuiam pentru
a-mi lărgi şi adânci cultura [...] Dar eram mai mult decât atât.
Mă aflam în plină criză de pubertate, mă descopeream în fiecare dimineaţă mai urât, mai
stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid şi de
neatrăgător, în comparaţie cu unii din prietenii mei. Criza aceasta a mers agravându-se până la
sfârşitul liceului. Probabil că datorită ei n-am mai ajuns să termin romanul. La un moment dat, am
simţit că nu mai pot scrie decât la persoana I, că orice fel de literatură, în afară de cea direct sau
indirect autobiografică, n-avea niciun sens. Aşa am început ,,Romanul adolescentului miop”.
…Şi tot de acolo: „începuseră crizele de melancolie [...] Mult timp, condiţia singurătăţii mele
mă apărase ca o platoşă lăuntrică împotriva tuturor eşecurilor şi umilinţelor. Şi, dintr-o dată,
singurătatea care mi se părea predestinată mă apăra ca o lespede de mormânt. Aş fi încercat
orice ca s-o sparg..."
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop
Prefaţă, Dan C. Mihăilescu)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Eliade. Precizați, din text,
două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. 6 puncte
B. Considerați că Eliade era o persoană puternică? Precizați, prin apel la text, un motiv prin care
să susțineți răspunsul dat. 4 puncte
C. Textul precizează că personalitatea lui Eliade era o sumă de contrarii în armonie. Menționați
două motive care susţin acest fapt. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ jumătate de pagină, caracterul lui Mircea Eliade, conform teoriei lui
acestuia. 10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia trăsăturile
temperamentale pot fi considerate bune sau rele, de dorit sau indezirabile. 4 puncte

Pagina 3 din 3
Proba E. d)
Psihologie
Test 4

1. Setea este un exemplu de senzație:
a. exteroceptivă
b. interoceptivă
c. proprioceptivă
d. secundară
2. Atunci când George afirmă despre colegul său Radu că a fost în mod cert prezent la ora de
biologie, fiindcă ”l-a văzut cu ochii săi”, este evidențiată însușirea percepției de a fi o
imagine:
a. contextuală
b. subiectivă
c. primară
d. bogată în conținut
3. Ieri am văzut un pui de urs la o grădină zoologică, iar azi pot să-mi reprezint acel pui de urs
mergând prin pădurea de la marginea satului, deoarece reprezentarea acestuia:
a. este panoramică
b. poate fi desprinsă de contextul spațio-temporal în care a avut loc percepția
c. se formează în prezența acțiunii obiectului asupra analizatorilor
d. simbolizează însușiri concrete, intuitive de formă, mărime, culoare
4. Foamea este o trebuință:
a. primară (înnăscută)
c. spirituală
d. de autorealizare
5. Andrei își dă seama că Ioana este veselă, deoarece trăirile afective dispun de:
a. polaritate
b. capacitatea de se păstra chiar și în absența stimulului care le-a generat
c. proprietatea de a se converti unele în altele
d. capacitatea de a se exterioriza
6. Maria povestea că, atunci când a fost cu bunicii la circ, i-au atras atenția în mod deosebit
hainele viu colorate ale clovnilor. Forma atenției prezentă în exemplul de mai sus este cea:
a. postvoluntară
b. internă
c. involuntară
d. voluntară
7. Călin își schimbă foarte des deciziile, în funcție de opiniile celor din jur, iar în caz de eșec îi
acuză pe aceștia, ceea ce arată că îi lipsește calitatea voinței numită:
a. independență
b. perseverență
c. putere
d. calm

Pagina 1 din 3
8. Nivelul creativității ce se manifestă în comportamentul spontan, care nu este orientat spre
obținerea unor produse valoroase (de exemplu, simple desene ale copiilor mici), se numește
creativitate:
a. emergentă
b. inventivă
c. productivă
d. expresivă
9. Pentru a nu pierde bursa de merit, Bogdan se străduiește să obțină note bune și la

disciplinele de care nu este atras, dând dovadă, în acest caz, de o motivație:
a. involuntară
b. afectivă
c. extrinsecă
d. intrinsecă
10. Gelozia este un exemplu de:

a. dispoziție afectivă pozitivă
b. pasiune nobilă
c. dispoziție afectivă negativă
d. pasiune oarbă

A.
În coloana din stânga sunt enumerate forme ale memorării, iar în coloana din dreapta sunt
a. Memorarea mecanică 1. Se caracterizează prin aceea că înregistrarea, păstrarea

şi reactualizarea informaţiilor se realizeaza fără ca noi
b. Memorarea logică să intenţionăm şi să ne propunem în mod special acest
lucru.
c. Memorarea intenționată 2. Implică simpla repetare a materialului, memorăm doar
formele verbale fără a înțelege conținutul logic.
d. Memorarea 3. Este subordonată intenţiei, scopului şi controlului
neintenționată deliberat, desfaşurându-se, în toate fazele, sub egida lui
„trebuie".
4. Este bazată pe înţelegerea sensurilor şi a semnificaţiilor
materialului de memorat; absolut necesară în procesul
învăţării cognitive.
5. Se referă la corectitudinea şi precizia cu care informaţiile
sunt redate, corespondenţa calitativă dintre materialul
memorat şi materialul reprodus.
12 puncte
B.
Imaginația implică mecanismele verbale în toate formele ei de manifestare. Cuvântul, ca

instrument al activității mintale, permite evocarea selectivă a ideilor și reprezentărilor, vehicularea
și punerea lor în cele mai variate relații.

4 puncte
2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele menționate la puntul 1.
6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre formele imaginației. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, utilitatea comunicării nonverbale. 4 puncte

Pagina 2 din 3

Încă de la prima vedere îţi făcea, fără îndoială, impresia unui om de seamă, a unui om rar şi
neobişnuit de talentat; avea un chip spiritualizat, iar mişcările deosebit de delicate şi de vioaie ale
chipului său oglindeau o viaţă sufletească interesantă extrem de furtunoasă, plină de o uimitoare
delicateţe şi sensibilitate.
Când stăteai de vorbă cu el, iar el – lucru rar de altfel – depăşea limitele convenţionalului,
rostind de acolo, din depărtarea unde se afla, cuvinte personale, proprii, atunci eram nevoit să
recunosc că era net superior celor de teapa noastră, căci gândise mai mult la viaţa lui decât ceilalţi
oameni, posedând în domeniul spiritual acea precizie vecină cu răceala, acea siguranţă a gândirii
şi acele cunoştinţe pe care nu le posedă decât oamenii cu adevărat pătrunşi de spirit, lipsiţi de
orice ambiţii, de orice năzuinţă de a străluci sau de a convinge neapărat pe ceilalţi sau de a avea
dreptate întotdeauna (…) Am toate motivele să presupun că nişte părinţi şi învăţători iubitori, dar
severi şi foarte pioşi, l-au educat într-un spirit care pune la baza educaţiei ,,înfrângerea voinţei”.
Numai că acestui elev nu reuşiseră nici să-i nimicească personalitatea, nici să-i înfrângă voinţa,
căci el era mult prea puternic şi dur, mult prea mândru şi plin de spirit (…)
Mi-am dat seama de îndată că era un om al gândurilor şi cărţilor, neiniţiat într-o meserie
practică. Rămânea culcat în pat până târziu, deseori se scula aproape de prânz, făcând apoi în
halat cei câţiva paşi din dormitor până în camera de zi (…) Atât în felul său de a dormi, cât şi de a
trăi, de a mânca şi de a bea, străinul se dovedi a fi la fel de dezordonat şi de capricios (…)
Trăia foarte liniştit şi retras…omul acesta nu era câtuşi de puţin sociabil, ba chiar era un ursuz
cum nu-mi mai fusese dat să văd până atunci.
(Hermann Hesse – Lupul de stepă)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al personajului prezentat în text.
B. Considerați că personajul prezentat în text avea o voinţă slabă? Precizați, prin apel la text, un
C. Textul precizează faptul că personajul prezentat era net superior celor de teapa noastră.
Menționați două motive care susţin acest fapt. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul personajului prezentat în text,
conform teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia aptitudinile reprezintă
latura dinamico-energetică a personalităţii. 4 puncte

Pagina 3 din 3
Proba E. d)
Psihologie
Test 5

1. Senzațiile sunt procese psihice:
a. superioare
b. reglatorii
c. elementare
d. volitive
2. Selectați afirmația falsă:

a. percepția nu este posibilă fără capacități senzoriale
b. percepția este o imagine bogată în conținut
c. percepția este o imagine primară
d. percepția rezultă din simpla însumare a senzațiilor
3. Reprezentările, ca și percepțiile, simbolizează însușiri concrete intuitive de formă, mărime,

culoare. Din acest punct de vedere sunt considerate ca fiind:
a. figurative
b. panoramice
c. generalizări
d. abstractizări
4. Ansamblul stărilor de necesitate ale organismului care orientează și dirijează

comportamentul pe direcția satisfacerii lor formează:
a. afectivitatea
b. atenția
c. motivația
d. voința
5. Zâmbetul este o expresie emoțională specific umană ce pune în evidență o proprietate a

proceselor afective. Aceasta se numește:
a. expresivitate emoțională
b. persistență
c. conversie
d. mobilitate
6. Andrei își spune în gând: „Trebuie să fiu mai atent, o să înțeleg mai bine”. Această
mobilizare internă este specifică atenției:
a. involuntare
b. postvoluntare
c. voluntare
d. persuasive

Pagina 1 din 3
7. NU este o caracteristică a activității voluntare:

a. inexistența unui plan mintal
b. orientarea spre atingerea unor scopuri conștient stabilite
c. învingerea obstacolelor aflate în calea atingerii unui scop
d. susținerea de motivații specifice și energizarea afectivă
8. Printre vectorii pozitivi (creativi) se regăsesc:

a. lipsa unor interese adecvate, conformism intelectual, încăpățânarea
b. receptivitate la nou, nivel scăzut de aspirații, spirit de inițiativă
c. curiozitatea, nivel ridicat de aspirații, motivația extrinsecă
d. motivația intrinsecă, interesele puternice, încrederea în forțele proprii
9. Rezultatele școlare ale Anei sunt bazate pe nevoia de a ști, de a cunoaște, pe curiozitatea
pentru nou, complex, schimbare. Forma motivației care stă la baza acțiunilor sale este:
a. afectivă
b. cognitivă
c. lingvistică
d. volitivă
10. Sentimentele ce reflectă atitudinea față de bine sau rău, față de conduitele personale sau ale
semenilor sunt:
a. estetice
b. morale
c. intelectuale
d. pasiuni

A.
În coloana din stânga sunt enumerate calități ale memoriei, iar în coloana din dreapta sunt
a. Volumul memoriei 1. Indică realizarea rapidă, promptă a recunoașterii și

reproducerii, imediat după stimulare.
b. Fidelitatea reactualizării 2. Exprimă faptul că informațiile memorate sunt conservate
corect, într-o formă acceptabilă, pentru o perioadă
c. Rapiditatea întipăririi îndelungată.
3. Arată că engramarea se realizează repede, cu economie de
d. Trăinicia păstrării timp și număr redus de repetiții.
4. Se referă la cantitatea de informații pe care o putem reține,
păstra și reactualiza.
5. Indică gradul de precizie, de corectitudine și acuratețe a
recunoașterii și reproducerii.
12 puncte

Pagina 2 din 3
B.
Limbajul, în toate formele sale, este un indicator cert al capacității intelectuale; bogăția
vocabularului, corectitudinea gramaticală, cursivitatea logică, sunt indicatori ai flexibilității şi fluenței
gândirii.

4 puncte
6 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, ideea conform căreia limbajul intern este instrumentul
de lucru al gândirii. 4 puncte

Întâmplarea, nici vorbă, sau o anumită ursită făceau din Descartes un izolat în propria sa
familie. Prilejurile nu i-ar fi lipsit să se apropie de ceilalți și să se împotrivească întâmplării, care
atât de des îl desprindea de lângă ei. Dar el nu s-a împotrivit întâmplării și a făcut din ea o normă
de viață. Nu era mai firească și nu avea să fie mai puternică viața sa trăită așa, de unul singur? –
O întâmplare, iarăși, îl făcea să fie bolnăvicios, să sufere acea hipertrofiere a subiectivității, care e
atât de firească naturilor plăpânde. Un simplu sâmbure este subiectivitatea la început, dar care
rodește înmiit, ca și cum ființa care s-ar pleca spre sine tot mai mult ar găsi hrana ce-i lipsește. Iar
Descartes nu se sfiește să ducă mai departe nici acest început pe care-l întâlnește în ființa sa.
Dacă e vorba să fie egoist, atunci el știe cum trebuie să o facă, mai bine de cum o face natura
oarbă. El va fi sincer în interesul pentru sine, va răscoli adânc, fără teamă, fără falsă pudoare, iar
acolo, în ființa sa atât de neînsemnată în aparență, la fel de neînsemnată la începutul vieții ca alte
ființe, va descoperi straturile adevărului așteptând să fie iarăși date luminii.
Dar isprava unde voința sa a reușit cel mai bine a fost în prelungirea îndrăzneață a
independenței sale de spirit. Descartes – chiar și asta e în felul ei o întâmplare – e nemulțumit încă
din școală de cele ce învață, este nemulțumit, mai târziu de cele ce află și nu întâlnește, o dată,
măcar, un cuget sub autoritatea căruia să-i placă a sta. Nu întâlnește, dar nici nu caută prea mult.
Atunci când, tânăr încă, s-a trezit fără nicio tutelă, el nu și-a mai pierdut timpul să caute una; nu s-a
sfiit să refuze de a mai căuta vreuna și nu s-a dat îndărăt de la trufia de a crede că lumea sa poate
începe doar de la el. Din întâmplarea aceasta cere-l făcea să se trezească singur, el a știut și a
voit să tragă o învățătură: aceea de a nu se refuza singurătății și de a căuta în ea atâta înțeles,
până ce orice înțeles de afară să i se pară zadarnic. Și de aici avea să se nască tot ce era mai de
preț pentru el: experiența sa de mare singurătate.
(Constantin Noica, Viața și filosofia lui René Descartes)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui René Descartes. Precizați,
din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. 6 puncte
B. Considerați că René Descartes era o persoană altruistă? Precizați, prin apel la text, un motiv
C. Textul precizează, cu privire la René Descartes, faptul că acesta nu s-a dat îndărăt de la trufia
de a crede că lumea sa poate începe doar de la el. Menționați, pe baza textului dat, două
motive care susţin această afirmație. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui René Descartes, conform teoriei
lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului
acestuia. 10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeți afirmația potrivit căreia aptitudinile sunt în
totalitate înnăscute. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 6

1. Intervalul de 100-150 miimi de secundă care se scurge de la începutul acțiunii unui stimul și
până la apariția senzației corespunzătoare se numește:
a. postacțiune
b. postefect
c. latență
d. intensitate
2. Percepția foii de hârtie din fața mea:

a. este conomitentă cu cea a obiectelor care o înconjoară (birou, rechizite etc.)
b. este imaginea unei foi de hârtie în general, nu a unei foi de hârtie anume
c. cuprinde doar însușirile semnificative ale foii de hârtie, nu și pe cele de detaliu
d. reflectă însușirile concrete ale foii de hârtie în mod separat
3. Imaginea din reprezentare este schematică pentru că:

a. avem conștiința absenței obiectului
b. obiectul este redat în ansamblul său
c. este bogată în conținut
d. se rețin doar însușirile reprezentative ale obiectelor
4. Ca element din structura motivației, trebuințele

a. constau dintr-un set de mecanisme fiziologice înnăscute, prezente la toți oamenii
b. reprezintă efectul tuturor acțiunilor umane
c. sunt dobândite de-a lungul existenței omului, fiind diferite de la individ la individ
d. sunt atât înnăscute, cât și dobândite, iar nesatisfacerea lor prelungită poate fi dăunătoare
5. Atunci când persoanele din jurul nostru se bucură, tindem, de obicei, să facem același
lucru, deoarece expresiile emoționale:
a. sunt imposibil de descifrat
b. pot avea rol de contagiune
c. se standardizează
d. se convenționalizează
6. Un rol important în declanșarea atenției voluntare revine:

a. dispoziției
b. reflexului de orientare
c. deprinderii de a fi atent
d. mecanismelor verbale

Pagina 1 din 3
7. Calitatea voinței care implică înfruntarea riscurilor într-o manieră lucidă și asumată se
numește:
a. putere
b. perseverență
c. curaj
d. calm
8. Ansamblul unitar al factorilor subiectivi și obiectivi care duc la realizarea de către indivizi sau
grupuri a unui produs original și valoros pentru societate desemnează:
a. creativitatea
b. inteligența
c. motivația
d. aptitudinile
9. Deși muncea mult, la începutul clasei a noua Andrei nu reușea să rezolve multe dintre
exercițiile de la matematică. El a fost însă încurajat în mod constant de profesorul său, iar
după un timp au apărut și rezultatele bune. Motivația folosită de profesor a fost:
a. negativă
b. pozitivă
c. cognitivă
d. afectivă
10. În sfera afectivității umane intră, printre altele:

a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispoziții
b. dispoziții, afecte, emoții, sentimente, pasiuni
c. emoții, idealuri, pasiuni, afecte, interese
d. emoții, pasiuni, dispoziții, interese, idealuri

A.
dreapta.
a. Caracter logic 1. Se referă la faptul că, pentru a tine minte mai bine și pentru a
reproduce mai ușor ne servim de anumite mijloace de
b. Caracter activ memorare.
2. Arată că nu reținem și nu reactualizăm orice, ci, în primul
c. Caracter mijlocit rând, ceea ce corespunde vârstei, preocupărilor, intereselor
noastre etc.
d. Caracter selectiv 3. Indică faptul că memoria depinde de particularitățile de timp
și de spațiu ale situației dar și de starea internă a subiectului.
4. Arată că memoria produce modificări și transformări atât în
subiectul care memorează, cât și în materialul memorat.
5. Presupune înțelegerea celor memorate și reactualizate.
12 puncte

Pagina 2 din 3
B.
Dezvoltarea imaginației este dependentă de cea a limbajului, deoarece cuvântul este cel
care permite evocarea din minte a ideilor, vehicularea și punerea lor în diverse relații.

4 puncte
6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați relația dintre imaginație și afectivitate. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, ideea conform căreia în rezolvarea problemelor
complexe, slab definite, strategiile de tip euristic sunt preferabile față de cele de tip algoritmic.
4 puncte

Simțul meu pătimaș pentru echitate socială și responsabilitate socială a stat întotdeauna într-o
opoziție ciudată cu o lipsă pronunțată a nevoii nemijlocite de contact cu oamenii și comunitățile
omenești. Sunt un adevărat solitar ce nu aparține cu întreaga sa inimă statului, patriei, cercului de
prieteni, nici chiar cercului restrâns al familiei, care a resimțit un sentiment, niciodată ostoit de
înstrăinare și o nevoie de singurătate, ce au crescut și mai mult cu vârsta. Am trăit în mod ascuțit,
dar fără părere de rău, granițele înțelegerii și armoniei cu alți oameni. Un asemenea om pierde
desigur o parte din seninătate și nepăsare, dar el este în schimb în mare măsură independent de
părerile, obiceiurile și judecățile semenilor săi și nu este supus niciodată ispitei de a-și sprijini
echilibrul pe o bază atât de puțin solidă.
Idealul meu politic este cel democratic. Fiecare om trebuie respectat ca persoană, și niciunul
divinizat. Este o ironie a sorții că ceilalți oameni mi-au exprimat tocmai mie mult prea multă
admirație și stimă, fără vina mea, dar și ca meritul meu să o îndreptățească. Aceasta poate să
provină din dorința, pentru mulți de neîmplinit, de a înțelege câteva idei pe care le-am găsit cu
puterile mele slabe, printr-o luptă necontenită. [....]
Nu îmi pot închipui un Dumnezeu care răsplătește sau pedepsește obiectul creației sale, care
are în genere o voință de felul celei pe care o cunoaștem noi. Nu pot să gândesc, de asemenea,
un individ ce supraviețuiește morții trupului său. Să nutrească inimile slabe, din frică sau din
egoism ridicol, asemenea idei! Mie îmi ajunge misterul eternității vieții, conștiința și presimțirea
alcătuirii minunate a existentului, ca și străduința umilă spre cuprinderea unei părți cât de mici a
acelei rațiuni ce se manifestă în natură.
(Albert Einstein, Cum văd eu lumea)
A. Menționați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Albert Einstein. Precizați,
B. Considerați că Albert Einstein era o persoană modestă? Precizați, prin apel la text, un motiv
C. Textul precizează, cu privire la Albert Einstein, faptul că idealul său politic este cel democratic.
Menționați, pe baza textului dat, două motive care susțin această afirmație. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Albert Einstein, conform teoriei
acestuia. 10 puncte
E. Formulați un argument prin care să respingeți afirmația potrivit căreia atitudinile sunt înnăscute.
4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 7

1. Durerea abdominală, provocată de o indigestie, este o senzație:

a. interoceptivă
b. exteroceptivă
c. proprioceptivă
d. cu o tonalitate afectivă pozitivă
2. Imaginea perceptivă a foii de hârtie din fața mea:

a. este concomitentă cu cea a obiectelor ce o înconjoară
b. este săracă în conținut
c. este o imagine panoramică
d. cuprinde atât însușiri concrete, cât și însușiri abstracte
3. Calitatea reprezentării este condiționată de:

a. calitatea percepției
b. calitatea obiectului
c. luminozitate
d. atenția internă
4. Trebuința de cunoaștere, a ființei umane, face parte din categoria:

a. trebuințelor sociale
b. trebuințelor primare
c. trebuințelor spirituale
d. trebuințelor înnăscute
5. În cadrul proceselor afective, pe prim-plan se află:

a. valoarea și semnificația pe care o are obiectul pentru subiect
b. valoarea și semnificația pe care o are trebuința pentru subiect
c. interacțiunea dintre factorii interni
d. tendința acestora de a gravita fie în jurul polului pozitiv, fie în jurul polului negativ
6. Nu face parte dintre notele definitorii ale atenției:

a. orientarea
b. selectivitatea
c. concentrarea
d. distragerea
7. Expresia energiei fizice și nervoase investite în urmărirea scopurilor propuse definește

calitatea voinței numită:
a. calm
b. putere
c. perseverență
d. independență

Pagina 1 din 3
8. Un nivel de originalitate atât de ridicat încât să determine modificări revoluționare,

presupunând o restructurare a unui domeniu și a experiențelor ce depășesc toate
posibilitățile anterioare de înțelegere formează creativitatea:
a. inovativă
b. inventivă
c. emergentă
d. productivă
9. În mod normal, cea mai eficientă formă de motivație a elevilor pentru a învăța este cea
bazată pe stimulări premiale, deoarece:
a. se asociază cu trăiri afective pozitive
b. se asociază cu trăiri afective negative
c. în cazul ei lipsesc trăirile afective
d. este singura permisă
10. Prin repetare, dispozițiile afective se pot transforma în:

a. emoții curente
b. sentimente
c. aptitudini
d. trăsături de caracter

A.
În coloana din stânga sunt enumerate modalități de specializare a memoriei prin care oamenii
se diferențiază între ei, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la
acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi
cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Memorie episodică 1. Se manifestă ca memorie auditivă, vizuală, gustativă etc.

2. Este specifică oamenilor care rețin ușor mișcările.
b. Memorie senzorială 3. O întâlnim la persoanele care rețin cuvintele, simbolurile
verbale, semnificația acestora.
c. Memorie semantică 4. Caracterizează persoanele care rețin informațiile pentru o
perioadă îndelungată de timp.
d. Memorie motorie 5. Este specifică oamenilor care rețin ușor experiența concretă
de viață, evenimentele, etc.
12 puncte
B.
Progresul învățării limbajului se realizează concomitent cu progresul gândirii; comunicând,

încercând să elucidăm altora o noțiune, ne precizăm nouă înșine înțelesurile, eliminăm
neclaritățile.

4 puncte
6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați aplicarea strategiilor de tip algoritmic. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, ideea conform căreia reveria prelungită poate fi
defavorabilă dezvoltării personalității. 4 puncte

Pagina 2 din 3

Tegularius. Prieten personal al referentului. Elev eminent la diverse discipline în şcoala din
Keuperheim, bun cunoscător al filologiei clasice, foarte interesat de filosofie, i-a studiat pe Leibniz,
Bolzano, apoi pe Platon. Cel mai talentat, cel mai strălucit jucător cu mărgele de sticlă pe care îl
cunosc. Ar fi un predestinat magister ludi, dacă pentru aceasta caracterul său nu s-ar dovedi cu
totul nepotrivit, ca o consecinţă a sănătăţii sale delicate.
Tegularius nu va trebui să ajungă niciodată într-o funcţie de conducere, reprezentativă sau
organizatorică; ar fi o nenorocire atât pentru el, cât şi pentru funcţie. Fizic, lipsurile sale se
exteriorizează prin stări de depresiune, perioade de somnolenţă şi suferinţe nervoase; sufleteşte, e
stăpânit periodic de melancolie, simte imperios nevoia de singurătate, îl încearcă frica de datorie şi
de răspundere, e de presupus că-l chinuie şi gândul sinuciderii.
Acest om asaltat de atâtea primejdii se ţine pe picioare datorită meditaţiei şi unei solide
autoeducaţii, cu atâta eroism, încât cei mai mulţi din jurul său nici nu bănuiesc măcar gravitatea
suferinţelor lui şi nu iau cunoştinţă decât de timiditatea şi de firea lui rezervată. Dacă aşadar
Tegularius nu e, din păcate, apt pentru posturi de conducere superioare, el rămâne totuşi în Vicus
Lusorum o bijuterie de om, o comoară cu totul de neânlocuit. Stăpâneşte tehnica jocului nostru aşa
cum un mare muzician e stăpân pe instrumentul său, descoperă cu ochii închişi nuanţele cele mai
subtile şi nu poate fi ignorat nici ca profesor.
(Hermann Hesse, Jocul cu mărgele de
sticlă)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Tegularius. Precizați, din
B. Considerați că Tegularius era o persoană sănătoasă din punct de vedre fizic? Precizați, prin
apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte
C. Textul precizează, cu privire la Tegularius, faptul că acesta nu va trebui să ajungă niciodată
într-o funcţie de conducere. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin această
afirmație. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Tegularius, conform teoriei lui
acestuia. 10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeți afirmația potrivit căreia aptitudinile sunt, în
totalitate, dobândite. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 8
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile
şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar


1. Diferențierea pe care o facem între o senzație auditivă și alta vizuală reflectă o însușire a
senzațiilor numită:
a. intensitate
b. calitate
c. durată
d. tonalitate afectivă
2. Însușirea imaginii perceptive de a cuprinde atât caracteristici esențiale dar și detalii ale
obiectului se numește:
a. secundară
b. primară
c. fragmentară
d. bogată în conținut
3. Faptul că ne putem reprezenta în prezent imaginea bradului pe care l-am perceput de

crăciun, pune în evidență însușirea reprezentării:
a. de a fi imagine primară
b. de a fi abstractă
c. de a reflecta trecutul ca trecut
d. de a fi panoramică
4. Mihai este foarte obosit după terminarea temelor și se pregătește de culcare. Acest
exemplu arată că el acționează:
a. pentru a-și satisface o trebuință secundară
b. din sentiment
c. din interes
d. pentru a-și satisface o trebuință primară
5. O caracteristică specifică pasiunilor este faptul că ele:

a. au un caracter trecător
b. implică întreaga personalitate
c. au o intensitate redusă
d. au o stabilitate redusă
6. În timpul unei ore de curs elevii sunt concentrați o perioadă de timp pentru a rezolva o
problemă dificilă. Forma atenției prezentă în acest caz este:
a. involuntară
b. voluntară
c. expectativă
d. postvoluntară

Pagina 1 din 3
7. Andrei își propune drept scop să obțină o medie mare la examenul de Bacalaureat. Procesul
psihic principal implicat în atingerea scopului său este:
a. voința
b. imaginația
c. senzația
d. afectivitatea
8. Unul din factorii care influențează în mod pozitiv creativitatea este:

a. neîncrederea în forțele proprii
b. inteligența
c. gândirea convergentă
d. rigiditatea gândirii
9. George își îndeplinește mai bine sarcinile școlare dacă este apreciat și încurajat. Acesta este
un exemplu concret de:
a. motivație negativă
b. motivație cognitivă
c. motivație pozitivă
d. trebuință primară
10. Trăirea pe care o are o persoană atunci când se simte bine fără un motiv clar și se bucură
din orice, este un exemplu de:
a. pasiune
b. emoție
c. afect
d. dispoziție afectivă

A. În coloana din stânga sunt enumerate funcții ale limbajului, iar în coloana din dreapta sunt
a. Funcția persuasivă 1. Se transmite un mesaj care are un anumit conținut.

2. Se urmărește modificarea conduitei altei persoane.
b. Funcția de comunicare 3. Exprimă legătura limbajului cu gândirea.
4. Se realizează ca expresie a autoreglajului conștient și
c. Funcția reglatorie voluntar.
5. Presupune extragerea trăsăturilor tipice, caracteristice unui
d. Funcția cognitivă grup de persoane.
12 puncte
B.
Prin gândire omul cunoaște și înțelege ceea ce este esențial, necesar și general din
realitatea existentă, sau ceea ce este ipotetic, posibil, dar fundamentat logic. Imaginația
explorează cu precădere necunoscutul, posibilul, viitorul.

Pagina 2 din 3

4 puncte
6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una din operațiile gândirii. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, faptul că imaginația are o interacțiune specială cu
afectivitatea. 4 puncte

A doua zi, pe la prânz, ne-am întâlnit pe fugă, ca să ne luăm rămas-bun. Ne-am despărțit
prieteni, eu rămânând cu şocul unei formidabile experienţe umane: Moshe zâmbea mereu, se
purta ca şi cum ne-am fi ştiut dintotdeauna, era modest, inteligent, adesea profund; şi avea un
neaşteptat simţ al umorului negru şi uneori tandru, deborda de ironie şi autoironie. Inutil să spun,
româna lui era formidabilă, amintirile româneşti pe care le depăna erau fascinante şi mă făceau să
retrăiesc episoade din propria-mi biografie, iar uşorul lui accent moldovenesc, identic cu al meu, nu
putea decât să mi-l apropie şi mai mult. Pe deasupra, trecând natural la lecturile comune, am avut
bucuria de a descoperi că ele erau vaste şi începeau cu Creangă şi Bacovia pentru a ajunge,
trecând prin autorii evrei de limbă română, la Eliade, Scholem, Ricoeur.
Se poate conta pe memoria lui Moshe, în schimb. El e persoana cea mai apropiată de
borgesianul personaj titular din povestirea Funes, el memorioso, care nu uita nimic, nici măcar
forma norilor dintr-o zi îndepărtată, de demult. Dar memoria lui Moshe este pe cât de inepuizabilă,
pe atât de judicioasă. La fel de strictă etico-moral ca orice altă memorie construită pe exigenţe
riguroase, memoria lui Moshe Idel este aşadar mai înţeleaptă, mai calmă, chiar când înregistrează
ori evocă evenimente tragice precum Holocaustul.
(Ceea ce ne uneşte. Istorii, biografii, idei, Sorin Antohi, Moshe Idel)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Moshe. Precizați, din
B. Considerați că Moshe era o persoană cu o memorie bună ? Precizați, prin apel la text, un
C. Textul precizează, cu privire la Moshe faptul că acesta o memorie construită pe exigențe
riguroase. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmație. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Moshe, conform teoriei lui
G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acestuia.
10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeți afirmația potrivit căreia caracteristicile
personalității sunt numai însușiri generale fără nicio trăsătură particuară, individuală. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 9

1. Senzațiile sunt definite ca:

a. activități psihice
b. procese psihice cognitive
c. procese psihice afective
d. procese psihice reglatorii
2. Însușirea imaginii perceptive de a exista numai într-o relație directă cu obiectul se numește:
a. bogată în conținut
b. imagine primară
c. durata percepției
d. intensitatea percepției
3. Capacitatea reprezentării de a reda obiectul anterior perceput, în ansamblul său, reflectă

însușirea reprezentărilor numită:
a. unitară
b. figurativă
c. verificabilă
d. panoramică
4. Ansamblul de factori care orientează și dirijează comportamentul uman către satisfacerea

unor scopuri se numește:
a. afectivitate
b. atenție
c. motivație
d. personalitate
5. Maria detesta la început cititul, dar ulterior, lectura a devenit cea mai mare atracție a ei.
Această proprietate a proceselor afective se numește:
a. exteriorizare
b. expresivitate
c. persistență
d. mobilitate
6. O persoană poate asculta o singură conversație dintr-o încăpere chiar dacă acolo sunt mai
multe persoane care discută. Însușirea atenției prezentă în acest caz este:
a. mobilitate
b. orientare
c. direcționare
d. selectivitate

Pagina 1 din 3
7. Depășirea unor obstacole cu care ne confruntăm pentru a atinge anumite scopuri se

realizează, în primul rând, cu ajutorul:
a. imaginației
b. voinței
c. memoriei
d. afectivității
8. Faza creativității în care soluția problemei apare brusc se numește:

a. preparare
b. incubație
c. iluminare
d. verificare
9. Forma motivației ce constă în utilizarea de pedepse și amenințări cu scopul de a determina o

persoană să evite anumite pericole este:
a. afectivă
b. negativă
c. pozitivă
d. relațională
10. Trăirea pe care o are o persoană care se întâlnește cu un prieten, după o perioadă lungă de
timp, este un exemplu de:
a. pasiune
b. emoție
c. afect

A. În coloana din stânga sunt enumerate caracteristici/calități ale memoriei, iar în coloana din
dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen
asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din
coloana din dreapta.
a. Proces activ 1. Omul reține și reactualizează doar o parte a informațiilor,

acelea care prezintă o anumită semnificație pentru om.
b. Caracter selectiv 2. În procesele memoriei sunt folosiți mediatori care la început
pot fi obiecte, iar ulterior cuvântul, gândul sau acțiunea
c. Caracter inteligibil psihică internă joacă rolul de mediatori.
3. Informațiile memorate suportă modificări importante, în
d. Caracter mijlocit timpul păstrării există o dinamică a informațiilor care
presupune reorganizarea acestora.
4. Presupune înțelegerea informațiilor și organizarea
materialului de memorat după criterii de semnificație.
5. Presupune extragerea trăsăturilor tipice, caracteristice unui
grup de persoane.
12 puncte

Pagina 2 din 3
B.
Limbajul este instrumentul de lucru al gândirii: operațiile gândirii se realizează prin mijloace
verbale, structura logică a gândirii are un caracter propozițional. Limbajul și gândirea sunt
inseparabile, se susțin și se întemeiază reciproc.

4 puncte
6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una din funcțiile limbajului. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, faptul că gândirea este procesul psihic de
însemnătate centrală. 4 puncte

„De câtăva vreme, Vera părea cu totul schimbată deși avea aceeași sârguință și
conștiinciozitate când era vorba de muzică. Slăbise și pe fața prelungă de paloarea crinilor, ochii
mari, umezi intraseră în eclipse violacee. Vera avea o puternică energie emoțională, tensionată și
îngrijorată.(…) La masă Vera venea totdeauna târziu și cu aer de vinovăție și sentiment de
inferioritate. Privea pe sub sprâncenele devenite tot mai lungi și languroase și n-auzea întrebările
ce i se puneau, tresărind ca dintr-o toropeală malarică. Lua mâncare în cantități pentru păpuși pe
vârful furculiței sau al lingurii și din pâine ciupea două mici fărâmituri…Micile răutăți sau
observațiile îi aduceau sângele în obraz și nu rareori se ridica repede de la masa și mergea să
plângă în odaie.
Se închidea de obicei toata ziua în casa se încăpățâna într-un gând ca după un fluture…Se
așeza din când în când în fața pianului, căruia îi plăcea să miște clapele din gamele joase sau pe
cele de sus, bătute în ciocănele de sticlă. Nu o mulțimea nici o muzică prestabilită, nici o
compoziție, ci numai variațiunea monotonă dezvoltată în acorduri circulare dintr-o singură temă
obsedată. O repeta mereu pană ce un val de fioruri se ridica din piept în lacrimile ochilor, dându-i
voluptatea de a se evapora în sunete. Nu reușea să comunice cu nimeni, avea mereu un aer
posomorât. Un nod îi apăsa respirația și-i făcea râsul și plânsul convulsive,volubile, și-i accentua
timiditatea. Sunete prelungi ale coardelor o dureau și o sfâșiau, făcând-o să dorească leșinul ca o
beție.”
(George Călinescu,Cartea nunții)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al personajului Vera. Precizați, din
B. Considerați că Vera este o persoană care nu are încredere în forțele proprii ? Precizați, prin apel la
text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte
C. Textul precizează, cu privire la Vera, faptul că aceasta avea sârguință și conștiinciozitate.
Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmație. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul personajului Vera, conform teoriei lui
10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeți afirmația potrivit căreia caracteristicile personalității
sunt numai înnăscute, educația și mediul neavând nicio contribuție la formarea personalității.
4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 10

1. Imaginea senzorială este:
a. complexă şi schematică
b. simplă şi primară
c. simplă şi secundară
d. secundară şi schematică
2. Dacă simultan avem o imagine despre culoarea, forma şi mirosul unei flori, avem o:
a. percepţie
b. senzaţie
c. reprezentare
d. imaginaţie
3. Reprezentarea însuşirilor fizice ale unei persoane implică preponderent:
a. atenția
b. limbajul
c. memoria
d. voinţa
trebuință:
a. secundară (dobândită)
b. a cărei nesatisfacere îi periclitează în mod cert integritatea fizică
5. Rolul de comunicare al expresiilor emoţionale presupune:
a. influenţarea conduitei altora în vederea săvârşirii unor acte
b. autoreglarea în vederea adaptării
c. a da naştere unor stări afective colective
d. a face cunoscută în exterior starea afectivă trăită de o persoană
6. Capacitatea unei persoane de a-şi concentra simultan atenţia asupra a doi sau mai mulţi
stimuli se numeşte:
a. distributivitate
b. concentrare
c. stabilitate
d. sugestibilitate
7. Andrei este recunoscut de colegii săi ca fiind tenace, capabil să-şi menţină efortul voluntar
atât timp cât este necesar pentru atingerea scopului fixat. Prin urmare Andrei este:
a. prompt
b. independent
c. perseverent
d. mobil

Pagina 1 din 3
8. Ca element stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizează şi o diferenţiază de o

altă persoană, personalitatea:
a. se formează începând cu vârsta şcolarităţii, sub influenţa educaţiei formale
b. este nativă, fiind o setare genetică
c. se formează începând de la naştere
d. debutează în adolescenţă, odată cu începutul procesului de maturizare
9. Mircea este pasionat de echitaţie şi are tendinţa constantă de a o practica. Din punct de
vedere motivaţional, plăcerea de a face echitaţie este:
a. o convingere
b. un interes
c. o trebuinţă organică
d. o trebuinţă materială
10. Andreea a aflat că a luat locul I la concursul de şah organizat de şcoala sa. Bucuria resimţită
este considerată:
a. sentiment
b. pasiune
c. emoţie
d. dispoziție

A.
În coloana din stânga sunt enumerate procedee ale imaginației, iar în coloana din dreapta
sunt numerotate enunțuri adevărate referitoare la acestea. Scrieți pe foaia de examen asocierile
corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga și cifra corespunzătoare din coloana din
dreapta.
a. Aglutinarea 1. Constă în compararea a două serii de obiecte sau fenomene

care au în comun anumite însușiri.
b. Adaptarea 2. Se produce atunci când se creează o nouă structură prin
combinarea unor elemente sau părți aparținând unor obiecte
c. Analogia diferite.
3. Constă în aplicarea unei idei, element, principiu funcțional în
d. Amplificarea situții noi.
4. Constă în modificarea dimensiunilor unei structuri existente.
5. Constă în modificarea numărului de elemente ale unei
structuri.
12 puncte
B.
”Cred că este evident faptul că gândirea e un domeniu cu totul diferit de limbaj, deși
limbajul e utilizat pentru exprimarea gândirii, iar pentru o bună parte a gândirii avem nevoie
absolută de medierea limbajului.” (Noam Chomsky)

4 puncte
6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre formele limbajului. 4 puncte
4. Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, faptul că înțelegerea este un rezultat al procesului
gândirii. 4 puncte

Pagina 2 din 3

Prințul Carol a fost un copil gingaș; vioiciunea tinerească era atenuată de un anumit calm,
care s-a manifestat de timpuriu în felul lui de a fi; delicat la chip și cu un fizic aproape ca de fată, cu
păr închis la culoare și ușor ondulat, el s-a bucurat totuși de o sănătate robustă. Se zbenguia cu
frații și surorile lui în exuberante jocuri tinerești, când zăbovind la Sigmaringen, când în castelele
de vară, Inzighofen și Krauchenwies, sau în vizită la bunicile lui, la mai sus amintita Stephanie, la
Umkirch lângă Freiburg im Breisgau, unde ea oferea cea mai amabilă ospitalitate, sau la Antonia
Maria, la Weinburg, încântător așezata fermă elvețiană a bunicilor din partea tatălui. Această
bunică, o prințesă născută Murat și nepoată a strălucitului mareșal și rege al Neapolelui, care a
fost căsătorit cu sora mai tânără a primului Napoleon, era de asemenea de origine franceză. Încă
de timpuriu, băiatul a manifestat un viu interes pentru frumusețile naturii, pe care le contempla în
momente de reverie discretă și care îi produceau impresii mult mai bogate și mai puternice decât
se întâmplă de regulă la copii. (...)
Puritatea sufletului se îngemăna la prințul Carol cu puritatea credinței, credință care nu se
agăța niciodată de tipicuri, ci izvora dintr-o profundă convingere religioasă. Limpezimea gândirii se
împletea cu un tact armonios în abordarea și rezolvarea problemelor pe care viața le pune
fiecăruia, celui de pe treapta cea mai înaltă, ca și celui mai umil. La aceasta se adăugau lipsa
totală de prejudecăți și înțelegerea pentru greșelile și poticnelile omenești. Om de principii ferme,
de la care nu se abătea niciodată, prințul era credincios față de sine însuși și credincios față de
alții, nelăsându-se niciodată cuprins de porniri pătimașe, dar impunându-și cu tărie voința atunci
când era convins de dreptatea lui. Cele două arătătoare de pe cadranul vieții lui au indicat încă de
timpuriu: „Datorie și patrie“. Ele i- au arătat drumul și i-au fost îndreptarul cel mai prețios în
activitatea lui.
(Paul Lindenberg, Regele Carol I al României)
A. Menționați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al Prințului Carol. Precizați, din
B. Considerați că Prințul Carol era o persoană credincioasă? Precizați, prin apel la text, un motiv
C. Textul îl prezintă pe Prințul Carol ca fiind un om de principii ferme, dar lipsit de prejudecăți.
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul Prințului Carol, conform teoriei lui
acestuia. 10 puncte
E. Formulați un argument prin care să respingeți afirmația potrivit căreia temperamentul este o
instanță de control și verificare. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 11


1. Fenomenul de persistență a imaginii senzoriale câteva miimi de secundă după încetarea

acțiunii stimulului, se numește:
a. intensitate
b. atenție
c. postacțiune
d. latență
2. Imaginea perceptivă este:

a. cea a unei clase de obiecte
b. cea a unui obiect ce acționează direct asupra analizatorilor
c. secundară
3. Atunci când timpul scurs între momentul în care întâlnim o persoană și momentul în care ne
reprezentăm acea persoană crește, în mod normal, calitatea reprezentării:
a. se îmbunătățește
b. se deteriorează
c. rămâne nemodificată, deoarece nu este influențată de trecerea timpului
d. devine un aspect lipsit de importanță pentru subiect
4. Trebuințele biologice:
a. sunt dobândite
b. apar, de regulă, după satisfacerea celor de autorealizare
d. se află la baza piramidei trebuințelor lui A. H. Maslow
5. Procesul psihic prin intermediul căruia se realizează cu precădere susținerea energetică a

unei activități este:
a. afectivitatea
b. gândirea
c. memoria
d. reprezentarea
6. Pentru a rezolva în condiții optime o problemă dificilă, atenția reprezintă o condiție:

a. necesară și suficientă
b. nici necesară, nici suficientă
c. suficientă, dar nu și necesară
d. necesară, dar insuficientă

Pagina 1 din 3
7. O acțiune voluntară:
a. poate fi inconștientă
b. implică mecanismele verbale
c. poate fi realizată fără efort
d. nu presupune existența unui scop
8. În liceu Călin era un adolescent dezordonat, risipitor și superficial, dar după cinci ani de
facultate petrecuți departe de părinți, în care a trebuit să-și ia și o slujbă pentru a se putea
întreține, a devenit un tânăr responsabil, iar acest exemplu ilustrează faptul că
personalitatea:
a. se poate restructura și perfecționa
b. este unică
c. este imuabilă
d. este înnăscută
9. În care dintre următoarele situații este prezentă motivația negativă?

a. Andrei merge la școală pentru că în caz contrar va fi pedepsit de părinți
b. Andrei merge la școală pentru că îi place să învețe lucruri noi
c. Andrei merge la școală pentru a nu-și dezamăgi părinții
d. Andrei merge la școală pentru că se așteptă să fie lăudat pentru acest lucru
10. Trăirile afective foarte intense, stabile, de lungă durată, ce antrenează întreaga personalitate
se numesc:
a. emoții curente
b. dispoziții afective
c. pasiuni
d. afecte

A.
În coloana din stânga sunt enumerate operaţii ale gândirii, iar în coloana din dreapta sunt
a. Comparaţia 1. Operaţia de descompunere, în minte, a unui obiect în

elementele sale componente şi de apreciere a semnificaţiei
b. Generalizarea fiecărui element în cadrul întregului.
2. Constă în reconstituirea, în minte, a unui obiect întreg, din
c. Analiza elementele sau însuşirile sale, date izolat.
3. Presupune evidențierea, pe plan mintal, a asemănărilor și a
d. Sinteza deosebirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor pe baza
unui criteriu.
4. Operaţia de reţinere, pe plan mintal, a anumitor trăsături
fundamentale ale obiectelor şi neluarea în considerare a
altora, considerate secundare.
5. Operaţia de extindere a însuşirilor unui obiect asupra unei
categorii de obiecte.
12 puncte

Pagina 2 din 3
B.
„Imaginaţia nu este decât fructul memoriei noastre.” (Pierre Bonnard)

2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele menționate la punctul 1. 6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre formele imaginaţiei. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, utilitatea uitării. 4 puncte

„Portretul moral ce s-ar putea face lui Descartes nu cere prea multe cuvinte. Bolnăvicios din
fire, filosoful nu putea avea decât un caracter de om închis în sine, ursuz şi puţin ipohondru. Pe
acest fond de slăbiciune fizică, se altoia o anumită lipsă de curaj, dacă nu chiar de slăbiciune
morală, cum afirmă unii istorici. Descartes este temător faţă de tot ce e încă autoritate pe vremea
sa şi, deci, în primul rând, faţă de Biserică. Nu vrea s-o supere cu nimic, îi cere în mai multe
rânduri aprobarea, iar când află de condamnarea lui Galilei, renunţă pentru o bună bucată de
vreme să mai dea la iveală lucrările sale ştiinţifice. Dar acestor trăsături de slăbiciune li se alătură
un orgoliu pe care nu toţi filosofii îl au şi prea puţini îl proclamă. Descartes nu se sfiieşte să
vorbească de veacuri, atunci când se gândeşte la durata învăţăturii sale; are întotdeauna în minte
pe «strănepoţii noştri», fie temându-se să nu-l judece aceştia prea aspru pentru cele ce n-a făcut,
fie gândindu-se cu satisfacţie că-i vor fi recunoscători pentru căile pe care le-a deschis.
Neprietenos, fără să fie legat de ai săi, fără să se cheltuiască sufleteşte pentru ceilalţi, dar şi fără
să aibă ispitele lor, adică păcatele lor, el nu avea nimic mai bun de făcut decât să trăiască singur.
A avut, omeneşte, meritul că a înţeles aceasta şi nu şi-a ales altă viaţă decât cea în care-şi putea
da măsura.”
Constantin Noica, René Descartes
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Descartes. Precizați, din
B. Considerați că Descartes era o persoană orgolioasă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin
care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte
C. Textul precizează, cu privire la Descartes, că este temător faţă de tot ce e încă autoritate pe
vremea sa. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin acest fapt. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ jumătate de pagină, caracterul lui Descartes, conform teoriei lui G.W.
Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acestuia.
10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia creativitatea nu depinde
de imaginație. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 12

1. Încordarea mușchilor unui halterofil atunci când ridică un obiect foarte greu este un
exemplu de senzație:
a. interoceptivă
b. proprioceptivă
c. exteroceptivă
d. vizuală
3. Când ne reprezentăm o figură geometrică, mecanismele verbale:
a. împiedică integrarea imaginii formate în gândire și imaginație
b. conduc totdeauna la formarea unei imagini cu un conținut mai bogat decât cel al percepției
unei figuri geometrice
c. pot constitui un instrument de transformare a imaginii
d. nu joacă niciun rol
trebuință:
a. primară (înnăscută)
b. a cărei nesatisfacere îi periclitează în mod cert integritatea fizică
c. secundară (dobândită)
5. Oamenii se deosebesc de computere în primul rând prin:
a. afectivitate
b. gândire
c. memorie
d. limbaj
6. Atunci când un elev, care și-a format deprinderea de a scrie corect, scrie o definiție dictată
de profesor:
a. este prezentă preponderent atenția involuntară
b. este prezentă preponderent atenția postvoluntară
c. este prezentă preponderent atenția voluntară
d. nu mai are nevoie să fie atent
7. Obstacolul aflat în calea unui scop conștient stabilit, ce trebuie depășit printr-un efort
voluntar:
a. este perceput la fel de o persoană în orice moment al existenței sale
b. este perceput în mod identic de orice persoană la un moment dat
c. poate fi perceput în mod diferit de aceeași persoană în momente diferite
d. este rezultatul aprecierii obiective a dificultăților cu care ne confruntăm la un moment dat

Pagina 1 din 3
8. Personalitatea:
a. se modifică în mod radical sub impactul unor influențe tranzitorii sau accidentale
b. nu poate fi modificată deloc, de niciun fel de influențe
c. este un concept ce se aplică tuturor oamenilor, indiferent de vârstă sau nivelul de dezvoltare
psihică
d. are un caracter sistemic
9. În prima săptămână de școală, Andrei și-a făcut toată tema la matematică, dar a fost certat
pentru că a greșit un exercițiu. În a doua săptămână a dat lucrare de control la matematică,
a fost atent și a rezolvat corect toate problemele. A fost însă sancționat pentru că a avut o
pată de cerneală pe lucrare. Motivația folosită, de către profesor, în acest caz a fost:
a. pozitivă
b. negativă
c. cognitivă
d. intrinsecă
10. De mai bine de o săptămână, de când a aflat că a fost admisă la facultate, Ioana este veselă
și entuziastă în tot ceea ce face, starea ei fiind un exemplu de:
a. afect
b. emoție curentă
c. trăire afectivă de proveniență organică

A.
În coloana din stânga sunt enumerate forme ale memoriei, iar în coloana din dreapta sunt
a. Memoria voluntară 1. Se caracterizează prin aceea că înregistrarea, păstrarea

şi reactualizarea informaţiilor se realizează fără ca noi
b. Memoria involuntară să intenţionăm şi să ne propunem în mod special acest
lucru.
c. Memoria mecanică 2. Este efectuată în lipsa înţelegerii, ducând la o învăţare
formală şi nu este persistentă în timp.
d. Memoria logică 3. Este procesul psihic cognitiv superior de elaborare a
unor idei sau proiecte noi pe baza selectării, combinării
şi recombinării experienţei anterioare.
materialului de memorat.
5. Este realizată conştient, pe baza unui scop, folosind
repetarea.
12 puncte

Pagina 2 din 3
B.
Între limbaj şi gândire există o unitate indisolubilă, produsele gândirii, noţiunile, judecăţile şi
raţionamentele exprimându-se prin cuvinte, propoziţii şi fraze; dar limbajul şi gândirea nu se
identifică, aceleaşi idei putând să fie comunicate prin diferite forme de limbaj.

2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele menționate la puntul 1. 6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre funcţiile limbajului. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, faptul că înţelegerea este funcţia esenţială a gândirii.
4 puncte

Heidegger era un bărbat mic de statură, îndesat, bondoc. Purta aproape totdeauna o vestă
de o croială neobișnuită, de un stil aproape milităresc sau de cercetaș, care urca până la gât, cu
largi revere drepte de ambele părți. Se prezenta în mijlocul oamenilor cu un soi de sfidare, de
afirmare de sine și mereu în defensivă, ca și cum se simțea tot timpul pe punctul de a fi atacat.
Avea ochii negri, posesivi și totodată plini de refuz, ca și cum nu voiau să vadă lumea din
jur scăldată de soare. Dar avea discipoli. Odată, în 1955, s-a organizat într-un castel din
Normandia, timp de o săptămână, un colocviu consacrat filosofiei lui Heidegger, la care a participat
și el, împreună cu un grup de discipoli francezi și germani. Stătea în mijlocul lor, mic cum era, de
parcă se afla în centrul unui turn care-l apăra. După câteva zile de răbdare, participanții s-au
revoltat împotriva acestei gărzi credincioase și Heidegger a trebuit să iasă din turnul său.
Fără îndoială, nu era un om de dialog. Se retrăgea în sine, într-un monolog meditativ unde
proliferau repetările, încât formulele pe care le prefera dădeau impresia că filosoful era primul preot
al unei noi liturghii, sau ultimul preot al unei liturghii uitate.
(Jeanne Hersch, Mirarea filosofică: istoria filosofiei europene)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. Jung, tipul temperamental al lui Heidegger. Precizați, din text,
B. Considerați că Heidegger era o persoană modestă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin
C. Textul precizează că Heidegger nu era un om de dialog. Menționați două motive care susţin
D. Prezentați, în aproximativ jumătate de pagină, caracterul lui Heidegger, conform teoriei lui
acestuia. 10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia caracterul este neutru din
punct de vedere moral. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 13

1. Calitatea senzației care exprimă gradul de pregnanță și încărcătura ei energetică este:
b. durata
c. modalitatea
d. intensitatea
a. simplă și primară
b. schematică
c. bogată în conținut
d. secundară
3. Reprezentarea este considerată un simbol generalizat deoarece:

a. reflectă însușiri concrete, intuitive ale stimulilor
b. se produce numai prin acțiunea directă a stimulilor asupra organelor de simț
c. redă cu fidelitate totalitatea însușirilor unui obiect
d. poate înlocui în plan mental o clasă de obiecte, ale cărei însușiri caracteristice le redă
4. Una dintre funcțiile motivației este:

a. funcția simbolic-reprezentativă
b. funcția de direcționare a acțiunii
c. funcția expresivă
d. funcția de detensionare nervoasă
5. Trăirile afective complexe, de lungă durată, stabile și cu intensitate moderată sunt

reprezentate de:
a. emoții
b. vicii
c. pasiuni
d. sentimente
6. Nu reprezintă o însușire a atenției:

a. polaritatea
b. concentrarea
c. volumul
d. distributivitatea
7. Mobilizarea resurselor fizice, intelectuale și emoționale trăită ca o stare de încordare,

reprezintă:
a. distributivitatea atenției
b. efortul voluntar
c. rezistența internă resimțită în desfășurarea unei activități
d. flexibilitatea gândirii

Pagina 1 din 3
8. Faptul că factorii de personalitate se pot restructura și perfecționa sub acțiunea condițiilor de

mediu ilustrează caracterul lor:
a. integrator
b. plastic
c. rigid
d. general
9. Din punct de vedere al formelor motivației, plăcerea de a studia psihologia ilustrează:

a. motivația extrinsecă
b. motivația premială
c. motivația intrinsecă
d. motivația negativă
10. Sentimentele care apar pe baza perceperii frumosului, fie ca este vorba de arta, de natura
sau de actiunile omului fac parte din categoria sentimentelor:
a. sociale
b. intelectuale
c. morale
d. estetice

A. În coloana din stânga sunt enumerate forme ale memoriei, iar în coloana din dreapta sunt
a. Memorarea mecanică 1. Presupune prezenţa atât a scopului cât şi a efortului

voluntar.
b. Memorarea logică 2. Se bazează pe înţelegere, pe utilizarea operaţiilor
gândirii, asigură realizarea unei învăţări autentice.
c. Memorarea 3. Are un caracter nesistematic, depinde de particularităţile
neintenţionată/ stimulului sau ale subiectului, de regulă fiind de scurtă
involuntară durată.
4. Presupune înlăturarea treptată, graduală a anumitor
d. Memorarea intenţionată/ informaţii ce contribuie la echilibrarea sistemului cognitiv
voluntară al individului.
5. Implică simpla repetare a materialului, este formală, se
memorează forma fără a înţelege conţinutul.
12 puncte
B.
Combinarea de idei şi imagini caracteristică imaginaţiei reproductive se realizează sub

influenţa unor indicaţii concrete, a unor schiţe sau, cel mai frecvent, a indicaţiilor şi descrierilor
verbale.

1. Menționați două procese psihice la care face referire textul dat. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, utilitatea visului de perspectivă. 4 puncte

Pagina 2 din 3

N. Steinhardt mă da literalmente gata cu nemaipomenita lui capacitate de informaţie. Ştie
tot, e la curent cu tot: microfizică, cibernetică, biologie, psihanaliză, artă abstractă, artă concretă,
noul roman, mai ştiu eu ce. Nu pot pricepe când are timp şi de unde face rost. Curiozitatea lui
intelectuală, febrilitatea lui, neastâmpărul lui, sunt ameţitoare. Citeşte cu o rapiditate electronică şi
reţine totul temeinic. (…) E de o vitalitate neînchipuită. Cu toate astea sănătatea lui e şubredă, ţine
o dietă nemaipomenit de severă, o ţine cu habotnicie. (…) E mereu internat, ba pentru operaţie, ba
pentru analize, ba pentru tratament. (…) Dar eu zic că aceste migraţiuni spitaliceşti sunt încă o
probă a vitalităţii lui fără pereche. Presupun o tenacitate, un optimism, o încredere ce nu
dezarmează. (…) Sunt şi o dovadă de conştiinciozitate. Şi, poate, şi una din formele sociabilităţii.
Şi mai cred că nu ar fi suportabile fără o rezervă solidă de bună dispoziţie (şi în definitiv de
răbdare, în ciuda agitaţiei lui). (…) Cunoaşte imens de multă lume (făceam adineauri aluzie la
sociabilitatea lui), trimite cărţi poştale, ilustrate, felicitări, întreţine legături epistolare, nu uită
aniversările, nu omite parastasele. (…) Face servicii, intervine, solicită pentru alţii, rareori ratează o
expoziţie, o conferinţă, un concert. Nu stă locului; ca şi Alioşa Karamazov, face într-o singură zi
atâtea vizite cât nu face altul într-o săptămână.
(Alexandru Paleologu – Alchimia existenţei)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. Jung, tipul temperamental al lui Steinhardt. Precizați, din text,
B. Considerați că Steinhardt era o persoană ignorantă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin
C. Textul precizează faptul că Steinhardt e de o vitalitate neînchipuită. Menționați două motive
care susţin acest fapt. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ jumătate de pagină, caracterul lui N. Steinhardt, conform teoriei lui
acestuia. 10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia temperamentul este un
ansamblu de atitudini şi valori. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 14


1. Persoana pe lângă care tocmai ai trecut lasă în urmă un miros discret de levănţică ce îţi
aminteşte de mireasma din odaia unde bunica obişnuia să îţi citească în fiecare seară câte
o poveste; procesul psihic pe baza căruia se declanşează această amintire este:
a. senzaţia
b. imaginaţia
c. percepţia
d. voinţa
2. Elena are o imagine clară şi precisă a persoanei din faţa sa. Acest lucru pune în evidenţă
proprietatea imaginii perceptive de a fi:
a. schematică, cuprinde doar însuşirile importante
b. sensibilă, este indirect proporţională cu acţiunea stimulului
c. secundară, apare numai pe baza unui proces cognitiv anterior
d. primară, apare numai în relaţia directă cu obiectul perceput
3. Imaginaţia conferă personalităţii:

a. originalitate
b. corectitudine
c. acurateţe
d. receptivitate
4. Iei decizia de a duce un stil de viaţă sănătos bazat pe o alimentaţie echilibrată şi

practicarea susţinută a unui sport; evaluezi sarcina şi implicaţiile motivaţionale; te afli în
optim motivaţional dacă:
a. înţelegi ce presupune un stil de viaţă sănătos şi îţi dozezi realist efortul pentru a realiza
acest deziderat pe termen lung
b. eşti stresat că nu poţi merge zilnic la sala de fitness
c. verifici de prea multe ori lista cu ingredientele din alimente înainte de fiecare masă
d. evaluezi sarcina şi aştepţi efecte imediate fără să faci efort
5. „Când mama mă alinta, în copilărie, nu mă impresionau deloc giugiulelile ei, le consideram

normale și cuvenite. Nu voi uita însă niciodată cum mi-a spus tata de două sau trei ori
„puișor”, căci tata a fost întotdeauna aspru cu mine și uneori de-a dreptul rău.” (Mircea
Cărtărescu, Zaraza); procesul psihic implicat în această descriere este:
a. atenţia
b. percepția
c. voința
d. afectivitatea

Pagina 1 din 3
6. Vrei să dai un răspuns corect la o problemă de matematică şi te concentrezi “răsfoind”

propria memorie pentru a afla formula de rezolvare; forma sub care se manifestă atenţia şi
calitatea fenomenului implicat este:
a. distributivitatea atenţiei externe
b. stabilitatea atenţiei interne
c. rigiditatea atenţiei interne
d. stabilitatea atenţiei externe
7. Îţi place mult să te plimbi cu bicicleta, dar pentru mâine ai de terminat lecturarea unui roman
pentru ora de limba română; este dificil să optezi între “un stil de viaţă relaxant” şi “o
pregătire temeinică pentru școală”; te împiedică să dai curs tendinţei de relaxare:
a. atenţia
b. senzația
c. voinţa
d. reprezentarea
8. Orice proces de rezolvare a unei probleme începe cu:

a. elaborarea ipotezelor privind modul de rezolvare a problemei
b. formularea şi verificarea ipotezelor de rezolvare a problemei
c. punerea problemei, ceea ce presupune o reformulare a acesteia
d. alegerea unui model rezolutiv, urmată de verificarea soluţiei considerate ca optimă
9. Principiile, ideile valoare care ne orientează şi coordonează activitatea, care se integrează

ca factori facilitatori sau coercitivi pentru acţiunile noastre reprezintă:
a. structuri volitive care substituie decizia
b. structuri afective reunite sub forma pasiunilor
c. structuri motivaţionale manifestate ca trebuinţe
d. structuri motivaţionale reunite sub forma convingerilor
10. “Atât îi părea dânsa de frumoasă şi de adimenitoare, inimii lui atât de dorită, încât se
înţepenise-n mintea lui gândul că nu e pentru dânsul cu putinţă repaosul sufletesc decât în
apropierea ei…”(Ioan Slavici, Mara); procesul afectiv ilustrat în acest fragment este:
a. pasiunea
b. dispoziţia afectivă
c. afectul
d. emoţia curentă

A. În coloana din stânga sunt enumerate calități ale memoriei, iar în coloana din dreapta sunt
a. Trăinicia păstrării 1. Indică gradul de precizie, corectitudine și acuratețe a

b. Volumul memoriei recunoașterii și reproducerii.
2. Reprezintă cantitatea de informație cu care putem opera
c. Rapiditatea întipăririi (pe care o reținem, păstrăm și o reactualizăm).
3. Se referă la realizarea rapidă, promptă a recunoașterii și
d. Fidelitatea reactualizării reproducerii.
4. Exprimă faptul că engramarea informației se realizează
repede, cu economie de efort și repetiții.
5. Arată că informația memorată este conservată corect,
într-o formă acceptabilă, pentru o perioadă îndelungată.
12 puncte
Pagina 2 din 3
B.
Progresul învăţării limbajului se realizează concomitent cu progresul gândirii; comunicând,

încercând să elucidăm altora o noţiune, ne precizăm nouă înşine înţelesurile, eliminăm
neclarităţile.

3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre funcțiile limbajului. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, ideea potrivit căreia înțelegerea unei probleme este o
condiție necesară pentru rezolvarea acesteia. 4 puncte

Vesel, inventiv şi optimist din fire, adolescentul se lăsa uşor învăluit de tristeţe. De fapt, a
existat dintotdeauna în Nichita Stănescu un contrast ascuns care-i făcea geniul verbal atât de
imprevizibil şi fascinant(...), punându-i întreaga fiinţă sub pecetea râsu-plânsului, o contradicţie
intimă care cu vremea îl va însingura de sine şi-l va cufunda într-o suferinţă fără leac.
Pătrunzătoare, lucide, privirile îi sclipesc uneori de maliţie bonomă, alteori sunt umbrite de
gravitatea unei secrete nostalgii.(...) Blândeţea şi generozitatea îi luminează dinlăuntru figura
spiritualizată, modelată de farmecul inteligenţei.(...)
Deşi iubeşte cu patimă cărţile şi este fascinat de mirajul poeziei, nu întrevede încă
posibilitatea unei profesii literare şi îl aflăm înscris, conform dorinţei familiei, la secţia reală a
liceului. De fapt, cristalizarea conştiinţei de sine a fost lentă la Nichita Stănescu, poetul – în fond un
autodidact de un tip aparte – maturizându-se greu, vârstele şi etapele creaţiei, urcate după o
îndelungă gestaţie internă, necorespunzând vârstei biologice aparente. Elevul, mereu remarcat de
profesorul său de istorie N.I. Simache, învaţă în continuare inegal, dar nu fără strălucire, rezolvă
probleme de matematică în gazeta liceului unde publică şi caricaturi semnate H, aşa cum mai
târziu îşi va semna desenele N.(...)
Băiatul înalt, îngrijit îmbrăcat, cu nimbul auriu al părului bogat, zâmbetul plăcut şi mucalit,
vocea plină de tandreţe şi ironie(...), chipul deschis şi senin, aureolat parcă de bunătatea şi
puritatea interioară ca un sfânt din miniaturile acelea medievale cu fondul de aur.
(Alexandru Condeescu, Fişă pentru o viaţă a poetului,
în Album Memorial Nichita Stănescu)
A. Considerați că Nichita Stănescu era o persoană contradictorie? Precizați, prin apel la text,
două motive prin care să susțineți răspunsul dat. 8 puncte
B. Textul precizează că, de fapt, cristalizarea conştiinţei de sine a fost lentă la Nichita Stănescu.
Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin acest fapt. 6 puncte
C. Prezentați, în aproximativ jumătate de pagină, caracterul lui Nichita Stănescu, conform teoriei
acestuia. 10 puncte
D. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia temperamentele pot fi
apreciate valoric ca fiind bune sau rele, dezirabile sau indezirabile. 6 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 15


b. durată
c. intensitate
d. modalitate
2. Percepţia, ca proces de cunoaştere, se finalizează printr-o imagine ale cărei calităţi sunt
diminuate dacă:
a. obiectul este doar contemplat
b. obiectul se află în centrul sferei de interes a subiectului
c. obiectul este manevrat în timpul activității
d. obiectul este implicat direct în activitate
3. Reprezentarea are ca surse informaţionale fundamentale:

a. gândirea şi imaginaţia
b. memoria şi gândirea
c. senzaţiile şi percepţiile
d. memoria şi imaginaţia
4. Relaţia dintre intensitatea motivaţiei şi nivelul performanţei este dependentă de:

a. creativitatea subiectului
b. complexitatea activităţii de realizat
c. timpul de executare a activităţii
d. locul de desfăşurare a activităţii
5. Trăirile afective foarte intense, stabile, de lungă durată care antrenează întreaga
a. afectele
b. pasiunile
d. emoțiile
6. Forma atenţiei neintenționată, spontană declanșată de stimuli externi sau interni este
a. voluntară
b. internă
c. involuntară
d. postvoluntară

Pagina 1 din 3



fenomene, întâmplări exclusiv pe baza unor relatări verbale este:
a. reveria

a. deprinderile
b. caracterul
c. temperamentul
d. atitudinile

A
În coloana din stânga sunt enumerate operații ale gândirii, iar în coloana din dreapta sunt
a. Analiza 1. Este o formă superioară de analiză.

2. Constă în reconstituirea în minte a unui obiect din
b. Sinteza elementele sale date izolat.
3. Este un produs al gândirii.
c. Abstractizarea 4. Constă în extinderea însuşirilor unui obiect asupra unei
d. Generalizarea 5. Constă în descompunerea în minte a unui obiect în
elementele sale componente și aprecierea semnificației
fiecărui element în cadrul întregului.
12 puncte
B.
Memoria nu doar ne pune la dispoziție ceea ce am învățat, dar ne oferă și materialul

necesar pentru a realiza restructurări, transformări, în acest fel ea stând la baza funcționării
imaginației noastre.

3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați caracterul selectiv al memoriei. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, utilitatea imaginației creatoare. 4 puncte

Pagina 2 din 3

„(…) Conversaţiile lui Carol I se reduceau aproape exclusiv la probleme militare şi politice.
Prefera să stea singur, să se plimbe prin pădurile din jurul castelului Peleş, care constituia mândria
vieţii lui. (…) Carol I era un om distant, rece, mândru, protocolar, fiind preocupat în permanenţă să
asigure prestigiul şi măreţia dinastiei sale. Nu a avut prieteni, nici favoriţi, nici amante. (…) Era
meticulos şi exact, în tot ce făcea, căutând să impună colaboratorilor săi acelaşi stil. Punctualitatea
lui era proverbială, ca şi cadoul pe care-l făcea multor români: ceasul.
(…) Era mic de statură, dar umbla ţanţos, mereu cu fruntea sus, avea un mers viu de
militar. De aceea părea înalt şi dominator. Vorbea tare, de parcă întotdeauna dădea ordine. (…)
Viaţa de familie a lui Carol a fost lineară, calculată, fără evenimente imprevizibile.
(…) Carol I avea plăcerea de a domina, era avid de putere, pe care nu accepta să o
împartă cu altcineva. A interzis soţiei sale să se amestece în politică şi nici măcar pe moştenitorul
tronului nu-l informa despre problemele la ordinea zilei şi deciziile pe care urma să le ia.
(…) Carol I era adeptul „monarhiei active” şi nu s-a mulţumit să gireze prin semnătura sa
deciziile guvernelor şi ale miniştrilor, ci a manifestat spirit de iniţiativă, a venit cu propuneri şi soluţii
pentru realizarea cărora a stăruit cu o perseverenţă deosebită. A reuşit să învingă numeroase
piedici şi împotriviri, dar nu s-a descurajat, a ştiut să folosească o gamă largă de metode şi
mijloace pentru a-şi atinge scopul.
(…) A reuşit să se impună în faţa miniştrilor precum un comandant oştirii sale. I.G. Duca
relata cum a decurs ceremonia de investire a guvernului liberal, în ianuarie 1914. Regele a apărut
îmbrăcat în uniforma militară, iar fiecare ministru a rostit formula jurământului, după care semnau
şi se aşezau aliniaţi, în ordinea vechimii.”
(Ioan Scurtu, Portrete în paralel: Carol I – Ferdinand, Revista Historia, Anul VII, Nr. 66, iunie 2007)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. Jung, tipul temperamental al regelui Carol I. Precizați, din text,
B. Considerați că regele Carol I era o persoană puternică? Precizați, prin apel la text, un motiv
C. Textul precizează faptul că regele Carol I era o persoană perseverentă. Menționați două
motive care susţin acest fapt. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ jumătate de pagină, caracterul regelui Carol I, conform teoriei lui
acestuia. 10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia orice trăsătură de
personalitate reprezintă o aptitudine. 4 puncte

Pagina 3 din 3
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Proba E. d)
Psihologie
Test 16

1. Este o însuşire a senzaţiilor:
a. integralitatea
b. tonalitatea afectivă
c. distributivitatea
d. structuralitatea
2. Imaginea perceptivă a cărţii aflate în faţa ta, este:
a. o imagine secundară
b. rezultatul imaginației
c. o imagine primară
d. un simbol figurativ
3. Procesul psihic care constituie un punct de plecare şi suport intuitiv pentru desfăşurarea
raţionamentelor este:
a. atenţia
b. senzația
c. voinţa
d. reprezentarea
4. Una dintre funcţiile motivaţiei este:
a. funcţia expresivă
b. funcţia persuasivă
c. funcţia de orientare a acţiunii
d. funcţia de cunoaştere
5. Mersul săltăreţ, sprinţar, cu care se îndreaptă Mircea spre casă, bucuros pentru că a
câştigat trofeul campionatului şcolar de şah al liceului, evidenţiază o proprietate a
proceselor afective. Aceasta este:
a. expresivitatea
b. polaritatea
c. mobilitatea
d. intensitatea
6. Clasificarea atenţiei în atenţie involuntară, voluntară şi postvoluntară are drept criteriu:

a. gradul de generalitate
b. prezenţa sau absenţa înţelegerii
c. prezenţa sau absenţa voinței
d. direcţia principală de orientare a atenţiei
7. Face parte din categoria proceselor psihice reglatorii:

a. voinţa
b. imaginaţia
c. memoria
d. percepţia

Pagina 1 din 3
8. Un rol important în procesul creativ revine:

a. procedeelor algoritmice
b. gândirii convergente
c. rigidității memoriei
d. procedeelor euristice
9. Structura motivaţională de maximă generalitate, ce cuprinde ansamblul ideilor şi teoriilor

despre om, natură şi societate, este:
a. motivul
b. concepţia despre lume şi viaţă
c. interesul
d. convingerea
10. Sentimentul îndoielii face parte din categoria sentimentelor:

a. etice
b. estetice
c. intelectuale
d. morale

A.
dreapta.
a. Caracter logic 1. Se referă la faptul că, pentru a tine minte mai bine și pentru a
reproduce mai ușor ne folosim de anumite mijloace de
b. Caracter activ memorare.
2. Arată că nu reținem și nu reactualizăm orice, ci, în primul
c. Caracter mijlocit rând, ceea ce corespunde vârstei, preocupărilor, intereselor
noastre etc.
d. Caracter selectiv 3. Indică faptul că memoria depinde de particularitățile de timp
și de spațiu ale situației dar și de starea internă a subiectului.
4. Arată că memoria produce modificări și transformări atât în
subiectul care memorează, cât și în materialul memorat.
5. Presupune înțelegerea celor memorate și reactualizate.
12 puncte
B.
Dezvoltarea imaginației este dependentă de cea a limbajului, deoarece cuvântul este cel
care permite evocarea din minte a ideilor, vehicularea și punerea lor în diverse relații.

4 puncte
6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați relația dintre imaginație și afectivitate. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, ideea conform căreia în rezolvarea problemelor
complexe, slab definite, strategiile de tip euristic sunt preferabile față de cele de tip
algoritmic. 4 puncte

Pagina 2 din 3

În soția sa, Josephine, el și-a găsit o parteneră devotată, însuflețită ca și el de simțire autentic
germană. „Blândă și delicată“, așa ne-o descriu cei care au cunoscut-o, „totdeauna plină de
solicitudine față de fiecare dintre cei dragi inimii ei, mereu tremurând pentru ei, de oricât de
departe, mereu îngăduitoare îndată ce unul dintre copiii ei se făcea vinovat de ceva; profund
evlavioasă, dar niciodată bigotă, impresiona prin dăruirea de sine și se făcea peste tot îndrăgită și
stimată. Cu dragă inimă se subordona soțului ei și ridica spre el priviri încărcate de devotament
feminin, în timp ce el căuta s-o apere și s-o protejeze aproape părintește.“ O gingășie feciorelnică,
o sfială grațioasă nu o părăseau niciodată, și până în anii ei târzii degaja un farmec aparte, prin
care a câștigat inimile tuturor. (...)
Biata de ea, biata mamă! Cu câtă discreție, cu câtă blândețe și-a purtat durerea nemărginită!
Niciodată nu s-a auzit vreo plângere desprinzându-i-se de pe buze! Și-a cedat copiii eternității și a
așteptat cu răbdare clipa când îi va revedea, iar mie mi s-a părut adesea că i-a fost chiar mai greu
să se lipsească de fiul care a avut de înfruntat atâtea greutăți în viață și a trebuit să lupte mereu!
Ce mândră era de el! Îmi spunea: «Ah, cum te invidiez că poți să fii lângă el, eu m-aș așeza
neobservată într-un colț, nu l-aș abate deloc de la treaba lui, dar l-aș privi cât aș pofti!» – S-ar fi
părut că, de fapt, eu pierd ceva petrecându-mi timpul cu propriile mele îndeletniciri, în loc să profit
de norocul de a sta retrasă în preajma lui ca să-l privesc, lucru pe care ea ar fi fost fericită să-l facă
zile întregi. «Nu-i așa că e încă grozav de frumos», spunea ea, urmărindu-l cu lornieta când îl
vedea plecând, «nu-i așa că arată și acum foarte tânăr? Îl iubești?» – Ah, cine n-ar fi iubit-o pe
această mamă și pe fiul ei! Îi răspundeam că m-aș fi măritat cu el numai pentru faptul că era fiul ei!
Căci pe ea o divinizam deja cu mult timp înainte să-l fi cunoscut pe el!“ Cu nespusă bucurie
urmărise principesa Josephine succesele scumpului ei fiu și, în timpul șederilor ei la Sinaia,
Cotroceni și București, se îngrijise ca o mamă afectuoasă de cei trei copii ai perechii princiare –
Carol, Elisabeta și Maria. Acești copii o iubeau foarte mult pe distinsa doamnă care, în ciuda
vârstei, era încă frumoasă și gingașă.
(Paul Lindenberg, Regele Carol I al României)
A. Menționați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al Josephinei. Precizați, din text,
B. Considerați că Josephine era o persoană afectuoasă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin
C. Textul o prezintă pe Josephine ca fiind o persoană care a câștigat inimile tuturor. Menționați,
pe baza textului dat, două motive care susțin această afirmație. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul Josephinei, conform teoriei lui G.W.
Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acestuia.
10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia creativitatea nu depinde
de imaginație. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 17

1. Intervalul de 100-150 miimi de secundă care se scurge de la începutul acțiunii unui stimul și
până la apariția senzației corespunzătoare se numește:
a. postacțiune
b. postefect
c. latență
d. intensitate
2. Percepția foii de hârtie din fața mea:

a. este conomitentă cu cea a obiectelor care o înconjoară (birou, rechizite etc.)
b. este imaginea unei foi de hârtie în general, nu a unei foi de hârtie anume
c. cuprinde doar însușirile semnificative ale foii de hârtie, nu și pe cele de detaliu
d. reflectă însușirile concrete ale foii de hârtie în mod separat
3. Imaginea din reprezentare este schematică pentru că:

a. avem conștiința absenței obiectului
b. obiectul este redat în ansamblul său
c. este bogată în conținut
d. se rețin doar însușirile reprezentative ale obiectelor
4. Ca element din structura motivației, trebuințele

a. constau dintr-un set de mecanisme fiziologice înnăscute, prezente la toți oamenii
b. reprezintă efectul tuturor acțiunilor umane
c. sunt dobândite de-a lungul existenței omului, fiind diferite de la individ la individ
d. sunt atât înnăscute, cât și dobândite, iar nesatisfacerea lor prelungită poate fi dăunătoare
5. Atunci când persoanele din jurul nostru se bucură, tindem, de obicei, să facem același
lucru, deoarece expresiile emoționale:
a. sunt imposibil de descifrat
b. pot avea rol de contagiune
c. se standardizează
d. se convenționalizează
6. Un rol important în declanșarea atenției voluntare revine:

a. dispoziției
b. reflexului de orientare
c. deprinderii de a fi atent
d. mecanismelor verbale

Pagina 1 din 3
7. Calitatea voinței care implică înfruntarea riscurilor într-o manieră lucidă și asumată se
numește:
a. putere
b. perseverență
c. curaj
d. calm
8. Ansamblul unitar al factorilor subiectivi și obiectivi care duc la realizarea de către indivizi sau
grupuri a unui produs original și valoros pentru societate desemnează:
a. creativitatea
b. inteligența
c. motivația
d. aptitudinile
9. Deși muncea mult, la începutul clasei a noua Andrei nu reușea să rezolve multe dintre
exercițiile de la matematică. El a fost însă încurajat în mod constant de profesorul său, iar
după un timp au apărut și rezultatele bune. Motivația folosită de profesor a fost:
a. negativă
b. pozitivă
c. cognitivă
d. afectivă
10. În sfera afectivității umane intră, printre altele:

a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispoziții
b. dispoziții, afecte, emoții, sentimente, pasiuni
c. emoții, idealuri, pasiuni, afecte, interese
d. emoții, pasiuni, dispoziții, interese, idealuri

A.
În coloana din stânga sunt enumerate operaţii ale gândirii, iar în coloana din dreapta sunt
a. Comparaţia 1. Operaţia de descompunere, în minte, a unui obiect în

elementele sale componente şi de apreciere a semnificaţiei
b. Generalizarea fiecărui element în cadrul întregului.
2. Constă în reconstituirea, în minte, a unui obiect întreg, din
c. Analiza elementele sau însuşirile sale, date izolat.
3. Presupune evidențierea, pe plan mintal, a asemănărilor și a
d. Sinteza deosebirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor pe baza
unui criteriu.
4. Operaţia de reţinere, pe plan mintal, a anumitor trăsături
fundamentale ale obiectelor şi neluarea în considerare a
altora, considerate secundare.
5. Operaţia de extindere a însuşirilor unui obiect asupra unei
12 puncte

Pagina 2 din 3
B.
„Imaginaţia nu este decât fructul memoriei noastre.” (Pierre Bonnard)

3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre formele imaginaţiei. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, utilitatea uitării. 4 puncte

Bonaparte a terminat Școala superioară de la Paris clasificat al 42-lea din 58, iar
caracterizarea sa ni-l prezintă ca: „rezervat și studios, preferă studiul oricăror distracții, foarte
aplicat la științele abstracte și foarte puțin curios în privința celorlalte, cunoaște temeinic
matematicile și geografia, tăcut, distant, iubind singurătatea, capricios, înclinat spre egoism,
vorbește puțin, energic în răspunsuri, prompt și sever în manifestări, un mare amor propriu,
ambițios și aspiră la totul”. (…) Chaptal, unul dintre memorialiștii vremii, îl prezintă pe Bonaparte ca
având o complexitate fizică și morală care nu se aseamănă cu a nici unui alt personaj istoric. Era
mic de statură, fizionomia expresivă, corpul sănătos, curajul extrem, spiritul și corpul inepuizabile
la oboseală. Din cele mai grele campanii se întorcea mai gras. În viața de toate zilele nu respecta
nicio regulă, el n-avea ore regulate nici pentru masă, nici pentru somn. Uneori, abia culcat, se
scula și lucra toată noaptea. Sobru, el nu avea preferințe culinare și rareori masa lui dura mai mult
de 10-12 minute. Bonaparte obosea miniștrii printr-o corespondență activă și zilnică. El uza fără
milă oamenii aflați în serviciul său și foarte rar era mulțumit de serviciul lor.” (…)
După mărturiile lui Roederer, „Bonaparte era totdeauna concis, franc, câteodată brutal, însă
totdeauna interesant”. (…)
În timpul audiențelor nu suferea ca interlocutorul să se apropie de el, nu dădea niciodată
mâna, nu mulțumea pentru serviciile făcute, își exprima mulțumirea și aprobarea prin tăcere.
Întrebările lui erau clare, precise, tehnice. „Pentru ce?” era întrebarea care revenea mereu. Nu-i
plăcea să audă cuvântul imposibil, se încrunta când i se răspundea cu „poate”, „dacă”, „probabil”.
(…) Memoria lui înmagazinează enorm, reține amănuntul și creierul lui prelucrează. El este un
calculator exact, care nu acționează decât pe date sigure. Ascendentul lui asupra celorlalți este
strivitor.
(Gheorghe Eminescu - Napoleon Bonaparte, Vol.1)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Napoleon Bonaparte.
B. Considerați că Napoleon Bonaparte era o persoană exigentă? Precizați, prin apel la text, un
C. Textul îl prezintă pe Bonaparte ca având o complexitate fizică și morală care nu se aseamănă
cu a nici unui alt personaj istoric. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Napoleon Bonaparte, conform
teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia inteligenţa este o
aptitudine specială. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 18

1. Fenomenul de persistență a imaginii senzoriale câteva miimi de secundă după încetarea

acțiunii stimulului, se numește:
a. intensitate
b. atenție
c. postacțiune
d. latență

a. cea a unei clase de obiecte
b. cea a unui obiect ce acționează direct asupra analizatorilor
c. secundară
3. Atunci când timpul scurs între momentul în care întâlnim o persoană și momentul în care ne
reprezentăm acea persoană crește, în mod normal, calitatea reprezentării:
a. se îmbunătățește
b. se deteriorează
c. rămâne nemodificată, deoarece nu este influențată de trecerea timpului
d. devine un aspect lipsit de importanță pentru subiect
4. Trebuințele biologice:
a. sunt dobândite
b. apar, de regulă, după satisfacerea celor de autorealizare
d. se află la baza piramidei trebuințelor lui A. H. Maslow
5. Procesul psihic prin intermediul căruia se realizează cu precădere susținerea energetică a

unei activități este:
a. afectivitatea
b. gândirea
c. memoria
d. reprezentarea
6. Pentru a rezolva în condiții optime o problemă dificilă, atenția reprezintă o condiție:

a. necesară și suficientă
b. nici necesară, nici suficientă
c. suficientă, dar nu și necesară
d. necesară, dar insuficientă

Pagina 1 din 3
7. O acțiune voluntară:
a. poate fi inconștientă
b. implică mecanismele verbale
c. poate fi realizată fără efort
d. nu presupune existența unui scop
8. În liceu Călin era un adolescent dezordonat, risipitor și superficial, dar după cinci ani de
facultate petrecuți departe de părinți, în care a trebuit să-și ia și o slujbă pentru a se putea
întreține, a devenit un tânăr responsabil, iar acest exemplu ilustrează faptul că
personalitatea:
a. se poate restructura și perfecționa
b. este unică
c. este imuabilă
d. este înnăscută
9. În care dintre următoarele situații este prezentă motivația negativă?

a. Andrei merge la școală pentru că în caz contrar va fi pedepsit de părinți
b. Andrei merge la școală pentru că îi place să învețe lucruri noi
c. Andrei merge la școală pentru a nu-și dezamăgi părinții
d. Andrei merge la școală pentru că se așteptă să fie lăudat pentru acest lucru
10. Trăirile afective foarte intense, stabile, de lungă durată, ce antrenează întreaga personalitate
se numesc:
a. emoții curente
b. dispoziții afective
c. pasiuni
d. afecte

A.
dreapta.
a. Caracterul selectiv 1. Este dat de modificările aduse atât subiectului care

memorează, cât şi materialului de memorat.
b. Caracterul relativ fidel 2. Se referă la faptul că fixarea şi reactualizarea
informaţiilor se realizează în concordanţă cu
c. Caracterul situaţional particularităţile de timp şi spaţiu ale situaţiei.
3. Este dat de înţelegerea informaţiilor memorate, păstrate
d. Caracterul inteligibil şi reactualizate şi de organizarea acestora după criterii
de semnificaţie.
4. Presupune realizarea întipăririi şi reactualizării
informaţiilor în funcţie de vârsta, gradul de cultură,
preocupările, interesele celui care memorează.
5. Se referă la faptul că fixarea şi reactualizarea
informaţiilor se realizează cu aproximaţie, deoarece
intervin: caracterul activ al memoriei, trăsăturile de
personalitate ale individului, uitarea.
12 puncte

Pagina 2 din 3
B.
Afectarea accidentală a mecanismului complex al limbajului atrage tulburări în sfera gândirii iar
dereglările gândirii se manifestă şi prin dificultăţi ale comunicării. Aşadar, gândirea se formează şi
se dezvoltă prin intermediul limbajului, în absenţa căruia rămâne la un stadiu primitiv.
4 puncte
6 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, importanţa limbajului intern. 4 puncte

Simțul meu pătimaș pentru echitate socială și responsabilitate socială a stat întotdeauna într-o
opoziție ciudată cu o lipsă pronunțată a nevoii nemijlocite de contact cu oamenii și comunitățile
omenești. Sunt un adevărat solitar ce nu aparține cu întreaga sa inimă statului, patriei, cercului de
prieteni, nici chiar cercului restrâns al familiei, care a resimțit un sentiment, niciodată ostoit de
înstrăinare și o nevoie de singurătate, ce au crescut și mai mult cu vârsta. Am trăit în mod ascuțit,
dar fără părere de rău, granițele înțelegerii și armoniei cu alți oameni. Un asemenea om pierde
desigur o parte din seninătate și nepăsare, dar el este în schimb în mare măsură independent de
părerile, obiceiurile și judecățile semenilor săi și nu este supus niciodată ispitei de a-și sprijini
echilibrul pe o bază atât de puțin solidă.
Idealul meu politic este cel democratic. Fiecare om trebuie respectat ca persoană, și niciunul
divinizat. Este o ironie a sorții că ceilalți oameni mi-au exprimat tocmai mie mult prea multă
admirație și stimă, fără vina mea, dar și ca meritul meu să o îndreptățească. Aceasta poate să
provină din dorința, pentru mulți de neîmplinit, de a înțelege câteva idei pe care le-am găsit cu
puterile mele slabe, printr-o luptă necontenită. [....]
Nu pot să gândesc, de asemenea, un individ ce supraviețuiește morții trupului său. Să
nutrească inimile slabe, din frică sau din egoism ridicol, asemenea idei! Mie îmi ajunge misterul
eternității vieții, conștiința și presimțirea alcătuirii minunate a existentului, ca și străduința umilă
spre cuprinderea unei părți cât de mici a acelei rațiuni ce se manifestă în natură.
(Albert Einstein, Cum văd eu lumea)
A. Menționați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Albert Einstein. Precizați,
B. Considerați că Albert Einstein era o persoană modestă? Precizați, prin apel la text, un motiv
C. Textul precizează, cu privire la Albert Einstein, faptul că idealul său politic este cel democratic.
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Albert Einstein, conform teoriei
acestuia. 10 puncte
E. Formulați un argument prin care să respingeți afirmația potrivit căreia atitudinile sunt înnăscute.
4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 19


b. durată
c. intensitate
d. modalitate
2. Percepţia, ca proces de cunoaştere, are ca produs o imagine ale cărei calităţi sunt
diminuate dacă obiectul:
a. este doar contemplat
b. se află în centrul sferei de interes a subiectului
c. este manevrat în timpul activității
d. este implicat direct în activitate
3. Trecerea de la procesele psihice cognitive senzoriale la cele cognitive superioare este

realizată de:
a. gândire
b. memorie
c. reprezentare
d. imaginaţie

trebuință:
a. a cărei nesatisfacere îi periclitează în mod cert integritatea fizică
5. Trăirile afective foarte intense, stabile, de lungă durată, care antrenează întreaga
a. afectele
b. pasiunile
d. emoțiile
6. Forma atenţiei neintenționată, spontană, declanșată de stimuli externi sau interni, este
a. voluntară
b. pozitivă
c. involuntară
d. postvoluntară

Pagina 1 din 3



fenomene, întâmplări, exclusiv pe baza unor relatări verbale este:
a. reveria

a. deprinderile
b. caracterul
c. temperamentul
d. atitudinile

A.
În coloana din stânga sunt enumerate modalități de specializare a memoriei prin care oamenii
se diferențiază între ei, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la
acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi
cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Memorie episodică 1. Se manifestă ca memorie auditivă, vizuală, gustativă etc.

2. Este specifică oamenilor care rețin ușor mișcările.
b. Memorie senzorială 3. O întâlnim la persoanele care rețin cuvintele, simbolurile
verbale, semnificația acestora.
c. Memorie semantică 4. Caracterizează persoanele care rețin informațiile pentru o
perioadă îndelungată de timp.
d. Memorie motorie 5. Este specifică oamenilor care rețin ușor experiența concretă
de viață, evenimentele, etc.
12 puncte
B.
Progresul învățării limbajului se realizează concomitent cu progresul gândirii; comunicând,

încercând să elucidăm altora o noțiune, ne precizăm nouă înșine înțelesurile, eliminăm
neclaritățile.

4 puncte
6 puncte
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați aplicarea strategiilor de tip algoritmic. 4 puncte
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, ideea conform căreia reveria prelungită poate fi
defavorabilă dezvoltării personalității. 4 puncte
Pagina 2 din 3

Heidegger era un bărbat mic de statură, îndesat, bondoc. Purta aproape totdeauna o vestă
de o croială neobișnuită, de un stil aproape milităresc sau de cercetaș, care urca până la gât, cu
largi revere drepte de ambele părți. Se prezenta în mijlocul oamenilor cu un soi de sfidare, de
afirmare de sine și mereu în defensivă, ca și cum se simțea tot timpul pe punctul de a fi atacat.
Avea ochii negri, posesivi și totodată plini de refuz, ca și cum nu voiau să vadă lumea din
jur scăldată de soare. Dar avea discipoli. Odată, în 1955, s-a organizat într-un castel din
Normandia, timp de o săptămână, un colocviu consacrat filosofiei lui Heidegger, la care a participat
și el, împreună cu un grup de discipoli francezi și germani. Stătea în mijlocul lor, mic cum era, de
parcă se afla în centrul unui turn care-l apăra. După câteva zile de răbdare, participanții s-au
revoltat împotriva acestei gărzi credincioase și Heidegger a trebuit să iasă din turnul său.
Fără îndoială, nu era un om de dialog. Se retrăgea în sine, într-un monolog meditativ unde
proliferau repetările, încât formulele pe care le prefera dădeau impresia că filosoful era primul preot
al unei noi liturghii, sau ultimul preot al unei liturghii uitate.
(Jeanne Hersch, Mirarea filosofică: istoria filosofiei europene)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Heidegger. Precizați, din
B. Considerați că Heidegger era o persoană modestă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin
C. Textul precizează că Heidegger nu era un om de dialog. Menționați două motive care susţin
D. Prezentați, în aproximativ jumătate de pagină, caracterul lui Heidegger, conform teoriei lui
acestuia. 10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia caracterul este neutru din
punct de vedere moral. 4 puncte

Pagina 3 din 3

Proba E. d)
Psihologie
Test 20


1. Durerea abdominală, provocată de o indigestie, este o senzație:
a. interoceptivă
b. exteroceptivă
c. proprioceptivă
d. cu o tonalitate afectivă pozitivă

3. Calitatea reprezentării este condiționată de:

a. calitatea percepției
b. calitatea obiectului
c. luminozitate
d. atenția internă
4. Trebuința de cunoaștere, a ființei umane, face parte din categoria trebuințelor:

a. sociale
b. primare
c. spirituale
d. înnăscute
5. În cadrul proceselor afective, pe prim-plan se află:

a. valoarea și semnificația pe care o are obiectul pentru subiect
b. valoarea și semnificația pe care o are trebuința pentru subiect
c. interacțiunea dintre factorii interni
d. tendința acestora de a gravita fie în jurul polului pozitiv, fie în jurul polului negativ
6. Nu face parte dintre notele definitorii ale atenției:

a. orientarea
b. selectivitatea
c. concentrarea
d. distragerea
7. Expresia energiei fizice și nervoase investite în urmărirea scopurilor propuse definește

calitatea voinței numită:
a. calm
b. putere
c. perseverență
d. independență

Pagina 1 din 3
8. Un nivel de originalitate atât de ridicat încât să determine modificări revoluționare,

presupunând o restructurare a unui domeniu și a experiențelor ce depășesc toate
posibilitățile anterioare de înțelegere formează creativitatea:
a. inovativă
b. inventivă
c. emergentă
d. productivă
9. În mod obișnuit, cea mai eficientă formă de motivație a elevilor pentru a învăța este cea
bazată pe stimulări premiale, deoarece:
a. se asociază cu trăiri afective pozitive
b. se asociază cu trăiri afective negative
c. în cazul ei lipsesc trăirile afective
d. este singura permisă
10. Prin repetare, dispozițiile afective se pot transforma în:

a. emoții curente
b. sentimente
c. aptitudini
d. trăsături de caracter

A.
În coloana din stânga sunt enumerate forme ale memoriei, iar în coloana din dreapta sunt
a. Memoria voluntară 1. Se caracterizează prin aceea că înregistrarea, păstrarea

şi reactualizarea informaţiilor se realizează fără ca noi
b. Memoria involuntară să intenţionăm şi să ne propunem în mod special acest
lucru.
c. Memoria mecanică 2. Este efectuată în lipsa înţelegerii, ducând la o învăţare
formală şi nu este persistentă în timp.
d. Memoria logică 3. Este procesul psihic cognitiv superior de elaborare a
unor idei sau proiecte noi pe baza selectării, combinării
şi recombinării experienţei anterioare.
materialului de memorat.
5. Este realizată conştient, pe baza unui scop, folosind
repetarea.
12 puncte
B.
Între limbaj şi gândire există o unitate indisolubilă, produsele gândirii, noţiunile, judecăţile şi
raţionamentele exprimându-se prin cuvinte, propoziţii şi fraze; dar limbajul şi gândirea nu se
identifică, aceleaşi idei putând să fie comunicate prin diferite forme de limbaj.
4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, faptul că înţelegerea este funcţia esenţială a gândirii.
4 puncte
Pagina 2 din 3

Muiere mare, spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuți de soare, de ploi şi de vânt, Mara munceşte
toată ziua, neobosită şi energică. Femeie aprigă, tăcută, cu un ascuțit simţ al demnităţii umane, se
hotărăşte să strângă bani, ca să scape de sărăcie şi să-şi crească cei doi copii.
Curajoasă şi autoritară, perseverentă și chibzuită până la zgârcenie, Mara are o putere de
muncă şi o inteligenţă pragmatică, izvorâte din experiența ei de viață şi de aceea nu cheltuiește cu
ușurință pentru copii ei, deși îi iubește enorm, dorind să strângă bani suficienți, care să-i dea
puterea să învingă viața şi să-i asigure astfel echilibrul sufletesc. Fire energică şi ambițioasă, dar
calmă, Mara ascunde, sub masca asprimii, o mare sensibilitate, suferă de fiecare dată când copiii
ei trec prin dificultăţi, găseşte mereu soluţii inedite pentru a-i scăpa de necazuri, fiind întotdeauna
de partea lor.
(Ioan Slavici – Mara – text adaptat)
A. Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al personajului Mara. Precizați, din
B. Considerați că Mara este o persoană capabilă de efort voluntar intens și de lungă durată. Precizați,
prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte
C. Textul precizează, cu privire la Mara, faptul că acesta era ambițioasă. Menționați, pe baza textului
dat, două motive care susţin această afirmație. 6 puncte
D. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul personajului Mara, conform teoriei lui
10 puncte
E. Formulaţi un argument prin care să respingeți afirmația potrivit căreia caracteristicile personalității
sunt instabile și nu persistă în timp. 4 puncte

Pagina 3 din 3
Proba E. d)
Psihologie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Test 1
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-b, 2-c, 3-d, 4-c, 5-a, 6-c, 7-a, 8-d, 9-b, 10-c 10x3p=30 puncte

A. câte 3 puncte pentru fiecare asociere corectă, astfel:
a-4
b-5
c-2
d-3
4x3p=12 puncte
B.
1. câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire
textul 2x2p=4 puncte
2. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre
procesele/fenomenele psihice menționate la punctul 1 3x2p=6 puncte
3. construirea unui exemplu care să ilustreze una dintre operațiile gândirii 4 puncte
4. - argumentarea importanţei limbajului intern 3 puncte
- încadrarea în limita de spaţiu precizată 1 punct

A. - menţionarea tipului temperamental al lui Napoleon Bonaparte, conform teoriei lui C.G.Jung
(introvertit) 2 puncte
- câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmații prin care se justifică
răspunsul dat 2x2p=4 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Napoleon
Bonaparte era o persoană exigentă) 1 punct
- precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susține răspunsul dat 3 puncte
C. câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin
faptul că Bonaparte avea o complexitate fizică și morală care nu se aseamănă cu a nici unui
alt personaj istoric 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Napoleon Bonaparte 2 puncte
- câte 2 puncte pentru evidențierea oricăror două trăsături principale 2x2p=4 puncte
- coerența prezentării 2 puncte
- încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte
E. formularea unui argument prin care se respinge afirmaţia dată 4 puncte

Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 1

Proba E. d)
Psihologie

Test 2


1-d, 2-a, 3-c, 4-b, 5-b, 6-c, 7-c, 8-a, 9-d, 10-c 10x3p=30 puncte

a-5
b-2
c-1
d-4
4x3p=12 puncte
B.
1. câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două procese psihice la care face referire textul
2x2p=4 puncte
2. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele psihice
menționate la punctul 1 3x2p=6 puncte
3. construirea unui exemplu care să ilustreze caracterul selectiv al memoriei 4 puncte
4. - argumentarea utilităţii imaginației creatoare 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al regelui Carol I, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit)
2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Carol I era o
persoană puternică) 1 punct
faptul că regele Carol I era o persoană perseverentă 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului regelui Carol I 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 3


1-a, 2-c, 3-a, 4-a, 5-d, 6-c, 7-b, 8-b, 9-c, 10-b 10x3p=30 puncte

a-4
b-1
c-3
d-2
4x3p=12 puncte
B.
2x2p=4 puncte
2. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele psihice
menționate la punctul 1 3x2p=6 puncte
3. construirea unui exemplu care să ilustreze una dintre strategiile gândirii 4 puncte
4. - argumentarea superiorității memorării logice în raport cu cea mecanică 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al lui Eliade, conform teoriei lui C. G. Jung (introvertit)
2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Eliade era o
faptul că personalitatea lui Eliade era o sumă de contrarii în armonie 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Eliade 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 4


1-b, 2-c, 3-b, 4-a, 5-d, 6-c, 7-a, 8-d, 9-c, 10-d 10x3p=30 puncte

a-2
b-4
c-3
d-1
4x3p=12 puncte
B.
procesele/fenomenele menționate la punctul 1 3x2p=6 puncte
3. construirea unui exemplu care să ilustreze una dintre formele imaginației 4 puncte
4. - argumentarea utilităţii comunicării nonverbale 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al personajului prezentat în text, conform teoriei lui C. G.
Jung (introvertit) 2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: personajul
prezentat în text nu avea o voință slabă) 1 punct
faptul că personajul prezentat era net superior celor de teapa noastră 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului personajului prezentat în text 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 5


1-c, 2-d, 3-a, 4-c, 5-a, 6-c, 7-a, 8-d, 9-b, 10-b 10x3p=30 puncte

a-4
b-5
c-3
d-2
4x3p=12 puncte
B.
1. câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire
procesele/fenomenele psihice menționate la punctul 1. 3x2p=6 puncte
4. - argumentarea ideii conform căreia limbajul intern este instrumentul de lucru al gândirii 3 puncte

A. - menționarea tipului temperamental al lui René Descartes, conform teoriei lui C.G. Jung
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: René
Descartes nu era o persoană altruistă) 1 punct
afirmația că René Descartes, nu s-a dat îndărăt de la trufia de a crede că lumea sa poate
începe doar de la el 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui René Descartes 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 6


1-c, 2-a, 3-d, 4-d, 5-b, 6-d, 7-c, 8-a, 9-b, 10-b 10x3p=30 puncte

a-5
b-4
c-1
d-2
4x3p=12 puncte
B.
3. construirea unui exemplu care să ilustreze relația dintre imaginație și afectivitate 4 puncte
4. - argumentarea ideii conform căreia în rezolvarea problemelor complexe, slab definite, strategiile
de tip euristic sunt preferabile față de cele de tip algoritmic 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al lui Albert Einstein, conform teoriei lui C.G. Jung
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Albert Einstein
era o persoană modestă) 1 punct
afirmația că idealul politic al lui Albert Einstein este cel democratic 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Albert Einstein 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 7


1-a, 2-a, 3-a, 4-c, 5-a, 6-d, 7-b, 8-c, 9-a, 10-d 10x3p=30 puncte

a-5
b-1
c-3
d-2
4x3p=12 puncte
B.
3. construirea unui exemplu care să ilustreze aplicarea strategiilor de tip algoritmic 4 puncte
4. - argumentarea ideii conform căreia reveria prelungită poate fi defavorabilă dezvoltării
personalității 3 puncte
A. - menţionarea tipului temperamental al lui Tegularius, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit)
2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Tegularius nu
era o persoană sănătoasă din punct de vedre fizic) 1 punct
afirmația că Tegularius nu va trebui să ajungă niciodată într-o funcţie de conducere
2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Tegularius 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 8


1-b, 2-d, 3-c, 4-d, 5-b, 6-b, 7-a, 8-b, 9-c, 10-d. 10x3p=30 puncte

a-2
b-1
c-4
d-3
4x3p=12 puncte
B.
4. - argumentarea ideii conform căreia imaginația are o interacțiune specială cu afectivitatea
3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al lui Moshe, conform teoriei lui C.G. Jung (extravertit)
2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text 1 punct
- precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susține răspunsul dat (de exemplu: El e
persoana cea mai apropiată de borgesianul personaj titular din povestirea Funes, el
memorioso, care nu uita nimic, nici măcar forma norilor dintr-o zi îndepărtată, de demult)
3 puncte
afirmația cu privire la faptul că Moshe avea o memorie construită pe exigențe riguroase
2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Moshe 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 9


1-b, 2-b, 3-a, 4-c, 5-d, 6-d, 7-b, 8-c, 9-b, 10-b. 10x3p=30 puncte

a-3
b-1
c-4
d-2
4x3p=12 puncte
B.
3. construirea unui exemplu care să ilustreze una dintre funcțiile limbajului 4 puncte
4. - argumentarea faptului că gândirea este procesul psihic de însemnătate centrală 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al personajului Vera, conform teoriei lui C.G. Jung
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Micile răutăți
sau observațiile îi aduceau sângele în obraz și nu rareori se ridica repede de la masa și
mergea să plângă în odaie) 1 punct
afirmația că Vera avea sârguință și conștiinciozitate 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Vera 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 10


1-b, 2-a, 3-c, 4-a, 5-d, 6-a, 7-c, 8-c, 9-b, 10-c. 10x3p=30 puncte

a-2
b-3
c-1
d-4
4x3p=12 puncte
B.
1. câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire
3. construirea unui exemplu care să ilustreze una dintre formele limbajului 4 puncte
4. - argumentarea ideii conform căreia înțelegerea este un rezultat al procesului gândiri
3 puncte
- încadrarea în limita de spațiu precizată 1 punct
A. - menționarea tipului temperamental al Prințului Carol, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit)
2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Prințul Carol
era o persoană credincioasă) 1 punct
C. câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susțin
afirmația că Prințului Carol era un om de principii ferme și lipsit de prejudecăți
2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului Prințului Carol 2 puncte
- încadrarea în limita de spațiu precizată 2 puncte
E. formularea unui argument prin care se respinge afirmația dată 4 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 11


1-c, 2-b, 3-b, 4-d, 5-a, 6-d, 7-b, 8-a, 9-a, 10-c. 10x3p=30 puncte

a-3, b-5, c-1, d-2 4x3p=12 puncte
B.
2x2p=4 puncte
2. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele menționate
la punctul 1 3x2p=6 puncte
3. construirea unui exemplu care să ilustreze una dintre formele imaginaţiei 4 puncte
4. - argumentarea utilităţii uitării 2 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al lui Descartes, conform teoriei lui C. G. Jung (introvertit)
2 puncte
faptul că Descartes este temător faţă de tot ce e încă autoritate pe vremea sa 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Descartes 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 12


1-b, 2-a, 3-c, 4-c, 5-a, 6-b, 7-c, 8-d, 9-b, 10-d. 10x3p=30 puncte

a-5
b-1
c-2
d-4
4x3p=12 puncte
B.
2x2p=4 puncte
la puntul 1 3x2p=6 puncte
3. construirea unui exemplu care să ilustreze una dintre funcţiile limbajului 4 puncte
4. - argumentarea faptul că înţelegerea este funcţia esenţială a gândirii 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al lui Heidegger, conform teoriei lui C. Jung (introvertit)
2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Heidegger nu
faptul că Heidegger nu era un om de dialog 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Heidegger 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 13


1-d, 2-c, 3-d, 4-b, 5-d, 6-a, 7-b, 8-b, 9-c, 10-d 10x3p=30 puncte

a-5
b-2
c-3
d-1
4x3p=12 puncte
B.
2x2p=4 puncte
4. - argumentarea utilităţii visului de perspectivă 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al lui Steinhardt, conform teoriei lui C. Jung (extravertit)
2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Steinhardt nu
era o persoană ignorantă) 1 punct
faptul că Steinhardt e de o vitalitate neînchipuită 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Steinhardt 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 14


1-a, 2-d, 3-a, 4-a, 5-d, 6-b, 7-c, 8-c, 9-d, 10-a 10x3p=30 puncte
a-5
b-2
c-4
d-1
4x3p=12 puncte
B.
2x2p=4 puncte
4. construirea unui exemplu care să ilustreze una dintre funcțiile limbajului. 4 puncte
5. - argumentarea ideii potrivit căreia înțelegerea unei probleme este o condiție necesară pentru
rezolvarea acesteia 3 puncte

A. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Nichita
Stănescu era o persoană contradictorie) 2 puncte
- câte 3 puncte pentru precizarea, prin apel la text, a oricăror două motive prin care se susține
B. câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin
faptul că procesul cristalizării conştiinţei de sine a fost lent 2x3p=6 puncte
C. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Nichita Stănescu 2 puncte
D. formularea unui argument prin care se respinge afirmaţia dată 6 puncte

Pagina 1 din 1

Proba E. d)
Psihologie

Test 15



a-5
b-2
c-1
d-4
4x3p=12 puncte
B.
2x2p=4 puncte
3. construirea unui exemplu care să ilustreze caracterul selectiv al memoriei 4 puncte
4. - argumentarea utilităţii imaginației creatoare 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al regelui Carol I, conform teoriei lui C. Jung (introvertit)
2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Carol I era o
faptul că regele Carol I era o persoană perseverentă 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului regelui Carol I 2 puncte

Pagina 1 din 1

Proba E. d)
Psihologie

Test 16


1-b, 2-c, 3-d, 4-c, 5-a, 6-c, 7-a, 8-d, 9-b, 10-c 10x3p=30 puncte

a-5
b-4
c-1
d-2
4x3p=12 puncte
B.
3. construirea unui exemplu care să ilustreze relația dintre imaginație și afectivitate 4 puncte
4. - argumentarea ideii conform căreia în rezolvarea problemelor complexe, slab definite, strategiile
de tip euristic sunt preferabile față de cele de tip algoritmic 3 puncte

A. - menționarea tipului temperamental al Josephinei, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit)
2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Josephine era
o persoană afectuoasă.) 1 punct
C. câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susțin
afirmația că Josephine era o persoană care a câștigat inimile tuturor 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului Josephinei 2 puncte
- încadrarea în limita de spațiu precizată 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 17


1-c, 2-a, 3-d, 4-d, 5-b, 6-d, 7-c, 8-a, 9-b, 10-b 10x3p=30 puncte

a-3, b-5, c-1, d-2 4x3p=12 puncte
B.
2x2p=4 puncte
3. construirea unui exemplu care să ilustreze una dintre formele imaginaţiei 4 puncte
4. - argumentarea utilităţii uitării 2 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al lui Napoleon Bonaparte, conform teoriei lui C.G.Jung
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Napoleon
Bonaparte era o persoană exigentă) 1 punct
faptul că Bonaparte avea o complexitate fizică și morală care nu se aseamănă cu a nici unui
alt personaj istoric 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Napoleon Bonaparte 2 puncte

Pagina 1 din 1
Proba E. d)
Psihologie

Test 18


1-c, 2-b, 3-b, 4-d, 5-a, 6-d, 7-b, 8-a, 9-a, 10-c. 10x3p=30 puncte

a-4
b-5
c-2
d-3
4x3p=12 puncte
B.
procesele/fenomenele psihice menționate la punctul 1 3x2p=6 puncte
4. - argumentarea importanţei limbajului intern 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al lui Albert Einstein, conform teoriei lui C.G. Jung
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Albert Einstein
afirmația că idealul politic al lui Albert Einstein este cel democratic 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Albert Einstein 2 puncte

Pagina 1 din 1

Proba E. d)
Psihologie

Test 19
• Se punctează orice formulare / modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.



a-5
b-1
c-3
d-2
4x3p=12 puncte
B.
3. construirea unui exemplu care să ilustreze aplicarea strategiilor de tip algoritmic 4 puncte
4. - argumentarea ideii conform căreia reveria prelungită poate fi defavorabilă dezvoltării
personalității 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al lui Heidegger, conform teoriei lui C. G. Jung (introvertit)
2 puncte
B. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Heidegger nu
faptul că Heidegger nu era un om de dialog 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Heidegger 2 puncte

Pagina 1 din 1

Proba E. d)
Psihologie

Test 20


1-a, 2-a, 3-a, 4-c, 5-a, 6-d, 7-b, 8-c, 9-a, 10-d 10x3p=30 puncte

a-5
b-1
c-2
d-4
4x3p=12 puncte
B.
2x2p=4 puncte
la puntul 1 3x2p=6 puncte
4. - argumentarea faptul că înţelegerea este funcţia esenţială a gândirii 3 puncte

A. - menţionarea tipului temperamental al personajului Mara, conform teoriei lui C.G. Jung
afirmația că Mara era o femeie ambițioasă 2x3p=6 puncte
D. - evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului Marei 2 puncte

Pagina 1 din 1

Bac Psihologie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bac Psihologie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei și Cercetării

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

6. Clasificarea atenţiei în atenţie involuntară, voluntară şi postvoluntară are drept criteriu:

7. Face parte din categoria proceselor psihice reglatorii:

Probă scrisă la psihologie Test 1

8. Un rol important în procesul creativ revine:

9. Structura motivaţională de maximă generalitate, ce cuprinde ansamblul ideilor şi teoriilor

10. Sentimentul îndoielii face parte din categoria sentimentelor:

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

a. Caracterul selectiv 1. Este dat de modificările aduse atât subiectului care

Probă scrisă la psihologie Test 1

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

Probă scrisă la psihologie Test 1

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

3. Trecerea de la procesele psihice cognitive senzoriale la cele cognitive superioare este

4. Un adolescent care afirmă că are nevoie de un computer performant, își exprimă o

Probă scrisă la psihologie Test 2

7. Caracteristic uitării este faptul că:

8. Expresivitatea comunicării se realizează:

9. Forma imaginaţiei care constă în capacitatea noastră de a ne reprezenta diferite locuri,

10. Ca factor al personalităţii, ereditatea determină în mod hotărâtor:

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

a. Analiza 1. Este o operație de extragere a unor însușiri esențiale,

Memoria nu doar ne pune la dispoziție ceea ce am învățat, dar ne oferă și materialul

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

Probă scrisă la psihologie Test 2

Probă scrisă la psihologie Test 2

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

Probă scrisă la psihologie Test 2

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Probă scrisă la psihologie Test 3

8. Interesul unei persoane față de un anumit domeniu de activitate:

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la psihologie Test 3

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la psihologie Test 3

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Probă scrisă la psihologie Test 4

9. Pentru a nu pierde bursa de merit, Bogdan se străduiește să obțină note bune și la

10. Gelozia este un exemplu de:

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

a. Memorarea mecanică 1. Se caracterizează prin aceea că înregistrarea, păstrarea

Imaginația implică mecanismele verbale în toate formele ei de manifestare. Cuvântul, ca

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

Probă scrisă la psihologie Test 4

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la psihologie Test 4

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

2. Selectați afirmația falsă:

3. Reprezentările, ca și percepțiile, simbolizează însușiri concrete intuitive de formă, mărime,

4. Ansamblul stărilor de necesitate ale organismului care orientează și dirijează

5. Zâmbetul este o expresie emoțională specific umană ce pune în evidență o proprietate a

Probă scrisă la psihologie Test 5

7. NU este o caracteristică a activității voluntare:

8. Printre vectorii pozitivi (creativi) se regăsesc:

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)